Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori! Din informațiile noastre, suntem în cvorum.

La începutul ședinței, aș dori să adresăm urările noastre de sănătate și „La mulți ani!” tuturor celor care sărbătoresc numele de Maria și Marin!

## Este o sărbătoare importantă.

În acest context, să spunem „La mulți ani!” colegilor Mario Ovidiu Oprea, Marian Cristinel Bîgiu și Marian Iulian Rasaliu, care poartă acest frumos nume.

La mulți ani colegilor noștri!

Sunteți buni de cinste.

De asemenea, adresez în numele meu, în numele nostru, un călduros „La mulți ani!” celor doi colegi senatori care sărbătoresc astăzi ziua de naștere: Vasile Nistor și Markó Béla.

La mulți ani, multă sănătate și putere de muncă!

În condițiile în care colegii nu au știut aceste detalii, cei împricinați sunt invitați să se achite de obligațiile morale față de grupurile sau colegii de care se simt apropiați.

La mulți ani!, încă o dată.

## Stimați colegi,

Suntem în cvorum, așa cum v-am anunțat mai devreme. Aș dori să vă anunț că ședința noastră de plen de astăzi, 8 septembrie 2010, va fi condusă de subsemnatul, asistat de colegii noștri, domnii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, secretari ai Senatului.

Avem în fața noastră ordinea de zi, destul de compactă.

Supun atenției și votului plenului Senatului ordinea de zi a ședinței noastre de astăzi.

Trecem la punctul 1 din ordinea de zi, probleme organizatorice.

Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 13 – 18 septembrie 2010.

Aș dori, de asemenea, să supun atenției și votului programul de lucru pentru săptămâna viitoare.

Biroul permanent al Senatului vă propune, cu excepția Grupului parlamentar al PNL, ca ziua de luni, 13 septembrie, zi în care în întreaga țară copiii, dascălii și părinții se îndreaptă către școlile țării, să o petrecem în circumscripțiile electorale, în colegiile pe care le reprezentăm, urmând ca marți și miercuri să avem zile de plen. Marți va fi zi de luni, cu programul obișnuit de luni. Aceasta este propunerea Biroului permanent pentru plenul Senatului.

Vă rog să vă exprimați cu privire la programul de lucru al Senatului pentru săptămâna viitoare, 13–18 septembrie 2010.

Avem o notă privind adoptarea tacită a unei inițiative legislative.

Da.

Domnul lider Igaș, înainte de a intra în agenda legislativă, dorește să facă un anunț.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să fac câteva anunțuri, înainte de a intra în ședința de plen propriu-zisă.

Domnul senator Radu Berceanu îl înlocuiește în Comisia economică, industrii și servicii pe domnul senator Marian Iulian Rasaliu.

Domnul Ion Ariton îl înlocuiește în Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități pe domnul senator Radu Berceanu.

Domnul senator Marian Iulian Rasaliu îl înlocuiește în Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital pe domnul Ion Ariton. Vreau să vă mai aduc la cunoștință că la nivelul Grupului parlamentar al PDL s-a decis ca doamna Anca Daniela Boagiu să fie înlocuită din funcția de vicepreședinte al Senatului de domnul senator Petru Filip.

În locul domnului senator Petru Filip, la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Grupul parlamentar al PDL îl susține pentru funcția de președinte pe domnul senator Marius Gerard Necula.

La fel, la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Grupul parlamentar al PDL îl susține pentru funcția de președinte pe domnul senator Ovidiu Marian.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Dați-mi voie ca, în numele meu și al colegilor din Biroul permanent, să-i mulțumesc doamnei senator Anca Daniela Boagiu pentru activitatea depusă în Biroul permanent și îi urăm succes în noua calitate.

De asemenea, îi spunem bun venit în Biroul permanent apreciatului nostru coleg, domnul senator Filip. Sunt convins că Biroul permanent va beneficia de experiența și de capacitatea sa de a genera consens și idei frumoase.

Dar am impresia că, procedural, trebuie să dăm câte un vot. Haideți să fim stricți din punct de vedere procedural.

Înlocuirea doamnei senator Boagiu din funcția de vicepreședinte al Senatului cu domnul președinte Petru Filip.

Vă rog să votați.

Durează câteva secunde.

Cu 52 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, s-a aprobat.

Rog să considerăm că și domnul senator Cinteză, care este aproape, a votat în favoarea acestei propuneri, fiindcă nu a putut să-și exercite votul la locul Domniei Sale.

Înlocuirile propuse de liderul Grupului parlamentar al PDL – înlocuirea, rocada, dacă vreți, domnului senator Ion Ariton cu domnul Marian Iulian Rasaliu – aniversat astăzi – în Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Modificarea în Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități – domnul senator Ion Ariton îl înlocuiește pe domnul senator Radu Berceanu.

##

Ultima propunere – domnul senator Radu Berceanu îl înlocuiește pe domnul senator Marian Iulian Rasaliu în Comisia economică, industrii și servicii.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 51 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, și această modificare a fost aprobată.

Cu privire la președințiile comisiilor, este o decizie care ține de comisiile permanente respective.

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 6 septembrie 2010, a următoarei inițiative legislative:

– Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2010 pentru modificarea unor acte normative în vederea reducerii sau simplificării administrative a unor autorizații/avize/proceduri, ca urmare a măsurilor asumate de Guvernul României în cadrul Planului de simplificare aferent Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009.

Această inițiativă urmează să fie trimisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, agenda de legiferare propriu-zisă, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

Îl invit la microfon pe domnul președinte Ion Ghizdeanu pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului față de acest proiect de lege.

Vă rog, domnule președinte, microfonul 10.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Acest proiect de lege se referă la aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2010, care propune soluția eșalonării plăților pentru titluri executorii pe doi ani, respectiv începând din 2012, pe tranșe aproximativ egale pe următorii trei ani. Aceasta, întrucât titlul executoriu reprezintă circa 0,4% din PIB și este extrem de greu, practic imposibil, ca aceste sume să fie achitate în cursul anilor 2010 și 2011, în condițiile în care și economia, și bugetul sunt într-o situație dificilă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul președinte Cristian Rădulescu, microfonul 7.

## Stimați colegi,

Aici este vorba despre niște hotărâri judecătorești definitive cu titlu executoriu într-o perioadă de criză, care obligă statul român să procedeze la eșalonarea și amânarea acestor plăți, drept pe care statul român îl are. Hotărârile de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului confirmă, prin diverse cazuri judecate, această posibilitate, cu condiția ca amânarea să fie într-un termen rezonabil.

A existat, în urma unor negocieri, dorința statului român de a plăti eșalonat ceva mai devreme aceste sume. Din păcate, niciun guvern, în momentul de față, nu ar putea găsi aceste sume astăzi ca să le pună în plată. Este vorba despre sume din ce în ce mai mari. În momentul de față s-a ajuns undeva pe la echivalentul a 850 de milioane de euro cu totul – dacă am calculat eu bine. Judecați această sumă în contextul actual, drept pentru care și disputa în comisii a fost foarte interesantă.

Avem un aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii. Avem un aviz negativ, cu unanimitate de voturi, de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Avem un aviz pozitiv, cu două amendamente, referitor la reducerea amânării la un an, din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități. Votul final dat în Comisia pentru muncă și protecție socială a dus la un raport favorabil admiterii ordonanței în forma pe care a emis-o Guvernul. Deci raport de admitere.

Da. O speță complexă, care decurge din jurisprudența CEDO. Un grad de complexitate suplimentar.

Sunt intervenții pe baza acestui text? Domnul senator Adrian Țuțuianu. Microfonul 3.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea mai întâi să adresez câteva întrebări Guvernului. Prima întrebare.

Se discută în expunerea de motive a actului normativ de o sumă de 2.163 de milioane de lei, reprezentând 0,4% din PIB. Întrebarea pe care o pun este aceea de a ne lămuri care sunt anii bugetari pentru care sunt prevăzute aceste drepturi salariale, pentru că, din câte știu eu, în continuare sunt hotărâri judecătorești pronunțate și vom avea titluri executorii chiar și pentru 2010.

De aceea vreau să ne lămurim mai întâi pentru ce an bugetar sunt aferente aceste drepturi.

Tot din expunerea de motive rezultă că, în principal, au fost avute în vedere restanțele salariale sau drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătorești din sistemul justiției și sistemul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Întrebare: are Guvernul o situație a drepturilor cuvenite altor funcționari publici din administrația publică locală și centrală, drepturi stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, care sunt titluri executorii și care este cuantumul acestora?

A treia întrebare: ce plăți s-au făcut în anul 2010 în baza acestui act normativ, pentru că am avut ordonanța în vigoare, iar acum avem doar o modificare.

În al patrulea rând, vreau să fac un comentariu și să explic de ce Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a dat un vot împotrivă și de ce noi, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, vom vota împotriva acestui proiect de lege.

Primul comentariu derivă din însăși jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Intervenția statului în faza de executare a hotărârii poate avea forma unei întârzieri rezonabile a plății. Or, eu cred că nu este rezonabil să plătim drepturi aferente, să spunem, anului 2008 sau 2009 în 2012, 2013 și 2014. Cauza aflată pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului, invocată în motivarea acestui act normativ, vorbește de o întârziere rezonabilă atunci când am avut un termen de doi ani și jumătate pentru amânarea punerii în executare a unei hotărâri judecătorești.

Și aș mai spune că aceeași decizie prevede că o autoritate statală nu ar putea să invoce lipsa de lichidități pentru a justifica refuzul de a executa o hotărâre judecătorească. Evident că aici nu avem de-a face cu un refuz, dar avem de-a face cu o amânare pentru o perioadă deosebit de lungă, ceea ce, după părerea mea, nu se încadrează în ceea ce se cheamă întârziere rezonabilă a plății.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt alte intervenții? Nu.

Domnule președinte, dacă doriți să răspundeți la întrebările formulate, microfonul 10, vă rog.

Pentru prima întrebare mai așteptăm răspunsul de la colegi.

La a doua întrebare, din câte știu, titluri executorii sau alte obligații de plată pentru administrația locală și centrală nu existau. În principal, aproape în totalitate, sunt cele din justiție și penitenciare.

Pentru 2010 nu s-au efectuat plăți, pentru că urma să se facă și a fost dată această ordonanță, urmând ca, dacă nu ar fi aprobată, în final, să se efectueze plățile în partea a doua a anului. Urmează să vă răspund, poate... În general, din câte înțeleg, sunt titluri executorii numai pentru 2009, începând din luna ianuarie 2009, și nu mai vechi de 2009.

Referitor la jurisprudență, este de menționat că și Curtea Constituțională s-a pronunțat legat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 și are în vedere rezolvarea unei situații extraordinare și a fost decizie de constituționalitate pe această ordonanță.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule senator Țuțuianu, dacă doriți să interveniți, microfonul 3.

Sigur, aș vrea să comentez răspunsul dat de reprezentantul Guvernului și vreau să vă spun că situația este mult mai complicată decât se încearcă să se spună aici. Sunt zeci de hotărâri judecătorești, sute de hotărâri judecătorești prin care s-au acordat drepturi profesorilor, de exemplu, de care Guvernul nu ne spune nimic, dacă vor fi puse sau nu în executare. Sunt alte sute sau mii de hotărâri date pentru autoritățile administrației publice locale care implică inclusiv alocări de la bugetul statului, și nu doar de la bugetele unităților administrativ-teritoriale și, ca atare, eu cred că, în acest moment, tratăm diferit problema. Rezolvăm ceva pentru judecători, pentru sistemul penitenciar, într-o modalitate pe care noi nu o agreăm, dar nu rezolvăm nimic din problemele altor funcționari din sistemul public. De aceea, eu cred că răspunsul la întrebările pe care le-am pus este, evident, nesatisfăcător.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Domnul președinte Cristian Rădulescu, microfonul 7.

Suma pe care am vehiculat-o eu – o țin minte din timpul dezbaterilor din comisie, am spus ceva legat de 850 de milioane de euro – reprezintă banii care trebuie dați de către statul român pentru magistrații care au câștigat procese definitive și face obiectul acestui act normativ, precum și pentru celelalte categorii de salariați bugetari. Cam la atât s-a ajuns în momentul de față și știți că au fost ordonanțe de guvern succesive care au amânat termenul de plată. În decursul timpului, pe la comisie au trecut sume din ce în ce mai mari, sigur, pe măsură ce alte procese erau câștigate. La început, acum un an de zile, vorbeam de 450 de milioane de euro, acum, cu totul, ar fi pe undeva pe la 850 de milioane de euro, dacă-mi aduc eu bine aminte, și este foarte posibil ca, în decursul acestui an, suma finală să treacă de un miliard de euro. Iar noi vorbim, în foarte multe cazuri, cum putem să facem o economie de o jumătate de milion de euro prin diverse acte normative sau prin diverse restructurări, diverse reduceri de salarii din sectorul bugetar. Aici, din păcate, este vorba de un caz flagrant de indisponibilitate a unei sume de asemenea mărime pe care să o aibă statul în momentul de față. Statul nu refuză plata. Când ați pomenit de o anumită concluzie a Curții Europene a Drepturilor Omului, ea era corectă. Curtea Europeană a Drepturilor Omului spunea că nu poate fi invocată lipsa de lichidități a unui stat pentru a refuza plata unor drepturi. Statul român nu refuză. În repetate cazuri, printre care și în momentul emiterii acestor acte normative de amânare, statul român a spus că vrea să plătească aceste sume, dar, în momentul de față, nu are posibilitatea.

Au existat cazuri în jurisprudența europeană în care, într-adevăr, s-a vorbit că intervalul rezonabil de amânare poate fi undeva pe la doi ani și șase luni, dar acestea erau cazuri punctuale, și unul dintre ele îl aduc în fața dumneavoastră pentru savoarea lui, un caz în care o persoană privată a dat în judecată statul ucrainean, fiindcă trebuia ca unitatea militară unde activase să-i plătească niște drepturi. Or, unitatea militară ucraineană, deja am enunțat, aveți în cap situația, era într-o lipsă totală de lichidități și a fost evident că nu poate să plătească în momentul respectiv sumele cuvenite persoanei particulare și s-a apreciat că un interval de doi ani și șase luni, șapte luni ar fi rezonabil.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în fața unei legi ordinare, cu un raport de admitere, cu amendamente. Cele două amendamente,

practic, indică începerea plăților eșalonate cu 2011, față de 2012, cât propusese inițial Executivul. Înțeleg că acesta este sensul amendamentelor. Au fost și o serie de amendamente respinse, pe care, evident, dacă vor fi susținute în plen, o să le

Am rugămintea către liderii de grup să dea un mesaj circular în jurul sălii de plen, astfel încât să avem o prezență...

Avem 96 de senatori înregistrați ca fiind prezenți, iar la votul pe care l-am dat acum câteva minute cifra reală din sală era mult inferioară și nu avem, practic, nici cvorum.

Am rugămintea insistentă de mobilizare a colegilor către sala de plen, pentru a putea să

Suntem convinși că veți duce mai departe steagul românesc, indiferent unde viața și destinul v-au condus.

Mulțumim și domnului senator pentru această inițiativă. Este un lucru frumos și lăudabil.

Mai avem, de asemenea, o mică problemă procedurală, pe care mi-o asum. La votul pe care l-am dat pentru ocuparea funcției de vicepreședinte, pentru domnul senator Petru Filip, în urma demisiei și numirii în funcția de ministru al transporturilor și infrastructurii a doamnei senator Boagiu, regulamentul ne cere ca, pentru această calitate, să avem votul majorității senatorilor României.

De aceea, în condițiile în care primul vot a fost favorabil, dar nu a întrunit acest prag, aș dori să considerăm că al doilea vot, pe care am să-l solicit chiar acum, este un vot, practic, de turul doi, respectând condiția de majoritate din numărul senatorilor prezenți.

Așa prevede Regulamentul Senatului la art. 27 și aș vrea să fim absolut impecabili din punctul de vedere al condițiilor procedurale. De aceea aș dori să avem un al doilea vot pentru desemnarea domnului senator Petru Filip în calitatea de vicepreședinte al Senatului României. Poate votăm prin ridicarea mâinii, ca să nu mai avem o altă situație.

Cine este pentru?

Vă rog să votați.

În unanimitate, cu 73 de voturi, votul a fost confirmat.

Nu vă mai spun felicitări încă o dată, pentru că, după aceea, ne mai trezim cu altceva, dar, oricum, vă așteptăm cu drag în Biroul permanent.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Domnule lider Igaș, doriți să interveniți sau doriți să-mi comunicați...?

## Stimați colegi,

În condițiile în care raportul comisiei, cu amendamente, nu a întrunit numărul minim de voturi pentru a putea să fie considerat adoptat sau respins și în condițiile în care am constatat o mobilizare semnificativă a colegilor – rog să fie atenți toți colegii –, am să supun din nou la vot raportul de admitere, cu amendamente, și rog să exercităm din nou un vot cu privire la acest raport, în condițiile în care avem, în acest moment, cvorum.

Îl rog și pe domnul senator Nicoară, care a sosit în plen, să își ocupe locul în sală.

În aceste condiții,

Listă pentru liderii de grupuri.

Iertați-mă, este vorba despre o ordonanță de urgență. Rog colegii să fie mobilizați.

Va trebui să dăm și un vot pentru transformarea proiectului de lege într-un proiect de lege de respingere a ordonanței.

Rog toți colegii să fie atenți.

Sunt voturi importante și este o ordonanță cu adevărat importantă, nu este o ordonanță obișnuită.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor.

Îl invit pe domnul secretar de stat Fătuloiu să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Doriți să mergeți la microfonul 10, unde domnul secretar de stat Ghizdeanu, cu multă amabilitate vă face loc, și să prezentați punctul de vedere al Guvernului? Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Dan Valentin Fătuloiu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect modificarea, în sensul asigurării unei bune funcționări a mecanismelor instituite prin actul normativ, și remedierea unor omisiuni, neclarități care ar putea afecta funcționalitatea activității de asigurare obligatorie.

Guvernul susține această modificare arătând necesitatea ei.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Ovidiu Marian.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea, în sensul asigurării unei bune funcționări a mecanismelor instituite prin actul normativ, și remedierea unor omisiuni, neclarități care ar putea afecta funcționalitatea activității de asigurare obligatorie.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dezbătut proiectul de lege și a hotărât, cu 5 voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, să adopte raport de admitere, cu un amendament admis, prezentat în anexă.

Domnule președinte,

Aș vrea să mai spun în completare că dezbaterile pe acest subiect la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital s-ar mai fi prelungit, dar, din păcate, termenul de adoptare tacită este la 14 septembrie 2010.

Eu, împreună cu colegii de la comisie, am decis ca toți cei care mai au completări de făcut să le facă la Camera Deputaților, pentru că este Cameră decizională și, sigur, mai sunt multe de discutat pe marginea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond?

Vă rog, domnule senator Gheorghe Marcu, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Stimați colegi,

Analizând Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, încep printr-o întrebare retorică: dacă sunt „băieți deștepți” în domeniul energetic, oare de ce nu ar exista și „băieți deștepți” pe piața asigurărilor?

Foarte scurt, prezint Legea nr. 260/2008.

Practic, legea făcea trimitere la asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva a trei categorii de dezastre naturale: cutremure, alunecări de teren și inundații.

În același timp, această lege instituia două tipuri de asigurări: asigurări de tip A și asigurări de tip B, având fiecare valori absolute de câte 20 de euro, pentru o sumă asigurată maximă de 20.000 de euro, și respectiv asigurări de tip B de 10 euro, pentru suma maximă asigurată de 20.000 de euro.

Legea nr. 260/2008 introducea și doi termeni: PAD-ul, însemnând Polița de Asigurare a Dezastrelor, și PAID-ul, _pool_ -ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor. Această lege trebuia să fie operațională pe data de 1 iulie 2009.

Întrebarea firească este: oare de ce nu a devenit această lege operațională?

Încerc să dau un răspuns.

Această lege nu a devenit operațională din cauza faptului că încă nu există sau încă nu s-au găsit „băieți deștepți” pe piața asigurărilor și atunci trebuia să vină cu acest act normativ, astăzi, de modificare a legii inițiale, respectiv Legea nr. 260/2008, și vă vom demonstra acest lucru, cum găsim „băieți deștepți”.

Practic, ce modifică sau ce elemente de noutate aduce această lege în completarea Legii nr. 260/2008? În primul rând, dispare polița de asigurare în valoare absolută atât de 10 euro, de 20 de euro, cât și valoarea asigurată. Constatăm o schimbare radicală a substanței Legii nr. 260/2008.

În ce constă această schimbare?

Față de varianta inițială, în care suma asigurată obligatoriu, precum și prima obligatorie erau modificate prin hotărâre de guvern în primii 5 ani de la intrarea în vigoare a legii, acum venim cu corecție și, practic, suma asigurată obligatoriu, cât și prima obligatorie de asigurare sunt modificate anual – și încă o dată fac precizarea: anual –, dar de către cine? Numai de către președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, nici măcar de către Consiliul de Supraveghere a Asigurărilor. Practic, noi, prin această lege, obligăm cetățenii acestei țări, 8,8 milioane de persoane fizice, cât și juridice, care au în proprietate locuințe, și translatăm această obligație ca atât polița de asigurare, cât și suma asigurată să fie stabilite anual de către o singură persoană.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt alte intervenții? Domnule senator Țuțuianu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Concluzia finală a colegului meu, domnul senator Marcu, este corectă și am să aduc în atenția întregului Senat modul în care Guvernul nu vrea... Dacă nu ascultă de noi, de opoziție, când aducem critici unui act normativ, poate că ar trebui ca acest Guvern să aibă în vedere ce spune și Consiliul Legislativ, pentru că este un organ de specialitate care are menirea, până la urmă, să ne atragă atenția asupra modului în care sunt redactate actele normative.

O primă critică, foarte precisă, care ne-a determinat pe noi, în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, să votăm împotrivă, privește art. 3 din actul normativ supus dezbaterii.

Ce spune acest art. 3? Spune că data de intrare în vigoare a actului normativ „se comunică prin ordin al președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, publicat în Monitorul Oficial al României.”

Cred că nu se ține seama aici de un lucru elementar – îl salut pe domnul profesor Moraru, care ne-a învățat în anul I, la Dreptul constituțional –, și anume că legea trebuie să intre în vigoare la un termen care este stabilit obiectiv, și nu lăsată sau să nu lăsăm momentul intrării în vigoare a legii la dispoziția unui funcționar public, fie el și președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, care să amâne sau să nu amâne, care să apropie sau să îndepărteze momentul de punere în aplicare a legii, după cum îi dictează anumite interese de tipul celor subliniate de colegul nostru, domnul senator Marcu.

A doua critică, și aceasta sesizată de Consiliul Legislativ. Ce spune art. 20? „În cazul unui dezastru, când este depășită reținerea netă a PAID, despăgubirile se vor plăti de PAID după primirea sumelor corespunzătoare din reasigurare.”, adică avem un contract de asigurare încheiat între beneficiarul persoană fizică care și-a asigurat locuința și PAID. Dacă PAID-ul nu are bani, așteaptă să-l plătească societatea de reasigurare. Dacă societatea de reasigurare nu plătește, este afectată persoana fizică care a încheiat asigurarea. Cât așteaptă persoana fizică? O lună, două luni, nouă luni, poate doi ani, trei ani, până când, de exemplu, se soluționează un litigiu între PAID și societatea de reasigurare.

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt alte intervenții?

## Nu sunt.

Suntem în fața unei legi organice. De aceea, votul pe raport și votul pe ansamblul proiectului de lege vor fi date marți, 14 septembrie 2010, la segmentul dedicat votului pe acest tip de legislație.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Este un subiect intens dezbătut în spațiul public și în mediile specializate și urmărit de milioane de cetățeni români care au contractat credite de la bănci.

Îl invit pe domnul vicepreședinte Samuel Calotă să prezinte punctul de vedere al Executivului. Aveți cuvântul, microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea contractelor de credit pentru consumatori în vederea creării unui cadru legal, complex și cuprinzător în domeniu, astfel încât consumatorii să beneficieze de o înaltă protecție, încurajând, totodată, mediul concurențial din domeniul serviciilor bancare.

Proiectul de lege transpune în legislația națională atât prevederile Directivei 48/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului Europei privind contractele de credit pentru consumatori și de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului, cât și reglementarea drepturilor și obligațiilor consumatorilor și ale creditorilor la încheierea și derularea diverselor contracte de credit.

Principalele dispoziții cuprinse în proiectul de lege se referă la următoarele aspecte:

– comunicarea către consumator a informațiilor precontractuale prin intermediul unui formular standardizat; – dreptul consumatorului de a rambursa anticipat creditul;

– consumatorul are dreptul de a se retrage din contractul de credit, fără a invoca motive, în termen de 14 zile calendaristice;

– proiectul de lege se aplică și contractelor care prevăd facilitatea „descoperit de cont”;

– obligația creditorilor de a evalua bonitatea consumatorilor pentru a evita supraîndatorarea;

– acordarea explicațiilor corespunzătoare, pentru a permite consumatorilor să evalueze dacă oferta este potrivită nevoilor și situației financiare;

– prezentarea formulei de calcul a dobânzii anuale efective.

Proiectul de lege oferă un cadru suficient de cuprinzător pentru oferta de noi servicii de creditare, care nu sunt folosite curent pe piața serviciilor financiare din România.

Față de cele de mai sus, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte Ovidiu Marian, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea contractelor de credit pentru consumatori. Proiectul de lege se aplică inclusiv contractelor de credit garantate cu ipotecă sau cu o altă garanție comparabilă pentru proprietatea imobiliară sau garantate printr-un drept privind proprietatea imobiliară, contractelor de credit al căror scop îl constituie păstrarea drepturilor de proprietate imobiliară, indiferent de valoarea totală a creditului, precum și contractelor de leasing.

Membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.

Există intervenții pe fondul problemei? Domnule senator Urban, vă rog, microfonul 2.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Una dintre legile lui Murphy spune că „este indecent să nu le iei banii proștilor”. Ceea ce este cu adevărat îngrijorător, raportat la această ordonanță de urgență a Guvernului României, care, din punctul meu de vedere, este unul dintre cele mai notabile acte normative adoptate de către acest Guvern, pentru că vine cu adevărat să sprijine consumatorul român și, în special, clienții băncilor, este faptul că sistemul bancar din România ignoră aproape în totalitate aplicarea dispozițiilor acestei ordonanțe de urgență a Guvernului, adică ale unui act normativ emis de Guvernul României.

Este îngrijorător faptul că sistemul bancar din România alege să sfideze un act normativ, care va trece prin Parlamentul României, de care cetățeanul român consumator de servicii financiar-bancare are nevoie, astfel încât acești clienți ai băncilor au ajuns să se organizeze în tot felul de grupuri care apelează la avocați și sunt nevoiți să meargă în fața instanței de judecată pentru a se pune în aplicare, pentru a forța băncile să pună în aplicare dispoziția acestui act normativ.

Știu că la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, de când a fost adoptată această ordonanță de urgență a Guvernului, curg, sunt valuri de plângeri, sesizări și reclamații ale clienților băncilor, care vin și spun un singur lucru: banca mea refuză să pună în aplicare dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010.

Ca atare, vreau să fac un apel la conducerea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor: având în vedere faptul că ne apropiem de sfârșitul anului și că va trebui ca aceasta să vină în fața Parlamentului cu un raport de activitate, vă solicit ca orice bancă care nu pune în aplicare dispozițiile acestei ordonanțe de urgență a Guvernului să nu fie sancționată contravențional cu amendă pe care, apoi, armatele de avocați ale băncii respective o vor contesta, nu, mergeți direct pe sancțiunea cea mai drastică, mergeți direct pe suspendarea activității de creditare a băncii respective. Numai aplicând legea cu duritate veți impune sistemului bancar din România înțelegerea faptului că acei clienți pe care-i au nu sunt niște lămâi din care trebuie stoarse ultimele picături de vlagă, ci trebuie tratați ca niște parteneri contractuali care merită tot respectul lor, pentru că de pe urma muncii lor și a veniturilor realizate de aceștia au făcut profiturile colosale din anii trecuți.

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt alte intervenții?

Vă rog, domnule senator Gheorghe Marcu, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vedeți că se adeverește remarca pe care am făcut-o la punctul 4 din ordinea de zi, și anume am ajuns la concluzia că legiferăm un raport comercial, practic, între consumatori și creditori.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 implementează în legislația noastră națională Directiva 48/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului Europei și nimic mai mult. Practic, aveam obligația ca, până pe data de 11 iunie a acestui an, să implementăm această directivă.

O directivă bună și o ordonanță de urgență a Guvernului bună. Preluând din directivă, aș veni și cu următorul element de noutate.

Externalizând sau privatizând sistemul bancar, dacă adunăm toate băncile care au fost vândute, suma nu știu dacă se ridică la aproximativ 5 miliarde de euro. Pe de altă parte, depozitele bancare ale persoanelor fizice din România, în momentul acesta, însumează circa 70 de miliarde de euro, la care se adaugă depozitele bancare ale persoanelor juridice. Depozitele bancare ale persoanelor fizice și, respectiv, ale persoanelor juridice înseamnă 110 miliarde de euro.

Atenție, am externalizat și au devenit societăți comerciale pe 5 miliarde de euro, dar au depozitele ca și cum ar putea folosi... sau, dacă îmi permiteți să folosesc următoarea comparație, cum ar fi activele unei societăți comerciale... înseamnă 110 miliarde de euro. Noi trebuie să găsim un raport etic și echitabil între consumatori, care apelează la creditori, și, respectiv, creditori, care trebuie să fie corecți cu cetățenii acestei țări.

Noi susținem această ordonanță. Practic, ea este o transpunere a directivei europene și considerăm că băncile au câștigat suficient de mult în mediul economic românesc și trebuie ca și băncile să fie parte integrantă la efortul pe care îl fac cetățenii acestei țări.

În concluzie, noi vom vota această ordonanță, care, în opinia noastră, este bine-venită.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Vă consult dacă mai sunt alte intervenții sau comentarii. Nu mai sunt.

Cred că ordonanța merge, puțin, dincolo de stricta aplicare a directivei de resort. Este o discuție întreagă la nivel european cu privire la asigurarea unui mediu de stabilitate, predictibilitate în sectorul financiar, dar, evident, cred că votul unanim din comisie cu privire la acest proiect de lege indică sprijinul larg pe care îl simțim în Senat cu privire la această inițiativă legislativă. Și ANPC a făcut un lucru bun, și Consiliul Concurenței, care a contribuit la acest aspect, cred că a făcut un lucru util din acest punct de vedere.

În condițiile în care nu mai sunt alte intervenții,

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea alin. (1) al art. 34 din Codul fiscal.

Îl invit pe domnul senator Puiu Hașotti, inițiatorul acestei propuneri legislative, să prezinte punctul de vedere al Domniei Sale de la microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este o propunere legislativă cu un istoric de care au mai beneficiat și alte propuneri legislative. Chestiunile care sunt importante sunt următoarele: propunerea pe care am făcut-o se regăsește în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2010, pe care noi deja am adoptat-o. Sigur că ordonanța a fost elaborată după ce am depus eu propunerea legislativă și după ce am primit punctul de vedere al Guvernului. Aceste lucruri s-au mai întâmplat. Eu, dacă am ajutat acel Guvern sărman, mă bucur.

În același timp, nu pot să nu remarc încă o dată plagiatul. Acestea fiind spuse, dumneavoastră veți vota în consecință.

Repet, propunerea legislativă a fost preluată aidoma în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2010. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului președinte Ghizdeanu. Microfonul 10.

## Nu sunt.

Îi dau cuvântul domnului președinte Ovidiu Marian. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a hotărât, cu 7 voturi pentru și o abținere, să adopte raport de respingere, cu atât mai mult cu cât pe data de 30 martie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003, potrivit căreia sistemul plăților anticipate prevăzut pentru contribuabili, alții decât cei prevăzuți la art. 34 din Legea 571/2003, se aplică începând cu anul 2012. Astfel, propunerea legislativă a stimatului nostru coleg a rămas fără obiect.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Dacă nu sunt alte intervenții,

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind constituirea Fondului social pentru acordarea de ajutor suplimentar familiilor și persoanelor singure, cu venituri reduse și care utilizează gaze naturale, păcură sau alți combustibili lichizi pentru încălzirea locuinței.

Inițiatorii, colegi deputați, nu sunt prezenți în plenul Senatului.

Am să-l invit pe domnul secretar de stat Valentin Mocanu să prezinte punctul de vedere al Guvernului de la microfonul 10.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Într-adevăr, propunerea legislativă răspundea unei necesități din acel moment. Ea a fost înaintată în februarie 2010, în aceeași perioadă, fără să fie vorba de plagiat. S-a inițiat această ordonanță de urgență și aș vrea să subliniez aici că 1 aprilie 2010 era data primei plăți. Dacă problema nu se soluționa foarte rapid printr-o ordonanță de urgență, se efectuau plățile și știți și dumneavoastră că în momentul când plățile se efectuează nu poți să mai reglementezi, nu poate exista o prevedere retroactivă.

Ca urmare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2010 a fost aprobată și a apărut în Monitorul Oficial al României în 30 martie 2010, deci la mai puțin de două luni de la inițiativă.

Ca urmare, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține respingerea, întrucât propunerea legislativă a rămas fără obiect.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Vă consult dacă sunt alte intervenții.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Domnilor vicepreședinți,

Doamnelor și domnilor senatori,

Am să încerc să fac un rezumat al punctului de vedere care a fost transmis în scris. În fapt, modul de constituire a fondului social propus prin această inițiativă legislativă este identic cu cel care este prevăzut în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2008.

De menționat este faptul că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară din acel an s-a reglementat constituirea unui nou fond social din sponsorizarea ce va fi acordată de producătorii interni și distribuitorii de gaze naturale, care contribuie benevol la constituirea acestui fond, pe aceleași principii și proceduri prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2008 și, respectiv, de propunerea legislativă.

De asemenea, trebuie să menționăm că, având în vedere faptul că, potrivit Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, persoanele fizice sau juridice române care efectuează sponsorizări beneficiază de reduceri ale bazei de impozitare cu echivalentul sponsorizărilor, dar nu mai mult de anumite cote prevăzute de lege, se înregistrează și influențe negative asupra încasărilor bugetare. Din aceste motive, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului președinte Cristian Rădulescu.

Inițiativa legislativă aparține domnului deputat Călin Popescu-Tăriceanu, care a distilat din experiența de prim-ministru a dânsului și această idee de reconstituire a unui fel de fond social care să acorde ajutoare suplimentare din contribuțiile benevole, din sponsorizările producătorilor și distribuitorilor de petrol și gaze naturale.

La dezbatere s-a ținut seama de prezența inițiatorului, de avizul negativ al Comisiei economice, industrii și servicii, iar raportul de forțe din acel moment în comisie a dus la elaborarea unui raport de admitere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții pe fond. Nu sunt.

În aceste condiții, fiind vorba de o lege cu caracter ordinar,

Suntem în fața aceleiași situații. Am rugămintea ca toți colegii să fie atenți și să încerce să exercite acest vot.

Rog colegii secretari ai Senatului să mă ajute cu o foarte rapidă verificare a cvorumului.

Apel nominal.

Îl rog pe domnul secretar Orest Onofrei să citească apelul nominal.

Vă rog, domnule senator.

Albert Álmos prezent Andrei Florin Mircea absent Andronescu Ecaterina prezentă Antonescu George Crin Laurențiu absent Arcaș Viorel prezent Ariton Ion Guvern Badea Viorel Riceard prezent Banias Mircea Marius absent Bara Ion prezent Bașa Petru prezent Bădescu Iulian absent Bălan Gheorghe Pavel absent Belacurencu Trifon prezent Berca Gabriel absent Berceanu Radu Mircea prezent Bîgiu Marian Cristinel prezent Bîrlea Gheorghe prezent Blaga Vasile Guvern Boagiu Anca Daniela Guvern Boitan Minerva prezentă

|Bokor Tiberiu|prezent| |---|---| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent| |Calcan Valentin Gigel|absent| |Câmpanu Liviu|prezent| |Chelaru Ioan|prezent| |Chirvăsuță Laurențiu<br>Chivu Sorin Serioja|absent<br>absent| |Cibu Constantin Sever|absent| |Cinteză Mircea|prezent| |Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin|prezent<br>prezent| |Constantinescu Viorel|absent| |Cordoș Alexandru|absent| |Corlățean Titus|absent| |Crăciun Avram|prezent| |Cseke Attila Zoltán|Guvern| |Daea Petre|absent| |David Cristian|absent| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|prezent| |Diaconu Mircea|absent| |Dobra Nicolae<br>Dumitru Constantin|prezent<br>absent| |Fekete-Szabó András Levente|prezent| |Feldman Radu Alexandru|prezent| |Filip Petru<br>Fodoreanu Sorin|prezent<br>prezent| |Frâncu Emilian Valentin|prezent| |Frunda György|delegație| |Găină Mihăiță|absent| |Geoană Mircea Dan|prezent| |Ghișe Ioan|prezent| |Greblă Toni|prezent| |Grosu Corneliu|prezent| |Günthner Tiberiu|absent| |Gyerkó László|prezent| |Hașotti Puiu<br>Hărdău Mihail|prezent<br>prezent| |Humelnicu Augustin Daniel|prezent| |Ichim Paul|prezent| |Igaș Traian Constantin<br>Ion Vasile|prezent<br>absent| |Iordănescu Anghel|absent| |Jurcan Dorel|absent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Luca Raymond|prezent| |Mang Ioan|absent| |Marcu Gheorghe|prezent| |Mardare Radu Cătălin|prezent| |Marian Ovidiu|prezent| |Marian Valer|absent| |Markó Béla|Guvern| |Mazăre Alexandru|absent| |Măgureanu Cezar Mircea|absent| |Mărcuțianu Ovidius|absent| |Meleșcanu Teodor Viorel|delegație| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent| |Mitrea Elena|prezentă| |Mitrea Miron Tudor|absent| |Mîrza Gavril|prezent| |Mocanu Alexandru|absent| |Mocanu Toader|prezent| Moga Nicolae absent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard prezent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre absent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile absent Niță Mihai absent Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru absent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor absent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița delegație Pop Gheorghe absent Popa Cornel prezent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian prezent Prunea Nicolae Dănuț absent Rasaliu Marian Iulian prezent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban absent Robu Nicolae prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu absent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie prezent Sbîrciu Ioan absent Secășan Iosif prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina absentă Staicu Dumitru Florian prezent Stănișoară Mihai absent Șova Dan Coman absent Tămagă Constantin prezent Toma Ion prezent Țopescu Cristian George prezent Țuțuianu Adrian prezent Udriștoiu Tudor absent Urban Iulian prezent Valeca Șerban Constantin absent Vasilescu Lia Olguța absentă Verestóy Attila prezent Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan prezent

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Prin sosirea masivă a colegilor din Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, suntem în cvorum de ședință. În aceste condiții, doresc să reluăm dezbaterea noastră.

Rog toți colegii să-și ocupe locurile în sală. Ne reîntoarcem la punctul 7 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind constituirea Fondului social

pentru acordarea de ajutor suplimentar familiilor și persoanelor singure, cu venituri reduse și care utilizează gaze naturale, păcură sau alți combustibili lichizi pentru încălzirea locuinței.

Este propunerea domnului deputat Călin Popescu-Tăriceanu.

Au fost prezentate punctul de vedere al Guvernului și raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială. Eram în fața unui vot pentru această propunere legislativă, inclusiv pentru raportul comisiei, care v-a fost deja prezentat.

Este o lege ordinară.

Vă rog să trecem la punctul 18 din ordinea de zi, deoarece domnul secretar de stat Mocanu trebuie să ajungă și la Camera Deputaților pentru a susține puncte de vedere și acolo.

Da, domnule secretar de stat?

Este tot o chestiune cu caracter social.

Este vorba despre Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 54/2003, a sindicatelor, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 73/5 februarie 2003, cu modificările și completările ulterioare.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere legislativă vine să clarifice situația unor reprezentanți ai organizațiilor sindicale la toate nivelurile, fie că este vorba de sindicate la nivel de unitate sau reprezentanți ai federațiilor sau confederațiilor, care administrează sau gestionează societăți comerciale aflate în relații contractuale cu unitatea la care acești reprezentanți ai sindicatelor își desfășoară și activitatea curentă.

În acest mecanism se crea o situație de incompatibilitate, și propunerea legislativă vine să elimine această situație de incompatibilitate.

Punctul de vedere al Guvernului este favorabil acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Este vorba despre o propunere legislativă inițiată de domnii senatori Radu Alexandru Feldman, Iulian Urban, Augustin Daniel Humelnicu, doamna senator Anca Daniela Boagiu...

Îl rog pe domnul senator Rădulescu să prezinte raportul comisiei.

Este, într-adevăr, o propunere legislativă susținută de un număr de senatori PDL, care se referă la un anumit principiu. Realitatea actuală arată că există contracte care se desfășoară între diverse organizații sindicale și firme private unde aceleași persoane – care, pe de o parte, dețin funcții în aceste organizații sindicale – dețin calitatea de administrator, acționar.

Comisia a reținut acest principiu, considerând – împreună cu reprezentanții Guvernului – că el este corect, și a operat o rearanjare a textului într-o formă mai acceptabilă din punct de vedere al tehnicii legislative, rezultând, în final, un raport de admitere.

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții pe fond la dezbateri generale? Domnul senator Rușeț, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că voi vota împotriva acestei inițiative nu pentru că eu vin din mișcarea sindicală, ci pentru că nu are logică această inițiativă.

Inițiatorii vorbesc despre președinții și vicepreședinții confederațiilor și federațiilor de la unitățile de stat, și Legea sindicatelor, și realitatea demonstrează că nu avem confederații și federații organizate la nivelul unităților de stat. Acolo avem organizații sindicale, eventual uniuni teritoriale. Federațiile și confederațiile sunt organizate la nivel național și cuprind sindicate și din sectorul de stat, și din sectorul privat.

Sigur, cineva care a dorit, așa, să iasă în față a spus „președinții federațiilor și confederațiilor de la unitățile de stat”. Nu avem în România confederații organizate la nivel de societate. Confederațiile sunt organizate la nivel național, prin unirea unor federații sindicale provenind din zone de activitate diferită, iar federațiile sunt uniuni de sindicate provenind din aceeași ramură.

Este o inițiativă care nu are logică. Sigur, putem să facem lucrul acesta dacă vrem să punem pumnul în gura mișcării sindicale, dar nu prin această inițiativă. Eu nu pot să fiu de acord cu această inițiativă, care nu are nicio logică. Pur și simplu, s-a gândit cineva să treacă două fraze acolo și gata.

Dacă am discuta despre organizațiile reprezentative de la nivelul societăților, indiferent că sunt de stat sau private...

Pentru că, dacă discuți despre o incompatibilitate și spui că prin sindicat fenomenul corupției se amplifică, trebuie să te adresezi și societăților private, și sindicatele din unitățile private sunt pasibile de anumite acțiuni coruptibile.

Deci, din acest considerent, consider că inițiativa legislativă este lipsită de logică elementară și eu personal voi vota împotriva ei, rugând colegii senatori să se aplece asupra textului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Inițiatorii nu au dorit să intervină la acest moment al dezbaterii.

Dacă nu mai sunt alte intervenții...

Este vorba de un text organic.

Vă rog, domnule senator Feldman, microfonul 2.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Firește, fiecare membru al Senatului, dincolo de apartenența la un grup sau altul, are o judecată proprie și cred că nu forțez foarte mult dacă spun că are și o conștiință proprie.

Am ascultat cu atenția cuvenită intervenția colegului meu și am fost, sincer, profund afectat și profund surprins că un om care este de doi ani de zile în Senatul României și de doi ani de zile suntem colegi în cadrul Grupului parlamentar al PDL poate să facă un proces de intenție și să afirme că prin această inițiativă legislativă, susținută, îmbrățișată de mulți colegi, susținută de reprezentantul Guvernului, susținută de membrii comisiei, toți, până la urmă, în frunte cu inițiatorii, nu avem decât o singură dorință reală, să punem un pumn în gură sindicatelor.

Este o afirmație gravă. Nu vreau să spun că este o afirmație iresponsabilă, ca să nu merg în siajul unor asemenea genuri de afirmații.

Este o inițiativă care se bazează pe o realitate pe care o știe fiecare dintre noi. Nu cred, sunt convins că sindicatele, din 1990, au avut un rol esențial și de maximă eficiență în procesul de democratizare a României. Cred că și astăzi sindicatele sunt instituții a căror libertate de acțiune și a căror libertate de opțiune nu pot fi nicio clipă cenzurate și puse în discuție. Aspectul pe care îl

Mulțumesc.

Domnul senator Rușeț.

Nu am dorit să dau dovadă de iresponsabilitate. Am vrut însă să atrag atenția inițiatorilor asupra unui fapt, și reprezentantului Guvernului, care vine din rândul mișcării sindicale și care nu este atent – dar asta e problema dânsului în momentul de față –, și anume că nu avem confederații organizate la nivelul unităților de stat.

Deci noi putem să discutăm ca prin această inițiativă într-adevăr să existe incompatibilitatea responsabililor sindicali de la orice nivel, dar discutăm despre o incompatibilitate nu la unitățile de stat, ci la toate unitățile. Deci atât timp cât în practică...

Și mă miră că reprezentantul Guvernului, care vine din mișcarea sindicală, care cunoaște organizarea sindicală, spune că susține această propunere legislativă, în contextul în care știe foarte bine următorul aspect: confederațiile nu sunt organizate la nivelul întreprinderilor, federațiile, poate, cu mici excepții, la nivelul corporațiilor, al marilor unități. Or, această lege nu face deloc trimitere la liderii sindicatelor de bază, reprezentative. Nu face deloc trimitere. Cum atingem problema? Cum asanăm moral dacă liderii organizațiilor sindicale reprezentative la nivelul unităților nu sunt atinși de această lege? Aceasta e chestiunea pentru care eu sunt împotrivă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Iulian Urban, microfonul 2.

Problema despre care vorbește colegul nostru domnul senator Rușeț a fost rezolvată chiar prin amendamentul care a fost făcut la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, acolo unde au fost introduși liderii organizațiilor sindicale la nivel de unitate. Tocmai de aceea, Guvernul României a fost de acord să susțină această propunere legislativă, pentru că în momentul de față legea are ca destinație prioritară liderii de sindicat organizați la nivel de unitate.

Cu siguranță că, inclusiv în Parlamentul României, avem foarte mulți lideri de sindicat și, în general, mișcarea sindicală, în proporție covârșitoare, este populată de oameni de cea mai înaltă calitate morală, însă trebuie să facem o lege care să statueze un principiu, pentru că noi dorim cu adevărat să tindem către un grad cât mai mare de moralitate, care să dea credibilitate mișcării sindicale.

Dacă vrem să venim cu exemple care să ne motiveze pentru a vota această propunere legislativă, să nu uităm faptul că liderii de sindicat, la nivelul societății unde sunt organizați, au acces la datele economice ale societății. Să nu uităm că sunt foarte multe societăți de stat unde, de multe ori, se organizează greve pentru că niște lideri de sindicat, care sunt și administratori sau acționari majoritari la firmele care au contracte – culmea! – chiar cu unitatea sau cu compania de stat unde ei sunt lideri de sindicat, fac greve pentru a mai obține o micșorare de chirie sau pentru tot felul de alte beneficii personale.

Vorbim aici de instituirea unui principiu și acel principiu spune că, dacă sunt lider de sindicat la nivelul unei societăți comerciale măcar pot să am decența să nu fiu acționar majoritar sau administrator la firma care are contracte încheiate chiar cu acea companie la care eu sunt lider de sindicat, pentru că eu pot, prin acțiunile mele, să influențez și să obțin foarte multe avantaje economice.

Haideți să sporim credibilitatea mișcării sindicale, mai ales în vremuri în care societatea românească are, mai mult ca oricând, nevoie de lideri sindicali credibili, ale căror acțiuni cu adevărat să-i inspire pe oameni să lupte pentru drepturile lor. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Rădulescu, microfonul 7.

Stimați colegi, în final, pe această inițiativă legislativă, în ciuda aparenței existenței unei stări conflictuale între diverse părți, lucrurile au evoluat pe parcursul dezbaterilor într-o direcție pozitivă.

Pe fond, toată lumea – chiar și reprezentanții mișcării sindicale – a subliniat că principiul este bun. Asemenea stări de incompatibilitate trebuie eliminate, pentru a nu greva starea de corectitudine, de cinste a celor din mișcarea sindicală.

Pe tehnică legislativă, comisia a rezolvat această chestiune. Într-adevăr, textul inițial nu era adecvat realității organizării mișcării sindicale în România. A existat un amendament, venit de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pe care noi l-am preluat, l-am mai fasonat și ni l-am însușit și care detaliază două situații: la nivel de companii cu capital majoritar de stat este vorba

despre șefii organizațiilor sindicale – pentru că există organizații sindicale acolo –, iar când este vorba de federații și confederații, se specifică cele care au în componență sindicate din companiile cu capital majoritar de stat.

Deci textul a fost spart în două și se adresează atât nivelului de bază, companiile cu capital majoritar de stat, cât și nivelului de confederație națională. Deci a fost salvat principiul și formularea actuală corespunde chiar și exigențelor celor care cunosc organizarea sindicală.

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat Mocanu, doriți să mai comentați?

Vă rog, microfonul 10.

## Mulțumesc foarte mult.

Într-adevăr, aceste clarificări aduse prin amendamentul propus de comisie rezolvă conflictul dintre textul inițial și structurile de organizare ale sindicatelor în România. Când spun „sindicate”, mă refer la termenul generic pe toată scara de ierarhizare, de la nivel de unitate până la nivel național. Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, votul asupra raportului și

votul final...

Domnule senator Daea, doriți să interveniți? Sigur, cu multă plăcere. Microfonul 4.

Votul va fi dat marți, fiind vorba de o lege cu caracter organic.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Sigur, nu veneam la microfon dacă nu apărea această dispută care își are sorgintea în gradul diferit de înțelegere a unei problematici abordate neunitar din punct de vedere metodologic în Senatul României. Și aici îl rog pe domnul președinte, pe care îl prețuiesc foarte mult, să admită observația celui care vorbește, aceea că, dacă în raportul prezentat se făcea și lista de amendamente care sunt respinse sau amendamentul admis la comisie, prin comparație, puteam vedea cât de selectivă a fost comisia de fond și cât de lucrativă pentru înțelegerea fenomenului și corectarea disfuncționalităților, având în vedere gradul de înțelegere diferit în domeniu.

Deci dacă raportul era însoțit și de anexe, cum se obișnuiește în Senatul României, atunci puteam vedea cu ușurință că diferența și disputa erau fără temei, în condițiile în care clarificarea venea în corpul raportului.

Fac o observație prietenească, cu înțelegerea că și dumneavoastră aveți timpul s-o faceți atunci când subsemnatul pedalează pe o zonă în care creează o mică confuzie, nu din interes, ci din dorința de a lucra, iar funcționarii noștri sunt, uneori, grăbiți în a prezenta cum se cuvine un act normativ în plenul Senatului. Vă mulțumesc pentru înțelegere, stimați colegi, și vom vota în consecință pentru acest act normativ.

## Mulțumesc.

Sunt nevoit să iau apărarea colegilor care au redactat acest raport, inclusiv colegii din comisie și stafful respectiv.

Textul se referă la art. 35 din Legea nr. 54/2003, deci este vorba despre un singur articol, iar în corpul raportului se face o modificare a acestui articol, incluzând, practic, amendamentul despre care vorbim. Deci este vorba de modificarea art. 35, care se modifică, practic, la fel cu 35[1] .

N-aș vrea să intrăm într-o chestiune strict de mecanică, dar aș vrea...

Clarificarea este importantă, este utilă, îi mulțumesc domnului senator Daea pentru că ne-a ridicat-o, dar, din punctul de vedere strict al conținutului, suntem în fața unui text amendat. Acesta este în raport, asupra acestuia ne vom pronunța marți, în momentul în care vom exercita votul nostru cu privire la raport și la textul final.

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Inițiatorii acestui text sunt senatorul Cordoș Alexandru și deputații Giurgiu Mircia, Itu Cornel, Amet Aledin, Ciuhodaru Tudor...

Inițiatorii doresc să susțină această propunere legislativă? Nu.

În aceste condiții, am să-l invit pe domnul secretar de stat Valentin Mocanu să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului de la microfonul 10.

Inițiativa legislativă aduce alături parlamentari de la PSD și de la PDL, lucru care arată preocuparea parlamentarilor pentru situația celor aflați în șomaj, mai ales în aceste zile.

Între timp însă, fiindcă acesta este un raport adoptat în ședința din 18 mai anul curent, deci are o vechime considerabilă, Guvernul a reglementat și în această direcție cu mai multe măsuri de susținere a creării de noi locuri de muncă și a stimulării încadrării în muncă, aproape similare cu cele propuse de către inițiatori.

Raportul este de respingere nu pe oportunitate, ci pe suprapunerea pe alte reglementări și, ca de obicei, din păcate, pe lipsa prevederii surselor financiare.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Coca Laurențiu, microfonul 4.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Ținând cont de amploarea pe care a luat-o șomajul în țara noastră, mie mi se pare – și nu numai mie, ci întregului Grup parlamentar al Alianței politice PSD+PC – o măsură care poate să-i ajute pe cei aproape 800.000 de șomeri.

În afara faptului că ajutăm acești oameni care rămân zi de zi fără locuri de muncă, prin această măsură putem ajuta și angajatorii să-și continue activitatea, care pe zi ce trece este din ce în ce mai grea.

Ca atare, vreau să vă spun că noi vom susține această inițiativă și vom vota în consecință.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Aș vrea să subliniez faptul că această propunere legislativă, din punctul de vedere al Guvernului, nu se justifică în condițiile în care Guvernul a adoptat deja Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2010 privind reglementarea unor măsuri în vederea stimulării creării de noi locuri de muncă și diminuării șomajului în anul 2010.

Potrivit acestui act normativ pe care l-am menționat sunt scutiți de la plata tuturor contribuțiilor de asigurări sociale prevăzute de lege, pe o perioadă de șase luni, angajatorii care încadrează șomeri și le mențin raporturile de muncă pe o perioadă de cel puțin 12 luni.

De asemenea, aș vrea să subliniez faptul că, dacă s-ar aplica măsurile propuse acestea ar genera influențe financiare suplimentare asupra cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru șomaj, care în anul 2009 a înregistrat un deficit, iar pentru 2010 este, de asemenea, aprobat cu un deficit de 1.145 de mii de lei.

În același sens, aș vrea să subliniez și faptul că textul inițiativei legislative are și anumite deficiențe din punctul de vedere al normelor de tehnică legislativă, pe care în raportul scris noi le-am prezentat, iar concluzia este că, ținând cont de aceste aspecte, de considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule președinte Rădulescu.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Daea.

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Este o temă extrem de importantă, care a ocupat, de bună seamă, spațiul de analiză al unor comisii permanente în Senatul României, care s-au pronunțat diferit, având în vedere capacitatea de înțelegere și dorința de reglementare în acest domeniu.

Nu-l văd pe domnul secretar de stat Mocanu, care m-a surprins, aș putea să spun, plăcut, pentru că ne-a spus aici, în plenul Senatului, că această inițiativă are vicii privind normele de tehnică legislativă.

## Stimați colegi,

Iată cum am dezvoltat capacitatea de vigilență a Guvernului României, care nu de puține ori – iar mărturia faptelor este relevantă – ne-a adus în plenul Senatului acte normative care au avut dorința de reglementare, lipsită însă de iscusința tehnicii legislative.

Este un mod corect de interpretare și pentru aceasta cel ce vă vorbește va fi și mai vigilent când vor veni acte normative de la Guvern, ca să nu lăsăm acest organism administrativ să toarcă incorect – spunând „să toarcă”... Să facă un fir legislativ corect, în așa fel încât nodul de interpretare să nu apară. Îmi pare rău că a fost grăbit și-mi pare nespus de rău că sorgintea Domniei Sale îi punea, cel puțin din punct de vedere al conștiinței, opreliște interpretării pentru a nu fi șomeri sau a fi șomeri, dar mai puțini în România.

Este de apreciat faptul că, alături de PSD, sunt și parlamentari ai PDL, care au constatat necesitatea reglementării în acest domeniu. De aceea, nu văd niciun fel de opreliști de a vota acest act normativ, așa cum voința inițiatorilor și realitatea zilei impun luarea unei măsuri. Evident, cu îngăduința ca, acolo unde greșim din punctul de vedere al normei legislative, să corectăm, asumându-ne în acest fel greșeala. Dar greșim dacă nu votăm pentru acest act normativ.

Iată de ce cel ce vă vorbește vă mai îndeamnă încă o dată să fim atenți când comisiile se pronunță și plenul, în înțelepciunea lui, trebuie să decidă.

Avem trei comisii care s-au pronunțat favorabil, una respingând acest act normativ. Plenul este îndreptățit să decidă prin vot, iar noi vom vota pentru.

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru aceste accente lirice, demne de Senatul originar, cel roman.

Mai sunt și alte intervenții pe un text cu adevărat important?

Dacă nu mai sunt, fiind vorba de o lege organică, votul va fi dat marți, 14 septembrie anul curent.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru reglementarea unor măsuri privind exercitarea comerțului în unele zone publice.

Inițiatorii, colegi deputați, doresc să susțină textul? Nu.

Am să-l invit pe domnul secretar de stat Dan Valentin Fătuloiu să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

Suntem de acord cu respingerea propunerii legislative. Acesta este punctul de vedere al Guvernului.

Scurt și la obiect.

Vă rog, domnule senator Borza, raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Suntem în fața unei legi ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Având în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi adoptarea unui raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond? Vă rog, domnule senator Rotaru, microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să reiterez ideea că această inițiativă legislativă, pe fond, este bună și necesară.

La ora actuală, mare parte a populației se manifestă cu nemulțumire privitor la ceea ce se întâmplă în piețe privind samsarii. Faptul că adevărații producători nu reușesc să intre în posesia unei tarabe, faptul că nu ei sunt cei care-și vând produsele reprezintă un factor de nemulțumire a populației și generează, pe de altă parte, și creșterea prețului produselor în mod nejustificat, în unele cazuri samsarii câștigând mai mult decât producătorii.

Din această perspectivă, ar trebui să privim lucrurile realist – sigur că soluția propusă nu este constituțională și nu este, până la urmă, o soluție –, problema există și eu cred că rezolvarea acesteia este, până la urmă, în mâna autorităților locale, este la îndemâna primarilor, a viceprimarilor, a secretarilor, a persoanelor care ar trebui să fie împuternicite să verifice cu multă atenție atunci când se eliberează certificatele de producător, să verifice cu multă atenție atunci când se vizează trimestrial aceste certificate de producător, având în vedere faptul că pe piață se vând produse de o mie, de zece mii, de cinci sute de mii de ori mai mult – exagerez poate – comparativ cu suprafețele deținute.

Din această perspectivă, repet, cred că este de tras un semnal de alarmă pentru autoritățile locale pentru a se implica mai mult, pentru a acorda toată atenția și seriozitatea necesare atunci când eliberează asemenea certificate de producător și atunci când le vizează pentru a confirma, de fapt, ce produce acel producător, care sunt cantitățile, cât i-ar trebui pentru consumul intern, cât ar putea să vândă, care sunt sortimentele și așa mai departe. Pentru că, de multe ori, pe piață se întâlnesc acești intermediari care au certificat de producător pentru un produs și vând altele și așa mai departe.

Pe cale de consecință, repet, inițiativa este bună, nu este constituțională, nu o putem susține, dar un semnal de alarmă este de tras.

Vă mulțumesc. Domnule senator Țuțuianu, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Două comentarii vreau să fac.

1. Sigur că sub aspectul modului în care a fost gândită această inițiativă legislativă, punctul de vedere exprimat și de Consiliul Legislativ, și de comisia raportoare este corect. O hotărâre de guvern se modifică printr-o altă hotărâre de guvern, nu avem nevoie de o lege.

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, doriți să interveniți? Vă rog, microfonul 10.

## Da. Vă mulțumesc.

Avem în vedere acest lucru, chiar prin modificările pe care le-am propus în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale au apărut noi reglementări și sancțiuni.

De asemenea, organele de control verifică și extind verificarea cu privire la cei care dețin certificate de producător și către emitent: dacă s-a emis pe baza unor documente false și dacă situația reală din lotul pe care îl cultivă corespunde la fața locului. Mai simplu, verificăm inclusiv credibilitatea acestui certificat, care este sancționată de Codul penal și împotriva celui emitent.

Chiar vreau să vă spun că am fost și am vizitat câteva piețe și am constatat că numărul producătorilor este mult mai mare decât în perioada anterioară și sper să câștige din ce în ce mai mult teren prin aceste reglementări.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Într-adevăr, o temă importantă.

Suntem în fața unei legi ordinare, stimați colegi.

Am din nou o rugăminte. Pentru a optimiza puțin activitatea și pentru a permite domnului secretar de stat Fătuloiu să participe la o ședință importantă legată de Spațiul Schengen, am să vă rog să discutăm punctele 14, 15 și 16 din ordinea de zi, pentru care domnul secretar de stat reprezintă Guvernul în discuțiile din Senat.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea art. 49 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea organizațiilor de proprietari.

Este vorba despre o inițiativă legislativă a unui deputat independent.

Îl invit pe domnul secretar de stat Fătuloiu să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul. Microfonul 10.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului este de a respinge această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Domnule vicepreședinte Petru Filip, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit un raport de respingere, pentru că, de fapt, propunerea legislativă se referă la crearea posibilității ca o anumită categorie de proprietari, respectiv cei care au câștiguri sub 500 de lei pe lună, șomerii și angajații cu salariul minim pe economie, să fie scutiți de plata penalizărilor la datoriile pe care le-ar avea la asociațiile de proprietari, la asociațiile de locatari pentru serviciile de care beneficiază: apă, canal, căldură și așa mai departe.

Evident că Legea nr. 230/2007, la care se referă modificarea, nu poate să ofere, pe de o parte, această posibilitate de schimbare legislativă, iar, pe de altă parte, se încalcă și prevederi din Constituție prin crearea unei situații privilegiate pentru un tip de proprietari față de un alt tip de proprietari.

În consecință, raportul comisiei a fost unul de respingere în unanimitate, iar Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a dat, de asemenea, un aviz negativ.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții pe fond?

Nu sunt.

Votul asupra raportului și asupra propunerii legislative se va da marți, 14 septembrie 2010.

Este vorba de o lege organică.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internaționale.

Îl invit pe domnul secretar de stat Fătuloiu să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul, microfonul 10.

## Mulțumesc.

Adoptarea proiectului de lege în procedură de urgență se impune, având în vedere faptul că trebuie să îndeplinim standardele în procesul de cooperare polițienească, ca viitor stat membru al Spațiului Schengen. De aceea am solicitat să ne adaptăm legislației europene. Necesitatea urgenței este motivată de faptul că intrăm în următoarea etapă, ultima etapă de evaluare, care va fi în luna noiembrie 2010. Concluzia acestei evaluări va sta la baza integrării în Spațiul Schengen.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Filip, vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit un raport de admitere în unanimitate. Motivele nu are rost să le mai prezint _in extenso,_ le-a prezentat și domnul secretar de stat Fătuloiu.

S-au primit avize favorabile din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, din partea Comisiei pentru politică externă și din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Au fost trei comisii avizatoare.

Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu.

Sunt intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Un singur vot pe raportul comisiei și pe proiectul de lege.

La punctul 16 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996.

Domnule secretar de stat Fătuloiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

## Mulțumesc.

Prin acest proiect de lege se creează un cadru legal pentru ca activitățile de păstrare, conservare, restaurare, legătorie, prelucrare arhivistică și utilizare a documentelor cu valoare practică să poată fi desfășurate de operatori economici în baza unei autorizații de funcționare, emisă în acest sens de Arhivele Naționale sau de serviciile județene de arhivă, după caz.

Noul cadru juridic propus contribuie la exercitarea unor drepturi ale cetățenilor referitor la redobândirea proprietăților imobiliare confiscate în timpul regimului comunist, despăgubiri, recalcularea pensiilor _et cetera_ .

Având în vedere toate aceste considerente, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996 în forma propusă de comisie.

Mulțumesc.

Domnule președinte Filip, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit un raport de admitere, cu 11 amendamente admise.

Într-adevăr era nevoie de acest Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale, ea fiind realizată în anul 1996, pentru că a apărut, mai mult poate în ultimii ani, necesitatea de a găsi cadrul juridic, cadrul legal de gestionare a arhivelor rezultate în urma, de exemplu, închiderii și falimentării unor agenți economici. Ce se întâmplă cu documentele care rămân și care, în unele cazuri, este nevoie să fie consultate de persoanele interesate?

În această situație, proiectul de lege soluționează, de fapt, și din punct de vedere legal, și din punct de vedere tehnic, arhivarea acestor documente – și, sigur, toate operațiunile care derivă de aici – de către societăți economice care, obținând atestatul din partea Arhivelor Naționale, să garanteze și să gestioneze aceste documente.

Sigur că aceste 11 amendamente au rezultat în urma dezbaterilor în comisie, unde au fost prezenți reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor, dar și reprezentanții Arhivelor Naționale. Vor mai urma și alte proiecte de lege legate de modificări la Legea Arhivelor Naționale, astfel încât acest subiect va fi, probabil, unul dezbătut destul de intens în perioada următoare.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil și, de asemenea, cele două comisii de aviz: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu. Sunt dezbateri pe fond? Nu sunt.

În aceste condiții,

Ne reîntoarcem la punctul 10 din ordinea de zi, Propunere legislativă privind modificarea Legii nr. 82 din 24 decembrie 1991 – Legea contabilității.

Este o inițiativă legislativă a unui număr de colegi deputați. Nu sunt prezenți în plenul nostru.

Îl rog pe domnul președinte Ghizdeanu să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul, microfonul 10.

-

Sunt prezenți inițiatori în sală?

Este retrasă?

Nu. Se susține. Domnule președinte Ghizdeanu, aveți cuvântul. Microfonul 10.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține această propunere legislativă în forma prezentată.

Propunerea legislativă se referă la modificări de natură procedurală asupra Legii contabilității. Este, de fapt, o particularizare a procedurii actuale. Se solicită avizul organismelor profesionale pentru orice propunere legată de modificarea Legii contabilității. Aceasta se face într-un consiliu al contabilității, unde sunt și aceste organisme profesionale prezente. De asemenea, se introduce obligativitatea unor terțe persoane de efectuare a contabilității în societățile mici, IMM-uri, lucru care ar însemna un efort suplimentar pentru aceste societăți.

Sunt și alte considerente, dar acestea au fost cele principale, pentru ca Guvernul și Ministerul Finanțelor Publice să nu susțină adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Borza, vă rog să prezentați punctul de vedere al comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Fără a repeta argumentele prezentate de reprezentantul Guvernului, subliniez doar că suntem în fața unei legi ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată, iar raportul comisiei este unul de respingere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Sunt dezbateri, intervenții pe fondul materiei? Nu sunt.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 64 din 16 ianuarie 2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Domnule președinte Ghizdeanu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Această inițiativă legislativă este pe parcurs de mai mult timp, dar voiam să evidențiez că, într-o primă etapă, Guvernul a susținut adoptarea acestei propuneri legislative, sub rezerva însușirii unor observații și propuneri transmise către comisii.

Raportul comisiei nu a luat în considerare aceste observații și propuneri ale Guvernului și, ca urmare, în acest

moment, Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Mulțumesc.

Domnule senator Borza, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Suntem în fața unei legi ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

Având în vedere și avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, membrii comisiei au întocmit un raport de respingere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2010 privind unele măsuri financiare în domeniul sănătății.

Domnule secretar de stat Cristian Irimie, aveți cuvântul. Microfonul 9, vă rog.

**Domnul Cristian Anton Irimie** _– secretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2010 se autorizează casele de asigurări de sănătate și Casa Națională de Asigurări de Sănătate să încheie angajamente legale suplimentare în anul 2010, în limita sumei de 500 de milioane de lei, pentru medicamente, cu și fără contribuție personală.

Totodată, se autorizează Casa Națională de Asigurări de Sănătate să introducă în volumul și structura bugetului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate detalierea pe domenii de asistență medicală a creditelor de angajament suplimentare și să comunice Ministerului Finanțelor Publice acest lucru.

Având în vedere cele sus-menționate, vă adresez respectuos rugămintea de a adopta acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Domnule președinte Rotaru, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică a luat în discuție aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2010, care vizează, așa cum a prezentat și domnul secretar de stat, încheierea de angajamente suplimentare în anul 2010, în limita sumei de 500 de milioane de lei. Comisia a dat un vot de aprobare a acestei ordonanțe.

În raport cu obiectul de reglementare suntem în fața unui proiect de lege cu caracter ordinar, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

Suntem în fața unui proiect de lege cu caracter ordinar.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală.

Inițiatori sunt colegi deputați, care nu sunt prezenți la ședința plenului nostru.

Am să o invit pe doamna secretar de stat Lidia Barac să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8, vă rog.

## **Doamna Lidia Barac** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține propunerea legislativă. Există și un raport de respingere. Dacă este nevoie, pentru detalii, voi interveni.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Greblă.

## Stimați colegi,

Se propun câteva modificări ale Codului de procedură penală în vigoare, în ceea ce privește autorizarea interceptărilor și înregistrării convorbirilor efectuate prin telefon sau prin orice alt mijloc, definirea infracțiunilor cu consecințe deosebit de grave și așa mai departe.

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au apreciat, în unanimitate, că nu este oportună adoptarea unor măsuri asupra Codului de procedură penală în vigoare, întrucât Parlamentul deja a adoptat Codul de procedură penală, astfel încât nu mai este nevoie de această modificare.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis un aviz negativ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Vă consult dacă sunt intervenții, dezbateri pe fondul acestui text.

## Nu sunt.

Fiind vorba despre o propunere legislativă cu caracter organic, vom da un vot asupra raportului și asupra propunerii legislative marți.

Avem, din nou, o solicitare din partea domnului secretar de stat Fătuloiu, pe care aș dori să o tratăm cu prioritate, fiind vorba de câteva texte care au legătură și cu obligațiile noastre față de aderarea la Spațiul Schengen, și cu alte priorități ale ministerului pe care îl reprezintă.

La punctul 21 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Fătuloiu. Microfonul 10, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunem adoptarea acestui proiect de lege, întrucât este necesară descentralizarea activității de control al activităților nucleare. În prezent, competența de control o avea numai Inspectoratul General al Poliției. Am creat structuri la nivelul inspectoratelor județene de poliție, iar pentru o mai bună aplicare a legii vrem să le dăm această competență, mergând și pe principiul descentralizării activității Ministerului Administrației și Internelor.

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului senator Borza.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu voi repeta argumentele prezentate de reprezentantul Guvernului. Vreau doar să spun că avem un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Suntem în fața unui proiect de lege cu caracter ordinar, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul comisiei este de admitere. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții, dezbateri pe fond. Nu sunt.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară.

La punctul 24 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române și pentru abrogarea art. 4 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României.

Acest proiect de lege face parte din aceeași zonă a Ministerului Administrației și Internelor.

Este legat direct de Spațiul Schengen, cred. Dau cuvântul domnului secretar de stat. Microfonul 10.

Solicităm retrimiterea la comisie pentru o săptămână, pentru a include amendamentul privind migrația ilegală. Este o măsură compensatorie pe care ne-o impune Uniunea Europeană ca urmare a ridicării măsurilor de supraveghere pe frontiera internă.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Dacă nu sunt dificultăți din partea comisiei de resort, dacă este o solicitare expresă pe un text important putem...

La punctul 25 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2010 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantități de benzină, motorină și petrol pentru turboreactoare, care vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Administrației și Internelor și stabilirea regimului taxei pe valoarea adăugată și al accizelor pentru aceste cantități.

Este un proiect de lege tot din zona Ministerului Administrației și Internelor.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Fătuloiu. Vă rog.

Prin adoptarea acestui act normativ se urmărește menținerea în stare de operabilitate, operaționalizarea forțelor Ministerului Apărării Naționale și forțelor Ministerului Administrației și Internelor.

Propunem adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2010.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Ovidiu Marian.

Cu 52 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 30 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

Acest punct tratează, într-adevăr, un subiect important și sensibil.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Fătuloiu.

Proiectul de lege are în vedere abrogarea art. 38 lit. a) și a celorlalte dispoziții cuprinse în Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

Această reglementare este necesară pentru a compatibiliza legislația românească cu directivele Uniunii Europene, Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2004/38/CE, care prevede libera circulație a cetățenilor în spațiul Uniunii Europene.

De aceea vă rugăm să adoptați proiectul de lege în forma prezentată de Guvern.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Filip.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisiile reunite, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, au adoptat un raport de admitere, în unanimitate.

Sigur că este o problemă sensibilă, pentru că este vorba de cetățenii români care au în curs de executare anumite sentințe date de instanțe, dar, până la urmă, adaptarea legislației românești, în astfel de situații, la legislația europeană este absolut necesară, astfel încât, de fapt, este o compatibilizare a legislației în materie, legată de circulația cetățenilor români, ca și cetățeni europeni, în spațiul european. De aceea am luat în considerare din punct de vedere practic aceste prevederi, le-am asumat și vi le-am propus spre dezbatere și vot.

Există aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege reglementează scoaterea din rezervele de stat a unor cantități de combustibil, care se acordă gratuit Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Administrației și Internelor, precum și regimul plății taxei pe valoarea adăugată și accizelor aferente acestor cantități, iar comisia a hotărât să adopte un raport de admitere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții? Dezbateri pe fond? Nu sunt.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară.

Am și eu o întrebare, dacă se poate, pentru domnul secretar de stat. Avem tot contextul acesta care generează o stare de frământare pe linia Franța – România, mă rog, o să înceapă acum și pe relația Italia – România.

Trebuie să armonizăm legislația românească cu legislația europeană, astfel încât exercitarea dreptului la liberă circulație să nu poată fi îngrădită sub nicio formă de niciun stat în ceea ce îi privește pe propriii cetățeni.

Văd că abrogăm lit. a) a art. 38, care spune că nu se mai poate dispune, pentru o anumită perioadă de timp, „restrângerea exercitării dreptului de liberă circulație în străinătate”, care știu că se făcea printr-o hotărâre judecătorească, pronunțată de instanța de judecată, „cu privire la persoana care a fost returnată dintr-un stat în baza unui acord de readmisie”, încheiat de România cu acel stat.

Domnul președinte al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului s-a referit la cetățenii români care au fost condamnați pentru săvârșirea unor infracțiuni – luăm un exemplu aleatoriu –, de exemplu, condamnați în Franța. Însă, dacă citesc art. 38 lit. a) văd că această măsură nu se mai poate lua cu privire la orice persoană care este returnată în baza unui acord de readmisie. Asta înseamnă că sfera de aplicabilitate a art. 38 lit. a) va viza nu doar persoanele cetățeni români condamnate în statul membru al Uniunii Europene cu care avem acord de readmisie, ci orice cetățean român care este pur și simplu returnat – bine, termenul „returnat” sună așa..., parcă se referă la un colet, dar asta este – României.

Și atunci, eu stau și mă întreb, în acest context, în care sunt foarte multe puncte de vedere emise de oficiali din Guvernul Franței, care se referă la condiționarea accesului României în Spațiul Schengen de rezolvarea aceasta a problemei romilor, și vreau să vă întreb dacă abrogarea art. 38 lit. a) în această formă, care se referă nu doar la cetățeni români condamnați pe teritoriul altui stat al Uniunii Europene, nu cumva ne va crea un disconfort din partea anumitor state europene, care se confruntă cu această problemă, în a fi de acord fără niciun fel de opreliști cu accederea României în Spațiul Schengen?

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Daea. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Vă informez pe dumneavoastră și plenul că am lăsat lirismul lângă liră și vreau să pun o întrebare, sigur, cu rugămintea să nu se supere domnul senator Urban că îi susțin punctul de vedere, și întrebările mele tot pe această temă se așezau, dar o întrebare este de ordin general.

Domnule secretar de stat, știm, de regulă – când spun „de regulă” mă refer la greșelile pe care le-am făcut de-a lungul timpului –, că, din dorința de a compatibiliza cât mai repede și cu cât mai mare fidelitate legislația noastră cu cea externă, am comis greșeli în interpretarea termenilor, termeni care, uneori, au devenit opreliști în dezvoltarea unor mecanisme. Suntem acum în fața unui act normativ care se încadrează perfect în cerințe și care să nu pună chingi circulației libere a cetățenilor?

Vă mulțumesc că ați recepționat mesajul meu. Zâmbetul trădează acest lucru. Aștept răspunsul.

Vă mulțumesc. Domnul senator Țuțuianu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aderarea noastă la Uniunea Europeană ne-a dat și dreptul de a beneficia de patru libertăți fundamentale și cred

că trebuie să ne aducem aminte care sunt ele și să vedem în ce măsură noi chiar le exercităm efectiv.

Avem dreptul la libera circulație a mărfurilor. Din păcate, mai ales acum, prea puține mărfuri circulă liber în spațiul economic european.

Libertatea de circulație a serviciilor – prea puține servicii, pentru că suntem cum suntem.

Libertatea de circulație a capitalurilor – nu prea o utilizăm nici pe asta, că nu avem capital nici pentru noi.

Libertatea de circulație – în sfârșit, am ajuns la ultima – este singura libertate pe care o exercităm efectiv și venim acum, printr-un proiect de act normativ, și încercăm să o restrângem și pe aceasta.

Cred că întrebările puse astăzi aici sunt pertinente și tare îmi este teamă că uneori – sigur, din rațiuni care sunt obiective și le știm cu toții – facem mai mult decât ar trebui și în ceea ce privește restricționarea libertății de circulație a românilor în Uniunea Europeană și în spațiul economic european.

De aceea, și eu cred că întrebările puse aici sunt pertinente și, prin raportare la ceea ce spune directiva Parlamentului European, care arată criterii foarte clare pe baza cărora dreptul la libera circulație poate fi restricționat, cred că avem nevoie de un răspuns la aceste întrebări, după cum cred că avem nevoie de o aplicare a actului normativ în sensul în care să permită libera circulație a cetățenilor, a acelora care cu adevărat au nevoie să se deplaseze în spațiul economic european și în Uniunea Europeană, nu să restricționăm această libertate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Întrebări legitime. Domnul senator Hașotti. Microfonul 2.

## Vă mulțumesc. Domnule președinte,

O intervenție foarte scurtă. Evident că toți suntem de acord cu libertatea de circulație a cetățenilor în Uniunea Europeană, dar libertatea cetățenilor din Uniunea Europeană de a avea securitate există? Libertatea cetățenilor francezi de a avea securitate în Franța există? Dacă suntem și noi cetățeni europeni! La fel în Italia, la fel în România, peste tot?

Întrebarea este aproape retorică, motiv pentru care Grupul parlamentar al PNL va susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, microfonul 10.

## Da.

Aș vrea să răspund cât mai concret la aceste întrebări. În primul rând, aceste măsuri care se iau sunt determinate de comiterea unei fapte pe teritoriul altui stat, în baza căreia se emite un ordin de expulzare. Expulzarea se face individual, numai pentru o persoană care a săvârșit o faptă care constituie pericol la adresa siguranței naționale sau ordinii publice. În cazul celorlalte persoane – cum este cazul acestor repatrieri voluntare –, ele nu sunt vizate și nu putem lua o măsură de îngrădire a dreptului de circulație, fiindcă este o măsură administrativă care se ia, iar interdicția de a se întoarce în statul respectiv nu putem să o luăm noi, statul român, ci o poate lua statul care a emis această dispoziție, această hotărâre judecătorească în cazul expulzării sau repatrierii.

Suntem singurul stat, la ora actuală, cu această legislație – de aceea o modificăm – prin care îngrădim dreptul de circulație al propriilor cetățeni. Fiecare stat pe teritoriul căruia se comite o faptă care atentează la securitatea națională sau la siguranța publică are posibilitatea, conform legislației europene, să ia și măsura interdicției.

Da, dar, domnule secretar de stat, eu înțeleg că, atunci când apar probleme pe care cetățenii români, în nume individual, le pot provoca într-un stat al Uniunii Europene, avem obligația ca stat membru să respectăm directivele europene și să luăm măsuri de restricționare în conformitate cu acestea.

Întrebarea pe care noi ne-o punem este ce face statul român atunci când directivele europene sunt încălcate de alte state membre, practic, specificația directivei europene de resort în care se vorbește despre acțiuni individuale, nu de acțiuni de grup, colective. Întrebarea este: care este reacția statului român atunci când asistăm la o flagrantă încălcare a directivelor europene?

Observați că în Senat există o disponibilitate de a ne asuma anumite obligații, pentru că nu dorim să dăm senzația că avem o atitudine indiferentă sau de impunitate atunci când legea este încălcată de cetățeni români, dar, din punct de vedere al reacției noastre, anticipăm – ceea ce spunea domnul senator Urban este perfect adevărat – o cascadă, un efect de domino, care se va duce probabil și către alte state europene.

Întrebarea care se pune este dincolo de acest text: care este acțiunea Guvernului și a statului român pentru a ne apăra împotriva exceselor care apar? Și sunt excese de acțiune politică, de retorică politică, iar acest lucru trebuie să ne dea de gândit și nouă.

Microfonul 10, domnule secretar de stat.

Reacțiile noastre au fost clarificate sau au fost puse în dezbatere cu ocazia întâlnirii pe care am avut-o cu domnii miniștri Brice Hortefeux și Eric Besson la Paris, în urmă cu două săptămâni. De asemenea, după cum știți, împreună cu secretarul de stat Mocanu am fost primiți de comisarul european pentru drepturile omului și libertăților, doamna Viviane Reding, am discutat aceste probleme și a fost de acord cu punctele noastre de vedere privind respectarea liberei circulații a cetățenilor români în Spațiul Schengen, indiferent de ce etnie sunt ei.

Ei sunt cetățeni europeni, ei sunt cetățeni ai statului român și beneficiază de reglementările europene. De aceea, noi am susținut aceste lucruri și cred că, în mare parte, s-au clarificat. Urmează ca mâine să primim vizita secretarului de stat Pierre Lellouche și a ministrului imigrației Eric Besson la București și vom continua aceste discuții. Pozițiile noastre

sunt foarte clare în ceea ce privește dreptul de liberă circulație.

Vă mulțumesc. Domnul senator Urban. Microfonul 2.

Cred că nu înțeleg eu cum funcționează principiul liberei circulații în Uniunea Europeană. Dumneavoastră spuneți că noi trebuie să abrogăm acum art. 38 lit. a), pentru că, în spiritul alinierii noastre la directivele europene, nu putem interzice unui cetățean român să călătorească într-o țară unde a săvârșit o infracțiune. De exemplu, săvârșește un omor deosebit de grav în Franța. Termină de ispășit pedeapsa și, în acel moment, România nu mai poate să-i interzică să se reîntoarcă în Franța pe o perioadă de trei ani.

Dumneavoastră spuneți că fiecare stat membru al Uniunii Europene, adiacent măsurii condamnării pe care o ia, poate dispune față de cel condamnat interdicția de a intra pe teritoriul statului său. Eu nu înțeleg atunci ce înseamnă Uniune Europeană!

Adică eu, ca stat, cetățeanului meu, care a creat României o imagine nefavorabilă în Franța, Italia, unde vreți dumneavoastră, nu pot să-i aplic această măsură de restrângere a dreptului de liberă circulație, în schimb, statul unde a săvârșit infracțiunea poate să facă acest lucru, deși toți sunt cetățeni europeni.

Vreau să vă mai spun un lucru – dezbaterea este mult mai amplă –, recent, un tribunal din Franța – și au fost câteva ziare în România care au scris despre acest lucru – a invalidat o decizie administrativă prin care se proceda la repatrierea voluntară a unor persoane. Nu se știe dacă se referea la persoane care săvârșiseră infracțiuni sau contravenții, însă este cu atât mai gravă decizia luată de tribunalul din Franța dacă se referă numai la persoane față de care s-a dispus, pur și simplu, măsura repatrierii, pentru că asta înseamnă că deja justiția europeană se opune inclusiv ideii ca statul unde s-a comis infracțiunea de către cetățeanul membru al Uniunii Europene să mai poată dispune această interdicție.

Atunci, revin la ceea ce, pe bună dreptate, a spus domnul senator Hașotti. Fiecare cetățean european are dreptul la securitate. Dacă am un cetățean grec, de exemplu, care anii trecuți a îngrozit România cu atacuri armate sângeroase asupra caselor de schimb valutar și știu că această persoană poate veni oricând în România și poate repeta oricând activitatea infracțională, atunci stau și mă întreb cum funcționează libertățile în Uniunea Europeană, acolo unde, iată, apar aceste neregularități. Noi, ca să ne aliniem la nu știu ce decizie europeană, nu mai putem să le interzicem cetățenilor români să călătorească în țara unde au săvârșit o infracțiune, în schimb, statul unde s-a săvârșit infracțiunea poate să facă acest lucru..., dar, de fapt, nici el nu mai poate pentru că justiția de acolo spune că reprezintă o încălcare a dreptului la liberă circulație.

## Da. Un subiect important.

Înțeleg că mâine avem această vizită, domnule secretar de stat, din partea oficialilor francezi. Noi, marțea viitoare, fiind vorba de o lege organică, vom da votul pe acest proiect de lege.

Am aprecia ca, înainte de votul nostru de marți, să dispuneți, împreună cu domnul ministru Blaga, o informare a Senatului României cu privire la conținutul acestui dialog bilateral și la impactul acestuia față de problematica globală la care ne referim. Cred că ar fi util ca, înainte să ne exercităm votul săptămâna viitoare, să fim informați, așa cum este normal, asupra întregii problematici, care este extrem de complexă și, dacă nu este tratată atât în plan intern, cât și în plan european, conform principiilor europene, riscă, într-adevăr, să arunce în aer principiile de liberă circulație a persoanelor în spațiul comunitar.

Cu aceasta, încheiem dezbaterea asupra acestui text. Vom reveni marți și sunt convins că vom avea o informare pe baza celor pe care vi le-am solicitat, din partea ministerului de resort și, posibil, și a Ministerului Afacerilor Externe.

Vă mulțumesc.

Ne întoarcem la punctul 17 din ordinea de zi, acolo unde am întrerupt dezbaterile pentru a discuta proiecte urgente.

Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România.

Îl rog pe domnul secretar de stat Király Andrei să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10, domnule secretar de stat.

## **Domnul Király Andrei Gheorghe** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului_ **:**

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Prezentul proiect de act normativ urmărește completarea Legii nr. 200/2004, în sensul acordării cetățenilor Confederației Elvețiene a acelorași drepturi ca și cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene.

Proiectul vizează compatibilizarea legislației naționale cu normele europene, respectiv Protocolul de extindere la România și Bulgaria a Acordului dintre Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană privind libera circulație a persoanelor, care a intrat în vigoare la 1 iunie 2009.

Mulțumesc.

Domnul senator Alexandru Cordoș, microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege în discuție extinde domeniul de aplicare a Legii nr. 200/2004, respectiv recunoașterea diplomelor și a calificărilor profesionale și asupra cetățenilor din Confederația Elvețiană.

Proiectul de lege are la bază actul de aderare din cadrul Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană. Finalitatea inițiativei legislative constă în armonizarea cadrului juridic intern cu dispozițiile Protocolului de extindere la România și Bulgaria a Acordului dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind libera circulație a persoanei, intrat în vigoare la 1 iunie 2009.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere.

Supunem plenului Senatului spre aprobare acest raport de admitere.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri pe fond? Nu.

La punctul 19 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea art. 36 din Legea nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar.

Din partea agenției de resort, domnul vicepreședinte Corneliu Ceică, de la microfonul 10.

Vă rog.

## **Domnul Corneliu Ceică** _– vicepreședinte_

_al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind serviciile în cadrul pieței interne, transpusă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, precizează că tarifele se stabilesc de către prestator. Întrucât, în actuala Lege de organizare și exercitare a activității de medic veterinar, Colegiul Medicilor Veterinari stabilește tarifele minime, unice și obligatorii, principiul european care dă libertate prestatorului este încălcat, motiv pentru care susținem modificarea Legii nr. 160/1998 în forma prezentată.

Doamnelor și domnilor senatori,

Mulțumesc. Domnul președinte Daea.

pentru liberă practică medical-veterinară se stabilesc de către fiecare medic veterinar pe criterii de competență, Colegiul Medicilor Veterinari stabilind tarifele minime, unice și obligatorii.”

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. S-au făcut amendamente care în comisie au primit un vot de respingere și sunt prezentate în anexa la raport.

Este un raport favorabil care, supus dezbaterii, a primit unanimitatea comisiei.

Senatul este primă Cameră sesizată. Este o lege ordinară.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Intervenții, dezbateri pe fond.

Domnule senator Orest Onofrei, vă rog, de la microfonul central.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur că această lege cu un articol unic, așa cum s-a spus, pune în acord legislația noastră cu directivele Comunității Europene, dar... și asta voiam să..., vorba domnului președinte Daea, din teamă de a nu greși... Sigur că la comisie noi am dat un aviz favorabil, în unanimitate, și am specificat în final că avizul se referă la proiectul de lege așa cum a fost prezentat de Guvern. În schimb, proiectul de lege spune așa: „Are ca obiect de reglementare modificarea art. 36 din Legea nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar, republicată, cu modificări...”, în sensul că stabilirea tarifelor minime obligatorii și așa mai departe este făcută de Colegiul Medicilor Veterinari.

Am o întrebare: este vreo neconcordanță între avizul pe care l-am dat noi și proiectul de lege? Cu toate că, așa cum am spus, în final spunem că avizăm proiectul de lege așa cum a fost prezentat, în raport spunem noi că se referă la art. 36, care prevede că stabilirea tarifelor minime obligatorii se face de către Colegiul Medicilor Veterinari.

Este o neconcordanță sau nu?

Mulțumesc.

Sunt alte intervenții? Nu.

Nu sunt colegi care susțin amendamentele respinse în comisie.

Domnule președinte Daea, mai doriți să interveniți înainte de a cere colegilor un vot?

Vă rog.

Microfonul 7.

Pentru rigoare și informare corectă, trimiterea la art. 36 mă determină să-l citesc, pur și simplu: „Tarifele și onorariile

Domnul senator Șerban Mihăilescu. Microfonul 3, vă rog.

Mă iertați. M-ați incitat cu amendamentele respinse. Am un amendament respins acolo. Este corectă observația comisiei, dar vreau să ridic problema în plen.

Există un număr mare de primari care provin din rândul medicilor veterinari. Incompatibilitatea acestora de a executa această meserie eu personal consider că nu este corectă. Este primar, e medic și el nu poate să-și exercite profesia pe Legea incompatibilității. Dacă s-ar fi băgat aici este o incompatibilitate care prevede reglementarea aleșilor locali. Sunt de acord cu această explicație a comisiei, dar problema rămâne. Nu cred că medicii veterinari nu pot, chiar dacă sunt aleși primari de comune, să-și exercite această meserie.

Vă mulțumesc.

## Da.

Înțeleg că sediul materiei este în altă lege, practic. Dacă nu mai sunt...

Domnule președinte Daea, vă rog, microfonul 7.

Este corect. De altminteri, în corpul raportului se precizează de ce s-au respins amendamentele propuse de domnul senator Mihăilescu. Sediul materiei este în altă parte, și nu în acest proiect de lege.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Evident, dacă subiectul persistă, atunci va trebui să ne aplecăm asupra celuilalt text, pentru a putea să remediem această situație, dacă acesta va fi sentimentul majoritar în Senat.

Dacă nu sunt alte observații sau comentarii,

La punctul 20 este înscris Proiectul de lege privind unele măsuri pentru realizarea Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție.

##

Nu a ajuns domnul secretar de stat? Atunci îl punem în așteptare.

La punctul 22 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 86 al Legii energiei electrice nr. 13/2007.

Din partea Executivului, domnul vicepreședinte al ANRE Petru Lificiu.

Vă rog, de la microfonul 10. ## **Domnul Petru Lificiu** _– vicepreședinte_

_al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați domni senatori,

Este vorba despre completarea Legii energiei electrice cu cadrul sancționator impus de Regulamentul (CE) nr. 1228/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind schimburile transfrontaliere de energie, este vorba despre sancțiuni mai severe în ceea ce privește mecanismul de compensare între operatorii de transport pe schimbul transfrontalier, furnizarea de informații privind capacitățile de interconectare și principiile de gestionare a congestionării rețelelor la schimburile transfrontaliere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Din partea Comisiei economice, industrii și servicii constat că avem un raport de admitere, fără amendamente.

Dacă nu sunt intervenții pe fond...

Cred că este, mai degrabă, o problemă legată de obligațiile noastre europene cu privire la transportul și exportul de energie în spațiul european.

## Este o lege ordinară.

Dacă nu sunt alte comentarii sau alte intervenții,

La punctul 23 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind comemorarea dezrobirii romilor din România.

Este o inițiativă legislativă a domnului deputat Nicolae Păun, reprezentând minoritățile naționale.

Am să-l invit pe domnul secretar de stat Király Andrei să prezinte punctul de vedere al Guvernului, de la microfonul 10.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Propunem adoptarea propunerii legislative ce are ca obiect de reglementare stabilirea datei de 20 februarie ca „Zi de comemorare a dezrobirii romilor din România” și introducerea în programa școlară a perioadei de robie a romilor din istoria României, în conformitate cu raportul elaborat de Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

## Mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei, domnul senator Frâncu, microfonul 7.

Comisia, în unanimitate, a dat raport favorabil asupra acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri pe fond?

Domnule senator Puiu Hașotti, vă rog, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, stimați colegi,

În primul rând, e o chestiune de formulare în titlu. Când au fost dezrobiți romii?! De fapt, a fost dezrobirea țiganilor și în paranteză se poate pune „romi”, eventual, da?

În al doilea rând, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini material și financiar organizarea de manifestări... O.K., dar să introducem în programa școlară perioada de robie a romilor din istoria României mi se pare nu numai exagerat, ci imposibil de realizat.

Vreau să-mi răspundă cineva când începe această perioadă, care este anul în care romii, țiganii au fost robiți? Au venit în mai multe valuri, trei zice Onciul, patru spune Nicolae Iorga... probabil, primul val pe la 1241... Când au început să fie robiți ei? Știm când au fost dezrobiți, dar..., haideți să fim serioși!

Atunci, de ce nu facem și o inițiativă legislativă cu ocazia acordării drepturilor cetățenești depline pentru evreii care au fost în Țările Române? De ce nu?

Personal, sunt împotriva acestei propuneri legislative.

Cunoașteți obligațiile internaționale ale României din acea perioadă.

Domnul senator Frâncu cred că are o clarificare.

Vă rog, domnule senator, microfonul 6.

## Domnule președinte,

Din punct de vedere istoric, cel puțin în Țările Române, țiganii sunt menționați începând cu anul 1380, prin actele de donație ale domnitorului Mircea cel Bătrân. Probabil că au ajuns cam în jurul anului 1200, deci o perioadă lungă de robie.

Vreau să-l asigur pe domnul senator că, la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, pentru acel element care, într-un fel, într-adevăr, exceda textul legii, am primit un aviz negativ și atunci comisia noastră l-a eliminat. Este un amendament de eliminare, deci nu se va mai face mențiune în istoria învățată de elevi despre acest lucru.

Și noi, comisia, am discutat și cred că putem să considerăm ca o eroare materială și, ca să putem da drumul la lege, să considerăm că, într-adevăr, este vorba despre dezrobirea țiganilor, pentru că, într-adevăr, în acea perioadă, numai termenul de „țigan” era folosit, termenul de „rom” a fost introdus apoi. Am putea pune între paranteze „romilor” și s-ar rezolva chestiunea tehnică.

## Vă mulțumesc.

Amendamentul admis, pe care îl aveți în raportul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, specifică faptul că se elimină obligația Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului de a introduce în programa școlară acest subiect.

Domnul senator Robu dorește să intervină. Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Tocmai legat de acest subiect am vrut să intervin. Doar câteva secunde vă voi consuma.

Ca om de învățământ, consider că nu este normal ca, printr-o lege, să se stabilească ce trebuie să conțină programele școlare. La limită se poate accepta, în mod excepțional, să se stabilească prezența unei discipline sau a unei discipline privind ceva într-un curriculum, dar nicidecum nu e permis să se intre la nivel de programe analitice. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vreau să înțeleg dacă, într-adevăr, acest amendament a fost eliminat? Prin amendament, acest text a fost eliminat. Vă rog, domnule senator Frâncu, microfonul 6.

Noi, la comisie, prin raportul nostru, am eliminat asta. Am primit avizul respectiv, deci este eliminat.

Domnule președinte Greblă, vă rog, microfonul 4.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Titlul legii este „Zi de comemorare a dezrobirii țiganilor în România”. Sub acest aspect cred că trebuie găsită o formulare în acord și cu inițiatorul, poate termenul „de

marcare” ar fi mai potrivit. Oricum, „de comemorare” nu poate fi menținut.

Și, sub acest aspect, pentru a pune de acord și celelalte lucruri ridicate astăzi și având în vedere că termenul de adoptare tacită este 21 septembrie anul curent, propun să fie restituită la comisie și să i se dea o formă potrivită, pentru ca, pe de o parte, să dăm satisfacție și acestei situații, dar, în același timp, să nu exagerăm în a reglementa ceea ce nu este de reglementat prin lege.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Propunerea domnului senator Greblă o voi supune atenției plenului Senatului, cu rugămintea ca, dacă plenul va aproba retrimiterea acestui text la comisia raportoare și inițiatorul să fie invitat, pentru a putea găsi o formulă satisfăcătoare.

s-a aprobat retrimiterea la comisie.

Stimați colegi,

Programul nostru de lucru de astăzi s-a încheiat.

Vă mulțumesc pentru participarea activă la dezbaterile noastre.

Declar închisă ședința plenului Senatului României de astăzi, 8 septembrie 2010.

Încă o dată, „La mulți ani” celor care sărbătoresc aceste frumoase nume Maria și Marin.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.05._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|519336]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 126/17.IX.2010 conține 28 de pagini.**

Prețul: 5,60 lei