Tudor Barbu

Domnule președinte de ședință, Mulțumesc mult de tot.

Nu aș fi dorit să intervin, dar distinsa noastră colegă, doamna ministru și doamna senator Andronescu, m-a provocat și nu am cum să nu ridic mănușa aruncată, ce-i drept, cu eleganță.

Nu cred că sutele de mii de copii romi din România au parte, nu dreptul, parte de învățământ în limba maternă sau cel puțin după știința mea nu există așa ceva. Deși pentru minoritatea maghiară și alte minorități, mai minorități sau mai puțin minorități, există. Asta ca să dăm un exemplu de ce înseamnă să ai drepturi și să nu ai parte. Repet, pentru copiii de etnie romă nu există în practică, în realitate ceea ce în teorie există, una, și al doilea, la sugestia Grupului parlamentar al PP-DD, întreb plenul: pentru copiii cu

deficiențe de auz și vorbire, adică surdo-muți, câți translatori de limbă surdo-mută, iertați-mi sintagma, construcția care este complet anapoda, dar mi-o asum, câți există în România? Asta că am văzut cum se pune problema cu un senator cu mai puțină experiență, colegul meu Iovescu. Da, este un senator la primul lui mandat și cu o oarecare problemă de adaptare, dar asta nu înseamnă că, dacă avem două-trei mandate înaintea domnului senator Iovescu, trebuie să... În orice caz, apreciez foarte mult cum ați procedat, domnule președinte de ședință, și vă mulțumesc în numele Grupului parlamentar al PP-DD.