Gabriela Crețu

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a fost sesizată cu propunerea de directivă care face parte... Este primul act legislativ care face parte din ceea ce încercăm să construim la nivel european, și anume Pilonul social european. Urmărește să îmbunătățească accesul la aranjamente de lucru care să permită realizarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată, în sensul promovării part-time-ului, programului de lucru flexibil sub aspectul timpului de lucru și al muncii la distanță, care apare pentru prima dată, și, de asemenea, să stimuleze utilizarea dreptului de concediu din motive familiale de către bărbați.

Am constatat, ca urmare a analizării în comisia noastră și în Comisia pentru muncă și afaceri sociale, următoarele: că propunerea e întemeiată pe art. 153 din tratat și este coerentă cu acquis-ul comunitar deja în vigoare, respectiv directivele nr. 41/2010, nr. 54/2006, nr. 81/1997 și nr. 18/2010.

Ea respectă, drept urmare, principiul subsidiarității, întrucât obiectivul urmărit prin prezenta directivă este reducerea inegalităților constatate la nivelul Uniunii Europene în domeniul de reglementare. Forma juridică aleasă, respectiv directivă, lasă statelor membre alegerea instrumentelor necesare realizării obiectivelor și nu reduce în niciun fel drepturile existente în prezent, ci se bazează pe acquis-ul comunitar existent și urmărește extinderea sau consolidarea drepturilor părinților și îngrijitorilor care lucrează.

Apreciem oportunitatea introducerii unor dispoziții specifice referitoare la concediul de paternitate, întrucât în prezent nu există la nivel european standarde minime, în timp ce legislația românească cuprinde deja o mare parte dintre prevederile acestei directive, ceea ce nu va mai necesita transpunere.

Recomandăm însă ca, în contextul în care există un număr mare de familii monoparentale, durata concediului pentru creșterea copilului să nu fie afectată, respectiv părintele unic să aibă dreptul la concediu integral, în contextul în care nu are cu cine să-l împartă, și să se creeze cadrul legal care să le permită ambilor părinți să beneficieze de concediu pentru creșterea copilului, dar să fie conferită posibilitatea alegerii de comun acord și în interesul copilului cum să repartizeze sarcinile de îngrijire pe parcursul perioadei garantate de lege fiecăruia. Directiva propune ca până la 12 ani timpul respectiv să fie împărțit – 12 ani ai copilului – între cei doi părinți.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea acestui raport.