Stenogramă plen

Bună dimineața și bine v-am găsit!

Sunt Mihai Goțiu și, asistat de Ioan Iustin Talpoș, declar deschisă sesiunea de declarații politice de astăzi, 27 iunie 2017.

În deschidere, o invit la microfon pe doamna senator Doina Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Titlul declarației politice de astăzi – „România are nevoie urgent de un guvern funcțional, pentru reluarea implementării programului asumat față de cetățeni”.

Stimați colegi,

România a trecut recent printr-o criză politică declanșată de refuzul fostului prim-ministru de a renunța la această poziție după retragerea sprijinului politic din partea coaliției de guvernare. A fost o situație pe care nu și-a dorit-o nimeni și a cărei singură rezolvare a fost introducerea și adoptarea unei moțiuni de cenzură. Din acest motiv, parcursul realizării programului de guvernare a avut de suferit în plus față de întârzierile deja constatate la ultima evaluare a activității fostului guvern.

În toată această perioadă au avut loc numeroase evenimente politice, negocieri între partide și între liderii politici, confruntări și atacuri politice. Toate aceste discuții politice sunt firești într-o situație de genul celei pe care tocmai am traversat-o.

Dar vreau să vă spun cu toată convingerea că cetățenii care ne-au votat să-i reprezentăm în Parlament nu sunt interesați nici de confruntările politice, nici de negocierile care au sau au avut loc în ultimele zile. Cel mai important aspect pentru cetățeni este respectarea promisiunilor făcute de oamenii politici în timpul campaniei electorale.

La finalul anului trecut a fost pentru prima oară când alegătorilor li s-a prezentat un program detaliat de guvernare, cu măsuri concrete de creștere a veniturilor românilor, de reducere a fiscalității și de creștere a clasei de mijloc din România și cu proiecții economice foarte precise pentru fiecare an de guvernare.

Pentru toți cei care au votat, precum și pentru cei care nu au fost la vot, cel mai important e ca cei care guvernează această țară să ia măsuri pentru creșterea venitului de trai din România, astfel încât să reducem cât mai mult din decalajul față de celelalte state din Uniunea Europeană.

Din acest motiv, consider că noi, ca oameni politici, trebuie să lăsăm deoparte orice opinii sau orgolii personale, orice interese politice de partid și să votăm în zilele următoare un guvern care să poată relua programul de guvernare, care este așteptat de cetățenii acestei țări.

Avem o propunere de prim-ministru, avem o majoritate în Parlament. Consider deci că toți parlamentarii, indiferent de culoarea lor politică, au datoria, față de cei care i-au ales, să asigure formarea cât mai rapidă a unui guvern, care să reia programul de guvernare, care să recupereze întârzierile fostului Executiv și care să impulsioneze dezvoltarea economică a României.

Avem o fereastră de oportunitate foarte importantă, am obținut în primul trimestru cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, avem o creștere semnificativă de 45% a investițiilor străine și am depășit deja produsul intern brut al Greciei. Este important să profităm de acest context economic și ar fi păcat să-l ratăm din cauza disputelor politice interne.

Îi mulțumim doamnei senator Doina Elena Federovici, din partea Grupului senatorial al PSD.

Din partea Grupului senatorial al PMP, îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Baciu.

Bună dimineața, domnule președinte! Mulțumesc.

„Dresura de circ”

Așa se intitulează interpelarea mea de astăzi, declarația politică, de fapt.

Când și-au dat seama că nu ne pot asigura pâinea cea de toate zilele, mai-marii Partidului Social Democrat ne-au oferit circul cu care ne-au hrănit nopțile și zilele de când au ajuns la guvernare. „Comicii vestiți ai ecranului” au umplut emisiunile posturilor de televiziune cu promisiuni care mai de care mai hazlii, prestidigitatorii au profitat de nebăgarea noastră de seamă și de iuțeala lor de mână pentru a-și spăla păcatele, ca să poată face altele, pe iluzioniști mai să-i credem că suntem fericiți sub guvernarea lor. Culmea spectacolului a fost atinsă însă zilele trecute, când au intrat în arenă „zburătorii”, ținându-ne cu sufletul la gură cu salturile lor politice mortale, executate de această dată fără plasă electorală.

Spectacolul de circ își are scenariul și regia lui, de obicei publicul nefiind implicat, dat fiind riscul la care poate fi supus, precum și comportamentul lui imprevizibil. Nici de data aceasta nu s-a ținut cont de reacția publicului, dar neavând siguranța unui final apoteotic, scenariștii și regizorul de la PSD au fost nevoiți să transforme spectacolul într-unul interactiv, atrăgând în jocul circăriilor lor și spectatori din alte partide. Nici nu se putea altfel, știut fiind faptul că circul fără numere de dresură nu are farmec. Așa că au ademenit, ba cu vorbe dulci, ba cu ceva de ros, câțiva maimuțoi care și-au ros îndelung fundurile pe băncile Parlamentului și câțiva cățeluși care abia au făcut ochi în politică, pe care i-au dresat cum să le imite comportamentul. Unora le-a plăcut atât de mult spectacolul, încât n-au mai vrut să iasă din arenă, rămânând în menajerie și făcând sluj în așteptarea răsplății din partea dresorului.

Nu le pot reproșa celor din conducerea PSD decât prozelitismul practicat în momentele lor de avarie și de panică. În rest, ca toți artiștii, asta știu, asta fac. Dar nu-i pot înțelege pe cei care practică traseismul politic, mimând convingeri, invocând interese naționale. În cazul recent, sper, al încheiatei crize politice declanșate în sânul PSD, unde și-au avut locul aceste revelații? Cumva în a te amesteca în ciorba altuia, sperând că e mai bună decât cea preparată de electoratul care te-a propulsat în Parlament? Cumva în a sprijini încercarea disperată a unui lider iresponsabil de a-și salva pielea pe pielea românilor din Ardeal? Dacă se vor frige sau otrăvi cu ciorba din blidul la care au aspirat, aceasta este treaba lor. Dar să nu încerce să ne opărească, să ne otrăvească viața, pe care o ducem, de bine, de rău, fără ajutorul lor neprecupețit, cu trocuri politice menite să satisfacă interesele personale în detrimentul celor comunitare și naționale.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Îi mulțumim domnului senator Gheorghe Baciu, din partea Grupului parlamentar al PMP.

Pentru un drept la replică, la microfonul central, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Marian Pavel.

## **Domnul Marian Pavel:**

Da. Am stat și am analizat declarația dumneavoastră politică, stimate coleg. Am apreciat metaforele, epitetele,

comparațiile și voiam să punctez câteva lucruri și să discutăm despre circ și trupe de circ sau, în special, despre artiști.

Vă puneți, v-ați pus întrebarea despre transferurile, despre intermercato, despre transferul dintr-o trupă de artiști necunoscută într-o trupă de artiști destul de bună, care joacă foarte bine și care realizează – ce să vezi! – performanță.

## Stimate coleg,

Probabil că artiștii din trupa dumneavoastră s-au săturat să dea reprezentații în care să fie huiduiți, în care să primească roșii și tot felul de lucruri pe care cetățenii le poartă de fiecare dată cu ei când vin la astfel de reprezentații.

Ce spuneați dumneavoastră despre traseism?!

Vă aduc aminte că dumneavoastră faceți parte și astăzi sunteți ales în Parlamentul României dintr-un partid care s-a folosit cu vârf și îndesat de traseism. Vă aduc aminte că al dumneavoastră președinte a fost cel care a găsit soluția imorală și v-a adus pe dumneavoastră la guvernare, în perioada de tristă amintire. Vă aduc aminte că dumneavoastră ați beneficiat de așa-zisul partid format aici, în Parlament, și nu în ceea ce înseamnă confruntare electorală. Vă aduceți aminte de faimosul UNPR, care, la fel, v-a susținut pe dumneavoastră să fiți la guvernare.

Stimate coleg,

Despre ceea ce a făcut astăzi Partidul Social Democrat și despre dezamăgirea membrilor noștri de partid și a electoratului, vă anunț că, după ce am făcut lucrul acesta, am realizat o cădere dezastruoasă în sondaje, de la 52 la 46, spre deosebire de dumneavoastră, care de la 5 v-ați dus la 3.

Vă mulțumesc frumos.

Îi mulțumim domnului senator Marian Pavel.

Se va înscrie la cuvânt din nou, pentru un răspuns, domnul senator Gheorghe Baciu. Doar un scurt comentariu îmi permit și eu înainte.

Domnul Marian Pavel, de la PSD, este supărat pe acea soluție imorală de la UNPR, un UNPR condus de domnul Gabriel Oprea, dar nu pot să nu-mi aduc aminte că cel pe care l-ați nominalizat ca premier este un discipol al domnului Gabriel Oprea.

Domnul Gheorghe Baciu, de la PMP.

Dacă domnul secretar a dat această replică, sigur că mă văd dator să spun doar câteva cuvinte și să mențin ce am spus înainte, că este în atitudinea PSD-ului a racola fel de fel de parlamentari de la alte grupuri pentru a-și atinge scopul.

Poate domnul secretar își aduce aminte de o celebră ordonanță care a luat, așa, peste noapte, câteva sute de primari de la alte formațiuni politice și i-a adus în barca PSD-ului, cu sau fără voia lor, promițând, ca și acum, avantaje, bani de pe la ministerele cu bani mulți, poduri, străzi și toate altele. Deși știm foarte bine că în Constituție și alte acte normative se arată că migrația politică nu este admisă pentru primari, totuși a făcut acest lucru. Drept dovadă că am avut dreptate – și am și acum, când afirm lucrul ăsta – este și faptul că acel act normativ a picat la un moment dat, sigur, fără posibilitatea de a mai retrage mandate sau a mai face altceva, că trecuse deja mandatul.

Deci suntem obișnuiți să vedem astfel de lucruri, care, zic eu, nu fac bine politicului, în general, și niciunui partid care este în Parlament sau în afara acestuia.

Mulțumesc.

Îi mulțumim domnului senator Gheorghe Baciu, din partea Grupului parlamentar al PMP.

În continuare, îl invit la microfon pentru a-și susține declarația politică, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Ovidiu Cristian Dan Marciu.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu,

Titlul declarației politice – „Semnul că învățământul giurgiuvean nu va mai avea un zâmbet trist!”.

Este evident că educația, la toate nivelurile de învățământ, cea care oferă tinerilor îndrăzneala de a alege un alt loc în viață și sentimentul de împlinire într-un larg orizont existențial, reprezintă o prioritate națională.

Investiția în educație este crucială pentru dezvoltarea economică a țării și va determina prosperitatea viitoare a României, însă este nevoie de resurse financiare suplimentare, chiar peste 6% din PIB, ca să putem rezolva toate problemele din învățământul din România și pentru a recupera decalajele. De la subfinanțarea educației derivă numeroase probleme, precum pregătirea mai slabă a cadrelor didactice și a elevilor, dar și abandonul școlar.

Partidul Social Democrat face eforturi pentru a asigura acestui segment suportul financiar necesar pentru depășirea tuturor sincopelor, printr-o distribuție reală și corectă a veniturilor, reflectată în modernizarea și eficientizarea învățământului – care să permită creșterea calității actului educațional, a infrastructurii, materialele didactice, metode de predare și pregătire a cadrelor didactice în concordanță cu nevoile și așteptările elevilor și studenților.

Ce are specific județul Giurgiu și care sunt factorii de risc care influențează rezultatele școlare și care au generat în ultimii ani, în special la examenele de bacalaureat, rezultate foarte slabe?

Județul Giurgiu este un județ sărac, cu un nivel de trai scăzut, cu mulți părinți plecați la muncă în străinătate. În perioada vulnerabilă de creștere, a adolescenței, elevii, lipsiți de afecțiunea părintească, sunt expuși unor experiențe traumatizante, pe perioade îndelungate de timp.

Județul Giurgiu este un județ preponderent rural, cu 51 de comune, două orașe și un municipiu reședință de județ. Astfel că, în principal, acei părinți ai elevilor care au un nivel redus de trai nu numai că nu își pot permite să investească suplimentar în educația copiilor, în meditații, dar chiar întâmpină mari greutăți în a suporta costurile materiale cotidiene pe care le implică procesul educațional.

Îi mulțumim domnului senator Ovidiu Cristian Dan Marciu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al USR, îl invit la microfon pe domnul senator Radu Mihail.

Mulțumesc.

Declarația mea se intitulează „Democrația din România are nevoie de libertate de exprimare, nu de manipulare și fapte alternative”.

Gruparea PSD–ALDE își dorește liniște și să guverneze după bunul plac, iar presa pare să-i încurce. Am aflat zilele trecute de la ministrul nostru de externe, domnul Teodor Meleșcanu, că libertatea presei poate reprezenta o vulnerabilitate pentru un stat. Stimate domnule ministru,

Libertatea presei nu se chestionează într-un stat democratic. Atributul de „câine de pază” al mass-mediei este unul care se subscrie libertății de gândire și de exprimare în orice societate democratică. Mai mult decât atât, o presă vigilentă, responsabilă este întotdeauna un critic constructiv al actului de guvernare.

România a traversat vremuri când libertatea de a scrie era plătită cu sânge, la propriu. Istoria recentă ne vorbește de situații când eram arătați cu degetul în rapoartele internaționale privind libertatea presei pentru cazuri în care jurnaliști critici la adresa guvernării PSD au fost bătuți, urmăriți, amenințați. Acele lucruri nu trebuie să se mai întoarcă, iar libertatea de exprimare este un drept pentru care voi lupta împreună cu ai mei colegi din USR.

Dacă avem o problemă referitoare la presă, domnule ministru, aceea este că nu doar presa trebuie să stea cu ochii pe cum instituțiile statului cheltuie banul public sau atribuie licitații. Nu doar presa este cea care trebuie să vegheze la respectarea legilor noastre sau a drepturilor civile. Nu presa, domnule ministru Teodor Meleșcanu, trebuie să suplinească statul. Statul trebuie să funcționeze, iar dumneavoastră, ca reprezentant al Guvernului, aveți datoria ca, împreună cu partenerii din Guvern, să faceți ca statul român să fie mai bun.

„La ora actuală, principala problemă nu sunt armele, armamentele. Bătălia adevărată este de a câștiga mințile oamenilor. Dacă vom reuși să facem acest lucru, vom reuși să ne realizăm obiectivele pe care ni le-am propus”. Aceasta este o declarație a domnului ministru Meleșcanu, care a făcut turul instituțiilor de presă.

Nu, domnule ministru, nu trebuie să câștigați mințile românilor! Trebuie să educați aceste minți, astfel încât orice român să fie un bun cetățean, responsabil cu sine și cu statul în care trăiește, stăpân pe propria viață. Nu de manipulare trebuie să vorbiți, ca demnitar al statului român, ci de educarea fiecăruia dintre cei pe care îi serviți.

Îi mulțumim domnului senator Radu Mihail, din partea Grupului parlamentar al USR.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Victorel Lupu.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Pledoarie pentru educație și cadrele didactice”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ne aflăm la doar câteva zile ori săptămâni, după caz, de încheierea anului de învățământ 2016–2017. Este un prilej de analiză obiectivă, de identificare a tot ce a fost bun și frumos, dar și moment prielnic de a vedea ce, cât, cum și cu ce putem face mai bine și mai frumos.

Prin Legea nr. 289/2007, în România s-a instituit Ziua învățătorului, manifestare festivă educațională, cu caracter național, apolitic și cultural, organizată anual pe data de 5 iunie.

Ziua de 5 iunie poartă semnificația zilei de naștere a ilustrului dascăl Gheorghe Lazăr, fondatorul învățământului modern românesc, om de cultură român, pedagog, teolog, inginer și traducător, născut la 5 iunie 1779 la Avrig, Sibiu, și decedat la 29 octombrie 1823, tot la Avrig, la doar 44 de ani.

Despre Gheorghe Lazăr se știe că în 1818 a înființat în București prima școală cu predare în limba română, Școala de la Sfântul Sava.

Ne amintim cu toții de Mihail Sadoveanu și narațiunea sa „Domnu’ Trandafir”, care a fost publicată prima oară în anul 1905, în revista „Albina”. În această narațiune, scriitorul evocă cu nostalgie întâmplările copilăriei și își amintește chipul dascălului său, Mihai Busuioc, supranumit și Domnu’ Trandafir, care ne-a încântat zilele fiecăruia dintre noi, ca elevi și învățăcei în primii ani de școală generală, și nu numai.

Scriitorul face o caracterizare dascălului său, din care reies următoarele trăsături: privirile îi scânteiau când vorbea despre strămoșii noștri, era un om deosebit, care-i învăța rugăciuni și cântece, îi învăța pe copii despre trecutul și vrednicia poporului nostru.

Iată de ce marele poet al neamului, Mihail Eminescu, vorbind despre trecutul glorios al României, prefigura peste timp un mare viitor: „La trecutu-ți mare, mare viitor!”, a spus poetul nepereche.

Știm cu toții că viitorul îl determinăm, îl prefigurăm și-l consolidăm, încă de astăzi, prin educația permanentă a tinerei generații, elevii din școli și studenții din universități, care se constituie ca fiind o activitate de interes general, public.

Mulțumim domnului senator Victorel Lupu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## * * DUPĂ PAUZĂ

Reluăm sesiunea de declarații politice.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul senator Mircea Vasile Cazan.

## Domnule președinte,

Declarația politică „România, vândută după aproape 100 de ani pentru interesele proprii ale domnului Liviu Dragnea”.

Întâmplările din Parlamentul României de săptămâna trecută pot fi trecute în analele oricărei comedii nemaiîntâlnite în lumea politică mondială. Propriul partid să-și trimită acasă guvernul lui este de râsul oricui, reușind să depășească și personajele lui Caragiale. Culmea este că acest demers nu a fost lansat oricum, ci chiar cu posibilitatea de a „vinde” Ardealul UDMR-ului, numai ca domnul Dragnea să-și facă mendrele și să rămână la putere.

Acest lucru, în final, nu s-a întâmplat. Dar rămâne un mare semn de întrebare pentru viitor. Ne putem aștepta oricând la un asemenea demers din partea PSD-ului și a domnului Dragnea.

La aproape 100 de ani de la Marea Unire, în loc să ne pregătim de marele eveniment, PSD vrea să tranzacționeze Ardealul. L-aș întreba pe domnul Dragnea de ce nu intră în negocieri cu minoritatea bulgară și să transfere Teleormanul vecinilor noștri de dincolo de Dunăre...

Acest lucru nu se va întâmpla niciodată, pentru că noi, românii, suntem aici de mii de ani și, indiferent de intenția PSD-ului, noi în Ardeal am trăit și conviețuit, de sute de ani, alături de sași, unguri, sârbi, polonezi, romi etc., în cele mai bune relații, fără a avea nevoie de intervenția domnului Dragnea și a PSD-ului.

Vom lupta cum am luptat și până acum, păstrându-ne obiceiurile, tradițiile, portul și graiul românesc. Acestea vor fi, domnule Dragnea, mijloacele noastre pentru a ne apăra spiritul și ființa națională. Fiecare dintre noi, indiferent că suntem din Ardeal, Oltenia, Muntenia, Banat, Dobrogea sau Moldova, fiecare dintre noi va apăra integritatea acestei țări cu ceea ce avem mai bun: sufletul și inima de român!

Senator de Ardeal, Mircea Cazan.

Mulțumim domnului senator Mircea Vasile Cazan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

PAUZĂ

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Continuăm sesiunea de declarații politice cu declarația mea politică, din partea Grupului parlamentar al USR.

## Bună dimineața!

Stimate colege și stimați colegi,

Permiteți-mi să încep această declarație cu două citate. Primul: „Iată cum, o dată la câteva luni, cel mult câte un an, doi, reajung, ca acum, iar, în punctul în care zic: nu-mi imaginez cum mi-ar putea fi mai multă greață și rușine de țara asta, de ce-am făcut noi cu ea.”

Al doilea: „Prin nominalizarea lui Mihai Tudose trăim încă un episod al infiltrării la cel mai înalt nivel politic a ofițerilor și colaboratorilor serviciilor secrete. Ajunge! Guvernarea este a cetățenilor, a societății civile, a partidelor politice, a instituțiilor democratice, și nu a serviciilor secrete, care se luptă pentru putere și resurse. Nu mai vrem securiști în politică! Nu mai vrem securiști în administrația publică! Nu mai vrem securiști în presă, afaceri, sindicate și universități! Vrem o politică liberă, curată și decisă democratic. Vrem transparență și integritate. Nu este un protest pentru un partid sau altul, pentru putere sau opoziție, ci pentru un principiu – afară cu securiștii din politică!”

Primul citat îi aparține universitarului clujean Dumitru Cornel Vîlcu, unul dintre animatorii protestelor din Piața Unirii din Cluj din ultimii ani, și are legătură, nu e vreun secret, cu nominalizarea și desemnarea lui Mihai Tudose pentru funcția de premier al României. Al doilea reproduce textul de mobilizare la un protest anunțat astăzi, marți, 27 iunie 2017, de la ora 19.00, în Piața Universității din București.

În campania electorală mi-am asumat să aduc vocea și revendicările cetățenilor în Parlament și mă țin de promisiune. Și o fac pentru a nu vă putea scuza ulterior că nu ați știut ce se întâmplă ori că nu ați auzit și opiniile critice ale unei societăți civile autentice.

Am început astăzi cu aceste citate pentru a consemna un nou episod din lunga serie a premierelor negre pentru democrația autohtonă din ultimele zile. Să recapitulăm!

Săptămâna trecută am asistat la circul prin care o majoritate parlamentară a votat împotriva propriului guvern. Pentru ca spectacolul să ridice tribunele în picioare, am avut parte și de un număr special de prestidigitație, care i-ar face invidioși pe iluzioniști celebri ca David Copperfield ori Iosefini: în fața a zeci de camere video, cei 249 de parlamentari care au votat la moțiune au introdus în urne 251 de bile. Apoi am văzut cum miniștrii parlamentari care au votat împotriva Guvernului din care au făcut parte și din care și-au dat demisia – practic, au votat propria incompetență – au pretenția, tupeul, nerușinarea, spuneți-i cum doriți, să le fie anulat gestul și să rămână în funcție. Ieri am punctat un nou moment istoric: abilitarea de a emite ordonanțe pe perioada verii a unui guvern care nu există. Datorită – sau din cauza – tuturor acestora, punctăm astăzi un nou moment de ținut minte, cel în care un guvern scoate oameni în stradă, mulți, puțini, câți vor fi, înainte de a fi votat în Parlament. Fe-li-ci-tări!

Bravo! Uraaa!

## **Doamna Eleonora Carmen Hărău:**

Vă mulțumesc frumos.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

În continuare, o invit la microfon pe doamna senator Carmen Eleonora Hărău, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Președintele Iohannis l-a desemnat ieri, la propunerea coaliției de guvernare, pe domnul Mihai Tudose pentru

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Mulțumim doamnei senator Carmen Eleonora Hărău, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Dacă dintre cei înscriși pe listă mai vrea să susțină cineva declarația politică?

Dacă nu, declar închisă sesiunea de declarații politice, condusă astăzi de Mihai Goțiu, asistat de Ioan Iustin Talpoș și Marian Pavel, ca secretari de ședință.

Vă doresc o zi cât mai frumoasă în continuare!

Urmează o zi lungă.

Să-i spunem, să-i numim totuși și pe cei care au depus declarații politice astăzi, dar nu le-au susținut:

– din partea PSD: domnul Florian Dorel Bodog, Lucian Trufin, Emilia Arcan, Roxana Natalia Pațurcă, Elena Lavinia Craioveanu;

– din partea PNL: Alina Gorghiu, Costel Șoptică, Marius Nicoară, Cornel Popa, Marcel Vela, Eugen Pîrvulescu, Iancu Caracota și Ioan Cristina;

– din partea USR, George Edward Dircă;

– și din partea PMP, Vasile Cristian Lungu.

Și a mai depus, sunt informat, George Cătălin Stângă, de la PNL.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 27 iunie 2017, ședință condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Pavel Marian și Iustin Talpoș.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența 101, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi? Vă rog, domnule senator Deneș, vicelider Grupul PSD, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Propun suplimentarea ordinii de zi cu două puncte – și anume: cu L99/2017, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, și cu L68/2017, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății – suplimentare, care să se regăsească în secțiunea a II-a, după punctul 4 din secțiunea a II-a și, sigur, să se renumeroteze punctele 5 și 6, respectiv să devină 7 și 8. Iar cele pe care eu le-am anunțat să devină punctele 5 și 6.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Dacă sunt și alte intervenții? Nu sunt.

Atunci,

Programul de lucru pentru astăzi: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului; ora 13.30, ședința Birourilor permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților, urmată de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții?

Nu.

Atunci,

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiectul de hotărâre privind Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului – COM(2017) 253 final.

Dau cuvântul doamnei președinte al Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Gabriela Crețu, pentru a prezenta proiectul de hotărâre.

Vă rog, doamna senator, microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a fost sesizată cu propunerea de directivă care face parte... Este primul act legislativ care face parte din ceea ce încercăm să construim la nivel european, și anume Pilonul social european. Urmărește să îmbunătățească accesul la aranjamente de lucru care să permită realizarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată, în sensul promovării part-time-ului, programului de lucru flexibil sub aspectul timpului de lucru și al muncii la distanță, care apare pentru prima dată, și, de asemenea, să stimuleze utilizarea dreptului de concediu din motive familiale de către bărbați.

Am constatat, ca urmare a analizării în comisia noastră și în Comisia pentru muncă și afaceri sociale, următoarele: că propunerea e întemeiată pe art. 153 din tratat și este coerentă cu acquis-ul comunitar deja în vigoare, respectiv directivele nr. 41/2010, nr. 54/2006, nr. 81/1997 și nr. 18/2010.

Ea respectă, drept urmare, principiul subsidiarității, întrucât obiectivul urmărit prin prezenta directivă este reducerea inegalităților constatate la nivelul Uniunii Europene în domeniul de reglementare. Forma juridică aleasă, respectiv directivă, lasă statelor membre alegerea instrumentelor necesare realizării obiectivelor și nu reduce în niciun fel drepturile existente în prezent, ci se bazează pe acquis-ul comunitar existent și urmărește extinderea sau consolidarea drepturilor părinților și îngrijitorilor care lucrează.

Apreciem oportunitatea introducerii unor dispoziții specifice referitoare la concediul de paternitate, întrucât în prezent nu există la nivel european standarde minime, în timp ce legislația românească cuprinde deja o mare parte dintre prevederile acestei directive, ceea ce nu va mai necesita transpunere.

Recomandăm însă ca, în contextul în care există un număr mare de familii monoparentale, durata concediului pentru creșterea copilului să nu fie afectată, respectiv părintele unic să aibă dreptul la concediu integral, în contextul în care nu are cu cine să-l împartă, și să se creeze cadrul legal care să le permită ambilor părinți să beneficieze de concediu pentru creșterea copilului, dar să fie conferită posibilitatea alegerii de comun acord și în interesul copilului cum să repartizeze sarcinile de îngrijire pe parcursul perioadei garantate de lege fiecăruia. Directiva propune ca până la 12 ani timpul respectiv să fie împărțit – 12 ani ai copilului – între cei doi părinți.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doresc să vă informez că avem la balcon un grup de vizitatori. Este vorba de un grup de copii de la Școala Generală Mogoșani, din Dâmbovița. Îi salutăm.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Proiectul de directivă este foarte important din punctul de vedere al stimulării egalității de șanse între femei și bărbați.

Este și un alt aspect care ne interesează direct. El se referă la îngrijitori și, din acest punct de vedere, nu numai egalitatea de gen, dar și cea de mobilitate este importantă pentru noi, dat fiind că avem mulți compatrioți, foarte multe compatrioate care lucrează ca îngrijitori, specific, în țări precum Italia, iar directiva merge în sensul cel bun, de a recunoaște valoarea acestei munci. Și cred că, pe de o parte, modificările legislative în acest sens sunt foarte importante, precum și modul în care noi vom reuși să urmărim cum ele sunt transpuse și aplicate în țările unde avem compatrioți constituie un element pe care trebuie să-l urmărim cu atenție. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci,

Mulțumim, domnule președinte.

Regulamentul a fost examinat în ședința comisiei din 21 iunie.

Raportor a fost domnul senator Lucian Romașcanu. Și, de asemenea, a fost prezent Guvernul, reprezentat prin Ministerul Comunicațiilor și Societății Informatice.

Drept urmare a analizei, am constat că temeiul juridic pentru prezenta propunere îl constituie art. 43 alin. (2), art. 91, art. 100 și art. 114 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene, că alegerea formei juridice a avut la bază art. 82, care permite legiuitorului european posibilitatea de a adopta regulamente și directive, iar în acest caz este instrumentul juridic adecvat – să fie regulament, și nu directivă, pentru că directiva, prin transpunere, ar duce la soluții diferite la o singură problemă, ceea ce nu este oportun.

Se consideră că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarității, deoarece necesită intervenția Uniunii Europene pentru a consolida accesul Comisiei la informațiile necesare pentru a aborda niște probleme grave legate de aplicarea legislației Uniunii Europene în domeniul pieței interne atunci când ea își îndeplinește sarcinile în temeiul art. 17 din Tratatul Uniunii Europene. Instrumentul de informare instituit prin această inițiativă reprezintă o măsură de ultimă instanță, atunci când niciunul din celelalte mijloace de informații nu a dat rezultate.

Întrucât respectă principiul subsidiarității și proporționalității, vă propunem să votați proiectul de hotărâre în formularea care a rezultat din dezbaterea comisiei. Vă mulțumim.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, doamnă președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba, stimați colegi, de o modificare a unui regulament pe care l-am discutat în această sală și împotriva căruia nu am avut obiecții – regulamentul care reglementează contrapărțile centrale, respectiv casele de compensații de la bursă. Dat fiind că era prima dintre reglementările în domeniu, aceasta a necesitat anumite ameliorări și adăugiri.

Considerăm, ca și în cazul primului regulament, că respectă principiul subsidiarității și proporționalității și, drept urmare, vă solicităm să votați hotărârea în formularea comisiei.

Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim și noi, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

## Stimați colegi,

Este vorba de al doilea regulament din Pachetul „Respectarea obligațiilor”, cel legat de colectarea de informații și punerea lor la dispoziție.

În acest al doilea regulament se stabilește crearea unui portal digital european în care informațiile colectate în cazul primului regulament să poată fi puse la dispoziție.

Propunerea respectă principiul subsidiarității și proporționalității și, drept urmare, vă solicităm să votați proiectul de hotărâre în varianta pe care noi v-o propunem. Fără obiecții.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Fără obiecții, doamna președinte. Mulțumesc.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Corpul european de solidaritate, de fapt, se creează baza juridică pentru a se folosi bani europeni pentru tinerii între 18 și 30 de ani, care au posibilitatea să participe la proiecte cuprinse între două și 12 luni, de tipul: ori activități

cu normă întreagă, dar neremunerate, cu rambursarea cheltuielilor de deplasare, cazare, diurnă și asigurare medicală în oricare din statele membre, sau activități remunerate, sub formă de stagii și ucenicii, cu eventuale contracte următoare de angajare, în funcție de legislațiile naționale specifice.

Deci, pe de o parte, obiectivul își propune să intre în rândul măsurilor de combatere a șomajului, iar, pe de altă parte, vizează să reafirme valorile europene de cetățenie activă, spirit civic, responsabilitate civilă, dat fiind că se referă mai ales la acțiunile de voluntariat.

Prin instituirea acestui temei juridic, Corpul european de solidaritate va dispune de un buget de 341 de milioane de euro, utilizate în scopurile menționate anterior.

Nu avem obiecții. Are bază juridică.

Vă propunem să votăm hotărârea așa cum a fost ea elaborată și postată pe site.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea de regulament a fost examinată în cadrul comisiei, unde raportor a fost domnul senator Radu Ștefan Oprea.

Propunerea are ca obiectiv garantarea concurenței loiale dintre transportatorii aerieni din Uniune și cei din țări terțe.

Se consideră că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarității, deoarece definește „obligațiile internaționale aplicabile” ca fiind obligațiile cuprinse într-un acord la care Uniunea este parte.

Și, de asemenea, considerăm că respectă și principiul proporționalității, baza legală fiind art. 100 alin. (2) din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene.

Vă propunem să fiți de acord cu noi și să adoptați proiectul de hotărâre. Fără obiecții.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Atunci,

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European în conformitate cu articolul 294 alineatul (6) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene privind poziția Consiliului în primă lectură în vederea adoptării Directivei Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal – COM(2017) 246 final.

Dau cuvântul doamnei președinte al Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Crețu, pentru a prezenta proiectul de hotărâre.

Aveți cuvântul, microfonul 7, doamna senator.

Ca urmare a analizei comunicării, am constatat că ea face parte din procedura de informare a parlamentelor naționale cu privire la rezultatul negocierii unui proiect de directivă în Consiliu, între Consiliu și Parlament.

Am considerat că e important să prezentăm plenului întrucât e vorba de directiva care stabilește norme minime cu privire la definirea infracțiunilor, sancțiunilor și a termenelor de prescripție în domeniul luptei împotriva fraudei și a altor activități ilegale legate de interesele Uniunii Europene, respectiv de folosirea fondurilor, în principal.

Această directivă a fost discutată deja în Senat.

Ea se află deci în procesul de negociere în Consiliu și Parlamentul European și încearcă să armonizeze pragurile maxime ale sancțiunilor penale. Nu s-a ajuns la o înțelegere. Nu e vorba atât de conținutul directivei, cât de faptul că baza juridică invocată e în litigiu. Nu cad de acord Consiliul și Parlamentul – și nici cu Comisia – cu privire la baza legală.

Subliniem încă o dată că legislația românească prevede sancțiuni penale la nivelul maxim sau mult peste nivelul maxim pe care propunerea de directivă îl are, respectiv chiar și de zece ori mai mari sunt sancțiunile din Codul penal românesc cu privire la aceeași categorie de infracțiuni decât cele pe care directiva le propune. Spre informarea dumneavoastră.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Dau cuvântul doamnei președinte al Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Crețu, microfonul 7, pentru a prezenta proiectul de hotărâre.

Vă rog, doamna senator.

## **Doamna Gabriela Crețu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Comunicarea vine ca răspuns la faptul că, timp de cel puțin două decenii, Comisia Europeană a reglementat masiv – și la nivel european s-a reglementat masiv – în domeniul pieței interne, extinzând și adâncind piața internă, îndepărtând barierele în ceea ce privește piața internă a bunurilor și serviciilor, capitalului etc., continuând însă să avem 27-28 de sisteme sociale diferite. Drept urmare, se încearcă o recuperare a acestui decalaj, dat fiind că Uniunea Europeană este o economie socială de piață, și nu un capitalism sălbatic.

Comisia propune un pachet de măsuri menit să faciliteze crearea unei uniuni mai echitabile și mai favorabile incluziunii, stabilind și 20 de principii și drepturi esențiale care vin să susțină adaptarea pieței forței de muncă și a sistemelor sociale naționale la provocările actuale, precum și să reducă inegalitățile existente.

Ca urmare a analizei pe care am făcut-o, și Comisia pentru afaceri europene, și Comisia pentru muncă, am tras concluzia că realizarea Pilonului european al drepturilor sociale este o acțiune pozitivă și necesară, dar regretăm că acesta cuprinde doar măsuri paliative, marginale de combatere a inegalităților, în contextul în care avem în continuare piață unică, dar 27-28 de sisteme sociale distincte. Și ne exprimăm dezamăgirea că implementarea efectivă a pilonului va fi, în principal, în responsabilitatea statelor naționale și a partenerilor sociali, care deja sunt inegali și vor avea posibilități diferite de a combate inegalitățile.

Susținem menținerea sprijinului european în domeniu, prin intermediul programelor operaționale pentru perioada 2014–2020 din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene. Respingem eventuala aplicare a măsurilor doar la pilonul european al..., din pilonul european doar la statele din zona euro, cu argumentul că aplicarea doar în această zonă este contrară obiectivului de reducere a inegalităților. Deja există inegalități foarte puternice între zona euro și cea non-euro. Și solicităm statelor membre ale UE, cu precădere celor din zona non-euro, să susțină implementarea măsurilor propuse.

2. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale – COM(2017) 250 final.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doresc să informez plenul Senatului că se află în sală un grup de 100 de vizitatori din județul Dâmbovița, invitați de domnul senator Adrian Țuțuianu, și le spunem: bine ați venit!

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului. Dacă sunt intervenții? Sunt intervenții? ## **Domnul Ioan Iustin Talpoș**

**:**

Nu.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnul deputat Tomac...

Domnule deputat Tomac, voiam doar să vă spun „La mulți ani!” și să vă rog să-l lăsați pe domnul senator să fie atent la lucrările plenului.

3. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea...

Salutăm... Avem în sală – am fost informat de domnul senator Fifor – un grup de 40 de invitați din județul Arad.

Bine ați venit în Senatul României!

3. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de proclamație interinstituțională privind Pilonul european al drepturilor sociale – COM(2017) 251 final.

Dau cuvântul doamnei senator Crețu, președintele Comisiei pentru afaceri europene, pentru a prezenta proiectul de hotărâre.

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul.

Așa cum am precizat la documentul anterior, Comisia Europeană propune un pachet de documente, dintre care unele sunt legislative, altele nonlegislative, în vederea realizării obiectivului propus de reducere a inegalităților și îmbunătățire a componentei sociale a Uniunii Europene.

În acest pachet există și o proclamație interinstituțională care urmează a fi semnată de statele membre și instituțiile europene. Ea conține 20 de principii și drepturi care fundamentează Pilonul european al drepturilor sociale.

Prin ea, statele membre și instituțiile competente se angajează la promovarea unor drepturi sociale și măsuri mai eficiente, adaptate situației de la nivelul societății de astăzi.

Proclamația urmărește realizarea unei protecții sociale echitabile și funcționale, creșterea rezilienței sistemelor naționale și consolidarea convergenței economice și sociale.

Preambulul însă stabilește că Pilonul european al drepturilor sociale, ca și proclamația, este conceput în principal pentru statele membre euro, fiind în același timp deschis și participării celorlalte state.

Ca urmare a analizei, noi susținem că principiile din prezenta proclamație trebuie acceptate și susținute, dar regretăm caracterul lor general.

Considerăm că e necesar ca proclamația să fie însoțită de un pachet de măsuri legislative și de politici publice care să o transpună în realitate și să nu rămână la nivelul de declarație.

Respingem eventuala aplicare a măsurilor din Pilonul social și a drepturilor din proclamație doar la statele din zona euro și chemăm instituțiile implicate la adoptarea proclamației interinstituționale.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

Trecem la capitolul II – inițiative legislative.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind intensificarea cooperării în prevenirea și combaterea infracțiunilor grave, semnat la 5 octombrie 2015 la Washington DC (L152/6.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Doamna secretar de stat Cristina Manda, de la Ministerul Afacerilor Interne, microfonul 9. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Maria Cristina Manda** – _subsecretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Acordul reglementează cooperarea în prevenirea, descoperirea și investigarea infracțiunilor grave, a infracțiunilor de terorism și, în special, schimbul de informații dintre autoritățile cu atribuții în acest domeniu.

Documentul de cooperare prevede, totodată, desemnarea punctelor naționale de contact și încheierea unor aranjamente de punere în aplicare, pentru stabilirea detaliilor tehnice și a procedurilor necesare realizării interogărilor automatizate a datelor dactiloscopice și a datelor ADN.

Totodată, proiectul conține o serie de reglementări referitoare la protecția datelor cu caracter personal, precum și limitări privind prelucrarea acestora.

Vă rugăm să adoptați acest Proiect de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind intensificarea cooperării în prevenirea și combaterea infracțiunilor grave, semnat la 5 octombrie 2015 la Washington DC.

Vă mulțumesc.

Mulțumim și noi, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei juridice, domnul senator Cazanciuc, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Proiectul de lege se înscrie în eforturile politicodiplomatice întreprinse de România în vederea îndeplinirii criteriilor tehnice pentru eliminarea vizelor pentru cetățenii români care călătoresc în Statele Unite, respectiv de admitere a țării noastre în programul Visa Waiver, o condiție importantă pentru încheierea unui asemenea acord.

În ședința din 20 iunie, Comisia juridică a analizat proiectul și a..., cu unanimitate, a adoptat un proiect de admitere. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, închidem dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Repet și eu: proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este Cameră decizională.

La punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și modificarea unor acte normative (L566/10.10.2016).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnul...

Nu. Nu este prezent inițiatorul.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Îl invit la microfon pe domnul Victor Ciorbea, avocatul poporului.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Îmi face o deosebită onoare și plăcere să iau cuvântul din nou în fața dumneavoastră. În câteva cuvinte, trei argumente pentru a susține acest proiect de lege.

După cum vă amintiți, în urmă cu trei ani, ne-ați dat, între altele, sarcina de a prelua și atribuțiile de mecanism național de prevenire a torturii, pe baza experienței acumulate în acest interval de timp și, mai ales, în urma recomandărilor făcute de Subcomitetul ONU pentru Prevenirea Torturii și de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii, care ne-au vizitat în ultimii doi ani. Am formulat majoritatea articolelor din acest text de lege. Ele au menirea de a asigura o mai mare autonomie din punct de vedere organizatoric și funcțional pentru acest mecanism național de prevenire a torturii în peste 2.300 de locuri de detenție, de la penitenciare, aresturi preventive până la aziluri și orfelinate, ca să folosesc o terminologie mai veche.

Al doilea argument. În aproape 28 de ani, România n-a avut o instituție națională de apărare și promovare a drepturilor omului care să fie acreditată cu un statut A sau B și care să ne poată reprezenta la nivelul Consiliului și al Comitetului pentru Drepturile Omului, cu drept de a lua cuvântul și cu drept de vot.

Suntem cam singurii din Uniunea Europeană în această situație.

Printr-o foarte scurtă prevedere introdusă în articolul 1 al legii am avea dreptul de a demara imediat procedurile pentru a fi acreditați ca o astfel de instituție și pentru ca România să poată fi reprezentată în mod adecvat la nivelul Consiliului și Comitetului pentru Drepturile Omului ale ONU, evident, noi îndeplinind toate criteriile de la Paris de mai multă vreme, în special, prin atribuțiile pe care ni le-ați dat în ultimii ani.

Și al treilea argument. Mai sunt câteva modificări și completări privind o mai bună funcționare și organizare a instituției, atât la nivel central, cele cinci departamente, două direcții, cât și la cele 14 birouri teritoriale și trei centre zonale, care au în componența lor un număr foarte simbolic, să-i spun așa, de colegi.

Vă mulțumim și noi.

Dau cuvântul președintelui Comisiei juridice, domnul senator Cazanciuc, microfonul 7, pentru a prezenta raportul Comisiei juridice.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Așa cum spunea și domnul Ciorbea, acest proiect are rolul de a consolida statutul instituției Avocatul Poporului în apărarea drepturilor fundamentale.

A fost un parcurs normativ cu foarte multe intervenții, cu foarte multe propuneri. În Comisia juridică am avut multe întâlniri câteva luni de zile, au fost multe amendamente, toți colegii au formulat amendamente și au fost, cea mai mare parte, admise.

De aceea, în 26 iunie, membrii Comisiei juridice au adoptat un raport de admitere, cu amendamente care fac parte integrantă din prezentul raport. Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, doamna senator Presadă. Microfonul 2. Aveți cuvântul.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Avem în față un proiect legislativ care nu are nicio legătură până la urmă cu eficiența acestei instituții.

Trebuie să spunem că este vorba despre o răsplată politică dată domnului Ciorbea. Vorbim de pensia specială acordată avocatului poporului. Este cazul să spunem că Avocatul Poporului, atunci când s-a creat, a creat o imensă speranță pentru cetățenii țării, însă, în ultimii ani, sub domnul Ciorbea, s-a dovedit o cruntă dezamăgire. De ce merită domnul Ciorbea pensia specială? Pentru rezistența în fața statului de drept. Până la urmă, asta s-a întâmplat și avem ca dovadă intervenția domnului Ciorbea la Curtea Constituțională din acest an, din ianuarie, când a atacat acel articol din legea de funcționare a Guvernului, care nu permite condamnaților penali să facă parte din Executiv. Peste câteva zile, s-au strâns 140.000 de semnături pentru demiterea domnului Ciorbea.

În virtutea acestor semnături, veniți, domnule Ciorbea, să pledați pentru o pensie specială astăzi? Vreau să reamintesc de nenumăratele cazuri de inacțiune în favoarea cetățenilor și a organizațiilor neguvernamentale, atunci când acestea au depus sesizări.

Vreau să amintesc că există acum o sesizare depusă de niște cetățeni și organizații neguvernamentale la Avocatul Poporului, în septembrie, anul trecut, cărora doamna Firea, primarul general al Bucureștiului, le-a interzis să protesteze.

Pentru nesoluționarea acestei sesizări veniți astăzi, oare, să pledați pentru o pensie specială?

Este păcat că această instituție, care trebuie să apere drepturile cetățenilor în fața abuzurilor statului, a ajuns, sub mandatul domnului Ciorbea, să apere drepturile celor care au puterea la un moment dat.

Aș vrea să explicați totuși, în plenul Senatului, de ce considerați că aveți dreptul la această pensie specială.

Numai puțin. Numai puțin. Dacă sunt și alte intervenții?

Nu sunt alte intervenții.

Înțeleg că, domnule Ciorbea, doriți dumneavoastră o scurtă intervenție. Este în regulă.

Mulțumesc.

Vă rog, stafful. Microfonul 8. Vă rog.

Doamna senator, cu tot respectul, vă aduc la cunoștință că nu este prevăzută acum o pensie specială pentru avocatul poporului.

Pensia specială pentru avocatul poporului a fost introdusă cu mai bine de 10 ani, în timpul profesorului Muraru. Și nu există nicio modificare în ceea ce privește statutul avocatului poporului în proiectul acesta de lege, față de proiectul în vigoare. Deci sunteți, din păcate, într-o eroare.

În rest, pot să vă răspund și la chestiunile de fond, dar cred că nu este cazul acum. Însă, repet, pensia specială a fost introdusă pe baza unei decizii a Curții Constituționale, în urmă cu peste zece ani, în timpul domnului profesor Ion Muraru.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumim pentru precizări. Să sperăm că și doamna Presadă a înțeles aceste lucruri.

Dacă sunt și alte intervenții?

Nu sunt.

Atunci, încheiem dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Înainte de a trece la vot vreau să vă consult dacă sunteți de acord. Avem pe ordinea de zi proiecte de legi cu caracter organic și ordinar și, dacă sunteți de acord, atunci când vine fiecare dintre ele, fie organică, fie ordinară, să le votăm la momentul la care sunt pe ordinea de zi.

Și, atunci, vă supun la vot această procedură de vot.

Trecem la votul asupra acestei propuneri legislative.

Propunerea legislativă nu a fost adoptată de Camera Deputaților, întrucât nu a întrunit numărul necesar de voturi potrivit prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Vă urăm mult succes, domnule avocat al poporului! Continuăm activitatea noastră.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind înființarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava, prin divizarea parțială a Laboratorului Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor (L132/22.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu susține inițiatorul.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul Sorin Mareș, secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Microfonul 8. Aveți cuvântul.

## **Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu susține această propunere legislativă, deoarece această înființare a Băncii de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava se va face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Academiei de Științe Agricole și Silvice, de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul doamnei președinte al Comisiei pentru agricultură, doamna senator Silistru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă a fost repartizată Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală de către Biroul permanent.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înființarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava, prin divizarea parțială a Laboratorului Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor.

La dezbaterea propunerii legislative, în două ședințe, la distanță de două săptămâni, am ajuns la concluzia că, potrivit art. 54 alin. (1)[9] din Legea nr. 45, prin derogare de la Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, cu modificările și completările ulterioare, se înființează Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava „Mihai Cristea” ca instituție de drept public, cu personalitate juridică, în subordinea ASAS, prin divizarea Laboratorului Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor și, conform art. III alin. (1) din Legea nr. 72/2011, lege care modifică Legea nr. 45 a cercetării, reorganizarea unităților de cercetare-dezvoltare ce fac obiectul prevederilor Legii nr. 45/2009 se face prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Agriculturii, la propunerea Academiei de Științe Agricole și Silvice.

În concluzie, există cadrul legal pentru înființarea acestei bănci de gene, de resurse genetice, iar, în urma discuțiilor pe care le-am avut cu Ministerul Agriculturii, practic, această hotărâre de Guvern (prin care se reorganizează) a fost inițiată de mai mult timp, dar s-a împiedicat în niște... la Departamentul juridic al Ministerului Agriculturii și procedura se va relua și sigur va fi reînființată, reorganizată prin hotărâre de Guvern.

Mulțumesc.

Comisia pentru agricultură vă supune, spre dezbatere și adoptare, un raport de respingere a acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, doamna președinte. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci, încheiem aici dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Continuăm activitatea.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale ale acestora (L143/29.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și invit la microfon inițiatorii, dacă este cazul.

Domnul senator Ionașcu. Microfonul 2 sau microfonul central, cum doriți?

Microfonul 2. Aveți cuvântul, în numele inițiatorilor.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Proiectul de lege propus de noi avea chiar ca scop implementarea unui instrument care să determine întemeierea și durabilitatea familiilor tinere. Evident, și...

Domnule senator, dați-mi voie să vă întrerup, cu scuzele de rigoare! Domnul secretar m-a indus în eroare. Sunteți inițiator la punctul 7 de pe ordinea de zi.

Da, exact, la 7. Iertați-mă!

Eram la punctul 4.

Nici eu nu am fost atent. Îmi cer și eu scuze!

La punctul 4 sunt o serie de colegi parlamentari. Dacă doresc să ia cuvântul, e în regulă, dacă nu, continuăm dezbaterile.

Nu avem, din partea inițiatorilor.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Doamna secretar de stat, dumneavoastră? Microfonul 10. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Diana Severin** – _secretar de stat_

## _în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Diana Severin, din partea Ministerului pentru Relația cu Parlamentul.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 5 alin. (2) din Legea nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere și a lucrărilor de colectare a torenților din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale ale acestora, cu modificările și completările ulterioare, în sensul exceptării de la interdicția de schimbare a categoriei de folosință silvică și a destinației pentru terenurile prevăzute la art. 2 din lege, necesare realizării sau extinderii lucrărilor din categoria drumuri de interes național, județean sau local.

Conform inițiativei legislative, drumurile forestiere trecute în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale ale acestora vor putea fi utilizate în scopul dezvoltării și modernizării infrastructurii rutiere în zonă de interes național, județean sau local.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru administrație, domnul senator Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În ședința din data de 20 iunie, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, un raport de admitere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Vă rog.

Domnul senator Deneș, microfonul central. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În sfârșit, prin această propunere legislativă se reglementează și se clarifică o situație care exista în foarte multe localități din România, mai ales în zona de deal și de munte, în care exista situația anormală ca în unele dintre drumurile care, de fapt, erau drumuri care treceau prin centrul unei localități, datorită unei situații pe care o aveam (legate de faptul că erau proprietatea Romsilva aceste drumuri și erau considerate drumuri forestiere), în aceste drumuri nu se putea face de către administrația..., unitatea administrativ-teritorială nicio investiție. Mai mult de atât, nu se putea accesa niciun leu din fondurile europene.

Prin această propunere legislativă s-a reglementat această... Sau se va reglementa acest lucru. Drept urmare, este o propunere legislativă de mult așteptată de către unitățile administrativ-teritoriale care sunt vizate de acest lucru.

Este o inițiativă bine-venită, ca concluzie. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule senator Deneș. Dacă sunt și alte intervenții?

Domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2. Aveți cuvântul.

Nu domnul Barna?! Domnul Baciu?

Domnul Tánczos.

Domnul Barna și, după aceea, dumneavoastră.

Tánczos. Mulțumesc!

Tánczos, scuze!

într-un fel scoaterea din circuitul agricol și schimbarea destinației acestor terenuri. Vorbim, de asemenea, de fâșii de teren care sunt în dreapta și în stânga unui drum forestier, care, odată scoase din circuitul forestier, pot fi folosite pentru investiții.

Există însă o problemă. Există în continuare o prevedere care spune că, în ciuda schimbării destinației, trebuie compensare pentru scoaterea din fondul forestier cu teren și cu sume de bani. Atrag atenția asupra faptului că Ministerul Apelor și Pădurilor, cu ocazia dezbaterilor de săptămâna trecută sau de acum două săptămâni pe Codul silvic, a susținut în continuare că, deși se schimbă categoria de folosință, obligația de compensare rămâne, compensare în teren și compensare în bani pentru împădurire.

De aceea, o să propunem la Camera decizională, la Camera Deputaților, completarea acestui articol cu exceptarea acestor terenuri de orice alte obligații de compensare, în teren și în bani. În cazul acesta sau în forma aceasta o să fie, într-adevăr, eliberate aceste terenuri de orice alte obligații și vor fi realizate acele investiții care sunt finanțate inclusiv din fonduri europene. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Baciu. Microfonul central. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Provin dintr-o localitate de deal-munte, unde acest lucru să zic că va face câtuși de cât ordine cu privire la drumul de folosire.

Într-adevăr, în localitatea pe care am păstorit-o mulți ani de zile, multe din aceste drumuri, deși treceau și traversau sate întregi sau localități, aparțineau – denumirea fiind de drum forestier – Romsilva. Odată cu schimbarea și cu apariția... sau schimbarea Romsilva din majoritar, cum era, sau, mă rog, administrator unic, cu apariția ocoalelor silvice private, sigur că și aceste categorii de drumuri trebuie să ia un mers normal.

Zic că este foarte bine ca, în această idee, localitățile care vor gospodări în continuare aceste drumuri să poată să atragă fonduri europene, să poată să modernizeze aceste căi de comunicații și să fie mai bune și mai ușor de folosit de toată populația din comună.

Stânga și dreapta acestor drumuri aparțin însă bazinelor forestiere, unele Romsilva, altele ocol privat. Să zicem că acest lucru nu este foarte grav, deoarece se poate încredința reparația acestor drumuri, fiind în administrarea localităților, unor constructori care să le facă moderne și bune de circulat.

Sunt de acord cu acest proiect de lege și consider că este bine-venit.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ne vedem de Paște.

## **Domnul Tánczos Barna:**

Într-adevăr, colegul nostru are dreptate. Este o problemă extrem de importantă și reglementările de până acum blocau

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Salutăm prezența unui grup de invitați din județul Brașov, invitați de domnul senator –

–, invitați de domnul senator Dunca. Apreciem costumația celor de la Brașov și, bineînțeles, costumația domnului Dunca. Continuăm.

Dacă sunt alte intervenții?

Vă rog. Domnul senator Savin, aveți cuvântul. Microfonul 3 sau microfonul central? Microfonul 3.

## **Domnul Emanoil Savin:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, salut inițiativa colegilor de la UDMR. Susțin în totalitate ceea ce a spus domnul „Țanțoș” Barna.

Sunt probleme multe în zona autorităților locale. Ca fost conducător al structurilor asociative, Asociația Orașelor din România, am făcut foarte multe demersuri și pot să vă dau un exemplu foarte clar: în orașul Bușteni, drumul a fost trecut, prin hotărâre de guvern, în patrimoniul orașului Bușteni. Sigur, a rămas drum forestier. Am solicitat o extindere, am cumpărat 3,6 hectare de pădure, am făcut demersuri și, cu schimb de teren, tot nu am reușit să facem aceste lucruri.

De aceea, susțin un amendament la Camera decizională, să reușim să facem trecerea fără teren la schimb și fără taxe din bugetele locale.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt și alte intervenții?

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Domnul „Țanțoș”?!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Dreptul la replică? Nu.

Domnule Savin, doresc să vă informez că, atunci când o să mă apuc de cursuri de limba maghiară, să pronunț cum trebuie, o să vă iau și pe dumneavoastră. Că am greșit și eu.

Nu mai sunt alte intervenții.

Atunci trecem... Declar încheiate dezbaterile generale și trec la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 5 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L99/8.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Atunci dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Doamna secretar de stat Diana Severin, de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul. Microfonul 10. Aveți cuvântul, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul asigurării gratuite de către Guvern a „învățământului superior confesional, confesional particular, particular pentru specializare, programul de studii universitare de licență

de teologie pastorală”, în cazul în care nu există învățământ teologic pastoral specific cultului recunoscut drept cult de Legea nr. 489/2006, în limita cifrei de școlarizare aprobate anual de Guvern și cu taxă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamna secretar de stat. Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, doamna senator Andronescu. Microfonul 6.

Doamna președinte, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi, Comisia pentru învățământ vine și propune Senatului un vot favorabil pe această inițiativă legislativă pe care comisia a amendat-o și care cred că aduce o reglementare absolut necesară sistemului de învățământ. Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Atunci încheiem dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este Cameră decizională.

Punctul 6, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății (L68/10.04.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat de la Ministerul Muncii, domnul Teiu Păunescu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.

## **Domnul Teiu Păunescu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Modificarea și completarea cadrului legislativ privind formarea profesională a adulților urmărește îmbunătățirea cadrului instituțional în domeniul formării profesionale a adulților, cu impact direct asupra calității formării oferite persoanelor cu statut de salariat ori de persoană aflată în căutarea unui loc de muncă. Prin acest act normativ se propune funcționarea sistemului de formare profesională a adulților în strânsă legătură cu piața muncii, în vederea adaptării forței de muncă în timp util la cerințele în materie de competențe ale angajatorilor. Totodată, prezentul act normativ are în vedere flexibilizarea rutelor profesionale de specializare și perfecționare pentru absolvenții de învățământ superior, prin organizarea de programe de formare profesională în parteneriat cu universitățile, responsabilitatea eliberării actelor de studii pentru finalizarea programelor revenind instituțiilor de învățământ superior acreditate.

Având în vedere aspectele arătate, Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține raportul comun de admitere al celor două comisii.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea Comisiei pentru muncă și a Comisiei pentru învățământ – au elaborat raport comun –, dau cuvântul doamnei senator Andronescu pentru a prezenta raportul. Microfonul 6.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea de la început să mulțumesc colegilor din Comisia pentru învățământ că au avut răbdarea necesară și profesionalismul să reglementăm o ordonanță destul de complexă. Ea vizează, pe de o parte, reglementări în ceea ce privește învățământul special și special integrat, reglementări în ceea ce privește dubla specializare, potrivit necesităților pe care sistemul de învățământ le are, standardele de calitate pentru ocuparea funcțiilor în învățământul superior, de asemenea, reglementări care vizează autoritatea națională cu privire la calificări și, nu în ultimul rând, reglementări cu privire la formarea continuă a adulților prin programe de formare adresate atât celor cu studii preuniversitare, cât și celor cu studii superioare.

De aceea, cu amendamentele pe care comisia vi le propune, vă adresăm, totodată, rugămintea să acordați votul dumneavoastră acestor reglementări, care vin să completeze lacunele sau lucrurile nepotrivite din Legea învățământului. Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, doamna senator.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci încheiem dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul comisiilor este de admitere, cu amendamente admise. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul este Cameră decizională.

Punctul 7...

Vă rog, doamna senator Andronescu. Microfonul 6, vă

rog.

Mulțumesc foarte mult.

Aș vrea să-mi cer scuze. Am uitat să mulțumesc și Comisiei pentru muncă, împreună cu care am elaborat acest raport.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Este în regulă. Mulțumim Comisiei pentru muncă. Continuăm activitatea noastră.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 1 din Legea nr. 15/9.01.2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală (L145/29.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Domnule senator Ionașcu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte, încă o dată și îmi cer scuze domnului Deneș, dar cred că propunerea mea va fi susținută, domnule Deneș, așa cum am susținut și eu propunerea dumneavoastră.

Este vorba de o modificare și completare la Legea nr. 15. Ca justificare – evident, este cuprins în expunerea de motive –, bineînțeles, am urmărit realizarea unui instrument care să determine întemeierea și durabilitatea familiei, pe de o parte, precum și asumarea de către administrația publică locală a acestui deziderat. Evident că în lege ce nu este scris, nici nu se aplică, dar, dacă nu este în mod expres stabilită o astfel de obligație în sarcina administrației publice locale, evident că lucrul acesta nu se realizează.

În contradicție cu comisiile care au dat avize, trebuie să fac o mențiune: că nu este vorba de Legea nr. 96 privind achizițiile publice, ci, în cuprinsul art. 1[2] , este prevăzută procedura respectivă, la care, bineînțeles, Guvernul, dacă dorește să emită norme de aplicare, poate să o facă. Și lucrul acesta îi stă în putință.

Un al doilea lucru pe care voiam să-l notez, în contradicție cu Comisia pentru administrație publică locală: am fost invitat în data de 20 iunie. Din nefericire, ședința comisiei a fost pe data de 19 și nu am putut să susțin proiectul legislativ, iar în ceea ce s-a transmis către Senat este vorba de Legea nr. 315, care nu are nimic de-a face cu Legea nr. 15 privind sprijinul familiilor tinere pentru construirea de locuințe.

În aceste condiții, domnule președinte și stimați colegi, opinez că ar fi normal ca, din cauza acestor deficiențe, proiectul legislativ să se întoarcă la comisia de specialitate, astfel încât să mi-l pot susține și, bineînțeles, să demonstrez temeinicia acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Deneș. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Ioan Deneș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pentru că n-ați avut posibilitatea să vă susțineți propunerea legislativă și Grupul PSD este un grup de oameni deschiși, care întotdeauna..., cel puțin noi, la Comisia pentru administrație, vrem să luăm deciziile cele mai corecte, propun, în numele Grupului PSD, retrimiterea la comisie și rediscutarea acestei propuneri.

Termen: două săptămâni după începerea sesiunii din toamnă.

Mulțumesc.

## **Domnul Gabi Ionașcu**

**:**

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Baciu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Deoarece au apărut aceste, să zic, mici neînțelegeri în legătură cu acest proiect de lege, propun să fie retrimis la comisie. La două săptămâni după începerea sesiunii parlamentare din toamnă, să fie discutat și să venim iar în fața dumneavoastră cu el.

Mulțumesc tare mult.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Aceeași propunere.

Continuăm, punctul 8 pe ordinea de zi, alegerea celor doi reprezentanți ai societății civile în Consiliului Superior al Magistraturii.

Domnule Deneș, vă rog, aveți cuvântul.

În numele Grupului PSD, solicit verificarea cvorumului.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru propunere.

Au fost 62 de voturi la ultimul vot. Rog secretarii să-mi spună dacă mai suntem în cvorum.

Domnule Oprea, eu am rugat secretarii, e atributul lor. Dumneavoastră, dacă doriți să-i ajutați...

**Domnul Marian Pavel**

**:**

60!

Înțeleg că suntem, în acest moment, în sală, 60 de senatori, ceea ce înseamnă că nu suntem în cvorum.

Domnule Oprea, dacă doriți să contestați...

Ca atare, se suspendă ședința.

Urmează ca acest punct să-l dezbatem într-o ședință următoare a plenului.

Vă mulțumesc și ne vedem, probabil joi, la plenul reunit.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.10._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|083627]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 107/5.VII.2017 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei