Viorel Grigoraș

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Bătrânii României, «repetabila povară»”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Bătrânii României au nevoie de respectul nostru și de recunoașterea demnității lor, și nicidecum de uitare.

Când văd situația în care se află bătrânii de astăzi și umilința la care sunt supuși de către reprezentanții autorităților executive, îmi vin în minte versurile lui Adrian Păunescu: „Umiliți de nevoi și cu capul plecat,/Într-un biet orășel, într-o zare de sat,/Mai așteaptă și-acum semne de la strămoși/Sau scrisori de la fii cum c-ar fi norocoși/Și, ca niște stafii, ies arare la porți/Despre noi povestind ca de moșii lor morți.”

Marea problemă a autorităților executive este incapacitatea de a asigura organizarea corectă a executării legilor referitoare la protecția socială a vârstnicilor. Grav este faptul că nu sunt asigurate în România adăposturi prietenoase pentru aceștia, iar semnele de îngrijire la domiciliu sunt ca și inexistente.

Majoritatea românilor, din aceasta făcând parte și eu, consideră că îngrijirea bătrânului este o responsabilitate constituțională a statului. Problemele de natură financiară ale tinerilor îi determină pe aceștia să-și caute salvarea existențială în alte state și duc la imposibilitatea vârstnicilor de a avea un sprijin din partea apropiaților.

Statul nu asigură instituții și programe sociale care să permită îngrijirea lor, fapt care conduce la apariția unor cazuri dramatice. Unii vârstnici sunt lăsați de izbeliște sau sunt tratați uneori inuman chiar de cei care ar trebui să-i îngrijească, reprezentanții autorităților executive.

## Dragi colegi,

Suntem datori să acționăm cu responsabilitate pentru binele cetățenilor acestei țări, în special al celor ajunși la senectute, să dezvoltăm servicii pentru ei, să le asigurăm un stil de viață decent, întrucât au trăit și au muncit în folosul acestei țări.

Vă mulțumesc pentru atenție.