Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi*!
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Revitalizarea învățământului liceal tehnic și profesional, o șansă pentru diminuarea deficitului de forță de muncă”.
Impulsionarea învățământului liceal tehnic și profesional reprezintă o șansă uriașă12 pentru România anilor următori, în contextul deficitului acut de forță de muncă cu care ne confruntăm*
, accentuat, din păcate, în ultimii doi ani de pandemie.
În acest context mai puțin favorabil, Guvernul a fost nevoit să majoreze contingentul de muncitori nou-admiși pe piața autohtonă a forței de muncă la 100.000, având în vedere că oferta agenților economici este net superioară cererii de angajare din partea românilor. Pentru a rezolva aceste lipsuri din sistem, a fost nevoie imperativă de suplimentarea prezenței muncitorilor extracomunitari, deoarece este clar că nu existau alte soluții pentru salvarea unor sectoare esențiale ale economiei, precum construcțiile, HoReCa și agricultura.
Pe de altă parte, învățământul profesional și tehnic, în integralitatea sa, cuprinde trei niveluri de calificare distincte, după cum urmează: învățământul liceal – filiera tehnologică, cu durata de 4 ani, organizat după finalizarea clasei a VIII-a, ai cărui absolvenți pot dobândi certificat de calificare de nivel 4 al Cadrului național al calificărilor; învățământul profesional cu mai multe alternative – învățământ profesional de stat, organizat după finalizarea clasei a VIII-a, ai cărui absolvenți pot dobândi certificat de calificare de nivel 3 al Cadrului național al calificărilor; stagii de pregătire practică cu durata de 720 de ore, organizate după finalizarea clasei a X-a de liceu, în urma cărora absolvenții pot dobândi certificat de calificare de nivel 3 al Cadrului național al calificărilor; învățământul postliceal, care cuprinde școala postliceală și, respectiv, școala de maiștri, cu durata cuprinsă între 1,5 și 3 ani, organizat după finalizarea liceului, ai cărui absolvenți pot dobândi certificat de calificare de nivel 5 al Cadrului național al calificărilor.
În România funcționează în prezent un număr de aproximativ 1.200 de unități de învățământ profesional și tehnic, în care sunt școlarizați peste 400.000 de elevi, în învățământul tehnologic, profesional, postliceal și stagii de pregătire practică. Este lăudabil că, din acest punct de vedere, avem acum cifre mai mari decât în anul școlar 1989–1990, când la nivel național funcționau 798 de unități de învățământ profesional, în care erau școlarizați 304.533 de elevi.
Este cât se poate de evident că, pe fondul crizei de personal calificat din economie, este nevoie de suplimentarea unităților de învățământ profesional și tehnic*, mai ales în domeniile care se confruntă cu probleme, cum sunt: mecanică, electric, electronică și automatizări, comerț, turism și alimentație, industrie alimentară, prelucrarea
produselor din lemn, industrie textilă și pielărie, construcții, instalații și lucrări publice, estetica și igiena corpului omenesc, protecția mediului și, bineînțeles, agricultură.
În concluzie, consider că este nevoie să investim mai mult în școlile profesionale și de meserii*, atât pentru pregătirea corespunzătoare a tinerei generații în acord cu necesarul pieței forței de muncă, cât și în vederea relansării economiei naționale și a salvării afacerilor în care românii au investit bani, timp și muncă ani de zile*.