Emilia Arcan

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi se intitulează „Politicile demografice în contextul îmbătrânirii populației”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi vreau să vin în fața dumneavoastră și să vă atrag atenția cu câteva aspecte care reliefează că trăim într-o țară îmbătrânită și lipsită de forță de muncă calificată, pentru că specialiștii noștri au ales calea străinătății, pentru câștiguri mai bune, iar datoria noastră este să identificăm cele mai bune idei pentru a îmbunătăți situația națională.

## Distinși colegi,

Țara noastră se confruntă, în ceea ce privește demografia, cu trei probleme grave. Una este scăderea sporului natural; în fapt, nu mai avem un spor natural, ci un deficit. A doua problemă este îmbătrânirea demografică. Iar cea de-a treia este migrația galopantă a tinerilor și a forței de muncă calificate.

În privința reducerii sporului natural, raportul dintre nou-născuți și persoane decedate, problema este una pe termen lung și privește un context mai larg. Mai mult sau mai puțin agravant, fenomenul se întâlnește de mai mulți ani în toată lumea civilizată.

Guvernele României au ținut cont de acest proces și au luat unele măsuri, respectiv introducerea în anul 2003 a concediului și a indemnizației de creștere a copilului a constituit o măsură cu efect stimulativ asupra natalității, mai ales în rândurile femeilor salariate. A crescut numărul de născuți de la femei cu studii postliceale și superioare și, deopotrivă, a fost încurajată nașterea celui de-al doilea copil. Măsura a stopat declinul numărului de născuți și al natalității în România.

Se nasc însă puțini copii la sate, acolo de unde venea altădată un procent important de nou-născuți, trendul acesta fiind greu de oprit și cu atât mai greu de inversat. În această direcție, suntem nevoiți să menținem beneficiile pe care statul le acordă familiilor care dau naștere și cresc copii.

Referitor la îmbătrânirea populației – crește ponderea persoanelor de peste 65 de ani –, aceasta prezintă și câteva aspecte pozitive, așa cum este creșterea speranței de viață în țara noastră sau o calitate a vieții și a serviciilor sociale mai bună.

Dar îmbătrânirea populației afectează bugetele sociale și pune o greutate mai mare pe forța de muncă nevoită să susțină programele de pensii și alte servicii sociale. Și acest proces este specific țărilor mai dezvoltate, fiind și una dintre consecințele scăderii sporului natural.

Pentru a preveni efectele negative ale îmbătrânirii demografice, unele state au început să adopte măsuri de creștere a vârstei de pensionare și de încurajare a unei vieți mai active până la o vârstă mai înaintată.

Cea de-a treia problemă demografică și socială, respectiv migrația tinerilor și a forței de muncă, este una foarte specifică României din ultimii 25 de ani. Românii au plecat în număr mare la muncă în străinătate pentru că în țară nu-și mai găseau loc de muncă și, în al doilea rând, pentru că în statele în care migrau erau mult mai bine plătiți. Unele date ne arată că natalitatea în rândul românilor plecați la muncă în străinătate este mult mai ridicată decât în țară.