Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 13 iunie 2017 · monitorul.ai

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Efectele Legii salarizării unitare din sectorul bugetar”.

Stimați colegi,

Săptămâna trecută, Parlamentul a adoptat Legea salarizării unitare, care, în opinia mea, reprezintă una dintre cele mai importante legi pentru sectorul bugetar. Este o lege pe care toate guvernele anterioare s-au ferit să o abordeze sau, dacă au ajuns la o anumită variantă, aceasta nu s-a aplicat niciodată.

S-au spus multe lucruri, mai mult sau mai puțin corecte, despre această lege. Fiecare sindicat a avut propria versiune, iar politicienii din opoziție au încercat să scoată în evidență presupusele neajunsuri ale acestei legi.

Vreau totuși să mulțumesc acelor colegi deputați de la PNL și PMP care au votat legea, ceea ce demonstrează că acest act normativ a fost apreciat chiar și în rândurile opoziției.

De ce este atât de importantă această lege?

În primul rând, pentru că pune, o dată pentru totdeauna, o ordine în salarizarea personalului bugetar. Nu vom mai avea, ca până acum, angajați cu salarii mai mari decât directorul, nici funcționari din primărie cu leafa mai mare decât a primarului. Nu vom mai vedea persoane cu studii medii câștigând salarii mai mari decât cele cu studii superioare și o vechime comparabilă.

De asemenea, se stabilește ierarhia corectă între demnitari, funcțiile de conducere și funcțiile de execuție, așa cum este peste tot în Uniunea Europeană.

Nu în ultimul rând, se stabilește principiul ca pentru muncă egală să fie plătite salarii egale. Așadar, un expert contabil din Ministerul Dezvoltării va primi un salariu egal cu un expert contabil din Ministerul Justiției sau din Parlamentul României.

Un alt lucru deosebit de important e că pune capăt haosului care era în sectorul bugetar în ceea ce privește acordarea sporurilor și bonusurilor. Se ajunsese la o situație în care nimeni nu mai știa câte sporuri și ce valoare se acordă în diversele instituții din administrația publică centrală și locală. Era o formă ascunsă de a majora veniturile, în special pentru cei din conducerea acestor instituții, care aveau puterea de decizie privind cheltuielile cu personalul. Acum, nivelul sporurilor și bonusurilor nu poate depăși 30% din fondul de cheltuieli de personal disponibil pentru fiecare ordonator de credite.

În aceste condiții, reașezând pe principii sănătoase salarizarea din acest sector, a fost posibil să prevedem o serie de majorări graduale pentru cea mai mare parte a personalului bugetar. Astfel, peste 60% dintre bugetari își vor dubla salariile până în 2022, iar cei mai mulți dintre ei vor fi din partea inferioară a grilei de salarizare în prezent.

Medicii și profesorii vor câștiga semnificativ mai mult încă de anul viitor și avem speranța că astfel vom opri sau cel puțin vom diminua plecarea la muncă în străinătate a tinerilor absolvenți din aceste domenii, care încep să devină deficitare pentru România.

Va exista un număr redus, de cel mult 3% din totalul bugetarilor, pentru care salariile vor scădea după intrarea în vigoare a Legii salarizării. Însă în aceste cazuri salariile erau

atât de mari în prezent, încât acestea nu ar fi putut fi ajunse din urmă nici până în 2022 de către ceilalți bugetari din aceeași familie ocupațională. Ar fi însemnat să creștem toate celelalte salarii la un nivel care nu poate fi susținut de economie, doar pentru a ajunge din urmă 3% din bugetarii de lux de astăzi.

Dar, dincolo de majorările de salarii din sectorul bugetar, vreau să subliniez că Legea salarizării unitare va determina creșteri de salarii și în sectorul privat, chiar dacă acestea nu fac obiectul reglementării acestui act normativ. S-a tot spus că privații vor rămâne fără forță de muncă pentru că salariile de la stat vor fi mai mari. Iată însă că nu e deloc așa, iar privații găsesc resurse să țină pasul cu majorările de la stat.

În România, costul muncii reprezintă doar 30% din cheltuielile angajate într-o afacere privată, cu mult mai puțin față de state dezvoltate precum Germania sau Franța, unde cheltuielile cu forța de muncă reprezintă peste 50%. Deci există spațiu în mediul privat pentru creșterea salariilor, iar eu cred că măsurile de relaxare fiscală, de eliminare a unor taxe, de simplificare și prevenție pentru mediul privat vor permite o creștere salarială și în acest domeniu, ca urmare a creșterii salariilor de la stat.

Un alt lucru important din punctul meu de vedere este că, după intrarea în vigoare a acestei legi, salariile demnitarilor, deci și ale parlamentarilor, vor fi legate în mod direct de salariul minim pe economie. Așadar, vom pune capăt acelei situații în care percepția publică era că parlamentarii își votează mereu salarii mai mari pentru ei înșiși, ceea ce crea, pe bună dreptate, un sentiment de frustrare pentru celelalte categorii de populație. De la 1 iulie, salariile demnitarilor vor fi legate de salariul minim pe economie, ceea ce înseamnă că de acum încolo salariile parlamentarilor și ale celorlalte categorii de demnitari vor crește doar odată cu creșterea tuturor celorlalte salarii din sectorul public.

Consider, așadar, că Legea salarizării unitare, adoptată săptămâna trecută de Parlament, va pune ordine în salarizarea bugetară și va restabili echilibrul între toate categoriile sociale.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

Eleonora Carmen Hărău

#8188

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Trei, Doamne, și toți trei?!”, cu referire nu la feciorii personajului tragic din poezia lui Coșbuc cu același titlu, ci la cei trei miniștri cu atribuțiuni în ceea ce privește fondurile europene din actualul Guvern al României. Pentru că, stimați colegi, Guvernul României are în componența sa actuală un viceprim-ministru al fondurilor europene, un ministru delegat pentru fonduri europene și un ministru al afacerilor europene.

Oricine ar vedea structura Guvernului PSD–ALDE ar zice imediat că acest Guvern are o deosebită preocupare în atragerea fondurilor europene și că miniștrii cu atribuții în domeniu se zbat, nici nu dorm noaptea, să aducă fonduri europene nerambursabile în țara lor, că sunt mulți, sunt trei, fondurile sunt multe și greu de adus. Din păcate, știm cu toții că lucrurile nu stau nicidecum așa.

Săptămâna trecută, oficiali ai Comisiei Europene au anunțat sec și dur faptul că niciuna dintre autoritățile de management din România necesare pentru realizarea programelor sectoriale în cadrul financiar 2014–2020 nu este acreditată, iar procesul de evaluare și audit a fost suspendat pe termen nedefinit, pentru că nu sunt respectate regulile europene în privința eliminării fraudelor și, mai ales, nu sunt respectate exigențele în ceea ce privește procesul de transparentizare și debirocratizare a utilizării fondurilor nerambursabile.

Vestea asta proastă ar trebui să se lase cu ceva demiteri în Guvern, dar la București s-a așternut o liniște surdă. Fiecare dintre cei trei miniștri a dat din colț în colț, încercând scuze pe cont propriu, scuze care mai de care mai trăsnite.

Primul dintre cei trei miniștri a încercat să spună că oficialii Comisiei Europene nu spun adevărul și că Domniile Lor sunt competenți. Al doilea ministru dintre cei trei acuza Comisia de rea-credință și că are ceva cu România. Iar, în cele din urmă, cel de-al treilea ministru, cunoscut ca evazionist în cadru legal – în calitatea sa de fost ministru al mediului, ocolea propria taxă de poluare, înmatriculându-și mașina în Bulgaria –, n-a mai avut ce face și a recunoscut incompetența și eșecul actualului Guvern în a atrage banii gratuiți de la Uniunea Europeană.

Inexplicabil este totuși cum ministrul delegat pentru fonduri europene spune că a găsit soluția miraculoasă, adică proiectele pentru care există bani europeni să se demareze pe fonduri de la bugetul național.

Care buget? Acela în care se strâng tot mai puțini bani? Și de ce de la bugetul național, și nu de la bugetul european? Oare nu cumva pentru că rigorile de transparență, de standard de cost, de antifraudă sunt mult mai relaxate?

Situația este gravă, stimați colegi, și din alte multe puncte de vedere. În primul rând, nu uitați că Guvernul Dragnea–Grindeanu și-a fundamentat veniturile bugetare pentru acest an estimând că va aduce în țară, adică va deconta de la Comisia Europeană, peste 22 de miliarde de lei.

Sper că majoritatea parlamentară este conștientă că este mare diferență între ceea ce se contractează și ceea ce se decontează efectiv. Nu uitați că în ultimul exercițiu financiar România avea contractate sume de 100%, dar nu s-au decontat nici 80%.

Extrem de grav este și faptul că, în funcție de performanțele absorbției din acest cadru financiar, sunt determinate și drepturile financiare viitoare ale României, adică alocările din exercițiul financiar 2020–2026, și nu ar trebui să ne mirăm dacă în exercițiul financiar viitor avem alocate fonduri mai mici din cauza slabei absorbții a Guvernului PSD–ALDE. Experții evaluează corecția financiară la peste 10 miliarde de euro în viitorul exercițiu financiar.

Stimați colegi,

Ceea ce am dorit să spun este că toți acești trei miniștri cu atribuțiuni în domeniul fondurilor europene nu fac nici măcar cât unul bun. Probabil că se luptă între ei pentru premiul de „Cel mai incompetent ministru al Guvernului Dragnea–Grindeanu”.

Din păcate, consecințele acestor greșeli, ale acestei incompetențe nu-s plătite nici de domnul Liviu Dragnea, nici de domnul Sorin Grindeanu, ci de întreaga populație a României.

Sunt Carmen Hărău, senator liberal de Hunedoara. Vă mulțumesc.

Viorel Salan

#12675

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor, domnilor colegi,

Declarația mea politică am intitulat-o sugestiv „Siguranța cetățeanului – o prioritate națională absolută”.

Stimați colegi,

Într-un context european din ce în ce mai complicat, România și-a câștigat reputația de țară sigură, atât în contextul internațional recent, dominat de atentate, cât și în general. Noi nu am avut până acum în țară evenimente nedorite sau atacuri teroriste. Bucureștiul este una dintre cele mai sigure capitale din Europa. Rata criminalității este foarte mică. Sunt puține infracțiuni violente contra vieții. Posesia de arme de foc este redusă. Legile sunt din ce în ce mai bine respectate.

Este rezultatul eforturilor constante, cumulate și coordonate ale instituțiilor responsabile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar faptele vorbesc de la sine. În ultimele luni, în planul ordinii și siguranței publice au fost gestionate cu profesionalism trei evenimente de amploare, acțiunile importante au fost duse la bun sfârșit, trei misiuni complet diferite ca scop și modalitate de acțiune, dar având un singur obiectiv comun: siguranța cetățeanului.

În luna aprilie, când 12 județe din sudul țării s-au aflat sub avertizarea de cod galben de inundații, nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării. Conducerea ministerului împreună cu prefecții din unitățile teritoriale respective au pus la punct împreună măsurile necesare.

La nivelul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență au fost pregătiți peste 2.000 de pompieri cu 400 de mijloace de intervenție, iar Poliția Română a mobilizat la momentul respectiv 1.700 de polițiști rutieri pe arterele de circulație din zonele vizate. De asemenea, 300 de jandarmi montani au fost pregătiți să acționeze zilnic pentru a acorda sprijin persoanelor aflate în dificultate sau pentru a interveni în orice situație s-ar fi impus o intervenție rapidă de salvare sau evacuare. În toate județele aflate sub avertizări au fost activate grupele operative de intervenție de la nivelul inspectoratelor județene pentru situații de urgență. Totul s-a încheiat cu bine.

Siguranța cetățenilor a fost o prioritate permanentă și pe perioada minivacanței de Rusalii. Peste 25.000 de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne au fost la datorie, în medie, în fiecare zi. Și nu a fost deloc ușor și nici simplu.

În această perioadă au fost organizate peste 740 de manifestații publice de amploare, la care Ministerul Afacerilor Interne a asigurat măsuri specifice de ordine publică, nefiind înregistrate evenimente deosebite. În fiecare zi, 8.900 de polițiști și 7.000 de jandarmi au fost în misiuni în teren, concentrați în special în zonele aglomerate, în stațiunile turistice de munte, de la mare, dar și pe traseele care duc spre lăcașurile de cult unde au avut loc manifestări religioase organizate de sărbătoarea de Rusalii.

Au fost aplicate 7.263 de sancțiuni contravenționale pentru tulburarea ordinii și liniștii publice. Totodată, au fost prinși în flagrant 735 de autori ai unor infracțiuni. Aproximativ 3.690 de pompieri și paramedici au intervenit pentru stingerea a 196 de incendii și pentru acordarea primului ajutor și transportarea la spital a 3.470 de persoane care aveau nevoie de îngrijiri medicale de urgență.

Duminică, 11 iunie anul curent, s-au desfășurat alegeri parțiale în 49 de localități. Și de această dată Ministerul Afacerilor Interne a asigurat condițiile necesare pentru o desfășurare corespunzătoare a campaniei electorale.

Efectivele de polițiști și de jandarmi s-au aflat la 94 de evenimente organizate în 22 de localități, din 13 județe, la care au participat aproximativ 10.000 de persoane. Nu au existat incidente deosebite. Pentru asigurarea ordinii publice necesare bunei desfășurări a scrutinului electoral de duminică, aproape 3.700 de pompieri, jandarmi, polițiști au fost prezenți în cele 49 de localități în care au avut loc alegeri.

Maniera exemplară în care aceste misiuni de menținere a ordinii și liniștii publice au fost duse la bun sfârșit este expresia cea mai elocventă a nivelului de profesionalism și competență ale cadrelor Ministerului Afacerilor Interne. Rezultatele deosebite obținute au fost posibile și printr-o planificare judicioasă, fundamentată pe baza unor concepții strategice bine definite, pe organizarea structurală bazată pe criterii de eficiență, dar și pe cooperarea cu celelalte instituții cu atribuții în domeniu. Ele sunt, de asemenea, o continuare a progreselor realizate în anii anteriori, iar aprecierea confirmă acest fapt.

În acest context, prioritățile perioadei următoare vor fi eficientizarea și prioritizarea cheltuielilor, astfel încât să poată fi rezolvate și problemele pe termen lung, investiția în prevenire, pentru care este nevoie și de anticipare, nu numai de reacție, și o prezență mai vizibilă în stradă, în zona de ordine publică.

Trebuie să admitem realitatea: România este astăzi mai sigură decât niciodată. Trebuie să admitem, de asemenea, că la nivelul cetățeanului obișnuit sentimentul de securitate personală are și o importantă componentă subiectivă. Din această cauză, contează mult comportamentul și atitudinea membrilor forțelor de ordine în comportarea directă cu cetățeanul.

Fie că este vorba despre polițiști, jandarmi sau pompieri, misiunea angajaților Ministerului Afacerilor Interne este una singură: să ajute și să protejeze cetățeanul. Iar cetățenii trebuie să simtă în mod cert aceasta, în orice interacțiune cu oamenii în uniformă, dacă dorim ca siguranța cetățenilor să fie cu adevărat o prioritate națională, și nu doar un slogan.

Folosesc acest prilej pentru a adresa felicitări colegilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne pentru rezultatele excelente obținute până acum. Le mulțumesc pentru abnegație, pentru disciplină și integritate, dar și pentru profesionalism.

Îmi exprim convingerea că voi reuși și în continuare să servesc la fel de eficient interesele cetățeanului, asigurând permanent ordinea și liniștea publică. Din poziția de parlamentar, mă angajez să sprijin permanent modernizarea legislației naționale, în conformitate cu normele juridice europene, astfel încât serviciile publice pentru cetățenii români să fie asigurate la standardele Uniunii Europene.

Viorel Salan, senator al Partidului Social Democrat de Hunedoara.

Vă mulțumesc.

Ion Marcel Vela

#21052

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Fac o declarație politică legată de rujeolă și sistemul de sănătate, care fac, iată, noi victime în România.

Stimați colegi senatori,

În Caraș-Severin, în aceste zile a mai murit un copil bolnav de rujeolă. Al patrulea. Este al 30-lea deces de la apariția epidemiei care a produs aproape 7.000 de îmbolnăviri, cu peste 1.000 de cazuri în Caraș-Severin.

Știu, toți ne uităm urât la părinții care nu și-au vaccinat copiii. Eu mă uit stupefiat la Ministerul Sănătății, care pare depășit de situație, neputincios în fața fenomenului și total nepregătit. Și nu mai vorbesc aici despre faptul că au lipsit vaccinurile din majoritatea județelor, inclusiv din Caraș-Severin, ci despre reacția sistemului medical românesc la această epidemie, la vremurile acestea noi, în care ne informăm de pe internet și din surse diverse și în care avem păreri contradictorii cu statul român, care nu reușește să aducă argumente în contra tezei noastre.

Această neputință marchează România astăzi, faptul că-și contrazice cetățenii, dar nu are idei, argumente și resurse să demonstreze că are dreptate. Așa că se uită cinic și cu reproș – inclusiv ministrul sănătății –, în același timp, la numărul copiilor decedați. Dar România nu are nevoie acum de mustrările sistemului, nici de compasiunea sa, ci de un plan realist de intervenție, de proceduri clare și simple prin care să fie gestionată această criză și, mai ales, are nevoie de soluții.

Numărăm cazuri noi în fiecare zi și nimic nu pare să oprească trendul ascendent al îmbolnăvirilor, nici măcar promisiunile ministrului sănătății, care nu cred că folosește toate pârghiile naționale și internaționale pentru a se raporta în mod adecvat la criza prin care trecem.

Nu știu dacă ați auzit și dumneavoastră, dar suntem o țară pentru care turiștii sunt avertizați să se vaccineze, să se pregătească adecvat și, dacă se poate, să o evite o perioadă. Și nu exagerez cu nimic atunci când spun acest lucru. Am speriat Europa, și nu numai Europa, oameni buni, cu focarul de rujeolă pe care Ministerul Sănătății l-a scăpat complet de sub control.

Regret lipsa de comunicare cu ministrul Florian Bodog, regret suficiența cu care este tratat acest subiect, mai ales acum, când vedem că lucrurile iau amploare, în loc să se calmeze. Mulțumesc medicilor care trag semnale de alarmă, care tratează bolnavii și duc adevărate campanii de informare de unii singuri. Guvernul are o pagină de internet destinată informării despre vaccinare, dar v-aș întreba: câți dintre dumneavoastră ați mai auzit ceva despre ea după plecarea Cabinetului Cioloș, cel care a implementat-o?

Da, onorabil Guvern, te faci vinovat de lipsă de comunicare, de lipsă de instrumente prin care să ajungi în casele românilor și să-i convingi că nu trăim într-o epocă a scenariilor sau a firmelor producătoare de vaccinuri care ne otrăvesc, ci în epoca în care informația este vitală și vaccinurile care au eradicat boli incurabile cândva pot fi făcute copiilor noștri în maximă siguranță.

Vă mulțumesc și vă doresc sănătate dumneavoastră, copiilor și nepoților dumneavoastră, pe care vă rog să-i vaccinați, pentru binele lor și al nostru, al tuturor!

Ion Marcel Vela, senator de Caraș-Severin.

Ioan Cristian Chirteș

#24634

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi vreau să vorbesc despre necesitatea modificării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate.

## Stimați colegi,

Ariile protejate sunt esențiale în conservarea capitalului natural și cultural, întrucât includ cele mai reprezentative și semnificative zone din punctul de vedere al biodiversității, al valorilor naturale și culturale asociate.

Măsurile de management în aceste arii se elaborează și se implementează în așa fel încât să se mențină sau chiar să se refacă, acolo unde este nevoie, ecosistemele naturale și populațiile de specii sălbatice, menținându-se în același timp sau căutându-se soluții pentru utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Dincolo de obiectivul principal de menținere și chiar de refacere a valorilor naturale și culturale amenințate de o dezvoltare economică accelerată și uneori haotică, ariile protejate ar trebui să se constituie în zone model pentru o conviețuire armonioasă a omului cu natura, chiar

și în condițiile în care ritmul de dezvoltare economică se accelerează.

În aceste zone, printr-un management adecvat, se poate demonstra că dezvoltarea nu înseamnă neapărat distrugerea naturii și ar trebui să se facă eforturi deosebite pentru a se găsi soluții viabile pentru o dezvoltare economică bazată pe utilizarea durabilă a resurselor naturale.

La finele anului 2007, în urma obligațiilor ce-i revin ca stat membru al Uniunii Europene, România a propus un număr de 381 de situri, reprezentând 17,84% din suprafața țării. România, astăzi, are o rețea de arii naturale protejate care ocupă o suprafață de 22,68%, circa 5,4 milioane de hectare, din teritoriul terestru al țării, cuprinzând:

– arii de interes național, desemnate pe baza criteriilor stabilite de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, dintre care: rezervații științifice – 79, parcuri naționale – 13, monumente ale naturii – 190, rezervații naturale – 671, iar parcuri naturale – 15;

– arii de interes comunitar sau situri „Natura 2000”;

– arii de protecție specială avifaunistică și situri de importanță comunitară;

– și, bineînțeles, arii de interes internațional. Avem: rezervații ale biosferei – 3, zone umede de importanță internațională – 12 și situri ale patrimoniului mondial, natural și cultural – 1.

Prin aprobarea Legii nr. 95/2016 privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, s-au stabilit competențele și atribuțiile Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.

## Stimați colegi,

Sistemul decizional se definește de către Graham ca fiind „interacțiunea dintre structuri, procese și tradiții care determină modul de exercitare a puterii, modul în care se iau deciziile în probleme de interes public și modul în care cetățenii și factorii interesați vor să-și exprime punctul de vedere”.

Prezentat într-un mod simplificat, sistemul decizional este sistemul care stabilește cine și cum ia decizia în probleme de interes public. Din păcate, acest sistem decizional a fost aplicat în România de multe ori abuziv, mai ales în ceea ce privește consultarea comunităților locale și respectarea interesului cetățenilor care locuiesc în aceste zone.

Din cauza aplicării defectuoase a legislației în vigoare, multe comunități au fost condamnate la subdezvoltare. Dacă ținem cont doar de lipsa oferirii de către statul român a compensațiilor ce decurg din aplicarea normelor legislative în domeniul mediului, comunități întregi au rămas în urmă, statul român împiedicând investiții și modernizări în proiecte elementare de alimentare cu apă, energie electrică și gaze.

Oare în Elveția, Italia sau în Alpii francezi comunitățile locale duc lipsă de apă, curent electric sau gaze? Cum putem, ca stat, să condamnăm la subdezvoltare comunități întregi de pe teritoriul României?

Ca stat membru al Uniunii Europene, România și-a depășit cu 5% angajamentele asumate în ceea ce privește declararea de zone protejate. Modificarea acestei ordonanțe vine să rezolve o mică parte din aceste probleme, oferind comunităților locale posibilitatea de a beneficia în secolul XXI de cele mai elementare beneficii ale societății: apă, curent și gaze.

Vă mulțumesc.

Victorel Lupu

#29273

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Lansarea programului «Prima chirie»”.

În cursul săptămânii trecute a fost lansat un nou proiect din cadrul programului național de guvernare al Partidului Social Democrat. Este vorba despre proiectul „Prima chirie”. Sunt mulțumit să constat că, pas cu pas, reușim să implementăm și să lansăm multe din temele pe care ni le-am propus în campania electorală de anul trecut pentru întreg mandatul. La mijlocul acestei luni vor începe depunerile de dosare pentru programul „Start-up Nation”, unul din cele mai ambițioase programe de sprijinire a antreprenorilor români.

Programul „Prima chirie” vizează șomerii care își găsesc un loc de muncă în altă localitate, situată la o distanță mai mare de 50 de kilometri față de cea în care își au domiciliul sau reședința. Aceștia pot primi o primă de relocare, acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj, egală cu 75% din suma destinată asigurării cheltuielilor pentru locuire în noul domiciliu sau noua reședință, care include plata chiriei și a utilităților, dar nu mai mult de 900 de lei. De altfel, acest program a fost pus în aplicare prin modificarea Legii privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Intenția Guvernului este aceea de a sprijini mobilitatea salariaților, în contextul în care calculele Partidului Social Democrat arată un disponibil de 16.000 de locuri de muncă în zone cu șomaj redus și unde, prin urmare, este nevoie de forță de muncă nouă. În plus, contractul dintre chiriaș, proprietar și stat ar conduce și la reducerea evaziunii fiscale din acest sector.

Persoanele care îndeplinesc condițiile legale pot depune la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă unde sunt în evidență actele necesare acordării acestui drept, în termen de 60 de zile de la data încadrării în muncă. Din discuțiile pe care le-am avut în teritoriu cu reprezentanții AJOFM, programul a trezit interesul acestui segment de populație. În aceste zile, dar și în perioada premergătoare lansării programului, mulți ieșeni, mai ales din mediul rural, au solicitat informații despre posibilitatea accesării acestui program.

Veniturile nete lunare pentru a beneficia de acest program nu trebuie să depășească suma de 5.000 de lei. Prima de relocare se acordă lunar, pe o perioadă de 36 de luni, la cerere, și nu se cumulează cu prima de încadrare sau cu prima de instalare, prevăzute în legislația în vigoare.

Consider că trebuie să rămânem fideli respectării calendarului de guvernare propus de PSD, care prin măsurile adoptate și în curs de adoptare asigură creștere economică în țara noastră. România a înregistrat în primul trimestru al anului 2017 cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, atât față de trimestrul precedent, cât și față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași.

Remus Mihai Goțiu

#32635

Stimate colege,

Stimați colegi,

Bună dimineața!

Astăzi vreau să vă aduc spre cunoștință câteva date din raportul „Nations in Transit” pe anul 2017, realizat de Freedom House și dat publicității recent. Conform acestui raport care analizează de ani buni evoluția statelor din Europa de Est, Balcani, Caucaz și Asia Centrală – fostele state sovietice –, România se menține în categoria țărilor considerate a avea o democrație semiconsolidată, cu un scor de 3,39. Scorul ne plasează pe locul 9 din 22 de țări monitorizate. Spre comparație, pe prima poziție se află Estonia, cu un scor de 1,93, în timp ce ultima poziție e ocupată de Kârgâzstan, cu un scor de 6.

Pentru a obține scorul unei țări, raportul analizează șapte categorii: gradul de democrației a guvernanței naționale, gradul de democrație a guvernanței locale, procesul electoral, societatea civilă, independența presei, independența justiției și corupția. Fiecare categorie este notată de la 1 la 7, iar un scor cât mai mic reprezintă un nivel de democrație ridicat, în timp ce unul mai mare denotă probleme în acea categorie.

Comparativ cu raportul „Nations in Transit 2016”, România a urcat o poziție, ajungând pe locul 9, cu cel mai bun scor din ultimii ani, cea mai bună categorie pentru România fiind societatea civilă, cu scorul de 2,25. La polul opus se află independența presei, cu scorul de 4,25.

Ce doresc să subliniez e faptul că scorul societății civile a fost, în mod constant în ultimii ani, cel care a tras România în sus în percepția și rapoartele organismelor internaționale neguvernamentale preocupate de monitorizarea democrației din diferite țări. Ce este însă mai important e că acest raport nu face decât să constate o stare de fapt: într-adevăr, în ciuda numeroaselor obstacole care i s-au pus, societatea civilă a avut o contribuție absolut remarcabilă în democratizarea și modernizarea României actuale. Fie că vorbim de organizații nonguvernamentale instituționalizate, de mișcări de la firul ierbii ori de mișcări de stradă masive, societatea civilă autohtonă nu doar că a stopat decizii aberante și/sau abuzive ale decidenților politici, ci a și devenit un model pentru implicările civice europene, protestele românești ajungând un bun cultural de export în întreaga Europă.

Cum s-au gândit decidenții politici din arcul puterii să recompenseze aceste merite ale societății civile, care, nu de puține ori, a făcut și treaba lor? Ei bine, semnalele sunt din ce în ce mai dure și mai amenințătoare. Soarta procentului de 2% din impozitul pe venit pe care cetățenii îl puteau direcționa direct către diferite organizații nonguvernamentale a devenit incertă. Discuțiile legate de modificarea Ordonanței nr. 26/2000, în sensul adăugării unor obligații suplimentare, unele dintre ele de un birocratism dus la extrem, menite să blocheze activitățile ONG-urilor, au ajuns în atenția publică la sfârșitul săptămânii trecute. Și tot la sfârșitul săptămânii trecute a explodat bomba privitoare la intenția de schilodire ori chiar de anihilare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces al cetățenilor la informațiile de interes public. Mi-ar fi plăcut să cred că toate acestea sunt doar coincidențe, dar nu sunt. Declarațiile făcute de unii lideri ai PSD nu lasă loc de echivoc: se dorește desființarea sau îngrădirea activității organismelor societății civile. Ne-au lovit și pe noi orbanismul și putinismul, cu tot ce au aceste curente mai nedigerabil și mai urât mirositor.

## Stimate colege,

## Stimați colegi,

Vă amăgiți degeaba dacă sperați că așa puteți frânge societatea civilă. La fel cum aveți o problemă cu ancorarea în realitate dacă ați ajuns să credeți în minciunile și manipulările difuzate de o parte inconștientă a presei. Nu e nicio conspirație internațională în spatele renașterii societății civile autohtone, e doar o experiență și maturitate câștigate în ultimii ani de lupte pentru diferite cauze. Nu sunt infractori membrii societății civile, ci parteneri de dialog și oameni care se implică în cel mai real mod în schimbarea în bine a României. Oamenii ăștia din societatea civilă nu fură, ci oferă. Oferă cunoștințe, timp, muncă voluntară și, din ce în ce mai des, și donații financiare pentru cauzele lor.

Înainte de a încheia, vreau să vă povestesc un scurt episod cu un distins coleg din Camera Deputaților, care într-o emisiune televizată aducea ca argument al ideii că protestele din ultimii ani ar fi controlate și manipulate de cine știe ce agenții mai mult sau mai puțin secrete faptul că multe bannere arată la fel; ca formă, nu ca mesaj. Nu știam ce să fac, să mă revolt ori să râd, amintindu-mi de atelierele de creat bannere organizate în lunga toamnă a anului 2013 în Cluj, București și alte orașe din țară.

Chiar credeți că e așa mare brânză să știi cum să faci un banner? Că doar Academia SRI se învață... sau la Academia SRI se învață așa ceva? Că e nevoie de servicii și de conspirații mondiale pentru a crea un eveniment pe Facebook? Că deține cineva monopolul absolut al comunicării?

## Stimate colege și stimați colegi,

M-aș bucura să înțelegeți că vremurile se mai schimbă și, în loc să-i atacați în disperare pe toți cei care s-au implicat civic, într-un fel sau altul, în ultimii ani pentru diferite cauze, v-aș recomanda să încercați să-i înțelegeți. Vă asigur că, dacă veți reuși acest lucru, veți realiza și cât de absurde, dar și cât de inutile sunt inițiativele din categoria celor care își propun blocarea ori chiar eliminarea societății civile.

Și să nu ziceți că nu v-am prevenit. Au mai fost unii cărora le spuneam acum vreo 10 ani că-și pariază banii de-a-n proasta pe proiectul de la Roșia Montană. Și nici ei nu m-au crezut.

Cu stimă, Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

Mircea Vasile Cazan

#38564

## Domnule președinte, declarație politică.

Astăzi, de la tribuna Parlamentului, țin să-l felicit pe domnul președinte Klaus Iohannis pentru vizita în Statele Unite ale Americii de săptămâna trecută, care marchează momentul de vârf al relațiilor româno-americane și care ar trebui să fie un semnal clar pentru toți liderii politici de la București. Este evident pentru toată lumea că vizita președintelui Klaus Iohannis în Statele Unite și întâlnirea cu Donald Trump reprezintă o reușită extraordinară, politică și diplomatică. Este o întâlnire istorică și cu semnificații aparte,

la Casa Albă, și o confirmare a relației speciale pe care românii o au cu prietenii americani.

Președintele Klaus Iohannis a obținut un succes personal în Statele Unite, prin faptul că Donald Trump l-a identificat drept garant al luptei împotriva corupției, iar acest fapt este datorat consecvenței președintelui în susținerea valorilor democratice, protejarea instituțiilor statului de drept, cele care au dus la respectul României.

A fost o confirmare a importanței relațiilor și o garantare reciprocă de continuare a bunelor relații și acest lucru este extrem de important. Statele Unite ale Americii rămân principalul garant al securității României, iar țara noastră este recunoscută ca un aliat puternic și de încredere în regiune. Legătura transatlantică stă la baza civilizației occidentale și de aceea NATO și UE nu trebuie să fie în concurență, ci trebuie să colaboreze, pentru a deveni mai puternice.

Prin această întâlnire istorică, relațiile româno-americane au ajuns la un alt nivel. S-au obținut, pe parcursul acestor 20 de ani, rezultate tangibile și progrese concrete, prin care am dat substanță parteneriatului nostru strategic. România este acum unul dintre cei mai de încredere aliați NATO din Europa, un partener activ și angajat în eforturile de a asigura stabilitate, securitate și prosperitate în regiune și dincolo de aceasta.

Președintele Klaus Iohannis și proiectele României au un întreg sprijin din partea Statelor Unite. A fost un mesaj extrem de clar pentru România și pentru prioritățile asumate de președinte: lupta împotriva corupției, statul de drept, dezvoltarea economică și asigurarea securității naționale.

Acum este important ca demersurile președintelui să fie susținute și de forțele politice din România. Toate partidele trebuie cu adevărat să se adune pentru interesul... și să susțină lupta împotriva corupției.

Senator de Sibiu, Mircea Cazan Mulțumesc.

Emilia Arcan

#41314

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi se intitulează „Politicile demografice în contextul îmbătrânirii populației”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi vreau să vin în fața dumneavoastră și să vă atrag atenția cu câteva aspecte care reliefează că trăim într-o țară îmbătrânită și lipsită de forță de muncă calificată, pentru că specialiștii noștri au ales calea străinătății, pentru câștiguri mai bune, iar datoria noastră este să identificăm cele mai bune idei pentru a îmbunătăți situația națională.

## Distinși colegi,

Țara noastră se confruntă, în ceea ce privește demografia, cu trei probleme grave. Una este scăderea sporului natural; în fapt, nu mai avem un spor natural, ci un deficit. A doua problemă este îmbătrânirea demografică. Iar cea de-a treia este migrația galopantă a tinerilor și a forței de muncă calificate.

În privința reducerii sporului natural, raportul dintre nou-născuți și persoane decedate, problema este una pe termen lung și privește un context mai larg. Mai mult sau mai puțin agravant, fenomenul se întâlnește de mai mulți ani în toată lumea civilizată.

Guvernele României au ținut cont de acest proces și au luat unele măsuri, respectiv introducerea în anul 2003 a concediului și a indemnizației de creștere a copilului a constituit o măsură cu efect stimulativ asupra natalității, mai ales în rândurile femeilor salariate. A crescut numărul de născuți de la femei cu studii postliceale și superioare și, deopotrivă, a fost încurajată nașterea celui de-al doilea copil. Măsura a stopat declinul numărului de născuți și al natalității în România.

Se nasc însă puțini copii la sate, acolo de unde venea altădată un procent important de nou-născuți, trendul acesta fiind greu de oprit și cu atât mai greu de inversat. În această direcție, suntem nevoiți să menținem beneficiile pe care statul le acordă familiilor care dau naștere și cresc copii.

Referitor la îmbătrânirea populației – crește ponderea persoanelor de peste 65 de ani –, aceasta prezintă și câteva aspecte pozitive, așa cum este creșterea speranței de viață în țara noastră sau o calitate a vieții și a serviciilor sociale mai bună.

Dar îmbătrânirea populației afectează bugetele sociale și pune o greutate mai mare pe forța de muncă nevoită să susțină programele de pensii și alte servicii sociale. Și acest proces este specific țărilor mai dezvoltate, fiind și una dintre consecințele scăderii sporului natural.

Pentru a preveni efectele negative ale îmbătrânirii demografice, unele state au început să adopte măsuri de creștere a vârstei de pensionare și de încurajare a unei vieți mai active până la o vârstă mai înaintată.

Cea de-a treia problemă demografică și socială, respectiv migrația tinerilor și a forței de muncă, este una foarte specifică României din ultimii 25 de ani. Românii au plecat în număr mare la muncă în străinătate pentru că în țară nu-și mai găseau loc de muncă și, în al doilea rând, pentru că în statele în care migrau erau mult mai bine plătiți. Unele date ne arată că natalitatea în rândul românilor plecați la muncă în străinătate este mult mai ridicată decât în țară.

Acest proces migraționist nu poate fi oprit, dar poate fi diminuat. În această direcție, Guvernul actual și programul de guvernare au în vedere creșterea condițiilor interne pentru ca tinerii să studieze și să găsească cât mai repede de lucru în țară, dar și să fie mai bine plătiți decât până acum.

Consider că adoptarea recentei Legi a salarizării bugetarilor este bine-venită și din punctul de vedere

al diminuării fluxului migraționist, cu deosebire al specialiștilor și al persoanelor calificate profesional.

- Vă mulțumesc pentru atenție.

- Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția

- electorală nr. 29.

Mulțumesc.

Cuprins

Stenograma

Ședința