Emilia Arcan

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi este:„Ziua femeilor din mediul rural”.

Distinse doamne și domni senatori,

În luna octombrie, românii sărbătoresc Ziua recoltei, dar măcar la fel de importantă mai este o zi, în care atenția este îndreptată către semene, fără de care nimic pe lume nu ar fi posibil.

Astfel, pe plan internațional, ziua de 15 octombrie a fost Ziua mondială a femeilor din mediul rural, precum și Ziua mondială a spălatului pe mâini, aceasta sub deviza „Mâinile noastre, viitorul nostru!”, două sărbători care preced, cu doar o zi, și o alta – Ziua mondială a alimentației.

Sunt tentată să fac o legătură strânsă între toate aceste momente. La obținerea recoltelor din agricultură participă un număr mare de femei din mediul rural, punând temei pe siguranța alimentară, iar în asigurarea sănătății copiilor și a familiilor, inclusiv printr-o mai bună curățire a mâinilor, un rol important revine tot femeilor.

Este interesant că, deși avem o sărbătoare a femeilor în general – este vorba de ziua de 8 Martie –, iată că s-au găsit vocile convingătoare care să impună pe plan internațional o sărbătoare specială dedicată femeilor de la sate. Scopul declarării acesteia a fost acela de a conștientiza faptul că femeile de la sate contribuie la bunăstarea familiilor lor și la dezvoltarea economiei rurale.

S-a considerat că acest eveniment poate reprezenta un mod util de a obține recunoașterea și susținerea rolurilor multiple asumate de femeile din mediul rural, care se ocupă de obicei cu agricultura, cu meșteșugurile, care dețin mici afaceri și așa mai departe.

Mai ales în țările în curs de dezvoltare, femeile din mediul rural reprezintă aproximativ 43% din forța de muncă din agricultură și din producția de prelucrare și procesare a unei părți considerabile din produsele alimentare, conferindu-le acestora responsabilitatea principală pentru siguranța alimentară. Cu toate acestea, multe dintre femeile din mediul rural suferă de sărăcie și se confruntă cu forme multiple de discriminare, violență și nesiguranță.

Ca să prospere familiile lor, femeile din ruralul românesc au nevoie de acces la sprijin și informații, ca să-și poată pune în valoare potențialul și să le motiveze să nu-și părăsească localitățile, găsind varianta plecării în străinătate. Și despre această situație știm cu toții foarte bine câtă nevoie este în țara noastră să le convingem pe femeile de la sate să rămână alături de familiile lor, acasă la ele, să nu se simtă nevoite să plece în altă parte pentru a o duce mai bine.

Sunt o luptătoare a egalității de șanse și mereu am luptat pentru dreptate, pentru recunoașterea meritelor, pentru conștientizarea rolului esențial pe care îl joacă femeia în viața de zi cu zi, asigurând echilibrul necesar pentru o societate normală.