Laurențiu Florian Coca

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi poartă titlul „Creșterea activă a salariilor – o schimbare de viziune bine primită”.

Una din prioritățile Programului de guvernare 2013–2016 este „Aplicarea unei noi viziuni pentru România, care

să însemne dezvoltare economică și coeziune socială. Relansarea în locul stagnării. Respingerea politicilor de austeritate fără sens. Începerea construcției unei Românii bazate pe prosperitate și bunăstare.”

În primii doi ani și jumătate, guvernele conduse de domnul Victor Ponta au luat mai multe măsuri de creștere economică și de refacere a veniturilor populației, după guvernarea dezastruoasă a vechiului regim. Rezultatele acelor măsuri sunt evidente și pot fi susținute cu indicatori și cu opinii privind aprecierile și stările sociale percepute de populație. Totuși, abia în ultima jumătate a celui de-al treilea an de guvernare se constată o adevărată schimbare de viziune privind creșterea veniturilor populației.

De apreciat că aceste creșteri nu au venit numai din măsuri directe, de sporire a salariilor, a pensiilor și a indemnizațiilor sociale, ci și indirect, prin reducerea unor taxe și impozite, care a făcut posibil ca populația să-și îmbunătățească consumul și nivelul de trai.

A produs o oarecare emoție hotărârea fermă a prim-ministrului de a crește substanțial salariile bugetarilor la acest sfârșit de an și la începutul anului viitor. Vedem în aceasta nu o măsură de conjunctură, ci o schimbare reală de viziune privind guvernarea PSD, în care prosperitatea și bunăstarea românilor au trecut pe primul loc. PSD a înțeles pe deplin că în prezent, în societatea informațională, în care capitalul uman constituie factorul determinant al dezvoltării, menținerea unor salarii mici nu mai constituie un factor de competitivitate, ci, dimpotrivă, este unul de menținere a stării de sărăcie.

Această schimbare de viziune este bine-venită. Ea este bine primită nu numai de cetățenii care trăiesc de pe urma muncii directe, ci și de mediul de afaceri și cel academic. Domnul academician Cătălin Zamfir, directorul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, a subliniat și a apreciat această nouă politică într-un recent interviu.

Am să dau un citat mai mare, pentru că mi se pare foarte relevant. Dumnealui spunea:

„Unii speră că trebuie să facem, în fine, efortul să terminăm tranziția ca să putem să ne înscriem pe o nouă orbită. Eu am altă părere. Problema nu este să finalizăm această tranziție, ci să nu mai fim prizonierii unei tranziții prost gândite, ci este nevoie de o ruptură de viziune.

Sunt semne că sistemul politic își asumă responsabil problemele țării. Am să vă dau un exemplu, care este foarte important. Una dintre componentele tranziției a fost filosofia salariului mic. S-a considerat, încă de la începuturile tranziției, că sindicatele, tot cerând salarii mai mari, sunt un factor negativ al tranziției. Succesul tranziției era să ținem salariile cât mai mici posibil, pentru că astfel noi am fi atras investitori străini și atunci economia ar fi fost lansată. Specialiștii din institutul nostru au militat, chiar de la început, pentru o schimbare a politicii salariale. Avem nevoie de o politică salarială activă, de creștere treptată a salariului, pentru ca și salariul să fie aliniat la nivel european. Și am avut dreptate.