Mihail Hărdău

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică se referă la „Nevoia unui învățământ diferențiat”.

Stimați colegi,

Examenul de bacalaureat din acest an a generat, înainte de toate, o dezbatere publică necesară și sănătoasă despre valorile și principiile educației, cu focalizare spre contribuția efectivă a elevului, părintelui și profesorului în procesul educațional.

În vara deznădejdii naționale, s-a pornit la vânătoarea de vrăjitoare. Opoziția a bătut monedă pe rata de promovabilitate din anii anteriori, uitând să precizeze că acele cifre mimau o reușită pe hârtie, în discrepanță severă cu realitatea de pe piața muncii, cu dezvoltarea socioeconomică națională sau cu rezultatele de la testările internaționale.

Pe de o parte, cifrele din acest an au relevat proporțiile în care acest examen de maturitate era fraudat an de an. Pe de altă parte, aceste rezultate au subliniat lipsa de capacitate predictivă a bacalaureatului pentru selecția la nivelul învățământului superior. Laxitatea criteriilor de selecție în ciclul universitar, conjugată cu renunțarea la organizarea unui examen de admitere, a contribuit în mare măsură la deteriorarea practicilor de examinare a elevilor la nivelul ciclului secundar, dar și la lipsa unei coerențe în privința corelării parcursului liceal cu cel universitar.

Apreciez că supraevaluarea la clasă a condus la o lipsă de interes a elevului și părintelui pentru performanțe școlare autentice, dar și la menținerea unor false așteptări, prin coagularea unei mediocrități nocive pentru percepția reală asupra capacităților individuale.

Oricât de mult ne-am dori, ca părinți sau profesori, rezultate pozitive pentru copiii noștri, realitatea este că fiecare elev este diferit și manifestă inegalități aptitudinale, în funcție de evoluția personalității sale proprii. De aceea, consider că sistemul de educație, conform principiilor definite în Legea nr. 1/2011, trebuie să pună accent pe o abordare diferențiată a beneficiarilor săi, manifestată nu numai în ceea ce privește structura învățământului, dar și în ceea ce privește diplomele obținute, respectiv eficiența componentei de consiliere profesională.

Dezvoltarea unei societăți nu depinde de o resursă umană calificată aleatoriu, în funcție de locurile disponibile la cutare universitate, după cum nu depinde nici de diplomele la minut, fără acoperire în cunoștințe. Avem nevoie de precizie și responsabilitate în selectarea și formarea de specialiști pentru domenii de educație și cercetare cerute de piața muncii și pentru care aceștia manifestă reale aptitudini și capacități intelectuale.

Prin urmare, consider că sistemul de educație trebuie să asigure nu numai dezvoltarea și implementarea învățământului profesional ca rută alternativă la cel liceal, dar și dezvoltarea unui sistem de clasificare diferențiată, pe domenii de studii, a diplomelor de bacalaureat, în funcție de profilul urmat de un elev, cu drepturi diferite de acces în învățământul superior. Apreciez că o condiționare a accesului într-un program de studiu universitar în funcție de profilul liceului absolvit ar contribui semnificativ la limitarea loteriei manifestate anual la admiterea în universități, dar și la adecvarea învățământului secundar la cel superior, printr-o orientare profesională coerentă a absolvenților de liceu spre programe de studii în raport direct cu parcursul și aptitudinile individuale ale fiecărui elev.