Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·3 aprilie 2019
Dezbatere proiect de lege · retrimis
Florica Cherecheș
Discurs
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Forme fără fond”.
Stimați colegi,
Chiar de la preluarea celui de-al patrulea mandat, ministrul educației, Ecaterina Andronescu, ne-a „amenințat” cu o nouă Lege a educației, iar săptămâna trecută minunea s-a produs în mod parțial. Doamna ministru a prezentat un document de poziție, un fel de scrisoare de intenție, o înșiruire de principii, corecte de altfel, dacă nu ținem cont de context și de persoana care le enunță.
A devenit o obișnuință ca fiecare nou ministru al educației să propună schimbări spectaculoase, adăugând sau eliminând clase, schimbând denumirea examenelor sau a ministerului, ca și cum asta ar conta cu adevărat.
Românii nu mai vor să fie amăgiți cu promisiuni și minciuni, mai ales când ele sunt făcute de oameni aflați la guvernare de mai mulți ani și care se schimbă între ei în mod periodic.
Este pură demagogie să spui că un principiu fundamental în educație este centrarea pe elev și pe nevoile lui, în timp ce în adâncul tău știi că el este centrat pe profesori și pe ce poate oferi școala, indiferent de preferințele elevului, sau să menționezi consilierea școlară ca pe o preocupare reală, când știm cu toții că în școlile din România, din cauza resurselor insuficiente alocate, aproape inexistente, unui consilier îi revin aproximativ 800-1.000 de elevi, iar coaliția de la guvernare respinge cu consecvență amendamentele PNL de dublare a numărului de consilieri școlari. Pe cine încearcă să amăgească doamna ministru?
Nu poți veni în fața românilor să vorbești despre flexibilitate, ca un principiu fundamental, prin care te angajezi să oferi rute flexibile care asigură un traseu profesional fiecăruia, în timp ce documentul prezintă un traseu care duce fiecare elev la liceu, bacalaureat de un anume tip, și tratează cu indiferență învățământul profesional, marginalizându-l și prezentându-l ca pe o finalitate, fără alternativă de dobândire a unui nivel mai înalt de calificare care să excludă liceul!
Nu poți veni în fața românilor să spui că susții școlile profesionale, că e nevoie de meseriași în această criză nemaiîntâlnită a forței de muncă, dar în documentul de poziție să ignori complet această formă de școlarizare și să te referi doar la liceu, teoretic, vocațional sau tehnologic, ca parte din ciclul superior al învățământului secundar!
Doamna ministru a prezentat o serie de schimbări la nivel de formă: clasa pregătitoare devine clasa I, evaluarea națională își schimbă forma, introduce o clasă remedială, fără a detalia ceva despre aceasta, modifică materiile din care se va da bacalaureatul, scoțând matematica din trei din cele patru tipuri de bacalaureat, reduce opțiunile de carieră ale elevilor care dau un anumit tip de bacalaureat.
Ne-am săturat de forme fără fond, de principii și teorii ignorate de înșiși cei care le enunță. Vrem fapte! Vrem un învățământ corelat cu realitatea secolului XXI, care să valorizeze fiecare copil, un învățământ corelat cu nevoile pieței muncii, incluziv, în care toți să-și atingă potențialul maxim. Vrem profesori pregătiți și specializați permanent. Vrem fapte, nu vorbe, doamnă ministru!