Valeriu Todirașcu

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică se numește „Învățământul românesc, în criză profundă”.

## Stimați colegi senatori,

Școala reprezintă o componentă a securității naționale. Forța de muncă înalt calificată reprezintă o componentă de bază a economiei, permite investiții și dezvoltarea economică, ceea ce asigură bunăstarea societății, contribuind la siguranța națională. Educația vizează atât dezvoltarea individuală, cât și formarea profesională a cetățenilor, crearea unei forțe de muncă cu calificare corespunzătoare.

Din păcate, școala s-a degradat în ultimul timp până la un nivel inadmisibil. Modificarea continuă a legislației și implementarea defectuoasă a modificărilor au dus la degringolada actuală din învățământ. Astfel, asistăm la următoarele situații critice:

1. Abandon școlar de 30% la trecerea din clasa a VIII-a în clasa a IX-a

Anul acesta, 60.000 de elevi și familiile lor au considerat că nu merită să urmeze liceul, în condițiile în care la sfârșitul studiilor nu vor obține competențele și calificările cerute de angajatorii din economie. Cum școala profesională este proiectată să absoarbă elevi care au terminat clasa a IX-a, avem un segment uriaș de elevi absolvenți de gimnaziu, în vârstă de 14–15 ani, care nu au nicio calificare și nici vârsta necesară pentru acces în piața muncii. Ce vor face acești tineri în continuare? Nimeni nu pare să-și pună această întrebare și să răspundă la ea.

## 2. Liceele și colegiile tehnice se depopulează.

Deși liceele și colegiile tehnice au primit mai puține locuri comparativ cu filialele teoretice și vocaționale, nici aceste locuri nu au fost ocupate, pentru că filiala tehnologică presupune sarcini întreite pentru elevi: curricula teoretică generală, curricula teoretică tehnică și instruirea practică. Și asta pentru elevii cu mediile cele mai mici din repartiția de la licee. De aici, procentele extrem de scăzute de promovare la bacalaureat în liceele teoretice. Din cauza bazei materiale insuficiente și a maiștrilor instructori insuficient pregătiți, absolvenții acestor licee nu reușesc nici măcar să învețe temeinic o meserie, pentru a se putea ulterior angaja și, de aceea, aceste licee sunt depopulate. Ce trebuie să facem cu aceste licee, în condițiile în care 56 dintre ele au promovabilitate zero la bacalaureat și alte zeci au procente de promovare de până la 15%?

3. Rezultate extrem de slabe la bacalaureat la liceele tehnice

Este al doilea an consecutiv când se înregistrează o promovabilitate foarte slabă, uneori zero, la multe licee din țară, fără ca Ministerul Educației să propună o soluție de remediere a situației, deși este vorba de bani publici cheltuiți fără folos.

## 4. Evaluarea nerealistă în școală

Nu s-a reușit nici până astăzi punerea în aplicare a unui sistem standardizat, unitar informatizat, de evaluare a elevilor și profesorilor, iar această nereușită are un mare impact negativ asupra calității învățământului. Astfel, ierarhia mediilor de intrare la liceu, rezultând din media aritmetică a notelor de la evaluarea națională și media claselor a V-a – a VIII-a, ne arată procente mirobolante: 38% din elevi au medii între 9 și 10, 61% au medii între 8 și 10, 77% au medii între 7 și 10, iar mediile claselor a V-a–a VIII-a sunt chiar mai mari cu 10–15% decât acestea. Aceste rezultate arată că notarea și evaluarea în școala românească sunt total lipsite de credibilitate și alterează nepermis părerea elevilor și a părinților asupra potențialului tinerilor, trimițândui pe aceștia pe trasee educaționale care nu li se potrivesc.