Stenogramă plen

6. Curriculumul școlar inadecvat contextului economic și

social îndepărtează tinerii de școală.

Menținerea aceluiași curriculum timp de 23 de ani a făcut ca acesta să nu fie adecvat noilor realități economico-sociale, cerințelor pieței muncii, provocărilor europenizării și

globalizării pieței muncii. Consecința este îndepărtarea tinerilor de școala românească și creșterea numărului de tineri cu studii în străinătate, care, din păcate, nu se reîntorc decât în mică măsură pentru a lucra în țară.

7. Salarizarea profesorilor, nelegată de performanța și rezultatele muncii, duce la slăbirea calității corpului profesoral.

Principalul motor al evoluției profesionale, al autoformării continue a cadrelor didactice este motivația salarială. În absența unui motor propriu societății capitaliste, totul este iluzie, mistificare, ipocrizie și minciună.

8. Politizarea managementului accentuează mediocritatea

în care se scufundă școala.

În vara anului 2012 au fost schimbați din funcție toți inspectorii generali și 5.000 de directori de școli, fără concurs, cu politruci de partid, loiali partidului care i-a propus, dar fără competențe manageriale și profesionale. S-a tot discutat degeaba ca funcțiile în care se fac numiri politice să se oprească la secretarii de stat. S-a ajuns însă ca până și portarii și personalul de îngrijire al unităților școlare să fie angajat pe criterii politice.

9. Inadecvarea organizării școlii profesionale

Este clar acum că prăbușirea formării profesionale a început în anul 2003, când Ecaterina Andronescu a desființat școala profesională și a înlocuit-o cu o struțocămilă, școala de arte și meserii, cu finalitate într-un bacalaureat fraudat și apoi către fabricile de diplome universitare. În momentul de față, există școala profesională, reînființată de Legea educației naționale, consecutivă clasei a IX-a, dar care nu-i poate primi pe absolvenții clasei a VIII-a care au decis că nu merită să meargă la liceu pentru clasa a IX-a. Ce se poate face pentru a recupera acești 30% din absolvenții de opt clase, care nu consideră liceul un traseu educațional convenabil? Este datoria Ministerului Educației să ofere răspunsul la această întrebare.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Constantin Lazăr.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Sorin Roșca-Stănescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Admiși la liceu cu nota 1 (unu)”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Abia am început a doua sesiune a acestei legislaturi. După o vacanță cam lungă, cum ar spune presa, doresc să readuc în discuție problema reformei în educație. Au trecut peste două decenii de reformă în educație și totuși foarte mulți elevi au intrat la liceu cu note sub 5.

Nu este posibil ca la un liceu să se intre cu nota 1 (unu) la testele naționale la proba de limba română și tot atât la cea de matematică. Nu este normal ca un calculator să decidă soarta unei țări. Afirm acest lucru gândindu-mă la sintagma „copiii de azi – viitorul de mâine”.

Pentru ce mai sunt aceste examene sau teste naționale? Dacă toți candidații câștigă locuri în liceu precum cei care joacă la loto 6 din 49, unde se mai regăsește principiul competitivității?

Stimați colegi,

Trebuie să fim conștienți că acest mod de repartizare a elevilor la licee reprezintă o premisă a rezultatelor slabe de la bacalaureat. Nu ar trebui să ne mai mirăm de ce unele unități de învățământ nu au reușit să aibă nici măcar un absolvent cu diplomă de bacalaureat.

Trebuie să conștientizam că atât modul de distribuire a absolvenților de clasa a VIII-a, cât și rata redusă de promovabilitate a bacalaureatului din ultimii ani afectează drastic economia acestei țări pe termen lung.

Este nevoie ca, indiferent de culoarea politică, să adoptăm împreună decizii care să rezolve problemele semnalate, iar noi să ne gândim cu adevărat la viitorul de mâine, atât al elevilor, cât și al întregii societăți.

Cu deosebită stimă, senator PSD de Iași, Sorin Constantin Lazăr.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mulțumesc și eu, domnule președinte.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația de astăzi are titlul „Ministrul care se ascunde în spatele unui soft”.

Eșecul lamentabil al înscrierilor pentru ajutorul _de minimis_ dovedește că administrația centrală rămâne, de cele mai multe ori, o piedică, și nu un ajutor în dezvoltarea antreprenoriatului românesc. Mii de solicitanți sunt dezamăgiți și neîncrezători față de Ministerul de Finanțe, care nu va rezolva problemele într-un mod transparent și eficient, în condițiile în care niciun reprezentant al instituției nu a binevoit să-și ceară public scuze pentru situația creată.

Dincolo de bâlbele de comunicare ale ministerului, mai gravă este incompetența celor care au gândit acest sistem. Principiul „primul venit, primul servit” poate fi aplicat doar dacă este însoțit de o grilă de evaluare transparentă, pe baza căreia să aibă loc o selecție calitativă a proiectelor. Altfel, obiectivele acestor finanțări, de creare de locuri de muncă și stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii, nu vor fi atinse niciodată. Pentru crearea a 15.000 de locuri de muncă noi, pe o perioadă de minimum trei ani, sunt necesare planuri de afaceri solide, și nu proiecte depuse doar pentru ca unele persoane să mai pună mâna pe niște bani.

În acest context, este oportună implicarea autorităților competente în clarificarea identității câștigătorilor acestei farse. Lista de IP-uri poate fi aflată relativ simplu, astfel că se pot identifica firmele pentru care a fost blocat sistemul, cui aparțin și pe cine au în spate. Mai mult, este normal ca ministerul să comunice de unde a fost achiziționat acest faimos soft, cu ce sumă și cine îl administrează, pentru a vedea ce persoane sunt răspunzătoare de manipularea lui. Un soft bun are în spate un om bun, un soft rău are în spate un om rău. Cine este acela?

Nu în ultimul rând, fuga de răspundere a ministrului Chițoiu, acuzând un soft, lasă mult de dorit. După episoadele Oltchim și _de minimis_ , ne întrebăm ce dezastru trebuie să mai păstorească Domnia Sa pentru a fi demis din Guvernul României.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Sorin Roșca-Stănescu.

„Referendum și Constituantă”

Președintele Traian Băsescu, intenționând să pună obstacole în calea proiectelor politice ale USL, ne-a acordat, fără să vrea, o șansă. Să profităm de ea!

La solicitarea președintelui Traian Băsescu, Curtea Constituțională a României a înregistrat o nouă premieră națională și, poate, mondială: o lege, Legea referendumului, este neconstituțională timp de un an, apoi aceeași lege devine brusc constituțională. Această decizie obligă USL să organizeze referendumul pentru Constituția revizuită nu în această toamnă, ci la sfârșitul anului viitor, odată cu alegerile prezidențiale.

Și iată că, dintr-o dată, putem închide o importantă paranteză, operațiune care ne oferă posibilitatea să intrăm în normalitate. La ce mă refer? După cum se știe, în urmă cu mai mulți ani, pentru a demoniza Parlamentul, pentru a slăbi forța celei mai importante instituții democratice, Traian Băsescu a inițiat un referendum prin care Parlamentul să devină unicameral, numărul aleșilor urmând să se reducă la 300. În condiții extrem de discutabile, dar care nu mai merită să fie analizate aici, referendumul a trecut cu succes, poporul suveran a decis, iar decizia sa trebuia, trebuie și va trebui să fie respectată, chiar dacă aceasta ar însemna un rău produs democrației și bunei funcționări a statului.

Sub regimul Băsescu, în anii care au trecut, decizia cetățenilor, luată prin referendum, nu a fost pusă în operă, deși Băsescu a dispus de o majoritate parlamentară. Ceea ce nu a făcut regimul Băsescu trebuie să facem noi, Parlamentul de astăzi, dumneavoastră: să modificăm imediat articole din Constituție în sensul existenței în viitor a unei singure Camere și al reducerii la 300 a numărului de parlamentari. Articolele din Constituție astfel modificate trebuie să le supunem de urgență unui referendum. Abia după acest referendum vom ști cu adevărat ce doresc cetățenii României. Dacă îl vor valida, atunci noua Constituție va trebui să țină cont de asta. Dacă nu va fi validat acest referendum, printr-o majoritate a celor 50% plus unu dintre cetățenii cu drept de vot, atunci proiectului inițiat de Traian Băsescu în urmă cu mai mulți ani i se va pune definitiv cruce. Cu alte cuvinte, nu va mai putea organiza un nou referendum pe aceeași temă.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Saghian Gheorghe.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Dorin Păran.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Mediocritatea sistemului de învățământ”.

Stimați colegi,

Încep această sesiune parlamentară cu o declarație care are ca scop conștientizarea unei situații de fapt: promovăm un sistem de învățământ mediocru. Scăderea performanței din învățământ ar trebui să ne alarmeze și să dea naștere unor dezbateri privind standardele universale de calitate.

Ar trebui ca atunci când încercăm să reformăm orice sistem să ținem cont de realitățile și necesitățile economiei românești. Știm cu toții că România cheltuiește pentru educație, în mod proporțional, mai puțin decât alte țări membre ale Uniunii Europene și, în mod paradoxal, sumele alocate educației, din an în an, sunt tot mai mari.

Ar trebui ca pe viitor oferta educațională să fie corelată cu piața muncii din România, piață în care resursele umane sunt puține, calitatea muncii este nesatisfăcătoare și contribuția

cercetării la mersul economiei sau la politicile economice este neglijabilă.

Ar trebui ca, după atâția ani de reformă în educație, să se treacă la fapte, iar bugetul acestui segment să corespundă cu necesitățile fundamentale.

Redobândirea respectului față de dascăli și față de învățătură ar trebui să fie principalul obiectiv al unei reforme. Cred că doar așa nu am mai fi martori la știri care reflectă corupția din sistem, slaba pregătire profesională a unor cadre didactice și numărul din ce în ce mai mic al absolvenților examenului de bacalaureat.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Păran Dorin.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereș.

Declarația mea politică se referă la posibilul atac asupra Siriei și am intitulat-o „Mesajul din Grădina cu trandafiri”. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

După cum se cunoaște deja, în Siria au murit peste o mie de persoane. Discuția despre folosirea sau nu a gazelor a dus automat la discuția despre intervenția militară asupra Siriei.

Președintele american Barack Obama spunea despre un posibil atac în Siria: „Această problemă trebuie confruntată. Am decis că SUA va ataca țintele siriene. Acțiunile noastre vor fi limitate în durată și scop. Vom face responsabil regimul al-Assad pentru folosirea armelor chimice”, a declarat președintele SUA.

„Suntem pregătiți să atacăm atunci când atacăm. Capacitatea noastră nu ține de timp. Poate să aibă loc mâine, peste o săptămână sau o lună. Nu vom aștepta intervenția sau acordul Națiunilor Unite. Chiar dacă cred că am autoritatea să atac fără acordul Congresului, cred că țara va fi mai puternică dacă vom cere acordul Congresului. Am stabilit că acesta e cel mai bun lucru pentru democrația noastră. Dacă stăm degeaba, ce va spune lumea? Ce vom face când țările vor construi arme nucleare, când ne vom uita pasiv la genocid? Nu putem să spunem copiilor noștri că am făcut asta. Un atac chimic nu trebuie să fie doar investigat, ci confruntat. Nu mă aștept la suportul tuturor țărilor, dar voi cere ca cei care sunt cu noi să ne arate suportul lor public. Știu că avem îndoieli despre ideea unui război, dar nu vom pune trupele noastre pe solul sirian, în mijlocul unui alt război. Dar noi suntem Statele Unite ale Americii și nu putem să fim orbi la ce s-a întâmplat în Damasc”, adaugă președintele Barack Obama.

„Valorile noastre nu ne lasă să întoarcem spatele când se întâmplă un asemenea masacru. Sunt pregătit să înfrunt această atrocitate și cer Congresului să trimită un mesaj întregii lumi.” Iată, așadar, câteva argumentații ale președintelui american pentru justificarea unui atac asupra Siriei.

Astfel, acum 10 zile, lumea întreagă a privit cum 1.500 de oameni au fost uciși în cel mai grav atac chimic din secolul al XXI-lea. S-a văzut că regimul Assad a fost în spatele acestui atac. Spitalele sunt pline de victime, imagini teribile cu decedați. Peste 1.000 de oameni au fost uciși. Sute au fost copii. Au fost gazați de propriul guvern. Acest atac este un asalt asupra demnității umane și e un pericol asupra securității naționale, punând în pericol, bineînțeles, și țările din zonă: Israelul, Irakul, Turcia și așa mai departe.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PDL, pe domnul senator Alexandru Pereș.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Florian Bodog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică are titlul „A fi sau a nu fi... Roșia Montană!”.

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Manifestațiile de duminică desfășurate în mai multe orașe din țară – unele prelungite până noaptea târziu, cum a fost cea din capitală, din Piața Universității – în legătură cu proiectul de la Roșia Montană ne obligă pe noi, parlamentarii, să medităm la câteva lucruri înainte de a dezbate și de a vota proiectul de lege propus de Guvernul Ponta.

Ce a generat aceste proteste? O necunoaștere a realității privind impactul economic sau de mediu al exploatării importantelor rezerve de aur și argint de la Roșia Montană? Opoziția interesată a unor organizații ecologiste în spatele cărora se află personaje oculte din finanța internațională? Decredibilizarea proiectului prin atitudini politicianiste contradictorii adoptate de înșiși liderii USL? Duplicitatea cunoscută în actul politic a premierului Victor Ponta, șeful unui Guvern care propune un proiect de lege privind începerea exploatării de la Roșia Montană, dar sugerează liderilor grupurilor parlamentare ale PSD să nu-și dea votul dacă au dubii, cum are el însuși, în legătură cu viabilitatea investiției?

Nu pot decât să deplâng avatarurile domnului prim-ministru, lider al USL, care anunță țării cu mult tam-tam fantezistul Plan național de investiții pe anul 2013 – în care, vreau să vă spun, investiția de la Roșia Montană ocupă un loc de frunte –, dar, în același timp, este bântuit în intimitate de neliniștea politică a unui asemenea proiect.

Atrag atenția domnului Victor Ponta că România are nevoie de măsuri economice ferme, bine fundamentate, și nu de decizii șovăielnice, derutante, care pun sub semnul

întrebării credibilitatea Guvernului, oricare ar fi el, și care, iată, scot oamenii în stradă.

Nu mai este nevoie să demonstrăm cât de importantă a devenit, pentru o țară ruinată aproape de criza prelungită, o investiție care să aducă gratis – și spun „gratis” – statului român circa 100 de tone de aur. Datorită ultimelor modificări negociate la contractul de concesiune, Roșia Montană Gold Corporation va transfera cu titlu gratuit statului o cotă-parte de 5,68% și astfel România va deține 25% din afacere. Totodată, redevența plătită de investitor va crește de la 4% la 6%, adică va fi cea mai mare pe plan mondial. Astfel, din cele 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint preconizate a fi extrase, țara noastră se va alege cu circa 75 de tone de aur partea sa, plus circa 24-25 de tone redevența cuvenită. Cantitatea de aur va dubla, practic, în următorii cinci ani rezerva existentă la Banca Națională. O bogăție picată din cer, adică din pământul sfânt al țării, mai bine zis, care nu trebuie neglijată.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Florian Bodog.

Se pregătește, tot din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Octavian Bumbu.

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Domnilor senatori,

Declarația mea politică se intitulează „Pentru păstrarea spitalelor de mici dimensiuni din România”.

## Stimați colegi,

Referitor la Proiectul de ordin al ministrului sănătății pentru aprobarea normelor privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obținerii autorizației sanitare de funcționare, proiect publicat pe pagina de internet a ministerului, doresc să fac câteva observații pe care le consider importante.

Pe lângă alte prevederi menite să modifice un ordin mai vechi al ministrului sănătății, modificarea definiției spitalului, prin condiționarea obținerii autorizației sanitare de funcționare de existența unui număr de minimum 20 de paturi, mi-a atras în mod deosebit atenția.

Am avut în această perioadă discuții pe marginea proiectului respectiv, atât cu colegi din județul Bihor, cât și cu medici din alte județe, iar concluzia unanimă este aceea că, prin adoptarea unei noi definiții a unității spitalicești, în această variantă, activitatea spitalelor mici din România ar putea fi periclitată.

Noi toți credem în nevoia de reformă a sistemului de sănătate din România, printr-un proiect clar, cu termene precise și o finalitate cât mai apropiată, o reformă care să faciliteze accesul românilor la servicii medicale de calitate și neîngrădite, atât în sistemul public, cât și în cel privat.

În primul rând, modificarea propusă, care trebuie să respecte modelele de bune practici aplicate la nivel european, nu precizează ce se va întâmpla cu numeroasele unități spitalicești de mici dimensiuni care funcționează în urma accesării unor fonduri europene nerambursabile. În acest caz, deși, conform normelor europene, infrastructura finanțată trebuie menținută pentru minimum cinci sau șapte ani, spitalele respective, dacă nu au 20 de paturi, se vor vedea rămase fără autorizația sanitară de funcționare. Este și cazul medicilor care au realizat astfel de investiții din fonduri proprii sau credite bancare. Nici noi și, suntem siguri, nici Ministerul Sănătății nu ne dorim ca pacienții unităților respective și angajații care muncesc acolo să fie puși în pericol.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Domnul senator Octavian Bumbu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, „Producție mare, prețuri mici”.

Anul agricol 2013 este unul din cei mai buni ai României din ultimii 20 de ani, depășind ca valori rezultatele din 1995. Situația este cu atât mai bună cu cât țara noastră a urcat pe unul din locurile fruntașe în Europa la producția de porumb și pe locul 5 în Uniunea Europeană la producția de grâu. Ploile căzute la timp în 2013 au făcut ca agricultura să fie din nou motorul economiei românești. Dar, cu toate acestea, producția mare de cereale nu le aduce numai satisfacții fermierilor.

Bucuria fermierilor pentru recolta bogată din acest an nu a durat mult. Prețul grâului este atât de mic încât nu-și vor recupera nici cheltuielile. După un an cu recolte mai mari ca în trecut, nici fermierii nu își freacă mâinile calculând profituri de excepție și nici consumatorii nu simt că scăderea abruptă a prețurilor a ajuns până la ei. Care sunt cauzele? Anul agricol bun a adus în România mai multe scandaluri decât vești bune, scoțând la iveală distorsiuni grave în funcționarea piețelor, de care autoritățile se fac vinovate în mare parte.

Scăderea prețului este firească într-un an cu producții în creștere. Neobișnuit este însă faptul că la noi a scăzut mult mai mult decât pe piețele externe. Producția bogată de cereale a scăzut prețul în toată Europa, numai că, în timp ce în alte țări din Uniunea Europeană grâul s-a ieftinit față de anul trecut cu aproximativ 10%, în România prețul a scăzut cu mai bine de 30%.

De aceea, cred că ar trebui declanșată o investigație privind o posibilă înțelegere anticoncurențială între marii operatori de pe piață pentru fixarea prețurilor la achiziția cerealelor, în încercarea de a găsi probe care să arate dacă s-a constituit un cartel pentru stabilirea prețurilor. Acuzații fără precedent la adresa acestora a făcut, recent, și președintele, afirmând că diferențele între prețurile de achiziție sunt foarte mici, de doar un euro la tona de grâu. Totuși, nu se pot sancționa doar înțelegerile anticoncurențiale, chiar dacă se dovedește că acestea au avut loc.

Prețul mic al grâului în România a fost influențat și de producția bună la nivel european, Bursa de la Paris anunțând deja o scădere cu 15% pe piețele internaționale. Prețul grâului se estimează a ajunge deja la 70 de bani, față de circa un leu anul trecut. Soluția ar fi depozitarea. Deși în teorie am avea suficient spațiu pentru cereale, silozurile aparțin de fapt marilor industriași, iar prețul cerut nu îi permite micului producător să își țină recolta. Specialiștii îi sfătuiesc pe agricultori să nu vândă deocamdată și să mai aștepte câteva luni, să stocheze, practic, producția. Capacitatea de stocare la nivel național este de aproximativ 17 milioane de tone, iar, din aceste 17 milioane, 12 milioane sunt în proprietatea marilor comercianți, adică a acelora care fac legea pe piață.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul senator Marius Nicoară.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are titlul „Traian Băsescu, eternul vânzător de profeții manipulatoare”.

Zilele trecute, președintele Băsescu a venit cu o concluzie inedită și în stilul caracteristic: „Șomajul e în creștere, românii sunt tot mai preocupați de siguranța locului de muncă și se întreabă dacă îl pierd sau nu. În luna iunie, șomajul ajunsese la 7,6%.” Acesta este un citat din afirmațiile președintelui.

Afirmațiile președintelui, pe cât de incomplete, dovedesc și lacune în memoria prezidențială. Acest fapt este și mai interesant, mai ales că atunci când a aplicat măsurile de austeritate bugetară – aș aminti tăierile de salarii și pensii din 2010 –, când peste 20.000 de IMM-uri au intrat în procedura de faliment și au concediat angajații din cauza politicilor fiscale ale Guvernului Emil Boc, președintele Băsescu nu se arăta îngrijorat de creșterea șomajului.

Tehnicile de manipulare discursive folosite de Traian Băsescu nu ne mai miră. Uimirea apare de la tupeul unui om care se comportă ca un inadaptat politic care își vede prozeliții că nu se mai încadrează, în sondajele din ultima perioadă, în nicio structură electorală.

Mai precis, cred că declarațiile liderului de la Cotroceni vin în contextul în care faimoasa Mișcare Populară nu are rezerva organizatorică necesară unui partid care să depășească pragul electoral de 5%. Ultimele cercetări sociologice comandate de Cotroceni și care îl irită pe domnul Băsescu reprezintă un semnal de alarmă pentru viitorul partid conceput de acesta. Mai precis, dacă nu va exista o alianță cu un partid-locomotivă, „Mișcarea lui Băsescu” va fi doar o anexă dintr-o filă de istorie contemporană.

Și atunci, la ce se gândește temerarul marinar? _Divide et impera._ Este principiul care îl caracterizează, de altfel. Încearcă identificarea și mediatizarea unui scandal de sciziune în interiorul USL, utilizând fraze cu impact media de genul „Antonescu nu va fi niciodată președinte”, o concluzie care nu este sustenabilă nici măcar la nivelul celor mai

răuvoitori sociologi sau chiar și al studiilor politice celor mai critice împotriva președintelui PNL.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Pentru că nu mai sunt colegi care vor să susțină declarații politice, declar închisă prima parte a ședinței noastre de astăzi și revenim după ora 10.30.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Bună dimineața!

Vă rog să vă activați cartelele și, implicit, prezența, ca să putem constata, sper, întrunirea cvorumului de lucru.

Bună dimineața din nou!

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că din totalul de 174 de senatori și-au înregistrat prezența 88, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/11.IX.2013

Stimați colegi, s-a înregistrat prezența a 93 dintre noi. Vă rog să vă exprimați votul.

Stau. De 20 de ani stăm. Ce mai contează cinci minute?

Să mai încercăm o dată.

## **Din sală:**

Nu merge!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Programul de lucru pentru astăzi: plen – până la ora 13.00; ședința Biroului permanent al Senatului – ora 13.00; comisii – începând cu ora 15.00.

Sunt comentarii privind programul de lucru?

Dacă nu sunt,

Punctul 2 din ordinea de zi – aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 9–14 septembrie 2013.

Biroul permanent propune următorul program:

– luni, între orele 9.00 și 11.00 – activități în comisiile permanente; la ora 14.00 – Biroul permanent; la ora 15.00 – grupuri parlamentare; între orele 16.00 și 18.00 – lucrări în plen; între orele 18.00 și 19.30 – întrebări și interpelări;

– marți, 10 septembrie 2013, între orele 9.00 și 10.30 – declarații politice; între orele 10.30 și 13.00 – lucrări în plen; la ora 15.00 – lucrări în comisiile permanente;

– miercuri și joi, 11–12 septembrie 2013, lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă, 13–14 septembrie 2013, activități în circumscripțiile electorale.

Sunt comentarii în legătură cu programul săptămânii 9–14 septembrie?

Dacă nu sunt,

Punctul 3 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2013 privind criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale.

Este continuarea dezbaterilor. S-au desfășurat dezbaterile.

Se solicită...

Domnule senator Ioan Ghișe, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnule președinte și stimați colegi,

Aș dori, dacă-mi permiteți, să cer în mod special, să solicit atenția domnului senator Sârbu, Ilie Sârbu.

Domnule senator Sârbu, sunteți rugat să fiți atent, în mod special, la intervenția domnului senator Ghișe.

Îl rog în mod special, dacă Domnia Sa este amabil, să fie atent, pentru că domnul senator a exprimat ieri un punct de vedere principial, de care, sigur, trebuie ținut cont. Domnia Sa spunea ieri la dezbateri că, dom’le, e o problemă – vorbea mai mult cu noi, cei care susținem Guvernul – că, dom’le, Guvernul vine cu niște inițiative și noi venim aici să nu le susținem?

Trebuie să lămurim ceva: noi susținem Guvernul, ca dovadă că nu-l dăm jos. Noi, coaliția. Problema este că, pe anumite subiecte, sunt puncte de vedere diferite. Or, asta înseamnă că este necesară o armonizare mai bună a punctelor de vedere diferite, care interpretează diferit fie Constituția, fie elemente din Programul de guvernare.

Acum, vă dau un exemplu punctual. În înțelegerea unora dintre noi, art. 115 alin. (3) coroborat cu alin. (5) din Constituție spune că ordonanțele de urgență au un termen de decădere de 60 de zile. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2013, care este obiect al discuției noastre, a fost emisă în 21 mai. Prima Cameră – mă refer la Camera Deputaților – a avut termen 21 iunie. A respectat acest termen. Noi aveam termen 21 iulie. Și de ce este așa? Pentru că, potrivit Constituției, unica autoritate legiuitoare este Parlamentul. Guvernul poate legifera, pe baza unui mandat, pe o perioadă limitată de timp, care i se dă prin legea de abilitare de a emite ordonanțe.

Așadar și această ordonanță, ca și cea de ieri referitoare la acordul cu Fondul Monetar Internațional, sunt ordonanțe care, la două luni după momentul emiterii lor, publicării lor și depunerii la Parlament, și-au încetat activitatea. Acesta este un punct de vedere.

Acum, al doilea punct de vedere. Unii dintre noi – și sunt aici colegi cu mare experiență în administrația locală, în diferite tipuri de funcții: fie prefecți, fie președinți de consilii județene, fie primari –, care am trăit ani de zile, am mâncat pâinea în administrația locală, înțelegem diferit, față de modul cum s-a promovat această ordonanță, rezolvarea situației – care este reală și care necesită o soluție – a datoriilor istorice. Constituția vorbește despre autonomie financiară în condițiile definite de lege. Deci autonomia locală este administrativă și financiară, în condiții definite de lege. Care lege? Păi, avem Legea-cadru a finanțelor publice locale.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îngăduiți-mi să fac o remarcă mai degrabă procedurală. Dialogul dintre dumneavoastră și domnul senator Sârbu, fie și foarte instructiv, legat de mecanismele pe care funcționează o coaliție de guvernare, cum sprijină majoritatea Guvernul, cred că își are locul mai degrabă la partid, la dumneavoastră, la USL, acolo. Aici exprimați un punct de vedere la care aveți dreptul și pe care îl discutăm și-l votăm.

Domnul senator...

O secundă, domnule senator. Era și domnul senator Roșca-Stănescu.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Are drept la replică.

Da, domnul senator Sârbu.

Domnule senator Stănescu, o secundă, pentru că domnul senator Sârbu chiar uzează de un drept la replică.

Nu cred că este vorba aici de un dialog pe care l-am avea în cadrul partidului, pe susținere și pe nesusținere. Eu am fost foarte explicit ieri. Sigur, m-am referit și la rolul pe care-l avem noi, coaliția care susținem Guvernul. Dar, dincolo de asta, am spus câteva lucruri de bun-simț.

Dacă ordonanța a fost inițiată de cel puțin 12 miniștri, a fost prezentată și argumentată de unul dintre finanțiștii pe care nu-i contestă nimeni, a trecut prin comisii – comisiile sunt cele care, la urma urmei, vin să dea votul final până intră în plen –, s-a retrimis la comisie, la propunerea dumneavoastră, și iarăși a venit în plen, ca să-i dăm votul final și să încheiem și această discuție... Dar dumneavoastră spuneați că nu s-a trimis raportul, că nu s-a făcut...

Vă pot spune că pe data de 26 iunie a fost înaintat raportul de la comisie, dar eram în vacanță. Deci eram în termen. Că nu am mai lucrat noi, Parlamentul, este alt

aspect. Dar, dincolo de aspectele strict tehnice pe care trebuie să le discutăm, sunt de acord că fiecare dintre dumneavoastră este liber să aibă un punct de vedere.

Ar fi culmea să venim sau să încerce cineva să ne explice că trebuie să fie altfel. Nu am încercat și nu voi încerca niciodată lucrul acesta, este un lucru absurd. Dar, până în final și în urma tuturor discuțiilor – da, suntem în Parlament, sunt discuții pro, contra, opoziție, opoziție din partide, nu mai contează de unde –, tot prin vot se tranșează acest lucru. Ca atare, dincolo de...

Eu vă înțeleg, din punct de vedere politic, și pe dumneavoastră, și pe domnul senator Roșca-Stănescu, și pe doamna senator, preocupările pe care le aveți – și nu am niciun drept să mă refer la ele – le înțeleg, dar cred că noi ne-am întâlnit, și ieri, și astăzi, să dăm vot pe ceea ce ne aduc comisiile, pe ceea ce ne aduce ordinea de zi. Sigur, după aceea, cum spunea domnul președinte Antonescu, putem avea o discuție, în particular, și pe teme strict politice, de colaborare și de celelalte.

Așa că eu vă propun să sistăm discuțiile, fiindcă au fost suficiente, iar ieri am rămas doar la vot. Noi am reluat discuțiile încălcând regulamentul. Doar votul trebuia să-l dăm, discuțiile au fost încheiate, iar domnul lider Puiu Hașotti a cerut în avans și listă, ca să vedem cum se votează. Deci aici ne aflăm, la punctul acesta. De aici încolo, sigur, decidem cum vom proceda.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Acestea sunt, sigur, chestiuni ale fiecărui grup parlamentar.

Ce-i cu Grupul parlamentar al PP-DD? Grupul parlamentar al PP-DD nu a avut punct de vedere?

Iertați-mă! Dacă eu rețin bine, poate că nu o fac, dezbaterile au fost complete, rămăsese să votăm.

Nu, nu!

## Nu. Bun.

Atunci, dacă sunt grupuri parlamentare care susțin că nu s-au exprimat, vă rog să o faceți.

Domnul senator Vochițoiu, Grupul parlamentar al PP-DD.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu v-am mai spus și vă repet că pe unii îi enervați cu democrația. Unii ar vrea să venim aici doar să ridicăm mâna.

O să aveți o surpriză, că nu vreau să critic astăzi Guvernul pentru această inițiativă legislativă. Ea era necesară. Această ordonanță de urgență trebuia să pună ordine oarecum în lucruri, pentru că, într-adevăr, în România sunt oameni care, deși au fost votați și au fost oameni care s-au priceput să adune voturi, au început să-și bată joc de banii comunităților lor, introducând administrații publice locale în insolvență sau, ba, mai rău, în faliment. Oarecum trebuia pusă ordine în lucruri și e bine că se pune.

Dar eu voiam să spun altceva, că dacă nu vom reuși noi, în primul rând noi, cei din sala aceasta și colegii noștri deputați, să valorificăm resursele pe care România le are la această oră, ne vom certa veșnic pe banii aceștia, din ce în ce mai puțini, pe care îi are România. Eu cred că astăzi trebuie să votăm această ordonanță, până la urmă, cu amendamentele, bineînțeles, cu unele amendamente necesare, dar va trebui să ne aplecăm mai mult asupra miliardelor de euro pe care le avem la Roșia Montană, asupra milioanelor de hectare pe care le avem nelucrate în România, să aducem în țară milioanele de români care la ora asta produc PIB-ul Germaniei, al Italiei, al Spaniei și să le dăm de lucru aici, în țara românească, și să ne certăm mai puțin pe aceste chestiuni de procedură.

Îmi este greu să vă spun, dar, într-adevăr, aceste discuții între membrii USL eu am crezut că s-au făcut la Mamaia, la Constanța, în toate vilele de patru, cinci stele unde v-ați deplasat.

Domnule senator, la ordonanță. Restul, la declarații politice. Vă rog respectuos.

Deci eu cred că aici trebuie să vorbim pentru români și în favoarea românilor. Și cu asta...

## Domnule președinte,

Vă rog să mă lăsați să-mi termin ideea, pentru că ne învârtim într-un cerc vicios. Dacă nu vom reuși să punem accent pe aceste lucruri pe care vi le-am adus la cunoștință astăzi, ne vom reîntâlni aici și ne vom certa, rețineți, pe resursele tot mai puține ale țării ăsteia.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

## Domnule senator,

Eu încerc să fiu cât se poate de corect și niciodată nu am luat cuvântul cuiva. Am înțeles că grupul dumneavoastră parlamentar nu s-a pronunțat în cadrul dezbaterii asupra acestui proiect de ordonanță, nu asupra situației generale din politica românească. De aceea v-am dat cuvântul. Restul, avem și, chiar așa cum spuneam ieri, o să încerc să propun să lărgim cadrul de dezbatere politică.

Acum, mai sunt și domnul Roșca-Stănescu, și doamna senator Anghel înscriși la cuvânt, dar, având în vedere că dezbaterile în numele grupurilor parlamentare s-au încheiat,

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Vă rog să-mi acordați câteva secunde.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă rog să vă pronunțați. Cine este pentru... sau împotrivă? Să votăm.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Nu se poate așa ceva!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Cum să nu se poată?!

81 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă și 5 abțineri.

Procedură?

Vă rog. Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Începem cu votul? Din documente rezultă că au fost amendamente respinse. Întrebați dacă cumva se susțin acele amendamente, pentru că ele pot fi discutate în plen.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da, aveți dreptate.

Amendamentele respinse se susțin? Amendament respins? Procedură.

Vă rog, doamnă senator Anghel.

Cer iertare, domnilor colegi, dar suntem într-un stat de drept și reprezentăm, de fapt și de drept, singura instituție care este esența democrației.

Procedură!

Și ieri am simțit, și astăzi simt că, pur și simplu, celor care avem un punct de vedere deosebit ni se pune pumnul în gură.

Procedură, doamnă senator!

## Procedură.

Ieri am avut dreptul de două ori la replică. Nu mi s-a dat dreptul. În momentul în care ridic mâna și vreau drept la replică, pentru că am fost vizată de un comentariu, este normal să am dreptul respectiv la replică.

Încă o chestiune. Într-adevăr, sunt novice în politică. Într-adevăr, mai sunt și femeie pe deasupra, iar Senatul este, majoritar, de sex masculin.

Procedural, nu putem rezolva asta.

Într-adevăr, am de multe ori o altă poziție față de majoritate, dar asta nu înseamnă că eu critic Guvernul sau că nu-l susțin. Aceasta nu înseamnă că eu vreau ruperea USL-ului sau sunt de partea opoziției.

Doamnă senator, iertați-mă, procedură, acest termen are un înțeles exact.

Procedură înseamnă că fiecare parlamentar are dreptul la votul lui, iar votul nu poate fi impus.

Confesiunile dumneavoastră din această intervenție nu pot fi încadrate...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

În momentul în care liderii de grup consideră că un parlamentar, dacă nu votează așa cum arată dumnealor cu degetul, în sus sau în jos, nu face ce trebuie, aceasta este procedură incorectă.

Mulțumesc.

Haideți, legat de amendamentele respinse, dacă cineva dorește. Domnul senator Vegh.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

Aș dori să intervin. Sunt inițiatorul unui amendament respins și vreau să intervin.

Cred că suntem în fața unui act normativ deosebit de important, care este așteptat de peste 3.000 de primari, nu ca să intre în insolvență, bineînțeles, și nici în criză financiară. Dar, dacă tot adoptăm o lege, să fie o lege bine gândită și să fie aplicabilă.

Sigur, în comisia de specialitate am adoptat câteva amendamente, care, cred eu, sunt de bun augur, în sensul că acele sume care sunt datorate de administrațiile publice centrale pe baza unor contracte și pe baza unor hotărâri ale Guvernului – și aici mă refer la proiectele de finanțare guvernamentale, Hotărârea Guvernului nr. 577/1997, Ordonanța Guvernului nr. 40/2006 – să nu fie luate în calcul în momentul în care se calculează acele îndatoriri de 15% sau de 50%. Este un lucru bun și de apreciat și cred că și majoritatea o să voteze în acest sens.

Eu am mai propus ca acel plan de redresare financiară să nu fie nevoie să fie avizat de Curtea de Conturi. Din câte știu eu, în momentul de față – și cred că o să fiți de acord cu mine –, Curtea de Conturi nici nu are în atribuții, în prerogativele Curții de Conturi nu intră acest lucru și cred că am complica mai mult o situație care este atributul autorității publice locale sau județene. Și am propus ca din textul legii să fie eliminat de la toate articolele „cu avizul camerei de conturi teritoriale”.

Cred că este suficient. Dacă mergem pe principiul enunțat ieri de domnul secretar de stat Gherghina, că facem o paralelă între modul în care se administrează special o firmă privată și autoritatea locală, unde se numește un administrator special, atunci nu mai vine nicio altă instituție să mai avizeze acel plan de redresare financiară. Cred că este suficient ca acea comisie, care este formată prin ordinul prefectului, să elaboreze acel plan de redresare financiară, fără a mai fi nevoie de avizul camerei teritoriale de conturi.

Cred că sunteți de acord cu mine și vă rog respectuos să fiți de acord cu noi și să adoptăm acest amendament aici, în plen, pentru că va fi în beneficiul autorităților locale și al bunei funcționări a acelui plan de redresare a autorităților locale. Și sper ca nicio instituție de autoritate locală să nu ajungă vreodată în această situație.

Stimate domnule senator, vă rog, o secundă.

Procedural, vă rog să fiți mai specific la care dintre amendamentele dumneavoastră vă referiți, ca să supun la vot, că aveți patru. Toate patru?

Cele patru amendamente care se găsesc la anexa nr. 2.

Mulțumesc.

Toate se referă la eliminarea sintagmei „cu avizul camerei de conturi teritoriale”.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Amendamentele au fost respinse în comisie. Dacă președintele comisiei...?

Domnule senator, doriți să interveniți sau

Pe rând, dar nu a vrut să le formuleze pe rând, procedural, deși ele vizează, înțeleg, același lucru. Care sunt?

Art. 5. La art. 5, primul amendament.

Cine este pentru?

Vă rog să votați pentru amendament.

39 de voturi pentru, 90 de voturi împotrivă și o abținere. A fost respins.

Al doilea amendament, la art. 39.

Al treilea amendament, la art. 90.

- abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Al patrulea amendament, la art. 123.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Listă!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Domnul senator Hașotti cere lista. Să i se dea!

Mergeți la intimidare.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Cum intimidare? Am spus să i se dea.

96 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, nicio abținere. Raportul comisiei a fost adoptat.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Încă o listă... și celorlalți lideri.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Încă o listă să i se dea domnului senator Puiu Hașotti. 97 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă și două abțineri.

Proiectul de lege a fost adoptat. Vă mulțumesc.

Punctul 4 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului. Reexaminare.

Dau cuvântul președintelui...

Nu e președinte?

Doamnă senator Federovici, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 2 septembrie 2013, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au reanalizat legea, motivele cererii de reexaminare, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 334 din 26 iunie 2013 și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, raport de respingere a cererii de reexaminare.

În raport cu obiectul de reglementare și în conformitate cu dispozițiile constituționale, legea face parte din categoria legilor organice.

Comisia juridică supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a cererii de reexaminare și legea în forma trimisă la promulgare.

Legea urmează a fi adoptată de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

impună altcineva un conținut normativ într-o lege adoptată de Parlament.

Am făcut această precizare pentru că nu puteam să las să treacă o decizie cu efecte deosebit de grave în ceea ce privește statutul nostru de stat democratic și european. Fac precizarea însă că ne însușim raportul prezentat de secretarul Comisiei juridice și vom vota în consecință.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Ioan Ghișe.

## **Domnul Ioan Ghișe:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sper să mă bucur din nou de atenția domnului senator Ilie Sârbu, în mod special.

Vă garantez.

De ce?

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Și adaug și atenția domnului senator Hașotti.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții, dezbateri generale? Dacă nu sunt...

Da.

Domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul 3. Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu aș fi luat cuvântul în mod special la o asemenea propunere, dar este o chestiune foarte gravă care s-a întâmplat cu decizia Curții Constituționale, care nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată.

Nu numai că în Constituție se spune că Parlamentul este „unica autoritate legiuitoare a țării”, dar se spune și că „orice mandat imperativ este nul”. Or, aș vrea să vă reamintesc faptul că o decizie a Curții Constituționale a solicitat ca o lege adoptată de Parlamentul României să nu se adopte nici la un termen prevăzut în corpul normativ al legii, nici la termenul prevăzut, cu caracter general, în Constituție, respectiv trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial, ci, trecând peste voința Parlamentului, ne-a impus un termen de un an, ceea ce face ca o majoritate obedientă – și e descalificant din punctul de vedere al valorii juridice – să impună, peste voința Parlamentului, un termen de intrare în vigoare a legii.

De aceea, mi se pare firesc să ne recâștigăm statutul de unică autoritate legiuitoare a țării, să ne reafirmăm statutul de parlamentar pentru care mandatul imperativ este nul și să respingem dorințele personale sau individuale ale unora de a face pe plac stăpânului și de a accepta că trebuie să ne

Da. De ce? Pentru că ce voi spune acum, foarte pe scurt, exact acum un an am spus de la același microfon. Din păcate, și atunci, cum bănuiesc că și acum, fără efect.

În opinia mea, dar nu este doar opinia mea, ci și a unor juriști reputați în drept constituțional, conceptul de prag sau cvorum la referendum este neconstituțional. De ce? Pentru că referendumul este una din cele două forme de exercitare a suveranității poporului. Or, suveranitatea poporului nu este de două categorii: suveranitate valabilă, dacă s-a îndeplinit pragul de prezență, și suveranitate nevalabilă, dacă nu s-a îndeplinit pragul de prezență la referendum. Suveranitatea unui popor există sau nu există. Or, exact acum un an, propuneam eliminarea din Legea referendumului a pragului de prezență.

Atunci, din motive de oportunitate politică, să nu-i spun oportunism, s-a respins propunerea mea și a rămas pragul de 50%. Acum, după pocinogul cu referendumul și cu impunerea unui impostor în poziția de președinte, el fiind demis de popor, acum se cere prag de 30%. Păi, putem accepta, de principiu, că, peste ani, un alt guvern vine și pune prag de 89%, că și așa nu este constituțional nici 30, nici 50, nici 89, nici 100%.

Mulțumesc.

Înțeleg că distinșii reprezentanți ai opoziției împărtășesc filozofia domnului Ghișe asupra conceptului de suveranitate. Așa e. O împărtășesc și eu, o împărtășește și Comisia de la Veneția, că pe baza acestei filozofii cere scoaterea pragului la referendum.

Doamna senator Cristiana Anghel.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Am spus-o și sunt în acord cu ceea ce a spus domnul Ghișe: normal ar fi să nu avem cvorum. De ce? Pentru că votul este un drept, și nu o obligație. Și, în momentul în care noi impunem un anumit cvorum, facem, de fapt, pe placul anumitor persoane care incită și spun „stați acasă, nu veniți la vot”. În momentul în care nu vom avea acel cvorum, fiecare ar înțelege că votul lui contează și valorează enorm în această țară, dacă vrea, într-adevăr, să schimbe lucrurile.

Chestiunea însă este alta. Chestiunea este ceea ce face Curtea Constituțională în această țară și dacă această Curte Constituțională are dreptul să creeze ea drept sau să legifereze. Și nu are dreptul acesta!

Și propun să ne gândim cu atenție în următoarea săptămână sau în următoarea lună: avem dreptul să schimbăm Legea de organizare a Curții Constituționale și putem să facem – așa cum a gândit Iorgovan în prima Constituție, pentru că, săracul de el, cred că se răsucește în mormânt văzând ce se întâmplă acum cu Curtea Constituțională și el prevăzând toate aceste efecte –, putem să punem în legea de organizare faptul că, atunci când Curtea Constituțională își depășește cu mult atribuțiile și Parlamentul constată lucrul acesta, legea trebuie reîntoarsă în Parlament, votată cu două treimi și trecută, așa cum spune Constituția, prin voința poporului reprezentat de Parlament. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Tudor Barbu:

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Am să încerc să fiu cât se poate de scurt, deși aș fi tentat să vorbesc cel puțin jumătate de oră pe tema asta, ca cetățean al republicii – și fac precizarea pentru a fi bine înțeles –, nu ca senator, nu ca persoană aleasă într-un colegiu. Ca cetățean, sunt stupefiat! Pentru că doi oameni pe care eu îi respect foarte tare și de la care, cu certitudine, am de învățat, colegul Șerban și colegul Ghișe, au spus că documentul pe care îl vom supune la vot este ori o tâmpenie – cu care, în mare parte, sunt de acord la ceea ce a spus domnul Ghișe –, ori conține o impunere complet aberantă în ceea ce privește statul de drept, democrația și statutul Parlamentului ca unic for legiuitor în România – și sunt perfect de acord cu domnul senator.

Păi, dacă este așa, de ce îl votăm?! Ne aude lumea, ne aude presa, ne aud cele 15, 18, 25, 13 – depinde de republică – milioane de electori. Ne aud! Și se întreabă: păi, dacă știu și ei că acolo sunt lucruri care vin împotriva noțiunii firești, logice de Parlament liber, care conțin inadvertențe..., pe care nu și le dorește domnul senator Ghișe, dar le

votează... Întrebarea este: de ce noi, ca senatori, acceptăm un astfel de document?! Asta e prima parte.

Și a doua, unde voi fi foarte scurt, eu vreau să spun – și acum reîmbrac, metaforic, haina de senator – că, dacă nu era Traian Băsescu, altfel ar fi arătat compoziția Parlamentului României acum, când vorbim, altfel ar fi arătat România – și aici fiecare înțelege ce dorește – și altfel ar fi arătat discuția de azi privitoare la un cvorum!

Într-o republică, cu problemele pe care le are România, să vorbești de scoaterea definitivă a cvorumului, să lași 8%, 3%, 18%, 52% din electori să decidă lucruri foarte importante – că la referendum nu te duci cu prețul la ceapă în toamnă, te duci cu lucruri foarte importante, uneori vitale pentru viitorul unei generații sau a două generații –, să lași chestia asta scăpată de sub controlul unui cvorum, într-o țară în care totul... Așa a gândit – Dumnezeu să-l odihnească! – profesorul meu Iorgovan, pe care l-a invocat colega Anghel. A gândit, împreună cu Constituanta din 1990–1991, că țara are nevoie de o majoritate de 50% – de la primar, consiliu județean și până la președinte de republică –, tocmai pentru că trebuie să învățăm democrația pe care am uitat-o 50 și ceva de ani în bezna comunistă. Iar acum vorbim cu o nonșalanță alarmantă despre scoaterea totală a cvorumului! Pe mine mă alarma și 30%! Dar ce să mai spun?! Înțeleg că sunt făcute cărțile poate chiar pentru niciun cvorum.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Urmează domnul senator Vochițoiu.

Reamintesc ce discutăm. Noi discutăm raportul privitor la cererea de reexaminare, nu discutăm filozofia cvorumului și nu discutăm, acum, o chestiune extrem de importantă, ridicată de domnul senator Șerban Nicolae, și anume dacă anumite hotărâri ale Curții Constituționale nu încalcă principiile pe care le-a invocat Domnia Sa. Dar astea sunt discuții generale, importante, pe care le putem face cu alt prilej sau cu o altă inițiativă.

Vă rog respectuos sau vă rechem respectuos la subiect. Domnul senator Vochițoiu.

## Vă mulțumesc.

Odată cu trecerea domnului Barbu în barca USL, simt că intră aer proaspăt și aici, în USL, și, într-adevăr, aud și eu păreri care vin de la popor.

E adevărat, în România nu suntem în Veneția. Aici, în România, se cumpără voturi. Ne facem că nu știm? În România, 25% dintr-o localitate sunt baroni locali, dragi colegi, care pot cumpăra foarte simplu. Eu cred că acest cvorum de 50% trebuie neapărat păstrat. Ceea ce ne cere Curtea Constituțională a fost... Curtea Constituțională a încercat să amelioreze puțin acest avânt, de a face ca orice referendum să fie cumpărat în România.

Vom vota, în principiu, împotriva acestei porcării, pentru că vă mai repet un lucru, care vă enervează: nu fuga de popor rezolvă lucrurile, ci întoarcerea la el. Poporul nu mai vine la chemarea politicienilor, pentru că a fost tras pe sfoară de 20 și ceva de ani, dacă nu de 60 și ceva de ani. Așadar, soluția este să mergem să vorbim sincer oamenilor și corect, iar oamenii vor înțelege. Atâta timp cât – și cu asta închei – vom încerca să-i păcălim și să-i mințim, ne vom putea aștepta la o prezență din ce în ce mai scăzută. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Ghișe, drept la replică.

Era dreptul la replică pentru faptul că distinsul domn senator Barbu mi-a pomenit numele, dar acum se pare că e bun dreptul la replică și pentru domnul Vochițoiu.

De ce? Tehnic vorbind, art. 2 alin. (1) din Constituție pune problema suveranității poporului. Și, ca să nu explic prea mult, îi rog pe distinșii colegi care au o opinie diferită să-și răspundă dumnealor la următoarea întrebare: există suveranitate a poporului de două categorii, valabilă și nevalabilă, în funcție de timpuri?

Și încă o chestiune, tot tehnică, este următoarea: studii de specialitate juridică de nivel european, francez, german, demonstrează că, atunci când se pune problema unei divergențe, a unui diferend de opinie între Parlament și Curtea Constituțională, trebuie – și e bine – ca ultima soluție să o dea Parlamentul, din motivul că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului, poporul fiind titularul suveranității, nu un grup de tehnocrați. Chiar dacă ei, tehnic, ar avea dreptate, nu ei impun, în ultimă instanță, decizia pe o problemă în care există divergență între punctul de vedere al Parlamentului și, respectiv, cel al Curții Constituționale.

De aceea soluția care a fost în precedenta Constituție, când cu o majoritate – cum bine spunea domnul senator – de două treimi Parlamentul își impunea, până la urmă, voința în numele poporului titular de suveranitate pe care îl reprezintă, aceasta este cheia. Și, până la urmă, și când se va modifica, se va revizui Constituția, ar trebui ca o soluție asemănătoare să se dea. Că atunci se rezolvă această dilemă, a titularului suveranității. Pentru că la noi se ajunge că poporul e suveran, spune Constituția, noi reprezentăm, Parlamentul reprezintă poporul, dar, la sfârșit, cinci oameni din nouă de la Curtea Constituțională confiscă, deși prin art. 2 alin. (2) din Constituție este interzis ca orice persoană sau orice grup să confiște suveranitatea.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Discuția e frumoasă, discuția e deschisă, dar vă reamintesc respectuos că tema noastră, acum, nu e decizia Curții, atitudinea Curții, rolul Curții, filozofia raporturilor dintre Parlament și Curte. Sunt considerații și teme corecte, dar nu sunt acum.

Noi, acum, avem un proiect de lege pe care l-am votat, care a fost atacat la Curte, pe care Curtea l-a declarat constituțional în conținutul său și față de care am avut cerere de reexaminare din partea Președintelui României.

Această cerere și raportul pe care comisia l-a făcut reprezintă subiectul dezbaterii și deciziilor noastre acum și vă rog să rămânem în interiorul acestei teme.

Doamnă senator Anghel, vă rog.

Drept la replică la domnul senator Vochițoiu. A spus: „Se cumpără voturi.”

Se cumpără? Cine cumpără? Eu nu am cumpărat. Este autodenunț? Să-l facă la DNA, nu aici.

Nu este drept la replică, doamnă, tocmai pentru că nu a spus că le cumpărați dumneavoastră. Domnul senator Șerban Nicolae.

Mulțumesc.

Eu chiar aș vrea să folosesc procedura dreptului la replică, cu o precizare foarte scurtă. Așa cum ați spus și dumneavoastră, luându-mi-o puțin înainte – păstrând privilegiul președintelui: și al Senatului, și de ședință –, eu am făcut doar o precizare legată de decizia Curții. În niciun caz nu voiam să redeschid o discuție sau o dezbatere pe această temă.

Suntem în procedură – și aș vrea să precizez din nou – de dezbatere și adoptare cu privire la cererea de reexaminare a legii, formulată de Președintele României pe un cu totul al temei. Din acest punct de vedere, nu se pune în discuție și nu aș fi vrut să mi se atribuie mie cuvinte de genul că am vota „o tâmpenie” sau că am pune în discuție chestiunea cvorumului, care – vă fac o precizare de nespecialist în probleme constituționale – nu ține de constituționalitate sau de neconstituționalitate. Validarea a ceea ce numim generic reprezentativitatea poporului este o altă chestiune – și aici condițiile diferă de la caz la caz –, nu face obiectul constituționalității.

Voiam să fac această precizare, în nume personal, ca drept la replică. Eu nu am spus că votăm „o tâmpenie”, nu am spus că dezbatem „o tâmpenie” sau că am pune în discuție chestiuni neconstituționale. Nu am vrut însă să accept, ca parlamentar, să ni se sugereze texte normative la o lege pe care noi deja am adoptat-o, chiar dacă este vorba de intrarea în vigoare a unei legi.

Din acest punct de vedere, vom vota, așa cum a spus și raportul comisiei, pentru respingerea cererii de reexaminare și pentru păstrarea legii în forma deja adoptată de Parlament: și în Senat, și în Camera Deputaților. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Domnul senator Cristian Dumitrescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să fac doar o simplă precizare. Ieri, în discursul dumneavoastră, ați vorbit despre necesitatea ca tocmai una din astfel de situații existente în Parlament s-o reglementăm. Și ați spus chiar, _expressis verbis,_ că ne referim la modul de dezbatere a reexaminărilor solicitate de președinte, după procedură. Pentru că ceea ce s-a întâmplat astăzi – eu respect punctele de vedere absolut corecte –, de fapt, a fost o reeditare a dezbaterilor generale, la care s-au adăugat și unele lucruri care s-au întâmplat între timp, respectiv o decizie a Curții Constituționale. Or, noi avem, în situația actuală, un proiect de lege pe care dumneavoastră l-ați votat, care a fost declarat constituțional și pentru care, pe parcursul până la promulgare, există această procedură a solicitării de reexaminare din partea președintelui.

Noi trebuie să stabilim foarte precis, așa cum se întâmplă, de exemplu, la ordonanțele de urgență, unde, când este vorba despre o ordonanță de urgență, noi ne referim numai la textul pe care-l deschide ordonanța de urgență respectivă sau ordonanța, nu la toată legea care se află supusă unei anumite modificări.

Numai acest lucru am vrut și sunt convins că ar trebui să facem foarte repede ceea ce dumneavoastră ați propus. Să facem aceste modificări, ca să fie mult mai simplu și mai corect, în ajutorul dezbaterii, nu împotriva accesului la cuvânt.

Bineînțeles. Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Foarte scurt, domnule președinte.

Din păcate – și acesta este un lucru pe care vi-l consemnez –, pe site-ul Senatului nu apare raportul comisiei. Este nefiresc ca noi să nu avem, chiar în forma aceasta, raportul, dacă altfel nu ni se comunică, din cauză de economii.

Vreau să vă spun următorul lucru. Cred că se face o greșeală și lucrul acesta se întâmplă întotdeauna când o lege nu izvorăște din necesitatea de a îmbunătăți un sistem, o procedură, din necesitatea de a simplifica un sistem, o procedură, ci izvorăște doar din dorința de a rezolva o problemă politică, așa cum aici problema politică se numește foarte simplu „Jos Băsescu!”. Din cauza acestei forme, și anume a motivației nefirești, a existenței, a creării acestei legi, legea este proastă.

De ce spun lucrul acesta? Nu pentru că nu s-a reușit la referendum un vot, nu pentru că a existat acest „conflict” între unii parlamentari și decizia Curții Constituționale. Pentru că noi nu găsim o formulă sau, mai bine zis, să fim, să susținem o formulă care să ajute, să simplifice, să facă sistemul nostru, în privința acestei proceduri, simplu și pe înțelesul tuturor.

Pentru că aici, în momentul în care spui că numai un număr de 25% sau 30% ori niciun fel de cvorum poate să decidă în numele întregii țări, deja lucrurile pot să ajungă tot la reprezentativitate, tot la cât de justă e acea soluție. Cred că legea nu este bună și, evident, nu putem susține o astfel de lege.

Vă mulțumesc. Domnul senator Agrigoroaei.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Că nu ajută poporul român cu nimic această lege înțelegem, dar nu-i înțeleg pe stimații colegi de la USL, că nu vă avantajează deloc această lege. Ați mai făcut legi pentru cineva și a beneficiat altcineva.

Propunerea mea este s-o luați și s-o mai analizați în profunzime și o să vedeți că nu vă avantajează, chiar dacă ați pune un procent de 15%. Reacția alegătorului va fi alta, pentru că nu mai sunt acei alegători de acum 10 ani sau de acum 20 de ani. Deja eu cred că mentalitatea s-a schimbat și o să aveți mari surprize.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Tudor Barbu, drept la replică.

Și promit că nu voi rosti niciun nume, ca să nu mergem cu cavalcada asta de drepturi la replică.

Mulțumesc.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am acceptat cu plăcere, pentru că venea dintr-o sursă autorizată, lecția de democrație și de constituționalism. Art. 2 din Constituție cu adevărat spune că poporul își exercită suveranitatea prin noi, prin aleșii neamului, și prin referendum, dar lecția asta poate că era bine-venită atunci când nația, prin referendum, a ales să fim 300 maximum, iar noi suntem aproape 600.

Da, știu, o spune unul venit de pe locul 2 în acel colegiu – este adevărat, cu un număr record de voturi în partidul lui, nu a avut nimeni mai multe ca mine, deci am un pic de autoritate să spun asta –, dar lecția aceasta nu era bună atunci când nația, pe care o invocăm și pe umărul căreia plângem că ar trebui să-și exercite suveranitatea neștirbit prin referendum, indiferent de cvorum, nu erau valabile teoria și lecția aceasta și în momentul în care au decis..., noi, prostimea – că la vremea aceea eram un simplu elector – să fim maximum 300? Asta, una.

Al doilea, vă întreb cum e cu democrația și cu referendumul, de vreme ce noi suntem, în curând, în situația să discutăm și să votăm un lucru esențial pentru viitorul acestei țări – și nu sunt vorbe de clacă –, situația de la Roșia Montană. Ni se va trimite documentul spre analiză...

o secundă, că e o singură frază..., iar Președintele României, de conivență cu premierul – atenție, Președintele României, de conivență cu premierul –, anunță nația că, după discuția în plen, se va merge la referendum.

Păi, și, atunci, noi care parte a democrației și a exercitării suveranității suntem, de vreme ce, imediat după dezbaterea în plen, ambii lideri majori ai neamului, președintele republicii și premierul, anunță populația că „bine, OK, mai bârfesc copiii ăia prin Parlament un pic, se joacă și apoi mergem la referendum”?

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Aș vrea să ne îndreptăm spre vot, dacă... s-au spus punctele de vedere, ce-i drept, nu despre reexaminare și raport, dar, în fine, s-au spus.

Mulțumesc.

94 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, o abținere. Raportul comisiei a fost adoptat. Proiectul de lege a fost votat în forma trimisă la promulgare.

Vă mulțumesc.

Punctul 5 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale ale acestora.

Inițiatori sunt un grup de colegi din mai multe partide. Domnul senator Darius Vâlcov. În calitate de inițiator?

Nu. În numele Grupului parlamentar al PSD, solicităm retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative, pentru a avea un punct de vedere al Guvernului definitiv.

Bun. Vă rog. Am reținut propunerea, o supun imediat la vot. Dacă pe...?

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau să fac niște precizări. Este vorba despre o lege care permite transferul drumurilor forestiere de la Romsilva la administrațiile locale, dar care nu este funcțională.

Iertați-mă, domnule senator, s-a făcut propunerea de retrimitere la comisie.

Votăm propunerea. Dacă se retrimite, nu discutăm acum. Dacă se respinge propunerea, intrăm în discuție.

De acord.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

A fost retrimisă propunerea legislativă la comisie.

Punctul 6 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2013 privind reglementarea regimului juridic al apei grele preluate de către Societatea Națională „Nuclearelectrica” – SA prin alocații de la bugetul de stat, în perioada 2006–2011.

Inițiatori, Ministerul Economiei și așa mai departe.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Mihai Albulescu, microfonul 10.

## **Domnul Mihai Adrian Albulescu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Economiei_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin actualul proiect de act normativ se intenționează următoarele:

– reglementarea unui regim juridic unitar al dreptului de proprietate asupra apei grele necesare pentru punerea în funcțiune a unităților 3 și 4 de la Cernavodă, în funcție de sursa de finanțare a acesteia, respectiv prin transferarea din patrimoniul „Nuclearelectrica” – SA în patrimoniul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat;

– implementarea unor măsuri administrative vizând stabilirea unui nou nivel maxim în Nomenclatorul produselor rezervă de stat la produsul apă grea;

– implementarea unor măsuri prin care să se garanteze utilizarea cu prioritate a stocurilor de apă grea și octoxid de uraniu, finanțate exclusiv și integral prin alocații bugetare, și extinderea aplicării regimului juridic stabilit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 118/2011 și asupra cantităților de apă grea, care, în urma aplicării prezentului act normativ, vor intra în patrimoniul ANRSPS.

Având în vedere cele prezentate mai sus, propunem adoptarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Dau cuvântul președintelui Comisiei economice, industrii și servicii, domnul senator Lucian Iliescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din data de 17 iunie 2013, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, și a adoptat raportul de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere fără amendamente și proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții? Domnul senator Șerban Nicolae.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această ordonanță de urgență soluționează o problemă pentru care România risca chiar o procedură de infringement la Uniunea Europeană în legătură cu ajutorul de stat. Ea face parte din categoria preocupărilor pe care Guvernul Ponta și le-a asumat în legătură cu centrala atomoelectrică de la Cernavodă, respectiv continuarea lucrărilor la reactoarele 3 și 4, dar, în același timp, și în ceea ce privește furnizorul de materie primă, respectiv de apă grea, RAAN Drobeta-Turnu Severin.

Grupul din care fac parte eu însumi va vota acest proiect de lege de aprobare a ordonanței în forma adoptată de Guvern. Aș face însă din nou apel la reprezentanții Guvernului, așa cum am făcut și ieri, continuând politica de deparazitare sau de decăpușare, ca să vorbim chiar cu un barbarism lexical, dar pe înțelesul tuturor, de la RAAN și de la alte unități aparținând statului, aș vrea ca Guvernul să continue să găsească soluții pentru finalizarea reactoarelor 3 și 4, pentru preluarea cantităților de apă grea produse la Drobeta-Turnu Severin și de octoxid de uraniu și, de asemenea, pentru menținerea acestor locuri de muncă în zone economice cu un impact strategic deosebit. E vorba de materie primă de importanță strategică și e vorba de o activitate economică, furnizarea de energie electrică, de asemenea, de importanță strategică pentru România.

Reactoarele 3 și 4, alături de cele care sunt deja în funcțiune, ar ajunge undeva la o treime din necesarul de energie electrică la nivel național. Or, din acest punct de vedere, este de o importanță deosebită nu numai în ceea ce privește furnizarea de energie electrică, dar, pe orizontală, în tot ceea ce înseamnă producția de materie primă și derivatele utilizării energiei electrice.

Repet apelul către Guvern, de continuare a preocupărilor pentru păstrarea locurilor de muncă și de dezvoltare a capacităților de la RAAN Drobeta-Turnu Severin. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Vochițoiu.

Mulțumesc.

Această ordonanță, care va deveni lege, sper, mă face să simt că Guvernul Ponta este Guvernul României. Este o măsură care, într-adevăr, este pentru România. Guvernul își asumă prin acest act normativ mersul înainte al Nuclearelectrica și punerea în funcțiune a reactoarelor 3 și 4. Pe același principiu, mi-aș dori ca Guvernul României să nu mai vândă în continuare activele țării ăsteia, ci să încerce să le gestioneze. Voi veni și vom veni, ca grup parlamentar, în următoarea perioadă de timp, cu un proiect de lege similar, prin care și huila din Valea Jiului să devină o resursă strategică a României, astfel încât un județ al țării, județul Hunedoara, să fie salvat de la dispariția economică.

Și acum vom vota pentru acest proiect și sper că vom avea susținerea USL-ului și la acel proiect de lege prin care și huila românească să reintre în strategia și în atenția Guvernului României.

Mulțumesc și felicit Guvernul pentru acest act normativ.

Mulțumesc. Ce frumos! Domnul senator Valeca.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă bucură că acest program este susținut de colegi, dar trebuie să înțelegem despre ce e vorba.

Apa grea nu este material, ci este un mijloc fix în centrala nucleară, ea rezistă 50 de ani și, atunci, acest mijloc fix trebuie mutat pentru investiție, de la Nuclearelectrica la rezervele de stat.

Înțeleg că există o îngrijorare la președintele rezervelor și la colegii de la rezervele de stat: „Ce o să ne facem cu atâta apă grea?”

Eu vreau să-i liniștesc, pentru că apa grea, pe lângă faptul că este mijloc fix și durează 50 de ani, pentru pierderile tehnologice sunt prevăzute 10 tone pe an. Deci, dacă facem

socoteala numai la două reactoare, 50 de ani ori 10 tone pe an fac 1.000 de tone care trebuie pentru pierderile tehnologice.

De asemenea, cred că trebuie să avem în vedere continuarea producției cel puțin într-o perioadă, cel puțin cu o GS, până când se definitivează strategia privind reactoarele 3 și 4.

Reamintesc că în conformitate cu strategia energetică a României – și la asta trebuie să fim foarte atenți – în perioada 2017–2030 vor ieși din producție 8.000 de MW. Sunt termocentrale cu durata de viață expirată. Începând cu 2017, indiferent că azi nu avem consum energetic, vom ajunge mari importatori de energie. Deci trebuie să luăm o decizie și cred că noi, ca Parlament, trebuie să susținem Guvernul pentru a investi nu numai în domeniul nuclear, ci și în alte domenii.

Vreau să vă spun că în mixul energetic românesc este prevăzut ca domeniul nuclear să aibă 43%. Asta înseamnă minimum 5 reactoare de tipul celor de la Cernavodă.

De aceea vom vota acest proiect și sper ca Guvernul să vină și cu investiții concrete, pe care le vom susține în Parlament, pentru că investițiile în energie trebuie demarate. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Supun...

Mai sunt intervenții. Domnul senator Dumitru Oprea. Microfonul 2.

## O întrebare scurtă.

Introducerea este foarte interesantă. Luările de cuvânt sunt ale unor cunoscători, dar există spre final o provocare cu o posibilă întrebare. Nu cumva ăsta era și motivul principal, pentru că Nuclearelectrica a negociat cu ENEL-ul și Arcelor Mittal acordul de investiții, dar, în situația financiar-contabilă a Nuclearelectrica, aceasta trebuia să se debaraseze de ceva care incomoda?

Mai înainte s-a făcut trimitere la valoarea... ce înseamnă mijlocul fix apă grea. „În vederea rezolvării acestei situații sau probleme – citesc eu – anterior lansării ofertei publice primare”, adică Nuclearelectrica să fie listată la Bursa de Valori București. Cred că o prezentare mai deschisă și mai sinceră ar face mai bine.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Da. Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții,

Punctul 7 din ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 238 din 7 iunie 2004 a petrolului.

Inițiator, domnul Găvrilă Ghilea, senator al Grupului parlamentar al PDL.

Inițiatorul este?

Prezent.

Vă rog, domnule senator. Are cuvântul domnul senator. Microfonul 6.

Domnul senator Ghilea, în calitate de inițiator.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei economice, industrii și servicii, domnul senator Iliescu.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Înainte de toate, aș vrea să adresez mulțumirile mele specialiștilor din Consiliul Legislativ, care mi-au avizat favorabil această propunere legislativă, și, de asemenea, aș vrea să le mulțumesc colegilor din Comisia pentru administrație, care, de asemenea, au avizat favorabil, cu unanimitate de voturi.

Mă întreb dacă printre Domniile Voastre există cineva care în colegiul pe care îl reprezintă nu poate numi o localitate-stațiune de interes local sau național.

Or, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 238 din 7 iunie 2004, pe care eu am inițiat-o și asupra căreia, astăzi, dumneavoastră vă veți pronunța prin vot, vizează tocmai viitorul acestor localități-stațiuni.

Cred că sunteți de acord cu mine că orice stațiune turistică trebuie să rămână o oază de sănătate. O stațiune turistică nu poate fi transformată într-un poligon de încercare pus la dispoziția companiilor petroliere. Aceasta trebuie să fie regula, nu excepția actului normativ care reglementează operațiunile petroliere din România. Toate guvernele pe care România le-a avut au invocat potențialul imens pe care îl avem din punct de vedere turistic. Nici nu am început bine să respirăm aerul curățat prin programele de restaurare a obiectivelor turistice, că ne pregătim să punem masca de gaze pe fața turismului românesc.

Tocmai din aceste considerente, indiferent de avantajele economice și politice imediate pe care le-ar avea extinderea operațiunilor petroliere în perimetrul stațiunilor turistice, aveți, vă rog, în vedere faptul că respingerea acestei propuneri legislative ne apropie de perspectiva unui dezastru ecologic și nu cred că cineva dintre cei prezenți aici, acum, dorește acest lucru.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Gheorghe Duțu.

## **Domnul Gheorghe Duțu** – _președintele_

_Agenției Naționale pentru Resurse Minerale_ **:**

## Domnule președinte,

## Nu susținem propunerea legislativă.

Propunerea nu cuprinde dispoziții tranzitorii, care să stabilească măsuri cu privire la derularea raporturilor juridice născute în temeiul reglementărilor actuale. Adoptarea acesteia ar urma să conducă la stoparea oricărei operațiuni petroliere și, să nu uităm un lucru, prin definiția operațiunii petroliere prevăzută în Legea nr. 238/2004 se definește ansamblul de activități de exploatare, dezvoltare, dar și transport, tranzitare prin conducte magistrale.

Deci suntem... Nu susținem această propunere. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din data de 17 iunie, în prezența inițiatorului și a reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să-și mențină punctul de vedere exprimat în raportul inițial, respectiv să adopte un raport suplimentar de respingere.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Guvernul nu susține propunerea legislativă, Comisia juridică a transmis aviz negativ, Comisia pentru administrație a transmis aviz favorabil.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere, raportul suplimentar de respingere, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc. Domnul senator Agrigoroaei.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Domnul senator Ghilea are extrem de multe argumente reale și temerea dumnealui este justificată. Imaginați-vă să ne trezim într-o zi la Băile Felix că apa de acolo, apa termală, are culoare sau miros de petrol ori altceva.

Eu propun o maximă atenție, responsabilitate și să analizăm în profunzime această propunere legislativă a domnului senator Ghilea, pentru că, într-adevăr, se justifică temerea dumnealui.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Dian Popescu.

## Domnule președinte,

Este logic. Dacă autoritățile locale nu dau autorizație de construcție, nu se poate implanta o sondă de foraj și, respectiv, nu se poate exploata.

Atunci, haideți să facem lege pentru orice!

Deci dumneavoastră... Noi suntem puși în fața faptului că, dacă o sondă trebuie plantată într-un anumit loc, o interzicem prin lege, atât timp cât autoritățile locale au această posibilitate? Mai mult decât atât, domnul secretar de stat v-a spus foarte bine: există liniile de transport. Ce facem cu ele? Venim cu această lege și întrerupem gazul în toată România, pentru că sunt liniile de transport pe teritoriul stațiunii? Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Boeriu.

## **Domnul Valeriu Victor Boeriu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Avem în față o propunere legislativă de bun-simț. O propunere legislativă corectă, care vizează interzicerea operațiunilor petroliere în intravilanul stațiunilor turistice. Nu cred că cineva dintre noi dorește să vadă sonde printre turiști și turiști printre sonde, nu cred că cineva dintre noi ar vrea să exploateze gaze de șist la Băile Felix, care este deja un perimetru concesionat, și să riscăm să deteriorăm calitatea unei ape de o valoare extraordinară. Uneori trebuie să votăm și altfel decât privind cu un ochi spre culoarea politică a inițiatorului și cu altul înspre ce spune Guvernul.

Eu sprijin și votez propunerea legislativă, ceea ce vă recomand și dumneavoastră, pentru că a o respinge înseamnă a acredita ideea că în România poți exploata orice și oriunde, fără nicio grijă față de mediu.

Pentru câteva minute, stimați colegi din USL, nu priviți spre policele liderului de grup.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Da. Mulțumesc colegului ce a avut intervenția anterioară și nu dau nume, deși îi port respect, fiindcă, dacă și un astfel de subiect ar avea conotație politică, ar fi o tragedie. Reprezentantul Guvernului, cu înverșunare, începe...

Vă rog, în dialog, niciodată să nu mai începeți cu nu. Chiar dacă spuneți „nu” în final, „nu susținem propunerea”.

Este cea mai neinspirată modalitate de a comunica! Mă așteptam că veți îmblânzi tonul, spunând tradiționala formă: în schimb, Guvernul are o inițiativă, o viziune vizavi de subiectul acesta, cândva. Și vreau să vă spun că este o adevărată problemă. Într-o revistă de circuit internațional, acum șase luni, România are șansa – dar eu zic că, în condițiile actuale, neșansa – de a fi cea mai colorată, fiindcă se colora în albastru fiecare zonă a Europei care are gaze de șist. România toată, toată era albastră. Asta înseamnă că peste tot vor veni astfel de inițiative. Și nu ar fi nicio tragedie pentru noi, ca români, dacă măcar aceste enclave de frumusețe și de liniște sufletească ar mai fi protejate, fiindcă pericolul există.

Deci îndemnul este doar la grija atât față de viitorul nostru, cât și, mai ales, al copiilor și al României, pentru că, veți vedea, proiecte în zona gazelor de șist vor fi cu duiumul. Așa că propunerea legislativă este una de bun-simț. Și îl felicit pe colegul meu, indiferent de votul dat astăzi. El va fi reluat cândva, dacă azi va avea o soartă neplăcută.

## Mulțumesc.

Domnul senator Octavian Motoc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Provin dintr-o zonă petroliferă, zic eu, destul de importantă și, pe pământul bunicului meu, primar liberal, au fost puse vreo 20 de sonde în exploatare. Nimeni nu și-a dorit atunci, cu siguranță, să apară scurgeri petroliere, însă

aceste accidente au apărut tot timpul, iar pe pământul acesta, care a fost explorat și din care a fost scos petrol, nu se mai poate cultiva aproape nimic acum, după 20–30 de ani din momentul în care s-au întâmplat acele scurgeri petroliere, cu atât mai mult într-o zonă în care avem o stațiune turistică de importanță deosebită.

În condițiile în care s-ar întâmpla ceva de acest gen, se pierde întreaga valoare turistică. E un risc prea mare pentru a ni-l asuma.

Mulțumesc. Domnul senator Dincă.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

Am avut mai devreme o explicație a unui coleg care spunea că nu este niciun fel de problemă că primarul, în măsura în care consideră că nu este necesar, nu dă autorizație de construcție. Nu este așa. Primarul are obligația să dea autorizație de construcție conform legii. Dacă nu dă autorizația conform legii, este abuz în serviciu. În cazul de față, îi dăm primarului un instrument, prin această lege, să nu dea autorizație de construcție.

Vorbea un coleg aici despre Roșia Montană. În măsura în care se obțin toate avizele necesare, primarul din localitatea respectivă, chiar și în măsura în care nu-și dorește, este obligat să dea autorizație de construcție. În situația de față, nu facem decât să-i dăm un instrument pentru a nu da acea autorizație de construcție, fie de explorare, fie de exploatare.

Am văzut mai devreme punctul de vedere al Guvernului, că nu este de acord cu această propunere, pentru că se pune problema și de transport. În intravilan, avem deja consumatori peste tot în țară. Sunt zone protejate în care se iau avize și se iau derogări de la Ministerul Mediului pentru a face transport, dar, în acest caz, lucrurile sunt foarte clare: în intravilan, exploatare. Bineînțeles că putem găsi o grămadă de chichițe juridice în care să spunem că nu se poate să adoptăm această propunere, dar, din punctul de vedere al consumatorilor care există în acea localitate sau în acele localități care... – spre exemplu, Băile Felix – au resurse de care avem cu toții nevoie, nu se pune problema să le interzicem utilizarea gazelor drept combustibil.

Și vreau să vă mai spun ceva subiectiv – cred eu – pentru fiecare dintre noi. Fiecare ne dorim să îmbătrânim, să trăim cât mai mult și cred că Băile Felix, ca și Băile Herculane, ca și alte stațiuni, sunt cele care ne ajută. Așa că să ne gândim, când votăm, și la acest lucru.

Vă mulțumesc mult.

## Mulțumesc.

Domnul senator Sorin Roșca-Stănescu.

## Stimați colegi,

Este simplu să spunem că autoritățile locale au posibilitatea să respingă asemenea amplasamente de puncte de extracție. În realitate, avem toți experiența de la Roșia Montană. Știm foarte bine câți bani a pompat Gold Corporation în autorități locale, în parlamentari chiar, în trusturi de presă. Nu numai în România, au făcut-o în întreaga lume, motiv pentru care sunt supuși unei anchete internaționale în acest moment. Știm foarte bine ce s-ar putea petrece și atunci când miza este chiar mai mare. Este miza petrolului. Deci nu ne putem baza pe rezistența, pe posibilitatea autorităților locale de a refuza asemenea solicitări.

În consecință, cred și eu că trebuie să sprijinim acest proiect de act normativ pentru a ne proteja țara. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Cristian Bodea, la microfonul 3.

## **Domnul Cristian Petru Bodea:**

## Domnule președinte,

Avem o nuanță aici pe care o evităm și are legătură cu reforma parlamentară pe care ați anunțat-o ieri.

Răspunsul Guvernului sună așa: „Nu suntem de acord, pentru că avem niște contracte în derulare și Felixul este prins în acele contracte”. Doar că încă nu au primit aviz de la mediu, știu... Și, doi, „avem rețele de transport”. Și pentru acestea se spune „nu” din start.

Dar eu consider că ministerul putea să spună că da, suntem de acord să nu se facă explorare și exploatare în stațiuni, dar cu amendamentul că scoatem aceste rețele de transport. Nu respingem legea din oficiu, pentru că ne este mai comod!

Și nu este prima dată când Guvernul vine așa. De fapt, se întâmplă acest lucru sistematic la propunerile parlamentarilor: nu suntem de acord, nu punem nimic în loc, nu dăm explicații, nu dăm amendamente. Plecați, că noi avem strategia noastră.

Asta este problema. Guvernul trebuia să nuanțeze, pentru că suntem cu toții de acord că nu vrem exploatare în Băile Felix și în nicio stațiune. Nu zice nimeni de transport, dar Guvernul trebuie să vadă lucrurile puțin colorat. Nu putem respinge din oficiu orice fără să se spună: da, vom amenda noi legea sau vom face norme în care să interzicem exploatarea și explorarea în perimetrul stațiunilor.

Or, ei au un acord și nu vor să-l schimbe. Asta înțeleg din poziția Guvernului, iar noi trebuie să votăm tot ce vrea Guvernul, pentru că vrem să fim cuminți, dar Guvernul nu vrea să facă nicio concesie sau să discute cu noi.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Nu evităm nimic! Nu trebuie să fie nimeni nici cuminte, nici obraznic! Suntem într-o situație normală: avem o inițiativă, avem un proiect, Guvernul are dreptul să dea orice punct de vedere, este răspunderea lui politică. Atâta vreme cât decizia este la Parlament și este la dumneavoastră, suntem în plină democrație și în plin parlamentarism.

Domnul senator Toni Greblă și apoi voi da cuvântul... Mai sunt câteva intervenții.

Vă propun să luați cuvântul la sfârșit, în calitate de inițiator.

Domnul senator Greblă, la microfonul 4.

## **Domnul Toni Greblă:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am să fiu foarte concis și cred că suntem în prezența unei erori.

Niciunul dintre parlamentarii prezenți în această incintă nu dorește dezvoltarea unor sectoare de exploatare petrolieră cu sonde și așa mai departe în intravilanul unor localități turistice. Este și greu de crezut că în intravilanul unor localități turistice vin mulți investitori să scoată petrol de acolo.

Confuzia care se face este aceea că noi avem o lege separată în ceea ce privește minele, iar în ceea ce privește petrolul și gazele această lege a petrolului se dorește a fi modificată. Ea, în forma prezentată, nu poate fi aplicată din mai multe motive. Unul ar fi acela că este imprecis formulată. Nu se referă la ce sunt... Folosind sintagma „operațiuni petroliere”, interzicem, practic, în localitățile turistice absolut toate operațiunile ce țin de utilizarea petrolului și a gazelor într-un anume teritoriu.

Nu numai atât. Folosind această sintagmă, „operațiuni petroliere” – forajul este o operațiune petrolieră, forajul, în același timp, este utilizat și pentru a capta apă din subteran, apă necesară orașelor, inclusiv zonelor turistice –, am interzice inclusiv forajul, care este o operațiune petrolieră în înțelesul legii.

Repet, ea poate fi reformulată într-o variantă în care sunt consultați specialiștii. Este fotografiată situația actuală cu utilizatorii produsului final care este derivatul din petrol și, apoi, poate fi adoptată, dar, repet, nu în această formă, care, în buna intenție a autorului, ar aduce mai mult efecte negative decât ar proteja mediul.

Motiv pentru care, cu tot regretul, în forma prezentată, dincolo de buna intenție, ea nu poate fi acceptată pentru moment.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Sebastian Grapă. Urmează doamna senator Anghel.

## **Domnul Sebastian Grapă:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Stau și mă întreb ce s-ar întâmpla dacă s-ar descoperi în Poiana Brașov resurse de astfel de gaz, dacă Guvernul ar da aviz de explorări, respectiv exploatări și acolo. Din acest punct de vedere ar fi o tragedie!

Există, de asemenea, o presiune mediatică foarte mare împotriva acestei exploatări. Nu putem să nu ținem cont de tot ceea ce înseamnă societatea civilă, care, de câteva zile încoace, ne bombardează cu mesaje prin care ne cere, în mod imperativ, să fim împotriva acestor explorări.

Aș vrea să vorbim, de asemenea, despre o modalitate prin care Guvernul, prin reprezentanți – și mă refer, în special, la zona Constanța –, încearcă să influențeze o decizie, adică să invalideze un referendum. În zona Costinești, cetățenii de acolo au spus „nu” acestor explorări, respectiv exploatări. După acest lucru, Guvernul, prin reprezentantul lui, și anume prefectul din acea zonă, încearcă prin foarte multe metode să invalideze acest referendum. Și, dacă ne raportăm la faptul că referendumul este decizia suverană a unei aglomerări urbane, trebuie să ținem cont de el.

Eu personal duc o cruciadă de aproximativ 7 luni de zile împotriva acestei exploatări și vă spun cu certitudine că aceste gaze de șist sau explorarea gazelor de șist trebuie interzisă totalmente pe întreg teritoriul României.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Anghel.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Îmi aduc aminte că am venit pe un val care spunea: nu Roșia Montană, nu gaze de șist! Uităm atât de ușor...

Parafrazând pe cineva, România nu este a noastră, este a urmașilor și urmașilor noștri. În afară de datoriile la Fondul Monetar Internațional, ce le mai lăsăm? Măcar un mediu curat să le lăsăm.

Deci sunt pentru această lege.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, îi dau cuvântul inițiatorului în încheierea dezbaterilor.

Iertați-mă, iertați-mă, domnule senator Savu! Domnule senator Daniel Savu, vă rog să mă iertați. Cred că preferați și dumneavoastră să conchideți...

Îmi cer scuze că am intervenit, domnule președinte. Mulțumesc că nu m-ați uitat.

Eu sunt ploieștean. Nouă ni se spune găzari, petroliști. Deci provin dintr-o zonă care are de-a face cu petrolul de sute de ani. Așa se știu pe acolo, pe la noi, lucrurile astea. Există o puternică ramificație de conducte, care străbate Prahova în lung și-n lat.

De asemenea, nimeni nu se îndoiește că Prahova este un județ al turismului în România. A existat, că ne place să folosim acest termen, o coabitare perfectă între petroliști și cei care se ocupă de turism.

Nu și-a pus nimeni problema vreodată ca petroliștii să se apuce să-i deranjeze pe cei din turism și există posibilitatea invocată a unor referendumuri locale pentru a stabili aceste lucruri.

Nu aș vrea să trecem... Am auzit că există o problemă la Roșia Montană. Eu nu știu, aștept dezbaterea despre Roșia Montană. Poate sunt unii care au dezbătut înainte subiectul ăsta.

Avem o lege a minelor. Avem multe legi care reglementează în domeniu situația. Nu cred că ne mai era necesară o nouă lege în momentul de față.

Problema este alta. Să nu ne aflăm în situația acelei glume, pe care o știm cu toții, cu o bătrânică pe care vrem s-o ajutăm să treacă strada, deși ea nu vrea. Pentru că referendumul făcut la Roșia Montană, chiar dacă a fost invalidat, spune că cei de acolo, de la Roșia Montană, vreo 80%, își doresc exploatarea. Dacă luăm și zonele... Și referendumul este destul de apropiat, cu ocazia alegerilor parlamentare a fost făcut acolo, în zona aceea. Restul... sunt la vreo 60–70%, cei din zona adiacentă.

Acum, sunt unii care își dau cu părerea despre niște zone, dar, dacă le numim pe hartă, e greu de presupus că pot să pună degetul pe ele. Vorbesc despre cei care-mi bombardează și mie e-mailul și mi-au blocat căsuța de e-mail cu astfel de propuneri, dar eu cred că privitor la Roșia Montană trebuie să avem o dezbatere în Parlament și o vom avea.

Guvernul, dacă vrei să stai de vorbă cu el, te ascultă sau trebuie să-i citești printre rânduri, că nu o să stea Guvernul de vorbă cu fiecare membru al Parlamentului în parte.

Dacă ne-am asumat o strategie de a sprijini un guvern, cred că trebuie să mergem până la capăt, să discutăm în grupurile parlamentare lucrul acesta.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc mult.

Cred că am dezbătut destul...

A doua oară. Domnule senator, este deja neregulamentar și putem să generăm precedent.

Lăsați-ne să ghicim fraza aceea! Lăsați-ne această plăcere!

Haideți, vă rog, dar să nu facem un precedent! Adică nu putem să vorbim la nesfârșit, și unii de foarte multe ori. Vă rog.

Dar poate că mărturisirea mea că eu sunt poate mai găzar decât găzarul ce a luat cuvântul și are voturi din comuna mea din Prahova...

Domnule senator Savu...

Nu ajută!

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Ba ajută, fiindcă oamenii merg la munte sus, în Prahova, și e disputa dintre Prahova și Brașov. Cei de pe șes, de unde vin eu, au o mare problemă. Satul meu este înconjurat de sonde, care sunt încă în rezervă. Este o mare problemă.

Stațiile care traversează comunele, într-adevăr, nu v-aș dori... Și vilă nu vă faceți în comuna mea niciodată. Toți aveți vilele la munte!

Domnule senator, un pic mai echilibrat!

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterea.

Îi dau ultimul cuvânt, cerându-i scuze încă o dată, domnului senator Găvrilă Ghilea, inițiatorul proiectului de lege.

## **Domnul Găvrilă Ghilea:**

Am să încep prin a specifica faptul că această propunere legislativă se referă la explorarea, dezvoltarea și exploatarea produselor petroliere în perimetrul stațiunilor turistice, ca să fie foarte clar.

De asemenea, vreau să răspund celor două motivații care au venit din partea Guvernului și care, din păcate, din fericire, nu au nicio susținere.

În Legea petrolului nr. 238/2004, la art. 61 alin. (1) se precizează explicit că prevederile acordurilor petroliere aprobate de Guvern rămân valabile, pe întreaga lor durată, în condițiile în care au fost încheiate. Asta referitor la contractele care sunt în derulare.

De asemenea, la art. 26 alin. (1) din Legea petrolului nr. 238/2004 se precizează că regimul juridic al transportului gazelor naturale prin sistemul național de transport se stabilește prin lege specială, deci nu prin Legea petrolului, pe care eu mi-am permis s-o amendez.

Stimați colegi,

Nu știu dacă dumneavoastră v-ați simți bine să mergeți în concediu într-o stațiune turistică unde există sonde și utilaje grele.

Eu vă mulțumesc pentru votul pe care o să-l dați astăzi, în numele a sute de familii care-și câștigă existența în aceste localități-stațiuni.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi,

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Listă!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Și listă. Domnul senator Hașotti simte nevoia, din ce în ce mai des, de listă. Permanent să i se dea!

72 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă și 6 abțineri.

Fiind vorba de o lege organică, era necesar un minimum de 88 de voturi. Deci raportul nu a fost adoptat.

Dar, atenție, supun, în această situație, la vot propunerea legislativă, pentru care, de asemenea, fiind lege organică, sunt necesare 88 de voturi.

Deci

Punctul 8: Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2013 pentru modificarea art. 37, precum și pentru prorogarea termenelor prevăzute la art. 35 alin. (2) și art. 38 din Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale.

Inițiator, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Georgeta Bratu. Aveți cuvântul, doamnă secretar de stat, la microfonul 9.

## **Doamna Georgeta Bratu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum știți, la sfârșitul anului trecut a fost adoptată Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale.

Având în vedere modificările majore care au avut loc în acreditarea furnizorilor, precum și necesitatea de a modifica softurile existente în minister, am solicitat Guvernului prorogarea termenului și vă rugăm și pe dumneavoastră să

fiți de acord cu punerea în aplicare a acestei legi de la 1 ianuarie 2014.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Liviu Marian Pop.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

Proiectul de lege urmează a fi adoptat de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Punctul 9: Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii.

Inițiatorul este domnul deputat Andrei Răzvan Condurățeanu.

Este de față?

Nu este de față.

Dau cuvântul celor vizați.

Punctul de vedere al Guvernului. Tot doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum știți, și Ministerul Muncii își dorește să mărească alocația pentru copii, dar, având în vedere restrângerile bugetare cu care ne confruntăm în prezent, am preferat ca anul acesta să majorăm venitul minim garantat și alocațiile pentru susținerea familiei, pentru că se adresează unor categorii de persoane defavorizate, iar acest act normativ necesită un buget de peste 300 de milioane de lei.

Ca atare, Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Pop.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 26 iunie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, având în vedere impactul bugetar negativ în contextul economic actual.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituție.

Senatul este prima Cameră sesizată, Cameră decizională fiind Camera Deputaților. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Vochițoiu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi fac datoria de a susține această propunere legislativă, mai ales că vine din partea unui reprezentant al Grupului parlamentar al PP-DD, colegul nostru Andrei Răzvan Condurățeanu.

Aș vrea, sigur... Cred că această propunere legislativă va fi trântită astăzi de majoritatea colosală a USL, din păcate, dar aș vrea să fac o precizare. Mă enervează la maximum când aud că Guvernul și comisia în care USL este majoritară spun că nu pot da câțiva lei în plus copiilor românilor din cauza impactului bugetar negativ.

Păi, impact bugetar negativ asupra resurselor României, fraților, este, cred, altul: faptul că am dat petrolul, că am dat băncile, că am falimentat industria, că am falimentat agricultura... Și ne mirăm că avem un spor natural negativ, că suntem din ce în ce mai puțini, că trebuie să restrângem cvorumul la referendum și așa mai departe.

Cred că, dacă nu suntem demagogi și chiar vrem binele poporului român, astăzi trebuie să fim de acord că oricum această alocație este insuficientă.

Atât de puțin, cât prevede această lege a colegului Condurățeanu, putem să ne permitem!

Deci, vă rog, dacă se poate, să votăm astăzi pentru această propunere legislativă prin care alocațiile copiilor să crească.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Dumitru Oprea.

Eu credeam că Guvernul o să înceapă cu „nu avem bani, pentru că...”.

În urmă cu câteva luni au tăiat abonamentul de 150 de lei copiilor care fac naveta din mediul rural în urban și le-au dat numai 26 de lei, dar, în același timp, nu avem bani, pentru că ministrul educației, de curând, a plănuit să-i ducă în zona aparaturii de înregistrare audio, pentru urmărirea, ca pe hoții de cai, a copiilor care vor mai avea curajul să vină la bacalaureat. Acolo de unde sunt bani? Întreb, dar nu mai este domnul Gherghina.

Deci supărarea unor colegi de-ai mei vine și din zona asta. Era mare tragedie dacă, printr-un sistem de reglare firească, se creștea de la 42 de lei la 50 de lei. Mare pierdere!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Îngăduiți-mi să remarc faptul că e o tradiție în a aloca, de la an la an, bugete mai mari pentru tot felul de înregistrări. Nu ar trebui să protestați numai la asta.

Domnul senator Cadăr.

Sigur, doamnă senator, imediat!

Mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

Pe scurt, știm cu toții că suntem în criză, nu sunt fonduri suficiente, dar explicația reprezentantului Guvernului, precum că ați avut datorii de plată pentru vot, pentru a crește venitul minim garantat, și faptul că nu vrem să încurajăm creșterea demografică și viitorul țării..., nu mi se pare plauzibilă.

Mulțumesc. Domnul senator Dincă.

## Dragi colegi,

Astăzi ați auzit că Guvernul nu poate să mărească pensiile pentru că într-o ierarhie a priorităților sociale au existat două alte categorii – și doamna de la Ministerul Muncii le-a enunțat – înaintea copiilor.

Toți cei care aveți copii, toți cei care avem copii în momentul de față este clar că nu vom avea niciun drept câștigat pentru ei în perioada următoare, pentru că avem o grămadă de alte categorii, uitându-mă pe actele normative ale Guvernului din acest an, care sunt înaintea copiilor. Așa încât vă rog frumos, pe cei de la USL, să vă resemnați. Nu veți primi, în următorii patru ani, nimic, pentru că, după ierarhia făcută de Ministerul Muncii, copiii sunt la coadă. Vă mulțumesc mult.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc foarte mult.

Ne resemnăm. Cu ce nu mă pot eu resemna este că reușesc din ce în ce mai greu să deosebesc dreapta de stânga în România.

Doamna Cristiana Anghel.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Cu respect, domnule președinte, copiii nu pot fi nici de dreapta, nici de stânga. Copiii sunt copii. Și familiile din România, majoritatea lor, sunt extraordinar de sărace.

Ceea ce propune domnul deputat PP-DD este un lucru de nimic. Ce reprezintă 8 lei în ziua de astăzi? Opt covrigi în plus pe lună? Dar uitați-vă la alin. (2): se vorbește despre o sumă de 10–12 lei în plus pentru copiii cu dizabilități, cu handicap. Chiar nu ne gândim la părinții care au astfel de copii, că nu-i pot susține?! Ce mare lucru ar fi să găsim? Eventual din salariile celor de la ANI, care am înțeles că mănâncă fiecare, pe an, câte 3 miliarde și jumătate. Să nu mai facă întâlnirile la Hilton, să le facă la un hotel de trei stele și să dăm acestor copii, care chiar merită.

Chiar dacă vine de la PP-DD, eu am spus că, în momentul în care vor fi inițiative care vin în sprijinul populației sărace, care trăiește la limita subzistenței, trebuie să le susținem și asta trebuie să facem astăzi cu acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Darius Vâlcov.

Nu știu ce treabă are mărirea pensiilor de care pomenește domnul senator Dincă, dar acesta este Guvernul care a respectat legea și anul acesta a mărit pensiile pentru pensionari, ceea ce guvernele trecute nu au făcut, nerespectând legea.

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Dumitru Pelican.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Când această inițiativă legislativă a venit din partea colegilor de la PP-DD, cu fairplay-ul pe care probabil încă îl mai am din lumea sportului, am fost printre primii care am semnat această inițiativă, pentru că, într-adevăr, sunt probleme pentru care trebuie să avem ceea ce se cheamă solidaritate.

Personal regret că nu sunt resurse bugetare pentru creșterea alocației copiilor. Regret, de asemenea, și o spun de foarte mult timp, că nu avem resurse pentru creșterea... ceea ce se cheamă... acea retribuție pentru persoanele cu dizabilități. Regret, de asemenea, că un alt proiect trecut aici, Legea nr. 76/2002... Și acolo am venit și am spus: sunt acele măsuri active pe Legea nr. 76/2002, când angajatorii primeau subvenții prin care angajau fie absolvenți de studii superioare, fie de studii medii sau doar de liceu. Și, din păcate, avem încă acel 1,5% pe care îl acordăm angajatorilor, dar nu din salariul minim brut, ci din indicatorul social introdus de vechea putere Boc. Iarăși îmi exprim regretul că nu am reușit nici aici să găsim resurse.

Iată de ce m-am bucurat când am aflat că de la 1 ianuarie 2014 vom reduce CAS-ul pentru angajatori. Nu mai contează dacă de la angajatori sau de la angajat, dar un 3% e un pas înainte.

Ceea ce vreau să spun acum, cu tot fairplay-ul, este că voi vota în sprijinul Guvernului, sunt membru USL, dar cer Ministerului Muncii o mai bună evaluare și o străduință mai mare în a găsi resurse. Pe toate aceste proiecte nu s-au găsit un pic de resurse. Înțeleg, înțeleg – și închei –, îl iubesc pe maestrul meu Platon, dar mai mult iubesc adevărul. Poate că Ministerul Muncii trebuie să dovedească și preocuparea de a căuta resurse pentru aceste cazuri, copiii și cei cu dizabilități. Trebuia și rămân la ideea că trebuia. Chiar dacă regret, voi vota pentru susținerea punctului de vedere al Guvernului.

Mulțumesc.

Domnul senator Agrigoroaei.

## **Domnul Ionel Agrigoroaei:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Aș dori să fac o precizare.

Doamna senator Anghel reproșa aici că noi am fi propus numai pentru câțiva covrigi acea sumă simbolică. Noi, de la Partidul Poporului, suntem niște oameni echilibrați, chibzuiți, știm că Guvernul nu are bani și atunci am venit în pași mici. Vrem să venim cu niște propuneri clare și să... Noi am dorit 200 de lei, 300 de lei să dăm la fiecare copil, dar nu există posibilitatea. Și să nu înțeleagă populația că noi am fi zgârciți și nu am dori să dăm mai mult, dar suntem foarte echilibrați. Vă mulțumesc.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Drept la replică!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Domnul senator Nicolae Marin. O secundă, vă rog! Doamnă Anghel, mai sunt și alți colegi totuși.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Nu-i nimic! Vreau dreptul la replică.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Dreptul la replică se acordă de către președintele de ședință. Este dreptul dumneavoastră, dar nu conduceți dumneavoastră ședința. Drept la replică a solicitat și domnul Mărinică Dincă.

Vă rog frumos. Și într-un studio de televiziune sunt mai mulți invitați.

Domnul senator Marin Nicolae.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Și altă dată am cerut dreptul la replică și nu mi s-a dat.

Mulțumesc, domnule...

Vă rog, tăiați microfonul 2. Microfonul 1. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte,

Îmi dați voie, doamna... senator. Colega, dați-mi voie, vă rog!

Domnia Sa nu, dar eu vă dau și chiar vă invit...

## **Domnul Nicolae Marin:**

Am luat cuvântul de atât de puține ori în Parlament și, când mi se întâmplă treaba asta, să am curaj să vin aici, dumneavoastră nu mă lăsați. Vă rog.

Domnule președinte, mulțumesc.

Stimați colegi,

Vreau să felicit Guvernul că a găsit posibilitatea să majoreze în cuantum atât de mic pensiile, la fel venitul minim garantat, dar am și o întrebare: oare pentru copii nu găsim resurse pentru că ei nu votează?!

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Drept la replică, domnule senator Dincă.

Îmi cer scuze pentru colega, pentru că vorbesc înainte. Legat de pensii sau de altceva..., ce a vrut să spună colegul meu Darius: eu am identificat formele de asistență socială arătând spre doamna secretar de stat și spunând cele pe care le-a spus Domnia Sa, iar dacă e să ne referim la pensii, ceea ce nu voiam, vreau să vă spun că s-a dat cu o mână la pensii, așa este, și s-a luat cu două atunci când s-au mărit toate facturile.

Dacă vrem să vorbim care mai este dreapta și care mai este stânga în acest Parlament, avem un ministru pentru protecție socială liberal și o uniune care începe cu social sau socialist, așa încât cred că singura parte care este de dreapta este aici, la Partidul Democrat Liberal. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Anghel, drept la replică.

Mulțumesc.

Este a treia oară când sunt atacată de domnul senator și este prima oară când mi se dă dreptul să susțin un drept la replică.

Eu nu pot să traduc din română în română. Eu nu știu ce înțelege dumnealui și în ce limbă înțelege. Eu am spus foarte clar: suma este atât de mică încât ministerul ar fi putut să găsească resursele necesare și să nu vină cu un refuz, mai ales că alin. (2) vorbește clar și de mărirea alocațiilor pentru copiii cu dizabilități.

Acesta a fost mesajul. Dacă domnul nu înțelege românește, nu am ce-i face!

Mulțumesc. Domnul senator Vegh.

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau să vă spun că Legea pensiilor nici în momentul de față nu se respectă în România, pentru că raportul dintre salariul mediu brut pe economie și valoarea punctului de pensie, cum prevede Legea nr. 263/2010, nu este respectat. Asta este altă problemă. Dar explicația dată de doamna secretar de stat, că nu putem mări alocațiile de stat pentru copii pentru că trebuie să acordăm celor prevăzuți de Legea nr. 416/2001, mi se pare chiar hilară și nedreaptă, pe undeva, pentru că avem bani să dăm celor care vin după bani cu Mercedesuri, dar nu avem bani să dăm celor care stimulează, să zicem așa, creșterea demografică a României. Eu cred că Guvernul trebuie să găsească resursele necesare pentru creșterea alocațiilor de stat pentru copii, pentru că suntem țara în care..., cred că suntem în Europa pe ultimul loc cu nivelul alocației de stat pentru copii.

Pentru acest lucru, Grupul parlamentar al UDMR susține proiectul de act normativ de astăzi.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Vă cer și eu o scurtă...

Doamnelor și domnilor colegi,

Pesemne că e greșeala mea – și mi-o asum – comentariul, deloc răutăcios, despre dreapta și stânga. Evit, cum știți, ca în exercițiul conducerii ședinței să fac orice comentariu în afară de cele procedurale. Deci îmi admit această greșeală. Dar acum, dacă s-a deschis vorba, aș vrea și eu să spun, pornind de la acest proiect, două lucruri.

Da, doamnă senator, nu e nevoie, credeți-mă, să-mi spuneți mie sau oricăruia dintre noi că nu sunt de stânga sau de dreapta copiii. Copii nu, dar tot felul de demagogi adulți pretind că sunt de stânga sau de dreapta. Și despre acești adulți și senatori discut eu, nu despre copii, despre dreptul lor la a fi susținuți prin alocații, pe cât se poate, mai consistente de către autoritățile statului.

Eu mă refer... M-am gândit atunci când am vorbit despre dreapta și stânga la următorul fapt: dacă acest Guvern, care este un Guvern de coaliție – uniunea se numește, în chip categoric, domnule senator Dincă, social-liberală, nu „socialistă”, nu ar fi fost vreo crimă, dar, dacă după atâta vreme nu reușiți să memorați o denumire, sunt dispus, colegial și cu respect, să vă ajut –, dacă acest Guvern deci al Uniunii Social-Liberale ia o măsură de creștere a unor venituri minime garantate sau de creștere a unor pensii ori de creștere a unor ajutoare sau a unor alocații, dumneavoastră sunteți primii care porniți un atac demagogic, arătați că-i un Guvern de stânga și strigați acolo că liberalii nu-și spun cuvântul și cum e posibil ca Guvernul să dea aceste ajutoare, de ce Guvernul nu duce acești bani în investiții, în întreprinderi mici și mijlocii sau mai știu eu unde.

Asta este prima chestiune pe care aș dori să o lămurim în momentul în care – așa, de dreapta pe cât sunteți dumneavoastră și exasperați de lipsa de dreapta din Guvern – veniți și cereți, pur și simplu, fără să spuneți cum, fără să spuneți de unde, mărirea..., peste lucrurile care s-au mărit și pe care doamna secretar de stat le-a prezentat foarte corect ca opțiuni ale Guvernului în acest moment, și mărirea alocațiilor. La asta m-am referit.

Și al doilea lucru, care de data asta vizează mai mult colegii din majoritate sau cel puțin colegii din majoritate.

Așa se pot rezolva ușor lucrurile. Mai greu este să le rezolvi rațional și în termeni de politică destinată, într-adevăr, rezolvării problemelor, și nu enunțării lor demagogice.

Mulțumesc foarte mult.

Procedură, domnul senator Hașotti.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu înțeleg că a fost vacanță, înțeleg că unii dintre noi sunt cam nevorbiți

, dar cred că totuși totul are o limită.

Astăzi am constatat ce? Că s-a vorbit aici despre un proiect de lege căruia i s-a depășit termenul, dar am uitat că am fost două luni în vacanță parlamentară. Și, dacă cuiva îi ardea cămașa de pe el să discutăm acest proiect, trebuia să solicite sesiune extraordinară sau să se discute în grup, să ne întâlnim aici. Nu știu câți am fi venit... Eu da. Altcineva își aduce aminte de nu știu ce gondole. Altcineva vine și ne moralizează politic, dar este traseist politic. Foarte multă lume discută despre Constituție fără să aibă habar despre drept constituțional. Și, aici, respect atitudinea domnului senator Nicolae Șerban, distins jurist, care a spus: nu sunt constituționalist și eu mă refer doar la atât. Nu este și cazul domnului senator Ghișe.

OK, se pricepe!

Se pricepe, poporul a votat și nu știu mai cum. Bun. Încă o dată...

Vorbesc serios, domnule senator!

Dar, încă o dată, și acum vă spun solicitarea pe procedură, când sunt propuneri legislative care vizează cheltuieli bugetare trebuie spus de unde. Că, așa, este foarte ușor să moralizăm un întreg Senat – da? – și să stăm mai mult sau mai puțin ilegal prin anumite cotloane ale Bucureștiului. Și, dacă vă gândiți bine, o să înțelegeți la cine dintre noi, de aici, din sală, mă refer, da?

Procedura, domnule președinte, stimați colegi, constă în următorul lucru: vă rog să supuneți la vot sistarea discuțiilor.

Mulțumesc.

Drept la replică!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Nu a pomenit... cred.

Ba da!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Bine, vă cred.

Domnul senator Dincă, drept la replică și, după aceea,

Domnule Ghișe, vă rog! Haideți! Nu, vă rog frumos! Domnule Ghișe, nu, nu! Am acordat dreptul la replică domnului senator Mărinică Dincă. Iată-l, e lângă dumneavoastră! Și, după aceea, supun votului.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Din sală:**

Supuneți la vot schimbarea lui...

Mă simt onorat că ați reacționat la ceea ce am spus eu, dar vreau să dau câteva explicații. Am constatat că nu s-au înțeles câteva lucruri și în stenogramă sunt, cu siguranță, redate în mod fidel.

Am spus că reprezentantul Guvernului a făcut o ierarhie a asistaților sociali și în stenogramă se va vedea cum se numesc aceste persoane asistate social. Am spus faptul că, din cauza acestei ierarhii, date acum, astăzi, aici, de Ministerul Muncii, copiii sunt la coada acestei ierarhii. Am spus faptul că, din cauza acestei ierarhii, USL-ul – și, dacă vreți, orice alt membru al acestui Parlament, indiferent de la ce partid – nu va avea posibilitatea să aibă un copil cu alocație mai mare, tocmai din cauza acestei ierarhii.

Nu am venit ca un lup moralist, nu am în intenție așa ceva. Am reacționat la ce ați spus dumneavoastră legat de stânga și dreapta, fără să mă fi afectat sau nu în vreun fel. Ideea este că, ori de câte ori vine Guvernul – și aici a sesizat și domnul Oprea acest lucru –, vine și spune lucruri seci și pe care putem să le punem în discuție. Și le-am pus astăzi, aici, în discuție. Dacă noi, care ne considerăm de dreapta, aducem în discuție anumite aspecte... Și vă rog să vă uitați în stenogramă după ședință, nu am spus niciodată „solicit mărirea alocației” și nu pot fi considerat demagog, doar că, din cauza acestei ierarhii, patru ani de zile copiii nu vor putea beneficia de această mărire.

Iar ultimul lucru pe care vi-l spun – și o să caut o stenogramă în care mulți colegi de la USL, când erau în opoziție, spuneau acest lucru –, atunci când suntem în opoziție, cei care au sarcina să găsească banii pentru a-i aloca în diverse zone sunt cei de la Guvern și trebuie să-și asume, de aceea sunt în Guvern. Bineînțeles că majoritatea care îi susține în Parlament trebuie să suporte această formă de distribuire a banilor.

Drept urmare, din punctul meu de vedere, nu cred că este un punct diferit de al dumneavoastră, doar nuanțele diferă. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Drept la replică!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Nu s-a pronunțat numele dumneavoastră, s-a pronunțat numele domnului Ghișe, dar nu în condiții care să impună drept la replică.

Punctul...

Domnul senator Vochițoiu.

De ce?

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Justificarea votului.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

## Mulțumesc.

Nu. Mă revendic, de data asta, ca fiind de la OTV – că ați nominalizat postul de televiziune –, dar vreau să luăm foarte în serios ceea ce v-am mai spus astăzi.

Ne vom certa tot mai tare pe resursele tot mai puține ale României și eu vreau să vă spun acum... da, să-mi explic votul, de ce am votat pentru creșterea alocațiilor și să vă spun și de unde trebuiau să vină banii. Pentru că, în ianuarie, eu, Vochițoiu Haralambie, împreună cu colegii din Partidul Poporului – Dan Diaconescu, am venit să vă propunem, printr-un proiect de lege, să îndreptăm o greșeală majoră a Guvernului Boc: mutilarea, amputarea Legii nr. 76/2002 – Legea ocupării forței de muncă. Guvernul Boc, tot așa, când credea că e veșnic, a luat o măsură absolut greșită: a amputat legea aceasta, scoțând de acolo subvenționarea locurilor de muncă.

În România, administrațiile publice locale, după 2002, aveau posibilitatea, în conformitate cu această lege, să înființeze locuri de muncă și se făceau, în medie, 150–200.000 de locuri de muncă în România prin această lege. Și nu ați fost de acord! Erați euforici, erați la putere, aveați 70%. Și v-am spus: 100.000 de locuri pentru români sunt necesare, de acolo vin dări, de acolo oamenii își vor câștiga o pâine și de acolo vom avea bani suplimentari la buget. V-ați opus, spunându-mi...

spunându-mi că, până în toamnă, USL va pregăti un proiect de lege mult mai bun decât al meu.

Suntem în toamnă. Aveți proiectul de lege? Nu.

Vă reamintesc că, dacă nu ne vom concentra pe aceste probleme necesare și ne vom ciondăni aici, că unii sunt nevorbiți..., de acord, eu vă spun și noi PP-DD-ul vă spunem lucruri concrete și vă rog să mai țineți cont de ele... uneori.

Deci haideți să înființăm aceste locuri de muncă, este o primă măsură care este la îndemâna Guvernului și care poate produce bani la buget și să dăm, într-adevăr, și copiilor, și bătrânilor, și asistaților sociali, pentru că, într-adevăr, sunt foarte multe categorii sociale în România care au nevoie de resurse.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Punctul 10 și, probabil, ultimul pe ziua de azi, să încercăm să-l parcurgem: Propunerea legislativă privind modificarea și

completarea Legii nr. 407/2006 – Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic.

Inițiator este același coleg, domnul deputat Andrei Răzvan Condurățeanu.

Nu a apărut între timp în calitate de inițiator. Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Puiu Gelu.

## **Domnul Gelu Puiu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă, deoarece în Parlamentul României se află în fază avansată de dezbatere și avizare un alt proiect legislativ, prin care se va crea cadrul legal necesar desfășurării în condiții optime a activităților de vânătoare și protecție a fondului cinegetic.

În prezentul proiect legislativ, un număr considerabil dintre măsurile propuse nu sunt în conformitate cu prevederile din Codul civil, Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, ce urmează a intra în vigoare la data de 1 februarie 2014, Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și Legea responsabilității fiscal-bugetare.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Îmi cer scuze, este o greșeală de dactilografiere apropo de inițiator. Inițiatorul nu este, într-adevăr, domnul deputat Condurățeanu, ci un număr mai mare de colegi senatori și deputați din PSD, UDMR, mai multe partide.

Domnul președinte Saghian, punctul de vedere al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

## Vă mulțumesc.

În ședința din data de 4 iunie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Motivarea respingerii constă în faptul că inițiativa legislativă propune 62 de modificări, legea de bază având 58 de articole. Astfel, se încalcă prevederile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 care dispune condițiile de fond pentru modificarea actelor normative: modificarea sau completarea unui act normativ este admisă dacă nu afectează concepția generală sau dacă nu privește întreaga ori cea mai mare parte a reglementării în cauză; în caz contrar, actul normativ se înlocuiește cu un altul, urmând abrogarea în întregime a actului normativ înlocuit.

În prevederile art. II alin. (2) din propunerea legislativă nu sunt cuprinse actele normative care reglementează domeniul și care urmează a suferi modificări.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Dumitru Oprea.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/11.IX.2013

Procedural era, domnule președinte, ca, odată ce ați constatat că ați făcut o confuzie, să invitați inițiatorii reali să-și prezinte punctul de vedere. Sunt niște oameni cu totul deosebiți și abia îi așteptam.

Aveți dreptate.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Și apoi să vorbească comisia.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Dacă din partea inițiatorilor...? Are dreptate domnul senator. Așa este. Inițiator? Bun. Nu avem inițiatori. Atunci, intervenții. Doamna senator Anghel, domnul senator Pereș...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

De fapt, intervenția mea era pe procedură și pe ceea ce a spus mai înainte domnul senator Hașotti, că suntem nevorbiți.

Cu tot respectul și pentru vârstă, și pentru activitatea dumnealui în Senat, îi reamintesc că nu s-a născut nimeni senator și că nu are nimeni școală de senator. Unu.

Doi. Suntem plătiți de contribuabili tocmai pentru a vorbi, nu pentru a săpa șanțuri sau a face altceva, pentru că din acest brainstorming, până la urmă, se nasc ideile bune și, uite așa, ies voturile și legile bune.

Trei. Trei...

Vă rog!

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

## Stimați colegi,

Ceea ce se întâmplă în acest Parlament, pas cu pas, până la urmă, veți constata că nu vă va conveni nici dumneavoastră. În momentul în care cineva este atacat sau este vizat are tot dreptul să spună. Și, mai mult decât atât, de ce nu lucrăm noi de luni până joi în plen, ca să putem vorbi și să ne săturăm de vorbă?

Chiar așa!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Da. Mulțumesc.

Doamnă senator, nu cred că domnul Hașotti s-a referit la dumneavoastră. Dacă la dumneavoastră s-a referit, crezând că sunteți nevorbită, înseamnă că nu a fost în această aulă.

Domnul senator Pereș.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Drept la replică!

Dar... te rog! Dar ți l-a pronunțat frumos... Hai, vă rog!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

S-a vorbit în acest Senat că susținem Guvernul câtă vreme nu inițiem o moțiune de cenzură!

Unii, nu chiar toți.

Nu, un Guvern se susține când îi susții și proiectele. S-a vorbit că este... S-a vorbit în numele poporului, doar pentru că se numește un partid, chipurile, al „poporului”. Bine, șeful acestui partid trebuia să fie ori la pușcărie, ori la balamuc. Aia este altceva.

Vă rog! Mai sunt atâtea alte variante, vă rog.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Se vorbește de dreapta doar pentru că există iluzia că, dacă treci de la socialiști la populari peste noapte, ești de dreapta. Mă rog!

Acum, eu vreau sincer s-o felicit pe doamna senator Anghel – și-i pronunț numele.

Vă felicit, doamnă senator, pentru că dați dovadă de maximă competență în ceea ce înseamnă Constituție, protecție socială, mine, petrol, administrație locală, politică externă, tot! Vă felicit, sunteți cea mai pricepută!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Să spună și domnul senator Pereș ceva totuși. Despre lege, presupun.

Da, vă dau drept la replică.

Domnul senator Pereș, la microfonul 1.

Are cuvântul domnul senator Pereș.

Doamnă, așteptați-l, dar cu calm, pentru că, altfel, să știți că în fișa postului la chestori există și evacuarea unor senatori care împiedică, prin mijloace necivilizate, desfășurarea lucrărilor.

Vă rog, domnule senator Pereș.

Vă rog, cu respect, doamnă senator!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, o să am un mic comentariu pe fond, pe ceea ce trebuie să dezbatem astăzi.

Discutăm o propunere legislativă complexă, care nu doar că modifică și completează Legea nr. 407/2006, dar intenționează și să interfereze cu alte legi și reprezentantul Guvernului a și explicat: cu Legea nr. 187/2012 pentru aplicarea noului Cod penal, cu Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu Legea nr. 69/2010 – Legea responsabilității fiscal-bugetare și, sigur, cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Deci o seamă de legi care reglementează diferite domenii de activitate, fără o explicație clară din partea inițiatorilor. În fond însă proiectul are și prevederi de luat în seamă cu privire la protecția fondului cinegetic. Și rugămintea mea asta ar fi: să avem o explicație, poate, și din partea Guvernului, cum vede diversificarea vânătorii prin alte soluții, pe care le dă această propunere legislativă, nu numai cu armele de foc. Este vorba de arcul cu săgeți sau vânătoarea cu șoimul. Interesante variante, de altfel, care sunt practicate și în alte țări din Uniunea Europeană.

În final, doar să vă spunem că senatorii Grupului parlamentar al PDL se vor abține de la vot, apreciind că propunerea legislativă are și părți bune, pe care tocmai le-am relevat, și de luat în seamă, mai ales că Parlamentul are în dezbatere – spunea și domnul secretar de stat – asemenea propuneri legislative pe care dorim, sigur, să le dezbatem și să găsim o soluție, într-adevăr, optimă pentru aplicarea sau modificarea Legii nr. 407/2006.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Anghel, drept la replică. Domnul senator Ungureanu, apoi.

Cu tot respectul, domnule președinte, cred că ar fi trebuit să-l amenințați cu evacuarea din sală pe domnul președinte al dumneavoastră de grup, pe domnul Hașotti, pentru că domnul și-a permis să mă jignească pe mine, dovedind, iertați-mă, că este și misogin pe deasupra faptului că este bărbat.

## Stimate domn și stimate doamne,

Nimeni nu s-a născut senator. Nimeni nu are școală de senator. Domnul are facultatea de istorie. Eu am câteva semestre de drept. Întâmplător, mi-a plăcut dreptul constituțional extraordinar de mult. Și, în privința asta, spun că am citit foarte mult. Nu spun că sunt constituționalistă, nu spun că le știu pe toate, dar sunt lucruri elementare pe care le știe și un copil care face drept constituțional în liceu. Se vede cu ochiul liber că se încalcă legea în țara aceasta. Se vede cu ochiul liber că nu suntem un stat de drept, cu atât mai mult cu cât pledăm și spunem că suntem un stat de drept. Dar ceea ce se întâmplă în Parlamentul acesta... Iertați-mă, voi face cum am făcut-o de fiecare dată, am fost Casandră și rămân Casandră!

Veți constata iar peste un an, peste doi ani, peste trei ani că senatoarea Cristiana Anghel acum a avut dreptate.

Amintiți-vă, în 2010, când spuneam de ceea ce se întâmplă cu domnul Băsescu.

A! Generați din nou drept la replică, haideți!

Toată lumea mă ruga să termin cu lucrul acesta și să nu-mi pun viața în pericol. Ați ajuns astăzi să constatați că toate instituțiile de forță sunt ale domnului Băsescu și nu vă puteți mișca nici la stânga, nici la dreapta.

În februarie, eu declaram singură...

Doamnă senator, dreptul la replică se circumscrie, iertați-mă, se circumscrie atacului sau acuzației ori referirii făcute.

Vă rog, un minut! În februarie declaram despre ANI că face abuzuri.

Domnul Băsescu are multe păcate, dar nu v-a atacat.

Poftiți?

Domnul Băsescu are multe păcate, dar nu v-a generat un drept la replică acum.

Ați dat replică domnului senator Hașotti și vă rog să-i puneți capăt.

Nu, nu am dat dreptul la replică. Vă rog din suflet, nu suntem pentru alta plătiți decât pentru a vorbi și a ne expune ideile. Că sunt unele mai bune, că sunt unele mai proaste, din acest brainstorming, asta am vrut să spun, ies legile bune. Și să nu uităm: în Programul de guvernare nu scrie nici de gazele de șist că am fi de acord, nu scrie nici de Roșia Montană, nu scrie nici de măriri de taxe și impozite...

Doamnă senator, sunteți în afara dreptului la replică și vă rog să încheiați.

...și trebuie să respectăm ce am promis. Asta nu înseamnă că fac un atac la Guvernul Ponta. Din contră, îl voi susține în continuare, dar nu înseamnă că eu îmi anulez personalitatea în acest Parlament.

Mulțumesc.

Nimeni nu pune problema evacuării unui senator în funcție de cunoștințele sale în vreun domeniu. Problema evacuării unui senator se pune atunci când tulbură, împiedică desfășurarea civilizată și după reguli a acestui for.

Îl rog respectuos pe domnul senator Pelican, lider al Grupului conservator, să o convingă pe doamna senator, cu tot respectul, că, așa cum toți, toți, din toate formațiunile politice, respectăm niște minime reguli de comunicare și comportare în acest plen, este de datoria și a doamnei senator s-o facă.

Nu putem vorbi oricând, oricât și despre orice. Domnul senator Ungureanu, cu scuze pentru așteptare.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția dumneavoastră de acum câteva secunde, practic, face inutilă intervenția mea, dar mi se pare normal ca, oricâte lucruri ne-ar despărți și oricâte puncte de vedere ar fi diferite între dumneavoastră și mine, oricâte lucruri ne-ar despărți și astăzi, și în viitor, să fiu alături de dumneavoastră în momentul în care faceți, o dată, un apel împotriva demagogiei – mai ales proclamată de la microfonul Camerei superioare a Parlamentului României – și, în al doilea rând, un apel la rigoare și la ordine.

Aspectul procedural este următorul: îl susțin în ce a spus pe liderul PNL, pe domnul senator Hașotti, și vă rog, domnule președinte, cu delicatețea cuvenită – nu cunoscută, cuvenită –, să faceți în așa fel încât asemenea dezbateri să nu se mai întâmple.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Suntem și la capătul programului.

87 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 11 abțineri. Nu a fost adoptat raportul de respingere. Pentru că este vorba de lege organică, erau necesare 88 de voturi.

În încheiere, permiteți-mi să dau citire unei scurte note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din

Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții

Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:

– Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2013 privind ratificarea Scrisorii de intenție semnate de autoritățile române la București la 12 septembrie 2012, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internațional din 28 septembrie 2012, precum și a Scrisorii semnate de autoritățile române la București la 8 martie 2013, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internațional din 15 martie 2013, prin care se solicită prelungirea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, de tip preventiv, intrat în vigoare prin Scrisoarea de intenție semnată de autoritățile române la București la 10 martie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 25 martie 2011 – procedură de urgență.

Vă mulțumesc.

Declar ședința închisă.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647596]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 100/11.IX.2013 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei