Filip Havârneanu

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică de astăzi se intitulează „Statul cu cei mai mulți copii deveniți părinți”.

Este Anul european al tineretului, este anul generației pe care guvernanții români* au lăsat-o pe cont propriu. Din păcate, sunt ca o valiză într-o sală de așteptare și unii consideră că este o generație pierdută.

România este statul cu cei mai mulți copii deveniți părinți. Statul arătat cu degetul pentru cele mai multe fete adolescente care sunt mame și care, chiar la 18 ani, au și doi copii. Lor cine le promite că totul va fi bine? Aceste copile, care nu au acces la informație, cărora nimeni nu le-a vorbit despre contracepție, s-au trezit cu prunci în brațe și cu etichete dure ale societății. Statul român nu vrea nici la ora actuală să prevină sarcina în adolescență și, deși este una din cele mai actuale probleme de sănătate, nu se vorbește destul despre ea.

Fetele care devin mame ajung să fie respinse de familie, să fugă de acasă și, din păcate, devin victime ale abuzurilor. Mamele chiar de 13 sau 14 ani renunță la școală și se zbat în propria traumă, pentru că ele nu sunt pregătite pentru a crește un nou-născut. Copii care de-abia își poartă lor de grijă devin părinți și responsabili de viața unor făpturi firave și nimeni nu le-a vorbit despre riscuri, despre sarcina nedorită, despre consimțământ sau despre cât de dificil este să îți asumi sarcinile unui adult.

Fiecare mamă minoră ascunde în spate o poveste de viață care poartă vina fiecărui ales care s-a opus introducerii educației sexuale în școli.1