Emil Marius Pașcan

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „România, între două Europe posibile”.

Uniunea Europeană, la 60 de ani de la înființarea sa, se află într-un moment de răscruce fundamental, pendulând între o nouă formulă de organizare strategică și confruntându-se chiar cu pericolul disoluției. Deși în ultimii ani s-a pus în discuție, în mod oficial, reorganizarea Uniunii în temeiul unui sistem diferențiat, respectiv „pe viteze diferite”, criza migranților, Brexit-ul, austeritatea economică generală au grăbit asumarea unei noi soluții funcționale radicale.

Încă din luna februarie 2016, cele șase țări fondatoare ale Comunității Europene – Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Olanda – s-au întâlnit la Roma pentru a relansa proiectul european aflat în stare critică. Recent, o rezoluție aprobată de Parlamentul European, referitoare la reforma tratatelor europene, nu mai lasă loc interpretărilor, ci validează o certitudine. Cel care a redactat rezoluția, europarlamentarul belgian Guy Verhofstadt, liderul Grupului ALDE, a propus, între altele, ca după ce este adoptată o capacitate bugetară pentru zona euro, iar Parlamentul European și Consiliul votează chestiuni specifice zonei euro, toți deputații să poată vota, dar să fie avut în vedere un vot diferențiat, respectiv voturile deputaților europeni aleși în zona euro să fie luate în considerare, iar cele ale deputaților din țările non-euro să fie doar consultative.

De curând, cancelarul german Angela Merkel a declarat că va fi o Europă cu două viteze diferite; nu toate statele vor participa de fiecare dată la toate etapele de integrare. Reuniunea din Malta a fost convocată pentru a pregăti nu doar sărbătorirea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, actul fondator al marii construcții europene, ci pare a prefigura o nouă viziune europeană discreționară.

Germania, Franța, Italia, Spania vor să-și securizeze colaborarea în raport cu forța lor economică, organizând, de fapt, un club exclusivist în interiorul Uniunii Europene. În acest context, esticii care și-au manifestat tendințe de independență pentru rezolvarea unor probleme politice interne, considerate incorecte de către greii Uniunii Europene, sunt marginalizați. Opoziția fățișă a Ungariei și Poloniei față de acceptarea cotelor de migranți a adâncit disensiunile.

O analiză dură publicată de „Carnegie Europe” arată că nu toate statele Uniunii Europene respectă principiile la care au aderat. Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, s-a declarat favorabil, așadar, unei Uniuni Europene cu structuri diferite de integrare, în funcție de intențiile și capacitățile fiecărui stat membru, precizând că va elabora curând un plan concret.