Stenogramă plen

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Aș vrea să vă reamintesc timpul alocat: trei minute, potrivit regulamentului. Sunt convins că putem face un efort să ne încadrăm în el, să nu apelăm la aplicarea regulamentului.

În continuare, vom intra în logica algoritmului parlamentar, în ordinea de reprezentare, și îi dau cuvântul domnului Tudor Ciuhodaru, de la Grupul parlamentar al PSD.

Aveți trei minute, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau ca pădurile noastre să nu mai plece la export.

Am depus un proiect de lege prin care să protejăm suprafețele forestiere din România.

Suntem, știți foarte bine, în plin dezastru ecologic. În fiecare oră România pierde șase hectare de pădure, iar în fiecare zi se înregistrează 62 de tăieri ilegale. România a pierdut mai bine de jumătate din păduri și suntem pe ultimul loc în Europa la acest capitol, principala cauză fiind defrișările masive legate de export.

Reglementările actuale se referă mai mult la efecte și la tăierile ilegale și sunt insuficiente, blânde și nu și-au dovedit eficiența.

Proiectul meu de lege prevede interzicerea exportului de material lemnos, iar cei din această țară, cei care încalcă această reglementare vor fi pedepsiți cu închisoarea de la 5 la 10 ani.

Sunt țări europene care au luat astfel de măsuri stricte în ceea ce privește exportul de material lemnos și poate nu este lipsit de interes că Austria se numără printre ele.

Regulamentul UE nu interzice acest lucru, celebrul Regulament nr. 995, dar acest proiect de lege face

ca România să fie considerată o țară europeană care nu-și vinde pe nimic resursele.

Sper să susțineți acest demers legislativ. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. În continuare îi dau cuvântul doamnei Florica Cherecheș, Grupul parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Omul potrivit la locul potrivit”.

Acest proverb bine-cunoscut exprimă o năzuință veche a românilor, aceea de a vedea în toate sferele societății omul potrivit, adică bine pregătit pentru ce urmează să facă, având motivația corespunzătoare și dorința de a fi cel mai bun. Ce vedem astăzi e adesea departe de această năzuință și ne face să oftăm, simțindu-ne neputincioși în fața realității.

Procesul de a pune omul potrivit la locul potrivit ar trebui să înceapă timpuriu, din primii ani de școală, când copilul trebuie ajutat să se cunoască mai bine și îndreptat spre acel domeniu și acea profesie care l-ar ajuta să-și valorizeze potențialul propriu.

Stimați colegi,

În ultimii ani am pledat de mai multe ori de la această tribună în favoarea creșterii numărului de consilieri școlari responsabili cu orientarea în carieră, ultima dată fiind recent, când am solicitat suplimentarea bugetului pe 2017 pentru a permite angajarea, în medie, a 50 de noi astfel de consilieri în fiecare județ.

Din păcate, amendamentul meu a fost respins, dar nu voi înceta să atrag atenția asupra acestei nevoi urgente și uriașe.

Integrarea tinerilor absolvenți pe piața muncii, reducerea abandonului școlar, de la 19 la 11% până în 2020, diminuarea migrării tinerilor în străinătate sunt doar câteva din rezultatele pozitive pe care le are o bună consiliere de orientare profesională.

Normele de azi prevăd un număr de 800 de elevi la un consilier psiholog școlar, dar sunt județe, cum e și cel din care provin, în care acest procent nu se respectă. În Bihor avem un consilier la 1.700 de elevi. Norma se respectă parțial în mediul urban, dar și 800 la 1 este mult prea puțin pentru ca acest consilier să facă și orientare în carieră.

Rolul consilierului este de a dezvolta capacitatea de autocunoaștere a elevilor, de a le dezvolta abilitățile de planificare a carierei, de a le forma și dezvolta capacitatea decizională, de a le prezenta opțiuni profesionale potrivite cu profilul propriu, de a încuraja apropierea efectivă față de profesiile potențiale, de a discuta cu profesorii și cu părinții elevilor, împărtășindu-le observațiile sale și rezultatele testelor de autocunoaștere.

În acest mod, copiii noștri nu s-ar îndrepta spre un domeniu care nu li se potrivește doar pentru că părinții cred că e ceva de viitor sau că se plătește bine sau că așa au făcut și ei. Fiecare copil e unic și are abilități proprii și interese deosebite. Ele trebuie observate și analizate de specialiști și apoi elevii și părinții lor trebuie îndrumați spre domeniul care le-ar asigura succesul profesional.

Dragi colegi,

Vă invit și pe dumneavoastră să susțineți demersul meu și să solicităm împreună creșterea numărului de consilieri pentru orientarea în carieră, pentru ca sistemul de învățământ să nu mai producă absolvenți care nu au căutare pe piața muncii și pentru ca tinerii să nu abandoneze școala, pe parcurs, din lipsa motivației sau din sentimentul că au făcut o alegere greșită și au pornit spre o cale pe care nu vor să mai meargă.

În felul acesta vom avea omul potrivit la locul potrivit în fiecare sferă a societății, cu impact asupra integrării tinerilor, a competitivității României, a viitorului nostru, al tuturor. Florica Cherecheș, deputat PNL de Bihor.

Mulțumesc.

Urmează Grupul parlamentar al USR, Emanuel Dumitru Ungureanu. Nu e? Sergiu Cosmin Vlad.

Bună dimineața!

## Stimați colegi,

Nu este o noutate faptul că fondul forestier este supus în permanență unui abuz, de multe ori chiar de către cei care ar trebui să îl protejeze. România pierde din cauza exploatării ilegale a lemnului zeci de mii de hectare de pădure anual. Acest fenomen produce efecte nocive economiei, prin evitarea fiscalizării, și debalansează raportul cerere/ofertă prin funcționarea unei piețe paralele. Mai mult decât atât, este grav afectată funcția de protecție a pădurilor. Acestea nu doar că oferă oxigenul pe care îl respirăm, ele au o contribuție majoră la evitarea sau diminuarea consecințelor unor catastrofe naturale, cum ar fi inundațiile, alunecările de teren.

Ordonanța nr. 51/2016 are rolul de a pune în acord legislația națională cu prevederile comunitare: implementarea Regulamentului UE nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn, respectarea obligațiilor asumate de implementare în legislația națională a unui regim de sancțiuni proporționale și disuasive relativ la nerespectarea reglementărilor în vigoare. Pe lângă aceasta, mai stabilește o serie de măsuri absolut necesare pentru limitarea flagelului defrișărilor ilegale, neprevăzute în altă parte în legislația silvică.

Observăm cu toții că nu s-a oprit comportamentul dăunător de a modifica legi împotriva intereselor populației. Prin modificarea Legii de aprobare a Ordonanței nr. 51/2016, veți lăsa grupări ilegale să taie în continuare, nestingherite, pădurile din România! Acesta este motivul pentru care se dorește dezincriminarea unui număr foarte mare de fapte pentru cei care taie ilegal zeci de mii de metri cubi de lemne. Aceste contravenții nu se găsesc în alte legi, așa că este evidentă intenția de a-i scăpa pe penalii din păduri! Cum altfel să interpretăm propusele amenzi de 10 ori mai mici sau neconfiscarea vehiculelor folosite la furtul de lemn?

În concluzie, apreciez ca absolut necesară menținerea prevederilor acestei ordonanțe, în special cele referitoare la sancționarea persoanelor care săvârșesc contravenții la regimul silvic, și vă reamintesc faptul că Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, cu modificările ulterioare, stabilește la art. 3 lit. m): „Constituie amenințări la adresa securității naționale a României orice acțiuni sau inacțiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea sau distrugerea resurselor naturale, a fondurilor forestiere.”

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Urmează Grupul parlamentar al UDMR, Biro Zsolt Istvan.

## Mulțumesc.

Stimați deputați,

În Târgu Mureș, Școala confesională romano-catolică are un trecut de mai multe secole. La începutul secolului al XIII-lea s-au așezat aici călugării dominicani, urmați de cei franciscani, care, conform documentelor, au înființat primele școli. Stabilirea iezuiților în anul 1702 a dus la reorganizarea școlii confesionale, iar în 1727 școala a primit un nou imobil. Între anii 1903 și 1905, din fondurile Bisericii RomanoCatolice s-a construit actuala clădire.

În urma naționalizării din anul 1948, regimul comunist a interzis funcționarea învățământului confesional. Colegiul romano-catolic din acest an a fost transformat într-o instituție de învățământ de stat. După o perioadă de 56 de ani, în anul 2004, clădirea școlii a fost retrocedată Bisericii RomanoCatolice, care, în anii premergători, a început deja demersurile de reorganizare a propriei școli. Din anul școlar 2015–2016, liceul a început să școlarizeze clase în locația retrocedată.

Acest proces a fost stopat și ca urmare a unei erori administrative, dar legitimitatea școlii nu poate fi contestată. Cererea părinților care optează pentru aceasta ar trebui să constituie un reper primordial, iar cei 10 mii de protestatari ieșiți în stradă în noiembrie anul trecut, pentru a manifesta la rândul lor în interesul școlii, justifică deopotrivă necesitatea acestei instituții.

Există însă indicii potrivit cărora pe unii chiar îi incomodează prezența școlii.

Referirea la situația juridică neclară a școlii este des invocată, deși nu există nicio hotărâre judecătorească definitivă care să arate clar dacă s-a procedat legal sau nu în momentul înființării școlii. Nimeni nu își asumă răspunderea în cadrul inspectoratului școlar. Când, în final, Consiliul Local din Târgu Mureș a adoptat, cu majoritate de voturi, planul de școlarizare care includea și cifrele de școlarizare de la Școala romano-catolică, această hotărâre a fost atacată de Prefectura Mureș.

În momentul actual, municipiul Târgu Mureș este singura localitate din țară care încă nu a transmis situațiile privind rețeaua școlară la Ministerul Educației Naționale. Astfel, după expirarea datelor-limită stabilite, ne trezim că planul de școlarizare a dispărut în Triunghiul Bermudelor dintre consiliul local, inspectorat și prefectură.

Ceea ce se întâmplă de o săptămână la Târgu Mureș este greu de interpretat în ipoteza statului de drept. DNA îi interoghează, unul câte unul, pe părinții elevilor Liceului Teologic Romano-Catolic. Aflarea adevărului, citarea martorilor chiar intră în sfera de atribuții a autorității în cauză, însă este de nepermis hărțuirea părinților pentru simplul fapt că au optat pentru o unitate de învățământ care funcționează și educă în regim și spirit confesional. Ei, când au ales această școală, acea instituție era inclusă în rețeaua școlară, aprobată de inspectoratul școlar și de ministerul de resort.

Este vorba de oameni de bună-credință, pentru care acest mod de a proceda nu face altceva decât să le întărească incertitudinea.

Începând cu ziua de ieri s-a deschis perioada de înscriere în școală, iar 400 de elevi din Târgu Mureș încă nu știu unde vor începe anul școlar 2017–2018!

Cine își asumă răspunderea? Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Încă o dată fac apel la dumneavoastră să ne încadrăm în timp și la colegii din sală să acorde tot respectul vorbitorului. Urmează Grupul parlamentar al PMP, domnul Petru Movilă. Dacă nu e în sală, îl invit pe domnul Turcescu, următorul pe listă la PMP.

## Bună dimineața!

Declarația mea politică se intitulează „Anna rezistă!”. Stimați colegi,

Am adresat ieri o interpelare ministrului educației naționale, domnul Pavel Năstase, cu privire la situația elevei Anna Andronache, din Târgoviște, o fetiță care a fost aspru criticată pentru faptul că a îndrăznit să critice pe o rețea de socializare corpul profesoral al școlii la care învață.

Nu reprezint județul Dâmbovița în Parlament, însă cred cu tărie că Anna Andronache este un copil care merită apărat, un copil care, în lipsa posibilității unui dialog sincer cu cei care ar trebui să o educe, a ales să-și expună public nemulțumirile.

Prin postările ei, Anna a cerut ajutor. Anna vrea un sistem educațional conform legii, respectiv o școală în care elevii au și drepturi, nu doar obligații, și în care copiii pot să-și spună liber și fără consecințe părerile. Anna este vocea a zeci, sute, poate mii de elevi din toată țara.

În timp ce oamenii mari rezistă în Piața Victoriei, Anna rezistă în școala ei, în ciuda faptului că, împreună cu părinții săi, este de-a dreptul pusă la colț de către profesorii școlii la care învață. Motivul este halucinant. Prin faptul că Anna vorbește sincer despre ceea ce se întâmplă în școala ei, ea strică reputația unității de învățământ, considerată a fi una de elită.

În calitate de secretar al Comisiei pentru învățământ a Camerei Deputaților, dar mai ales în calitate de tată al unei eleve, acest caz mi se pare absolut scandalos.

Suntem în anul 2017, domnilor, nu mai suntem în comunism! În 1989 au murit oameni pentru libertatea noastră, iar aici intră inclusiv libertatea unei eleve de a vorbi despre ceea ce i se pare în neregulă în școala ei.

Sper ca Ministerul Educației Naționale să demareze o anchetă serioasă în acest caz și mai sper că Anna va rezista și va continua să vorbească despre sistemul educațional pe care și-l dorește.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

De la Grupul parlamentar al PSD o invit pe doamna Maricela Cobuz, dacă e în sală.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația politică se numește „Reforma în sistemul de sănătate din România – siguranța pacientului”.

Siguranța pacientului a devenit o problemă dezbătută și la nivelul Uniunii Europene, în cadrul Comisiei europene de sănătate publică. Uniunea Europeană vine în sprijinul pacienților, însă modul de aplicare a strategiilor în domeniul sănătății și protecției pacientului diferă de la o țară la alta.

În anul 2013, Parlamentul European a votat în favoarea Raportului ROSSI, raport privind siguranța pacienților. În prezent, cadrul legislativ din România, prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1.101/2016, definește ca metodă de identificare și de scădere a ratei infecțiilor într-o unitate sanitară dezvoltată sistemele de supraveghere. Se precizează despre înființarea unui comitet de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale la nivelul fiecărei unități sanitare. Tocmai din această cauză, Uniunea

Europeană își asumă sprijinirea statelor membre în eforturile de a coordona și de a proteja sănătatea publică, prin întocmirea unui pachet de măsuri privind siguranța pacienților.

În țara noastră nu există în momentul de față un act legislativ prin care să se definească termenul de „siguranță a pacientului” și, din păcate, nu există nicio strategie în care să fie tratată problema siguranței pacientului la nivel național, deși din partea Comisiei Europene a existat un raport privind punerea în aplicare a prevederilor și recomandărilor Consiliului din anul 2012. În acest raport s-au enumerat 13 acțiuni de punere în aplicare, dintre care România a pus în aplicare doar una singură, cea de includere a siguranței pacienților în educația și formarea personalului sanitar.

Singura mențiune privind siguranța pacientului este prevăzută în Proiectul de evaluare și acreditare a spitalelor din România, proiect care a fost elaborat de Autoritatea Națională pentru Managementul Calității în Sănătate în luna martie a anului 2016, fiind însă vorba doar de câteva referiri neexacte la adresa siguranței pacientului. Pentru a putea stabili un cadru legislativ, pe lângă definirea expresiei de „siguranță a pacientului”, trebuie indicate normele care să ducă la îndeplinirea criteriului prin care să se poată pune în aplicare.

Lipsa unui cadru legislativ a condus, în România, la dezvoltarea unor probleme în sistemul medical, care au afectat sănătatea și siguranța pacientului. Este necesară adoptarea unei astfel de legi în România, care să contribuie la creșterea calității serviciilor medicale, la contribuirea educației pacienților și a personalului medical privind siguranța administrării medicamentelor și asigurarea că personalul medical informează tot timpul pacienții cu privire la utilizare medicamentelor și la eventualele riscuri pe care aceștia și le asumă, pentru a-și putea da consimțământul în mod informat.

Mulțumesc.

În calitate de deputat...

Mulțumesc.

...al Parlamentului și membru al Comisiei pentru sănătate și familie, comisie cu caracter permanent a Camerei Deputaților, propun construirea unui cadru legislativ prin care să se definească expresia de „siguranță a pacientului”, însoțită de modul de aplicare, astfel încât actul medical în România să fie în armonie cu normele europene și să confere protecție pacientului.

Deputat doctor Cobuz Maricela, Circumscripția electorală nr. 35, Suceava.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

A treia oară vă rog să vă încadrați în timp. Îmi face plăcere să aveți tot timpul la dispoziție și mi-ar face mare neplăcere să trebuiască să închid microfonul.

## Mulțumesc.

De la Grupul parlamentar al PNL, domnul Cozmanciuc. Nu-l văd în sală. Dacă nu, pe listă urmează domnul Laurențiu Leoreanu.

## Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică se referă la situația discriminantă a comunităților mici și mijlocii din România.

Stimați colegi,

Astăzi doresc să vă supun atenției o problemă mai puțin dezbătută atât în mediul politic, cât și în cel academic. Este vorba despre situația comunităților mici și mijlocii din România care nu sunt reședințe de județ.

Trecerea la economia de piață și procesul accelerat al privatizării prost gestionate, fără predicții pe termen scurt, mediu și lung, au condamnat, practic, unitățile administrative mici și mijlocii la regres economic. Dezindustralizarea a generat un exod al unei părți importante a populației de la orașele mici și mijlocii către orașele mari sau în afara granițelor țării. Consecințele unei asemenea mișcări sunt sumbre: excluziune socială, dezvoltare caducă pe toate palierele, sărăcie etc.

Vorbim destul de des despre migrația specialiștilor spre Vest, când, de fapt, aceasta este o realitate specifică a micilor comunități și mai puțin a marilor aglomerații urbane.

Motivul pentru care vă vorbesc astăzi este dat de faptul că situația acestor comunități din România nu înregistrează un trend ascendent. Scenariile se întrevăd a fi sumbre datorită atenției care se acordă, în general, centrelor urbane mai mari. Sunt de acord cu această idee, dar în același timp cred că și celelalte comunități trebuie sprijinite, pentru o dezvoltare echitabilă, durabilă a mediului urban din România.

Cred că trebuie abordat cu mult pragmatism modelul european de sprijinire a zonelor mai puțin dezvoltate, dar, în același timp, și dezvoltarea comunităților din fostele bazine industriale, fiind o necesitate în ceea ce privește sănătatea economică și socială a României.

Atenția factorilor decizionali s-a concentrat, în ultimele două decade, pe centrele urbane cu posibilități multiple de dezvoltare, în dauna celor mici, lucru care, după părerea mea, trebuie revizuit. Principiul egalității de șanse este aproape inexistent. Un exemplu elocvent este dat de multiplele domenii de activitate pentru care s-au creat mecanisme speciale și separate de atragere a fondurilor nerambursabile, creând astfel o discriminare la nivelul țării între orașele mari, pe de o parte, și cele mici și mijlocii, pe de altă parte.

Se naște astfel întrebarea legitimă: cum putem vorbi de echitate, când aceasta, de fapt, nu există?!

Vom ajunge la o ruptură, la o prăpastie economică insurmontabilă între marile orașe și fostele orașe industriale mici și mijlocii, care tind să devină comunități îmbătrânite, latente, consumatoare de resurse, și nu motoare industriale, așa cum încă ar putea fi.

Este nevoie, urgent, de a se interveni cu programe guvernamentale axate pe dezvoltarea economică a acestor comunități și concentrate pe nevoile cetățenilor, care își strigă durerea și sărăcia, și nu doar în perioada campaniilor electorale.

Mulțumesc.

Sunt oameni care au nevoie să-și regăsească speranța și utilitatea, nu numai care au nevoie de mila sau pomana guvernanților. Sunt oameni care pot și vor să vectorizeze spre dezvoltare, și nu oameni care vor să se piardă în statisticile sărăciei, cu mâna întinsă spre ajutoare sociale.

Vulnerabilitățile centrelor urbane mici și mijlocii riscă să devină o vulnerabilitate a României, dacă nu se vor lua măsurile necesare pentru resuscitarea lor.

Vorbim despre România profundă, energică, dinamică, pe care, altfel, o condamnăm la a fi consumatoare de ajutoare din vina noastră, a politicienilor, și nu pentru că asta merită sau își doresc românii de bună-credință.

Priviți mai atent spre România și încercați să o înțelegeți și ajutați!

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă mulțumesc.

Deputat PNL de Neamț, Laurențiu Dan Leoreanu.

Mulțumesc și eu. USR. Emanuel Dumitru Ungureanu e în sală? Domnul Tudor Pop? Nu.

Atunci trecem la UDMR. Domnul Márton Árpád.

Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Acum aproape un an, am scris o întrebare către ministrul de atunci referitoare la despăgubirile pe care le așteaptă degeaba agricultorii, cuvenite în urma pagubelor produse de urși.

Totodată, am felicitat ministerul pentru că a adoptat lista cu numărul de animale de pradă care pot fi recoltate în anul 2016. Peste câteva zile a trebuit să pun o altă întrebare ministrului, pentru că, în urma unor proteste, a retras această listă. Întrebarea de data aceasta se referea la data când va apărea noua listă. Am mai avut și o intervenție politică în plen, întrebând dacă este nevoie să moară un om pentru a ne da seama despre adevăratul număr al urșilor. Răspunsul la întrebările mele l-am primit după schimbarea Guvernului, adică Guvernul Cioloș nu a permis în anul 2016 recoltarea niciunui urs.

Noul Guvern instalat întârzie în continuare să ia o hotărâre pentru anul acesta. Săptămâna trecută am pus o nouă întrebare, de data aceasta noului ministru. În seara de luni din săptămâna trecută, în timp ce eu formulam această întrebare, în Cernatul de Sus, deci în localitate, județul Covasna, și-a făcut apariția un urs, masacrând practic oile unui gospodar. Același proprietar a pierdut și anul trecut animale din cauza ursului. El era oarecum norocos, căci el a fost printre puținii norocoși care și-a primit despăgubirea.

Nu pot decât să întreb din nou: e nevoie să mai moară oameni ca să recunoaștem că pădurile noastre sunt suprapopulate de urși?

Mulțumesc și eu, inclusiv pentru concizie. Urmează Grupul parlamentar al PMP, domnul Corneliu Bichineț.

Domnule viitor președinte al PNL, Stimați colegi,

Prezint în fața unei săli „arhipline” din incinta Camerei Deputaților prima declarație politică din actuala sesiune parlamentară. Văd că nu poți arunca un pai care să aibă unde cădea... Dorindu-mi ca ceea ce afirm aici să aibă impact politic și mediatic, așa cum doriți și dumneavoastră, de altfel.

Ținând cont de amploarea și intensitatea protestelor pro și contra din capitală și din marile orașe, proteste generate de inabilitatea de comunicare a Guvernului și de orgoliul nemărginit a trei actori politici, considerând că sunt absolut neproductive divizarea și flagelarea societății românești, timpul acesta – un timp al frigului, urii și pagubelor materiale – poate purta numele dat de John Steinbeck unor vremuri apuse, asemănătoare, din alte locuri, drept „Iarna vrajbei noastre”.

Cea mai tristă imagine, puteți da filmul evenimentelor înapoi, este aceea a unor oameni cărora disperarea și furia le-au dat ghes și i-au adunat în fața Palatului Cotroceni, crezând că, strigând, vor fi auziți. Oameni fără dinți, oameni cu puțini dinți, furioși, demni, care, atenție!, pot mușca și cu gingiile!

Pe când un program național care să prevadă educația sanitar-dentară a tuturor cetățenilor români, indiferent de vârstă și funcție, urmat de un voluntariat al celor bogați pentru repararea danturii conaționalilor? Și asta, nu?, ca aceștia să poată mușca.

A doua imagine îngrozitoare, apreciată din nefericire de câțiva politicieni neinspirați, a fost aceea a copiilor puși să-și calce în picioare desenele cu diferite figurine animale și umane. Mai e un pas și oficialii se vor mândri, probabil, și îi vor da exemplu pe copiii ce fac, scriu, trimit, ca la olimpiadă, denunțuri împotriva părinților ce le-au dat viață și îi cresc, așa cum s-a procedat în zorii comunismului. Resping categoric aceste barbarisme.

Vă rog să aveți aceeași atitudine! Adică, necitind „Moromeții”, dragi elevi, vă rog să faceți denunțuri, scrieți un denunț științific, cum Moromete îl dă în gât pe Tudor Bălosu, cum Cocoșilă îl toarnă pe Țugurlan, cum... Nilă pe Paraschiv.

Copiii pot fi duși, stimați colegi, la joacă, în parc, la Muzeul Satului, la cinema, la cofetărie, la mall, mai nou, pentru a evolua firesc, normal, nonviolent! Din punctul meu de vedere, vina pentru tot ce-a fost urât în ianuarie și februarie se datorează, în mare măsură, domnilor Liviu Dragnea, Călin PopescuTăriceanu și Klaus Ioahannis, cărora, dacă îi vedeți, domnule președinte, că eu nu am ocazia aceasta, vă rog să le spuneți de la obraz, cinstit: „Ați avut noroc că vine primăvara...” Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule deputat.

Urmează, de la Grupul parlamentar al ALDE... Nu-l văd în sală pe domnul Borza, l-am tot așteptat...

Ne întoarcem la Grupul parlamentar al PSD, doamna Tamara Ciofu.

pacienților la medicamente noi și pentru a promova programe permanente de prevenție medicală.

La nivelul programelor de prevenție, voi solicita actualului Guvern să ia toate măsurile, astfel încât să ofere _screening_ gratuit pentru depistarea bolilor cu impact mare asupra sănătății. În acest caz, este important ca românii să-și poată face analize gratuite pentru bolile netransmisibile, pentru toate tipurile de cancer, pentru diabet zaharat, boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice sau boli renale.

În ceea ce privește depistarea bolilor infecțioase transmisibile, Ministerul Sănătății trebuie să aibă în vedere acordarea de analize gratuite la hepatită, HIV și tuberculoză.

În același timp, pentru identificarea malformațiilor congenitale, este nevoie să introducem cât mai repede _screening_ gratuit preconcepțional, prenatal și neonatal.

La nivelul copiilor, cea mai bună strategie pe care trebuie să o urmeze Guvernul este dezvoltarea programelor profilactice pentru copii. Aici vorbim de consultații medicale preventive pentru depistarea afecțiunilor cu debut precoce, între 5 și 14 ani, la medicină dentară, diabet, boli de nutriție și metabolism.

Însă, pentru a pune în funcțiune un astfel de mecanism, trebuie demarat un amplu program pentru dotarea cabinetelor medicilor de familie și dezvoltarea cabinetelor medicale școlare, universitare, inclusiv a celor stomatologice.

În prezent, cabinetele dentare școlare nu au suficiente dotări, medicamente, materiale sanitare și nici măcar suficienți angajați. La această situație nu s-a ajuns de ieri, de azi, ci în decurs de ani, în care cabinetele au fost menținute la limita subzistenței.

Odată trecute în subordinea autorităților locale, reprezentanții primăriilor au fost nevoiți să le finanțeze. Cum posibilitățile erau reduse, ele au funcționat cu materiale sanitare la limită și cu număr minim de angajați...

Mulțumesc.

Să vă apropiați de sfârșit, vă rog.

Așadar prioritatea mea, ca deputat, în perioada următoare, va fi de a colabora cu Ministerul Sănătății, astfel încât să putem pune în aplicare elaborarea, finanțarea și implementarea programelor profilactice pentru copii în toate ariile terapeutice, prin introducerea consultațiilor obligatorii pentru copiii în vârstă de 5–9 ani.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,

## Stimați colegi,

Obiectul declarației politice de astăzi: „Pacientul, prioritate a sistemului sanitar. _Screening_ gratuit pentru depistarea bolilor cu impact mare asupra sănătății și programe profilactice pentru copii”.

În primul rând ca medic și apoi ca om politic, mă interesează să avem o finanțare a programelor de sănătate pentru populație în funcție de nevoile reale ale pacientului.

De aceea, nu putem fi o țară normală dacă nu avem grijă de sănătatea cetățenilor pe care îi reprezentăm. Datoria noastră, ca parlamentari, este să facem tot ce putem pentru a îmbunătăți condițiile din spitale, pentru a oferi acces tuturor

## Mulțumesc și eu.

## Stimați colegi și stimate colege,

Lucrurile stau în felul următor: mai sunt 41 de deputați înscriși pe listă; dacă înmulțim cu trei, rezultă peste 120 de minute. Noi mai avem la dispoziție 55 de minute. Având în vedere că regulamentul, la art. 214, spune că „declarațiile nu vor depăși trei minute...”, deci se pot încadra și într-un timp mai scurt de trei minute, dacă sunteți de acord, rugămintea este să fiți foarte conciși, să scurtați, să putem să acoperim toți parlamentarii înscriși.

Urmează PNL. Domnul..., ar fi pe listă..., domnul Olteanu Daniel, dar înțeleg că s-a făcut o schimbare acolo cu domnul Sighiartău? E adevărat? Ați vorbit?

Apăsați pe microfon.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică se referă la „Eliminarea timbrului de mediu – efecte și consecințe asupra oamenilor”.

La începutul acestui an a fost eliminat timbrul de mediu.

Legea nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, care includ eliminarea timbrului de mediu, a intrat în vigoare de la 1 februarie 2017. Măsura este în concordanță cu decizia Curții de Justiție, care a declarat ca fiind ilegală respectiva taxă. Deși au trecut deja câteva săptămâni, Guvernul, prin Ministerul Mediului, nu a venit cu o măsură clară pentru cei care au plătit această taxă și urmează să o recupereze.

De asemenea, Guvernul nu a alocat fonduri de la bugetul de stat, recent aprobat, care să acopere banii ce urmează a fi returnați persoanelor îndreptățite.

Stimați colegi,

Ultimele declarații ale ministrului mediului au scos în evidență mai mult ideea că deținătorii de autovehicule ar trebui să plătească o nouă taxă, neclarificând problema care deja există. Ministrul a mai relatat că au existat oameni care încă nu au plătit taxa, alții nu, și au existat oameni care au fost obligați să plătească taxa, iar alții nu.

Conform calculelor trimise, restituirea sumelor încasate în baza Ordonanței de urgență nr. 19/2013, a timbrului de mediu, plus dobânzile aferente, s-ar ridica la aproximativ 6,5 miliarde de lei. Înainte de a impune măsuri compensatorii, așa cum s-a exprimat vicepremierul Daniel Constantin, actualul ministru al mediului, consider că ar trebui să ne preocupe să facem dreptate față de cei care au plătit deja o taxă abuzivă.

## Stimați colegi,

În acest moment, singura procedură de recuperare a taxei poate fi realizată prin instanța de judecată, ceea ce îngreunează foarte mult recuperarea banilor pe care deținătorii de mașini i-au plătit.

De aceea, consider că, în această săptămână, Guvernul ar trebui să vină cu o măsură clară, care să stabilească un calendar al recuperării taxei pentru timbrul de mediu. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Urmează, de la USR, domnul Ungureanu, dacă a venit...

Bună ziua!

Domnule președinte, Stimați colegi,

Astăzi nu voi susține un discurs politic în Parlamentul României. Ar fi fost primul de acest fel de când sunt parlamentar. Cuvintele mele, pe care le veți auzi astăzi, reprezintă un strigăt de disperare, de durere.

George Orwell spunea: „Cu cât societatea se obișnuiește mai mult cu minciuna, cu atât îi urăște mai mult pe cei ce spun adevărul.”

Adevărul crunt este că în România se moare cu zile în spitale. Acum aproximativ o săptămână am fost la mormântul unei mame-erou, Corina Săcuianu, o femeie tânără, din comuna Malu Mare, o localitate de lângă Craiova.

Acest om minunat și-a donat, acum câțiva ani, un rinichi fiicei sale, Anca, care, din cauza insuficienței renale cronice, este dependentă de dializă. Din motive neelucidate, rinichiul

transplantat nu a funcționat deloc. După câțiva ani, în mod tragic, cele două, mamă și fiică, au devenit colege de suferință. În urma unei infecții, mama donatoare a pierdut și funcția rinichiului rămas sănătos și a devenit dependentă de dializă, ca fiica sa. De trei ori pe săptămână, câte patru ore, cele două ființe plăpânde au trebuit să suporte tratamentul hemodializei, vital supraviețuirii.

Din păcate, în urma unor complicații consecutive bolii, vara trecută, mama Ancăi a trebuit să se interneze în bomba biologică numită Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova. Din declarațiile neoficiale ale personalului medical, am aflat că în perioada internării doamna Corina Săcuianu a avut nevoie de transfuzii de sânge. Apropiații familiei mi-au mărturisit că, atunci când a fost infectată cu virusul hepatitei B, i-a fost agravată și mai mult starea de sănătate.

Cu două zile înainte să moară, mama Ancăi m-a sunat disperată să mă roage să am grijă de copiii ei. Simțea că nu va ieși vie din spital. Știa că de peste 14 ani sprijin ca voluntar, prin Asociația pentru Solidaritate și Empatie „Delia Grădinaru”, un grup numeros de copii și tineri din toată țara, dependenți de hemodializă, dializă peritoneală și transplant renal. I-am promis că voi face asta, chiar dacă am sperat până în ultima clipă că va scăpa cu viață. Din păcate, în timpul ultimei ședințe de dializă, mama Ancăi a suferit un infarct miocardic și s-a stins din viață în imediata proximitate a patului fiicei sale.

A doua zi după înmormântarea acestei doamne, am însoțit-o pe fiica ei la Centrul de dializă din interiorul spitalului județean. Am fost îngrozit de starea jalnică a acestei unități spitalicești, de mizeria din curte și de haosul ce domnea pretutindeni. Am asistat câteva ore la scene halucinante la Unitatea de Primiri Urgențe, unde medici dedicați, prea puțini și supraîncărcați, încercau să facă față nu doar problemelor medicale ale celor veniți din toate colțurile județului Dolj, ci trebuiau să suporte cu stoicism și injuriile incredibile din partea unora dintre ei. Nu folosesc cuvinte mari dacă spun că în privința sistemului sanitar din țara noastră nu ne aflăm la buza prăpastiei, ci în prăpastie.

La începutul acestui an, conform Indexului European al Sistemelor Medicale, România are cel mai prost sistem de sănătate din Europa, locul 35. Conform acestei statistici, țara noastră are probleme extrem de grave în acest domeniu vital pentru dezvoltarea unei națiuni, din cauza faptului că structura de organizare este extrem de învechită. Același studiu remarcă faptul că avem scoruri minime la supraviețuirea pacienților cu cancer, măsurate în anii potențiali de viață pierduți.

Infecțiile cu stafilococ auriu...

Mulțumesc, domnule deputat.

...meticilino-rezistent și plățile informale sunt o altă cauză a dezastrului din sănătate.

Stimați colegi din Comisia pentru sănătate...

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog din suflet, ieșiți din Parlament și mergeți în spitale, să vedeți dezastrul moral în care suntem! Vă sunt recunoscător pentru atenție.

## Mulțumesc.

Domnule deputat, să știți că sunt obligat să păstrez aici un echilibru. Ați vorbit pe timpul colegului dumneavoastră; cel de-al treilea de la USR va vorbi doar un minut.

Urmează, mai departe, de la Grupul parlamentar al PMP... Domnul Movilă e aici? Domnul Pașcan? Domnul Todoran? Poftiți, domnule Pașcan!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „România, între două Europe posibile”.

Uniunea Europeană, la 60 de ani de la înființarea sa, se află într-un moment de răscruce fundamental, pendulând între o nouă formulă de organizare strategică și confruntându-se chiar cu pericolul disoluției. Deși în ultimii ani s-a pus în discuție, în mod oficial, reorganizarea Uniunii în temeiul unui sistem diferențiat, respectiv „pe viteze diferite”, criza migranților, Brexit-ul, austeritatea economică generală au grăbit asumarea unei noi soluții funcționale radicale.

Încă din luna februarie 2016, cele șase țări fondatoare ale Comunității Europene – Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Olanda – s-au întâlnit la Roma pentru a relansa proiectul european aflat în stare critică. Recent, o rezoluție aprobată de Parlamentul European, referitoare la reforma tratatelor europene, nu mai lasă loc interpretărilor, ci validează o certitudine. Cel care a redactat rezoluția, europarlamentarul belgian Guy Verhofstadt, liderul Grupului ALDE, a propus, între altele, ca după ce este adoptată o capacitate bugetară pentru zona euro, iar Parlamentul European și Consiliul votează chestiuni specifice zonei euro, toți deputații să poată vota, dar să fie avut în vedere un vot diferențiat, respectiv voturile deputaților europeni aleși în zona euro să fie luate în considerare, iar cele ale deputaților din țările non-euro să fie doar consultative.

De curând, cancelarul german Angela Merkel a declarat că va fi o Europă cu două viteze diferite; nu toate statele vor participa de fiecare dată la toate etapele de integrare. Reuniunea din Malta a fost convocată pentru a pregăti nu doar sărbătorirea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, actul fondator al marii construcții europene, ci pare a prefigura o nouă viziune europeană discreționară.

Germania, Franța, Italia, Spania vor să-și securizeze colaborarea în raport cu forța lor economică, organizând, de fapt, un club exclusivist în interiorul Uniunii Europene. În acest context, esticii care și-au manifestat tendințe de independență pentru rezolvarea unor probleme politice interne, considerate incorecte de către greii Uniunii Europene, sunt marginalizați. Opoziția fățișă a Ungariei și Poloniei față de acceptarea cotelor de migranți a adâncit disensiunile.

O analiză dură publicată de „Carnegie Europe” arată că nu toate statele Uniunii Europene respectă principiile la care au aderat. Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, s-a declarat favorabil, așadar, unei Uniuni Europene cu structuri diferite de integrare, în funcție de intențiile și capacitățile fiecărui stat membru, precizând că va elabora curând un plan concret.

Mulțumesc. Să vă apropiați de final, vă rog.

Ne întrebăm, așadar, dacă este Uniunea Europeană în fața unei alegeri între o Europă cu două viteze sau asistăm la transformarea ei irevocabilă în două Europe.

Mulțumesc.

Sunt chemați să ne răspundă în mod oficial, deopotrivă, Președintele României, Guvernul, Consiliul Suprem de Apărare a Țării și liderii politici aflați la cârma României. Vă mulțumesc pentru atenție!

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

Răzvan Rotaru, Grupul PSD.

Bună ziua, domnule președinte!

Obiectul declarației politice: „Necesitatea clarificării cauzei ilicite constatate de instanțele de judecată în cazul casei președintelui Klaus Iohannis”.

Stimați colegi,

Trebuie să avem curajul să abordăm deschis o problemă pe care o vedem în aceste zile pe toate canalele de știri. Este o problemă care afectează cea mai înaltă demnitate din statul român, respectiv credibilitatea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis.

Avem o decizie definitivă și irevocabilă a unei instanțe de judecată care a anulat actul de proprietate al familiei prezidențiale pentru un imobil din municipiul Sibiu. Iar motivul anulării este folosirea unui act de moștenire fals care a stat la baza retrocedării.

Constatarea este deosebit de gravă. Este vorba de persoana președintelui, iar din decizia instanței rezultă o concluzie certă, lipsită de orice echivoc. În această tranzacție s-au comis cel puțin două infracțiuni: infracțiunea de fals și infracțiunea de uz de fals.

Avem o condamnare pentru infracțiunea de fals: secretarul Primăriei Comunei Porumbacu de Jos. Acesta a fost cercetat și condamnat pentru adeverința falsă care a stat la baza retrocedării acestui imobil din municipiul Sibiu.

Rămâne cea de-a doua infracțiune: uzul de fals, care trebuie sancționată în mod obligatoriu.

Stimați colegi,

Situația este foarte gravă. Nu ne putem face că nu o vedem. Există și un prejudiciu care poate fi măsurat: banii pe care i-ar fi încasat statul român dacă ar fi folosit acel imobil care a fost luat printr-un act fals. Vorbim deci de bani publici pe care statul nu i-a încasat, iar dacă prejudiciul are la bază un act fals înseamnă că vorbim de un folos necuvenit. Nu vreau să acuz pe nimeni, cu atât mai puțin pe Președintele României, domnul Klaus Iohannis. Eu sunt om politic, nu sunt procuror, dar, ca om politic, mă interesează ca cea mai înaltă funcție politică din acest stat să fie dincolo de orice suspiciune.

Este nevoie urgentă de o anchetă cât se poate de serioasă, o anchetă care să spună cine a făcut uz de fals în această tranzacție demonstrată ca ilicită printr-o decizie definitivă și irevocabilă a unei instanțe judecătorești.

Există o întrebare rămasă fără răspuns: cine a făcut uz de fals în cazul casei președintelui Iohannis? Iar mulți ar putea arăta cu degetul către președinte, ceea ce ar fi incorect, pentru că în Constituție avem prezumția de nevinovăție. Dar nici nu putem rămâne cu o suspiciune atât de gravă care să planeze asupra președintelui...

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/9.III.2017

Vă mulțumesc, domnule deputat.

...adică asupra celui care s-a pus în fruntea luptei anticorupție și care reclamă respectarea statului de drept. Mulțumesc mult, domnule președinte.

Mulțumesc mult.

Urmează domnul Daniel Olteanu, de la PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am atras atenția asupra faptului că județul Vaslui lipsește, în acest an, de pe harta investițiilor în infrastructură, conform datelor care reies din fișele de obiectiv publicate de Ministerul Transporturilor. Pentru cel mai avansat proiect, varianta ocolitoare Bârlad, ni s-a dat un nou termen, 2019, ceea ce înseamnă o asumare a faptului că actualul Guvern pasează responsabilitatea finalizării către viitorul Executiv. Celelalte obiective ori sunt în aer și li se caută finanțare, de pildă varianta ocolitoare Vaslui, ori există doar la nivel de întreținere, cum ar fi drumul național Vaslui–Bacău, ori nu există deloc.

În condițiile în care este recunoscut rolul de antrenare pe care îl au investițiile în infrastructură în dezvoltarea economiei regionale, a avea o astfel de atitudine de la centru, pe termen lung, este o batjocură la adresa românilor din estul țării. Suntem 435.000 de vasluieni, după domiciliu, și din tot bugetul Ministerului Transporturilor, de miliarde de euro, pentru obiectivele din județul Vaslui nu există surse de finanțare în 2017. Ceea ce se speră e doar reactualizarea unor studii de fezabilitate sau găsirea unor soluții de finanțare. Sunt puși pe lista de așteptare tot românii care au fost abandonați.

În aceste condiții, Programul național de dezvoltare locală ar putea fi un instrument prin care să fie echilibrate investițiile la nivelul celor mai sărace comunități. Județul Vaslui a încheiat anul 2016 cu peste 400 de proiecte acceptate la finanțare și sper că și acest Guvern va înțelege că, pentru a nu abandona cu totul această zonă, trebuie să finanțeze masiv proiectele publice locale, mai ales acolo unde lipsesc marile investiții ale statului.

Prin urmare, este o obligație a Guvernului să finanțeze lucrările în derulare și să accepte la finanțare toate proiectele județului Vaslui care îndeplinesc condițiile din punctul de vedere al documentațiilor, indiferent de punctaj. A pune unitățile administrativ-teritoriale din Vaslui să concureze între ele, în condițiile în care statul taie județul de pe lista marilor investiții în infrastructură, ar fi o greșeală impardonabilă. Nu există un clasament al sărăciei, tot județul este abandonat.

Mulțumesc, domnule deputat. Să vă apropiați de sfârșit.

care beneficiază de mari proiecte de infrastructură nu va face decât să apese și mai tare bugetul alocat asistenței sociale. Vă mulțumesc.

Daniel Olteanu, deputat de Vaslui.

Mulțumesc și eu.

Urmează, de la USR, domnul Pop.

Aveți un minut și jumătate, cât v-a rămas din partea colegului. Cu regrete, dar timpul nu ne iartă.

Mulțumesc. Bună ziua! Domnule președinte,

Stimați colegi,

S-ar putea crede că urmează să citesc un raport de cel puțin 1.000 de pagini. Și pe bună dreptate.

Istoria recentă a sistemului sanitar românesc este un șir nesfârșit de abuzuri și tragedii, care, e adevărat, au inspirat regizori și ne-au adus distincții importante la marile festivaluri europene de film.

Paralizat de influența politicului, corupt pe toate palierele de uriașele sume de bani provenite din contribuții, autocratic și discreționar, „dacă vreau să închid o secție, o închid” – citatul aparține distinsului coleg, deputat al PNL, domnul Stamatian –, sistemul sanitar românesc este pentru cei mai mulți dintre noi ciumă și pentru foarte puțini, cei aleși, mumă.

Au fost și sunt, desigur, insule de speranță în tot acest „Gulag” românesc al sănătății publice.

Tineri sau bătrâni, medici sau manageri, asistente sau simpli brancardieri, profesioniști la început de drum sau veterani îndreptățiți cu adevărat să poarte medalii de merit, acești oameni sunt singurele lumini pentru pacienții români, condamnați să înoate într-un ocean de neputință, disperare și confuzie. Ba chiar nu de mult a existat și un tânăr ministru care, în primăvara lui 2016, a început curajos o reformă, în numele căreia astăzi este demonizat în fel și chip în mass-media...

Mulțumesc. Vă apropiați de final...

...în timp ce reformele începute sub mandatul lui sunt dezmembrate, una câte una.

La fel ca în anul 2005, anul „Morții domnului Lăzărescu”, România este pe ultimele locuri în ceea ce privește performanța sistemului de sănătate.

Mulțumesc, domnule deputat.

Joi, 2 martie, la...

Văd extrem de firească, așadar, ca o măsură de echilibrare, deși incomparabil mai mică din perspectiva efortului bugetar, finanțarea integrală a proiectelor depuse de unitățile administrativ-teritoriale din județul Vaslui în cadrul PNDL. În același timp, Guvernul trebuie să aibă în vedere faptul că tăierea județului Vaslui de pe lista celor

Domnule deputat, vă mulțumesc.

Am stabilit o regulă. Nu sunteți de cuvânt.

Nu, nu mai aveați, am calculat. Fiți paroliști, fiți oameni de cuvânt, că așa e regula! Nu. V-am întrerupt la 1,35 minute. Vă dau încă o dată cuvântul. 15 secunde, nu mai mult.

## **Domnul Rareș Tudor Pop:**

## Mulțumesc.

Joi, 2 martie, la Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaților va avea loc o dezbatere publică pe tema Ordonanței nr. 79/2016. Plecând de la Propunerea de respingere a Ordonanței nr. 79, sosită de la Senat, plecând de la ce reprezintă această ordonanță în mecanismul de reformă a sistemului, discutăm pe argumente, de ce a trebuit să fim contra sau pentru respingere.

## Mulțumesc.

Vă rog, fac apel în special la Grupul USR. Sunt aici câteva reguli, trebuie respectate, da?

Mai departe.

Domnul Todoran, de la PMP, dacă a venit? Movilă... n-a venit.

Ne întoarcem la PSD, doamna Camelia Gavrilă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

## Distinși colegi,

Vă supun atenției dumneavoastră, la acest moment, o temă esențială a educației tinerilor: alegerea unui traseu profesional adecvat aptitudinilor, vocației lor, dar și cerințelor de pe piața muncii. Este vorba de recenta discuție, în Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților, legată de Ordonanța nr. 81, care se referă la învățământul dual.

Această inițiativă îndelung așteptată atât de actorii direct sau indirect implicați în procesul de învățământ – părinți, elevi, profesori, cadre didactice –, cât și de operatorii economici este foarte importantă, pentru că se asigură o bună corelare a ofertei educaționale cu cerințele reale de pe piața muncii, dar și importante oportunități de integrare pe această piață a viitorilor absolvenți care au parcurs un tip de învățământ mult mai ancorat în contextul globalizării generale, în necesitatea de formare a unei resurse umane naționale competitive.

Este important de precizat că au fost consultări anterioare substanțiale cu Administrația Prezidențială, ministere, ambasade, camere de comerț, instituții de învățământ, sindicate și patronate și că se răspunde prin această inițiativă legislativă unei dorințe vechi, importante, aceea de a lega mai bine procesul de învățământ de piața muncii și de așteptările operatorilor economici.

În felul acesta putem considera că tinerii aflați în momentul marilor alegeri de viață primesc o șansă în plus pentru a se pregăti mai profund, temeinic, într-o corelație cu agenții economici, printr-un stagiu de practică adecvat și printr-o posibilitate de a găsi un loc de muncă mai bine plătit și mai credibil.

Dincolo de toate detaliile tehnice legate de această inițiativă, este important de precizat implicarea operatorilor economici în procesul de desfășurare a învățământului tehnic și profesional, în toate etapele acestuia, încă de la construcția curriculară, apoi desfășurarea activității, prezența în consiliile de administrație, evaluarea și certificarea competențelor.

Mulțumesc. Vă apropiați de final...

Vom porni de la 3.000 de elevi în anul acesta și numărul va crește substanțial.

Păstrându-ne luciditatea și obiectivitatea, nu putem considera că odată cu această lege se va rezolva total problema tinerilor. Știm încă faptul că migrația reprezintă un fenomen, că și societățile dezvoltate economic se confruntă cu această problemă. Dar este importantă asigurarea unei diversități de trasee educaționale postgimnaziale. Și învățământ liceal, și învățământ...

Mulțumesc.

...tehnologic...

Vă rog să încheiați.

...și învățământ profesional dual.

Educația trebuie să rămână în atenția noastră, și nu doar o temă seducătoare de campanie, ci să aibă substanță, prin demersul legislativ prin care și programul actual de guvernare îl are în atenție.

Mulțumesc.

Camelia Gavrilă, deputat de Iași.

Fix 2,56 minute. Domnul deputat Victor Paul Dobre.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Drepturile cetățenilor într-o societate sunt extrem de importante, iar dreptul la sănătate, stipulat în Constituția României, este încălcat cu precădere în ultima perioadă, când preocuparea statului de a proteja sănătatea pacienților lasă mult de dorit, iar această preocupare se face mai degrabă pe criterii politice.

Județul Galați are peste 500.000 de locuitori și deține, la acest moment, un spital județean cu doar 900 de locuri, un spital vechi, cu aparatură depășită, un spital cu multe probleme. De aceea, în calitatea mea de deputat al județului mai sus menționat, cred că era imperios necesară construirea unui spital nou județean, de mare capacitate, dotat la cele mai noi standarde în materie. Acest lucru este cu atât mai regretabil cu cât există un teren în municipiul Galați, transferat Ministerului Sănătății, cu toate utilitățile, și trebuia să se ia în calcul faptul că această regiune se află la o distanță destul de mare de București, Iași sau Cluj, iar pacienții nu pot beneficia de asistență medicală de specialitate.

Această dorință veche a gălățenilor de a avea un spital nou a fost readusă în prim-plan de reprezentanții PNL, iar, în acest sens, personal, am depus amendamente la bugetul de stat pe 2017, amendamente respinse cu nonșalanță de actuala coaliție de guvernare. Modul în care prioritizează coaliția PSD–ALDE investițiile în sănătate mă duce cu gândul că Guvernul Grindeanu vede în România două tipuri de cetățeni: cei care îl simpatizează și ceilalți.

## Stimați colegi,

Toți ne dorim ca medicii noștri care lucrează în străinătate să se întoarcă acasă, iar eu vă întreb: unde să facă acest lucru? Multe spitale județene se află într-o stare deplorabilă, iar guvernarea PSD–ALDE ocolește această zonă de sud-est a României. Pe baza căror criterii ați luat decizia că această zonă nu are nevoie de spital? De ce ați construit un buget al sănătății fără a ține cont de nevoile sistemului și ale pacienților?

Vă apropiați de final...

Vă apropiați de final...

Avem nevoie de o acțiune fermă, prin care să luptăm pentru interesele țării noastre și ale producătorilor români, iar cuvântul de ordine în relația cu Uniunea Europeană și organismele sale trebuie să fie reciprocitatea.

Sănătatea este la fel de importantă ca educația, ca economia, iar noi nu ceream decât ca locuitorii din această zonă să fie tratați normal și omenește.

Deputat al PNL Galați, Victor Paul Dobre. Vă mulțumesc.

Și eu.

Mai are din timpul alocat domnul Todoran, de la PMP.

## **Domnul Adrian Mihăiță Todoran:**

Bună dimineața! Domnule președinte,

Dragi colegi,

Declarația mea politică este despre interesele producătorilor români, care se aplică cu prioritate.

Anul 2017 marchează 10 ani de apartenență a României la Uniunea Europeană, 10 ani în care cele patru principii definitorii ale proiectului european – libertatea de mișcare a persoanelor, a mărfurilor, a serviciilor și a capitalurilor – au reprezentat un real câștig pentru ambele părți.

Cu toate acestea, așa cum în orice parteneriat se ivesc la un moment dat divergențe, interese contrare ce duc la reevaluarea situației și impunerea unor soluții acceptate de ambele părți, acest lucru s-a întâmplat și între Uniunea Europeană și România, privind Legea nr. 150 din 2016, cunoscută drept „Legea 51% produse românești”.

După cum se știe, Uniunea Europeană a lansat oficial o procedură de infringement împotriva României cu privire la legislația care obligă marii comercianți să vândă cel puțin 51% din produsele alimentare ce provin din lanțul scurt de aprovizionare.

Comisia invocă nerespectarea libertății produselor în România.

Semnificația și înțelegerea diferită a noțiunii de „lanț scurt” este o mare problemă. Reprezintă principalul motiv al declanșării procedurii de infringement împotriva României.

În consecință, Parlamentul trebuie să ia act de acest aspect și să adapteze legislația internă la cerințele Uniunii Europene, dar, în același timp, să nu marginalizeze interesele producătorilor români.

În ceea ce privește ameliorarea legislației interne, nu trebuie să uităm că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în privința ponderii foarte ridicate a populației ocupate în sectorul agricol.

Avem nevoie de o acțiune fermă, prin care să luptăm...

Vă apropiați de final... Mulțumesc.

...intereselor...

Mulțumesc. De la PSD, doamna Mihaela Huncă.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Obiectul declarației politice: „Stimularea dezvoltării performanțelor elevilor prin organizarea centrelor de excelență județene ca unități conexe ale Ministerului Educației Naționale”.

Se află în dezbatere publică o propunere legislativă pe care doresc să o inițiez, cu privire la funcționarea centrelor județene de excelență ca unități conexe ale Ministerului Educației Naționale. În urma modificării legislative, centrele județene de excelență vor fi înființate prin Legea educației naționale și vor deveni unități afiliate ale învățământului preuniversitar, alături de centrele județene de resurse și asistență educațională.

În momentul de față, există centre de excelență, înființate prin ordin de ministru, în câteva județe care au dezvoltare economică, fiind finanțate din sponsorizări și de la bugetele autorităților locale. Însă consider că trebuie să susținem și să pregătim elevi care să fie capabili de performanță la nivel înalt în toate zonele țării, inclusiv acolo unde nu sunt aglomerări economice dezvoltate sau primării care să asigure fonduri pentru acest lucru.

Inițiativa legislativă pe care o propun are tocmai acest rol, de a realiza câte un astfel de centru în fiecare județ din România.

În noua abordare legislativă, centrele de excelență județene vor putea iniția proiecte cu finanțare europeană și vor putea genera astfel venituri suplimentare.

În acest fel, vor putea elabora și asigura implementarea unor programe de parteneriat cu diverse instituții din țară și din străinătate, cu organizații neguvernamentale, cu administrațiile locale, în scopul îmbunătățirii condițiilor și resurselor necesare educării.

Mulțumesc.

Inițiativa legislativă...

Vă apropiați de final...

...pe care o propun are, fără îndoială, un impact național. Dar sunt deputat de Botoșani și am dorit ca județul pe care îl reprezint în Parlament să aibă un rol important în realizarea acestui proiect.

De aceea, am început consultările la Botoșani, împreună cu profesori și autorități locale. Vă mulțumesc.

Mihaela Huncă, deputat al PSD Botoșani.

Mulțumesc.

De la Grupul parlamentar al PNL, vă rog.

Bună ziua!

## Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la necesitatea unei noi strategii dedicate sănătății publice din România.

Sistemul de sănătate din România se află în acest moment într-o criză profundă, care afectează siguranța populației. Se știe despre lipsa vaccinurilor din schema obligatorie de vaccinare a copiilor, despre lipsa multor medicamente importante din farmacii, despre existența infecțiilor nosocomiale în spitale, despre nemulțumirile pacienților legate de timpul lung de așteptare până la a fi consultați de medici, și lista nu se oprește aici cu enumerările.

Pentru a putea aduce îmbunătățiri acestui sistem „bolnav”, trebuie să plecăm de la definiția stării de sănătate. Organizația Mondială a Sănătății definește starea de sănătate ca „starea de bine mental, fizic și social” și nu doar ca absența bolii.

Este demonstrat că serviciile de sănătate, indiferent de nivelul de dezvoltare tehnică și de finanțare, influențează starea de sănătate a populației cu maximum 20%. Diferența de 80% e influențată de condițiile socioeconomice generale, culturale și de mediu și condiționată de vârstă, sex, factori legați de stilul de viață. De asemenea, un rol hotărâtor revine educației, mediului de muncă, condițiilor de viață, șomajului, habitatului, agriculturii și industriei alimentare, precum și calității apei potabile.

Din cele menționate mai sus reiese în mod clar faptul că o strategie pentru sănătate, cu proiecție solidă pentru viitor, trebuie să-i așeze la aceeași masă, într-un comitet interministerial, pe responsabilii sănătății, mediului, muncii, educației, economiei, agriculturii și dezvoltării pentru un proiect complex, în cadrul căruia să existe comunicare și ținte bine precizate pentru fiecare dintre ei.

Nu se poate concepe reforma în sănătate...

Mulțumesc.

Vă apropiați de final...

## **Doamna Antoneta Ioniță:**

...fără dezvoltarea corespunzătoare a prevenției, care reprezintă o direcție importantă de acțiune pentru sănătatea populației în toate statele dezvoltate din lume.

Pentru ca acest lucru să funcționeze, este necesară creșterea finanțării medicinei primare...

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Obiectul declarației politice de astăzi este cumularea pensiei cu salariul în cazul pensionării anticipate.

Am primit mai multe sesizări din partea unor cetățeni și a unor antreprenori cu privire la situația în care se interzice cumularea pensiei anticipate cu salariul.

Nemulțumirea se manifestă mai ales într-un sistem antreprenorial unde lipsește munca sau forța de muncă calificată. Persoanele în vârstă care sunt pensionate anticipat, din diverse motive, obiective, nu se pot angaja, pentru că nu vor să piardă pensia pe care o primesc în prezent.

Există argumentul că statul nu poate plăti de două ori aceeași persoană, în cazul în care aceasta ar lucra în sistemul bugetar: o dată prin plata pensiei anticipate și a doua oară prin salariu.

În opinia mea însă, această abordare este eronată și iată că produce distorsiuni majore, mai ales în sectorul privat. Pensia este un bun patrimonial. Pensia este calculată în raport cu contribuția fiecărei persoane la sistemul public de pensii. Prin urmare, pensia este un drept constituțional care nu poate fi negat și care trebuie acordat.

În al doilea rând, în majoritatea cazurilor, pensionările anticipate au fost folosite ca instrument pentru realizarea disponibilizărilor în masă, împotriva voinței celor în cauză.

În al treilea rând, interdicția cumulării pensiei cu salariul în cazul pensionărilor anticipate restrânge forța de muncă necesară antreprenorilor, care, fie se văd nevoiți să își închidă afacerea, fie să o relocheze. Acest lucru va conduce...

Mulțumesc. Vă apropiați de final...

## Sigur.

Acest lucru va conduce la concentrarea oportunităților de afaceri în marile orașe cu centre universitare și va accentua decalajele de dezvoltare față de celelalte zone ale României, cum e și cazul județului Botoșani, pe care îl reprezint în Parlamentul României.

De aceea, consider oportună eliminarea interdicției de cumulare a pensiei cu salariul în cazul pensionărilor anticipate.

Voi înainta această propunere Ministerului Muncii, dar, în același timp, consider oportună și o acțiune la nivel parlamentar pentru eliminarea acestei interdicții.

Vă mulțumesc.

Deputat Marius Constantin Budăi, Circumscripția nr. 7, Botoșani.

Mulțumesc, doamnă doctor. Vă apropiați de final...

...care reprezintă baza piramidei în sănătate. Deputat al PNL de Brăila, Antoneta Ioniță. Vă mulțumesc.

## **Domnul Marian Cătălin Predoiu:**

Mulțumesc.

De la PSD, doamna Huncă... Doamna Budăi...

Pardon, domnul Marius Budăi. Iertare!

Mulțumesc.

Domnul Neagu, de la PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Extrem de scurtă declarația politică.

Solicit și solicităm, în numele Partidului Național Liberal, dezbaterea în procedură de urgență și respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9 din 2017, care au stat la baza construcției bugetului de stat, fiind la fel de toxice ca și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13. Dincolo de nerealismul bugetului de stat, care se bazează pe o creștere economică de 5,2%, cu o creștere de colectare a veniturilor bugetare de 32% și un deficit de 3%, în construcția bugetului de stat pe 2017 PSD s-a bazat din start pe două ordonanțe de urgență – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9 din ianuarie 2017, care aduc modificări esențiale Legii finanțelor publice.

Pe de o parte, pe Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9 se elimină din Legea finanțelor publice limitele creditelor de angajament și interdicția de a schimba destinația banilor, iar Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6 oferă ministrului dezvoltării posibilitatea de a transmite aproximativ 75% din investițiile publice, cam 30 de miliarde de lei, direct, prin cea prin care președintele PSD, Liviu Dragnea, ar fi dorit-o premier și care acum este vicepremier și ministru al dezvoltării, doamna Sevil Shhaideh, adică fix pentru interesele politice și economice ale majorității PSD–ALDE.

Din acest motiv lipsesc filele de plan al investițiilor publice, care se vor finaliza abia în 20 de zile de la data publicării bugetului de stat în Monitorul Oficial.

Solicităm deci, Partidul Național Liberal, dezbaterea de urgență și respingerea celor două acte normative – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13, în această ordine, reprezintă preocuparea adevărată a PSD–ALDE și a Guvernului Grindeanu de a folosi în mod discreționar investiții publice și a se acoperi legal, prin modificarea codurilor de procedură penală.

Mulțumesc. Deputat de Sibiu, Nicolae Neagu.

## Mulțumesc.

Ca să ne încadrăm, să știți că voi limita timpul la un minut și jumătate, să fie toată lumea acoperită, până la sfârșit. Urmează, de la PSD, Silviu Macovei. Domnule deputat...

Deci rețineți: un minut și jumătate. Eu vă atenționez la un minut, dumneavoastră vă opriți la și... În Parlamentul European e un minut. Solidaritatea față de colegi vă va ajuta să vă încadrați.

Domnule președinte, Stimați colegi parlamentari,

Vă prezint astăzi declarația politică intitulată „Deblocarea administrației locale trebuie realizată cu responsabilitate”.

Mă adresez astăzi, ca reprezentant al celor aproape 100 de localități din județul Iași, vizavi de o situație care este, din păcate, generalizată la nivelul întregii Românii. Mă refer aici la acea teamă de semnătură care a cuprins administrația locală la nivel național.

Doresc să fiu foarte clar, a nu se înțelege că atac justiția sau lupta împotriva corupției, însă cadrul legislativ foarte stufos, adesea contradictoriu, cu norme de aplicare care se schimbă de la o săptămână la alta, face ca administrația locală să se afle într-un blocaj, de teamă a nu se comite ilegalități.

Pe scurt, nimeni nu mai semnează documente, de frică. Situația este cu atât mai gravă în mediul rural, unde multe primării nu au expertiza juridică necesară.

Cât de greu îi este unei primării care reprezintă o localitate cu 1.000 de locuitori să poată accesa fonduri europene? Cât de specializați pot fi funcționarii acelei primării care abia se zbate pentru a-și asigura utilitățile?

De aceea este nevoie ca întreg cadrul legislativ să fie clar și simplificat, fără interpretări și fără echivoc, normele de aplicare ale legilor să fie cu adevărat instrumente precise de utilizare a cadrului legislativ.

Vă mulțumesc. Vă apropiați de final...

Avem prea multe legi contradictorii, dar, mai mult, sunt legi care sunt interpretabile, generalizând concluzii antagoniste, chiar verdicte contrare. De foarte multe ori, nu necunoașterea legii este problema, ci tocmai faptul că este interpretabilă. Ceea ce un jurist consideră ca fiind legal o instanță poate considera ca fiind ilegal, aceasta până se ajunge la altă instanță, care o contrazice pe prima. Aici găsim sursa blocajelor în administrație, în neclaritatea legilor. Pentru a realiza...

Domnule deputat, vă rog să încheiați...

...în Parlamentul României toate aceste deziderate, ale celor care ne-au ales, avem nevoie de dezbateri ample, tratate cu seriozitate, al căror unic scop să fie generarea de soluții legislative coerente și folositoare.

Să nu uităm, responsabilitatea este a noastră, a parlamentarilor, de a revizui și de a normaliza cadrul legislativ, de a propune și a amenda legi clare și interpretabile doar într-un singur sens! Silviu Macovei, PSD Iași.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Oprea. S-a înțeles ideea, domnule Macovei.

Continui eu, în numele ieșenilor, tot pe probleme de educație. În privința cercetării, actuala putere s-a lăudat că va asigura creșterea bugetului cu 30%. La un calcul simplu, se poate sesiza că a fost atins pragul de 0,029%.

Aceeași situație este, dincolo de cercetare, și la educație, unde Executivul a alocat 3,1% din PIB, comparativ cu mult peste 5% în statele dezvoltate și 6% din Legea educației naționale.

Discutabil este și modul de abordare a creșterilor salariale, în special în mediul universitar, aplicându-se vechea procedură a guvernării Adrian Năstase: dacă ai bani la universitate, crești salariile; dacă nu, la revedere!

Astfel, constatăm, a câta oară, că PSD stă foarte bine la capitolul promisiuni electorale și manipulare statistică, dar este corijent la matematică. Grav este faptul că Guvernul Grindeanu, în timp ce a alocat cu 0,3% mai puține fonduri universităților față de anul trecut, a mărit salariile, fără a prevedea aceste măriri în buget, împovărând universitățile.

În acest context, solicităm Executivului să respecte promisiunile asumate în programul de guvernare al PSD–ALDE, iar, dacă nu, să recunoască public faptul că este incapabil să le onoreze, pentru că speranța demisiei este aproape nulă.

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL de Iași, Dumitru Oprea.

Mulțumesc și eu. 1,24 minute, perfect!

Domnul Vasile Cîtea.

Urmează, la PNL, domnul Romanescu. Apoi, în ordinea listei, doamna Tudorița Lungu.

Domnule președinte, Domnilor colegi,

Declarația mea se numește „Iașiul are nevoie de o sală polivalentă”.

Iașiul este al doilea oraș ca mărime, al doilea județ ca mărime din țară, este un mare centru universitar.

În 2016, în Iași, au studiat peste 40.000 de studenți, plus încă câteva mii de elevi, iar o sală polivalentă, un loc unde sportivii și evenimentele de anvergură mare sportivă să fie susținute nu avem.

Dacă Clujul, Sibiul, Constanța, Craiova, Bucureștiul – cu o sală și încă două în construcție – au aceste facilități, Iașiul este văduvit de un asemenea obiectiv.

În Iași există o sală care, din 2003, este ieșită din garanție. În fiecare an primește aviz provizoriu de funcționare și lucrul acesta produce mari disfuncționalități. Nu poate organiza competiții de anvergură internațională, pe baza regulamentelor federațiilor internaționale, și nu poate încuraja până la urmă activitatea sportivă a...

Mulțumesc. Vă apropiați de final, vă rog.

...tuturor tinerilor din aceste zone.

Cred că Iașiul merită o sală polivalentă nouă, modernă, la standardele federațiilor internaționale, care să permită organizarea competițiilor internaționale oficiale, și nu numai a competițiilor internaționale.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul Romanescu.

Este primordial ca sportul românesc să beneficieze de un act normativ care să nu mai dea loc la interpretări...

Vă apropiați de final... Mulțumesc.

Mai atrag atenția Ministerului Tineretului și Sportului, în speță ministrului Dunca Marius, asupra unei alte probleme, că nici până astăzi, sfârșitul lunii februarie, chiar dacă Legea bugetului de stat a fost adoptată și promulgată, federațiile sportive nu au primit alocări bugetare.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Petre Manole, de la PSD. Un minut și jumătate, vă rog.

## Bună ziua!

Declarația mea politică are legătură cu înființarea unei subcomisii antidiscriminare, pentru drepturile persoanelor cu dizabilități și ale copilului.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a dat în ultimele săptămâni semnale că tinde să devină ceea ce se așteaptă de la ea: o avangardă a drepturilor omului în Parlamentul României și în societatea românească.

Creșterea transparenței în decizia legislativă, cea a participării și a consultării societății civile sunt atât motive ale înființării subcomisiei, cât și nevoi indispensabile, într-un legislativ care are pretenția că se află în centrul unei societăți moderne și democratice.

Îmi propun ca subcomisia să fie un promotor puternic pentru legislația specifică activității ei și pentru controlul parlamentar.

Concret, aceasta înseamnă armonizarea și îmbunătățirea legislației antidiscriminare, controlul privind implementarea acesteia și monitorizarea rezultatelor ei.

Nu vom rămâne doar la nivel normativ. Mai mult, vom face tot ceea ce ne stă în putință pentru a promova întreaga legislație specifică, astfel încât să se...

Mulțumesc, domnule președinte.

Să continui practic aceeași idee a colegului Vasile Cîtea. Declarația mea politică se numește „S.O.S. sportul românesc!”.

Vin astăzi la tribuna Parlamentului pentru a aduce în atenția dumneavoastră problema finanțării activității structurilor sportive locale.

Astfel, prin Legea nr. 171/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 480/2015, practic, s-a modificat lit. b) a art. 18[1 ] din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 și se prevede că: „finanțarea activității structurilor sportive locale, constituite ca structuri nonprofit în condițiile legii, participante la competițiile sportive locale, regionale, naționale și internaționale, organizate în conformitate cu statutul și regulamentele federațiilor sportive naționale pe ramură de sport, în baza contractelor și a programelor sportive ale acestora care prevăd promovare, selecție, participare, pregătire, organizare de competiții și evenimente sportive”. Practic, „din sumele alocate pot fi finanțate toate tipurile de cheltuieli aferente contractelor și programelor sportive, inclusiv cele de natură salarială”.

Mulțumesc.

Vă apropiați de final...

...diminueze cât mai mult cazurile prin care să se poată invoca necunoașterea acestei legislații.

Îmi doresc ca această subcomisie să fie un model de transparență și dialog civic în Parlamentul românesc. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna Tudorița Lungu.

Domnule președinte de ședință...

Doamnă Tudorița Lungu, opriți...

Dragi colegi...

Opriți, vă rog, microfonul și după aceea îl porniți din nou, să plece timpul.

Domnule președinte de ședință, Dragi colegi,

N-au trecut nici două săptămâni de la adoptarea bugetului de stat, și podul de peste râul Trotuș, DN 11, Onești, stă să se prăbușească.

Vă aminteam atunci că s-ar putea să regretați votul pe care l-ați dat împotriva amendamentului parlamentarilor PNL de Bacău. O parte din pietonalul podului este deja în apă.

Și, atunci, domnule ministru Alexandru Răzvan Cuc, vă informez că membri de seamă ai Partidului Social Democrat au pus pe chituci renumita Platformă Petrochimică de la Onești și vă rog astăzi, în plenul Parlamentului, să nu puneți și dumneavoastră umărul la sărăcia și izolarea Oneștiului.

Rog, de asemenea, parlamentarii băcăuani PSD, ALDE, PMP – dacă sunt, dar nu sunt – să ne ajute să convingem ministrul că e nevoie să ia de urgență măsuri și să aloce sume pentru repararea podului de la Onești.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu. Doamna Beatrice Tudor, PSD? Nu este. Elvira Șarapatin? Nu este. Trecem la PNL, atunci. Este? Vă rog.

Da, și la PNL se pregătește domnul Pistru și, după aceea, domnul Daniel Gheorghe.

Intrăm în luna martie cu sărbătoarea mărțișorului și peste o săptămână cu Ziua internațională a femeii. Prin declarația prezentă doresc să aduc un omagiu femeilor din țara noastră și din lume și să fac unele considerații privind condiția socială și politică a femeii din perioada aceasta, pe care destinul ne-a dat-o nouă, trăitorilor de astăzi.

După datele ONU, jumătate din populația totală a lumii, de puțin peste 7 miliarde de persoane, sunt femei. Pe plan mondial, la 1.000 de femei sunt 1.010 bărbați. La noi în țară situația este puțin inversată, femeile reprezentând în jur de 51%.

De-a lungul istoriei, femeile au luptat pentru a-și cuceri un statut de egalitate în drepturi cu acelea ale bărbaților. Într-o bună parte a civilizației contemporane acest obiectiv a fost atins. Din punct de vedere juridic și politic, femeile sunt egale cu bărbații în fața legii și se bucură de aceleași drepturi și libertăți. Mai sunt încă mecanisme...

Mulțumesc, doamnă deputat. Mulțumesc, mulțumesc. Mai aveți 15 secunde.

Trebuie să închei...

Concluzia. Noi am înțeles care e ideea. Concluzia!

...închei adresând felicitări femeilor pentru ceea ce au realizat până acum și le urez noi succese pe calea afirmării lor personale și a colectivităților în care trăiesc, spre binele nostru, al tuturor.

Mulțumesc, mulțumesc.

## **Doamna Elvira Șarapatin:**

La mulți ani tuturor femeilor de 1 martie și 8 martie!

Domnule Pistru, rapid, un minut, ca la Parlamentul European, hai să vedem.

Tema declarației mele politice este „Guvernul PSD nu investește în sistemul medical arădean”.

Vizita ministrului sănătății, de săptămâna trecută, la Arad nu este altceva decât o confirmare a faptului că parlamentarii PSD nu au făcut niciun demers pentru ca sistemul medical arădean să beneficieze de fonduri necesare pentru funcționarea optimă a spitalelor din județul Arad.

Ministrul sănătății nu avea cunoștință de investițiile și fondurile promise de parlamentarii PSD, nu știa de promisiunea electorală de a construi un nou spital în Arad, de cele 30 de milioane de euro necesare pentru actualul spital județean.

Această stopare a survenit ca urmare a deciziei Guvernului PSD de a nu aproba în bugetul de stat bani necesari pentru sistemul sanitar arădean.

În prezent, Aradul se află într-o situație delicată, spitalul județean nu-și poate desfășura activitatea doar cu fondurile de la administrația județeană. Era vital pentru sistemul medical arădean ca vizita ministrului sănătății să se concretizeze într-o formă de colaborare, spre binele județului. Însă, din păcate, nu acesta a fost deznodământul.

Mulțumesc, domnule Pistru.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul Daniel Gheorghe.

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi vorbi foarte pe scurt despre o situație creată recent, respectiv Ilie Moromete denunțat la Securitate.

Din păcate, vedem cum sistemul românesc de educație încă zace sub aceleași impresii ale mentalului securist. Ilie Moromete, personaj al romanului „obsedantului deceniu”, din perspectiva marelui Marin Preda, a fost un rezistent. Rezistent la cotele obligatorii la colectiv, rezistent la colectivizare și rezistent la ceea ce a însemnat instaurarea regimului comunist. El era un om pe sistemul: spunem ca voi și facem ca noi. Din păcate, astăzi, sistemul românesc de educație tinde să creeze acest om nou. Și ceea ce am văzut la olimpiada de limba română nu vine decât să ne certifice acest fapt și să ne arate că încă toate tarele regimului comunist nu au dispărut.

Oare acesta e obiectivul nostru? Să creăm niște tineri, niște copii care să fie învățați de mici cu denunțurile, cu delațiunea, cu pâra? Probabil că nu.

De aceea, eu cred că ar fi timpul să ne revenim pur și simplu și să luăm în seamă ceea ce înseamnă o societate liberă, unde nu se trăiește pe bază de frică și unde suntem cu adevărat respectați și unde există respect între oameni.

Din păcate, cu toții am observat ce s-a întâmplat în România ultimilor ani. Și cred că nu putem să facem din delațiune o virtute națională și nu putem să introducem...

Mulțumesc...

...în sistemul de învățământ aceste nonvalori. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul Sorin Moldovan dacă e în sală? Nu e. Dacă nu, domnul Olar. Vă rog, maximum un minut. Maximum un minut!

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

În mai multe localități din Munții Apuseni și din țară au loc în aceste zile acțiuni de comemorare a eroilor Horea, Cloșca și Crișan. Răscoala condusă de acești moți, care și-au dat viața pentru popor, a contribuit la formarea conștiinței naționale a românilor, care mai târziu avea să triumfe la Revoluția de la 1848, condusă de Avram Iancu, și la Marea Unire de la 1918.

Azi, 28 februarie, se împlinesc 232 de ani de la tragerea pe roată a lui Horea și Cloșca. Înainte să moară, Horea a strigat: „Mor pentru popor!”. Nouă, politicienilor aleși de popor, nu ne cere nimeni să ne dăm viața pentru popor. Alegătorii așteaptă de la noi respect, spirit patriotic și legi bune.

Înainte de a începe răscoala, Horea a încercat, cu armele legii, să facă dreptate pentru popor...

Mulțumesc.

...ducându-se de patru ori la Viena, cu petiție la împărat. După secole de luptă pentru dreptate și libertate, azi moții sunt nevoiți să facă...

Mulțumesc, domnule Olar.

...demersuri și petiții pentru drepturile lor, pentru pădurea lor și pentru condiții mai bune de viață în Munții Apuseni. Trist, dar adevărat. La 232 de ani de la Răscoala lui Horea, moții din Apuseni au ajuns să nu aibă lemne de foc și să rabde de frig.

Mulțumesc pentru asistență și pentru ascultare.

Mulțumesc.

Mai avem o singură luare de cuvânt, de la Grupul minorităților naționale, dar nu mai mult de un minut, după care vom începe plenul. Cu rugămintea către colegii care n-au mai apucat să ia cuvântul astăzi să se reprogrameze ședința următoare. Asta e problema cu timpul, e infinit, dar nu ne ajunge niciodată.

Mulțumesc mult.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se referă la vizitele oficiale ale unor miniștri din Croația în România, în perioada martie–aprilie 2017.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În calitate de deputat ales al Uniunii Croaților din România, dar și ca fost președinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Croația, doresc să anunț că în perioada imediat următoare urmează să fie efectuate la noi în țară două-trei vizite oficiale ale unor miniștri din Croația.

Prima întâlnire cu oficialitățile române urmează să fie chiar săptămâna viitoare, în perioada 6–8 martie, când va veni ministrul educației, științei și sportului din Croația, profesor dr. Pavo Barišić, care va vizita și minoritatea croată și Liceul Bilingv Româno-Croat din Carașova, județul Caraș-Severin. După care, pe 14.03 ar trebui să vină în vizită la București domnul ministru al afacerilor externe și europene din Croația, domnul Davo Ivo Stier, iar în prima săptămână din luna aprilie, șeful Oficiului de Stat pentru Croații din afara Croației, domnul Zvonko Milas.

Mulțumesc. Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Giureci Slobodan Ghera:**

Mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sala de ședință. Și un secretar de la opoziție, la prezidiu.

Doamnă secretar Bran, vă rog, veniți la prezidiu până vine un coleg de la USR.

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei și anunț că din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 133.

Programul de lucru: 10.00–13.30 – dezbateri, 13.30–14.00 – pauză, 14.00 – vot final. După votul final: Biroul permanent al Camerei, ședința Comitetului liderilor, la ora 17.00 – ședința Birourilor permanente ale celor două Camere. ## Începem de la punctul 20.

20. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național; procedură de urgență.

Guvernul?

Vă rog să vă prezentați, colegii de la Guvern, că nu vă cunosc colegii din sală.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Attila György, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.

Proiectul Legii privind supravegherea macroprudențială are ca obiect reglementări referitoare la mandatul macroprudențial, în conformitate cu recomandarea Comitetului European pentru Risc Sistemic privind mandatul macroprudențial al autorităților naționale.

Ministerul Finanțelor susține raportul comisiei. Mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia pentru buget?

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată în vederea dezbaterii și întocmirii raportului asupra Legii privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a cererii președintelui.

Legea supusă reexaminării are ca obiect de reglementare înființarea Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială, ca structură de cooperare interinstituțională între Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Guvern, al cărei obiectiv fundamental este acela de a contribui la salvgardarea stabilității financiare prin consolidarea capacității sistemului financiar de a rezista șocurilor și prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat Legea privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național, reexaminată la solicitarea președintelui.

Membrii comisiei, în ședința din data de 22 februarie, au dezbătut cererea de reexaminare și au hotărât adoptarea parțială a cererii făcute de Președintele României, prin reformularea unor articole existente în lege.

Față de cele prezentate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, prezenta lege, cu un amendament admis, în anexa nr. 1 la prezentul raport. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Vă rog, domnule...

Vă rog să vă înscrieți, ca să vă văd de aici. Apăsați pe... Veniți acum la microfon, veniți... Apăsați și eu văd că v-ați înscris.

Neagu, domnule președinte de ședință. Mulțumesc mult de tot.

Grupul Partidului Național Liberal susține cererea de reexaminare a președintelui pe această lege și readucem

aminte că înființarea Comitetului European pentru Risc Sistemic a fost una dintre măsurile adoptate la nivelul Uniunii Europene ca răspuns la criza financiară globală, iar la nivel național, politica macroprudențială, respectiv responsabilizarea menținerii stabilității sistemului financiar în ansamblu, nefiind reglementată în mod explicit, e bine-venită.

O susținem, o votăm, așa cum este raportul Comisiei pentru buget, finanțe de la Camera Deputaților, cu amendamentele aferente.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Vot final.

21. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Guvernul, vă rog.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2016 privind completarea Codului fiscal se restabilește regimul de favoare pe care legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2015 îl acorda, respectiv extinderea scutirilor și pentru soții, respectiv soțiile veteranilor de război și văduvele de război.

Susținem raportul comisiei. Mulțumesc.

Comisia pentru buget? Domnul Badea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2016.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art. 456 și art. 469, în sensul extinderii facilităților fiscale și pentru soții/soțiile veteranilor de război și văduvele de război, împreună cu soții/soțiile lor, respectiv de scutire integrală de la plata impozitului datorat pe clădirea de domiciliu, pe un mijloc de transport și pe terenul aferent clădirii de domiciliu.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Am avut avizul favorabil al Comisiei juridice, al Comisiei pentru apărare și ordine publică, al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare și avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În urma examinării proiectului de lege, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei spre dezbatere și adoptare proiectul de lege, cu un amendament, prezentat în anexă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Vă rog.

Atât eu, cât și Grupul PNL susținem această inițiativă legislativă, pentru că ea vine să completeze și să aducă o reparație normală, morală, și celor apropiați, din familiile celor care au decedat în timpul războaielor. Și cu atât mai mult cu cât am susținut-o și în calitate de senator, în mandatul trecut. Mulțumim.

Mulțumesc. Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul de lege rămâne la votul final, cu amendamentele admise.

22. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital.

Guvernul?

Prezentul proiect de lege are ca scop transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei nr. 91/2014 a Parlamentului European și a Consiliului și vizează actele administrative ale organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, în ceea ce privește funcțiile de depozitar, politicile de remunerare și sancțiunile.

Susținem raportul comisiei. Mulțumesc.

Comisia?

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor financiare, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital

Comisia pentru buget, finanțe a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia juridică, de disciplină și imunități și de Comisia pentru afaceri europene.

De asemenea, există avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2012, în vederea armonizării cu legislația europeană existentă, conform dispozițiilor primare ale Directivei 2014/91 a Parlamentului European.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Vă rog.

Ținând cont de reglementările care se fac în conținutul acestei legi și armonizarea cu legislația europeană, Grupul Partidului Național Liberal susține proiectul de lege, în unanimitatea lui, așa cum se găsește în raportul Comisiei pentru buget, finanțe.

Mulțumesc. Alte intervenții, dacă mai sunt? Nu.

Vot final.

23. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare în vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziționarea unui bun aparținând patrimoniului cultural național mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural național mobil.

Vă rog, Guvernul.

**Domnul Alexandru Vasile Oprean** _– secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt Alexandru Oprean, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Atât Ordonanța nr. 10/2016, cât și Ordonanța nr. 19, ce va fi supusă dezbaterii plenului la următorul punct pe ordinea de zi, au avut ca obiect achiziționarea, după cum bine știți, a operei „Cumințenia pământului”, a marelui sculptor Constantin Brâncuși.

Din păcate, acest demers a rămas fără o finalitate, astfel încât Guvernul de la acea vreme a emis în 29 decembrie Hotărârea Guvernului nr. 1.016, prin care se dispunea restituirea sumelor colectate către donatori.

În aceste condiții, Ministerul Culturii și Identității Naționale nu mai poate susține un astfel de demers și, de asemenea, este de acord cu raportul comun al comisiilor pentru cultură și pentru buget, finanțe.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc. Comisia?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare în vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziționarea unui bun aparținând patrimoniului cultural național

Comisiile reunite pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și Comisia pentru buget, finanțe, bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit acest proiect de lege.

Comisiile reunite au analizat acest proiect de lege și, în urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare în vederea asigurării resurselor financiare, cu amendamentele admise prezentate în anexă. Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Domnul Márton Árpád și după aceea domnul Gheorghe.

## Domnule vicepreședinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Fiind membru în Comisia pentru cultură, trebuie să vă spun că în această comisie, anul trecut și cu un an înainte, s-a dezbătut mult asupra acestui obiect de patrimoniu.

La dezbaterea bugetului din 2000 și pentru 2016 am avut intervenții toate grupurile parlamentare.

Comisia a și adoptat anumite amendamente, prin care am introdus în bugetul de stat o sumă, de cinci milioane, prin care să se înceapă demersurile necesare pentru a putea plăti suma cerută de proprietari.

Evident că erau mai multe propuneri de sume, pentru a fi cât mai aproape de solicitările de atunci ale proprietarilor. Până una-alta, am avut bugetul cum l-am avut și s-a luat acea decizie de a încerca să se strângă banii necesari de la populație. O încercare nereușită.

Ca atare, într-adevăr, ordonanțele – că vine și cealaltă ordonanță – nu-și mai au rost, efectul lor – deși a produs efecte juridice – a devenit caduc. Ca atare, trebuie să le respingem.

Dar ideea de bază, despre care doresc să vă vorbesc, este una simplă. Dacă noi dorim să achiziționăm în domeniul public al statului opere de valoare, noi, anual, trebuie să avem în bugetul de stat o sumă de..., care să poată să rămână și pentru anul viitor și să se mai pună un bănuț, ca, în momentul în care se ivește o posibilitate de a cumpăra un astfel de obiect, statul român să-și facă datoria. Pentru că astfel de improvizații, pe care le-am avut anul trecut, nu duc nicăieri, așa cum am văzut.

Deci nu e nevoie de ordonanțe, nu e nevoie de legi, avem Legea bugetului de stat, în care trebuie să avem siguranța că avem bani și pentru renovarea imobilelor pe care le avem, de o inestimabilă valoare, și de recuperarea imobilelor care, iarăși, țin de patrimoniul cultural național. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Știrbu.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Ordonanța nr. 10 a fost amplu discutată și foarte dezbătută în comisiile de specialitate, în legislatura trecută.

Totul a plecat de la o intenție lăudabilă, și anume aceea de a cumpăra un bun de patrimoniu național din categoria „Tezaur”, celebra operă de artă a marelui nostru sculptor Constantin Brâncuși, „Cumințenia pământului”.

Așa cum spunea antevorbitorul meu, domnul Márton Árpád, la dezbaterea bugetului pe anul 2016, toți membrii Comisiei pentru cultură din Camera Deputaților au făcut un amendament prin care au solicitat Guvernului să accepte ca o sumă de 5 milioane de lei să meargă special pentru a începe negocierile și pentru achiziționarea acestui bun de patrimoniu din categoria „Tezaur”.

Bineînțeles că nu a fost acceptată această chestiune, această doleanță, această solicitare, acest amendament

al membrilor comisiei și Guvernul a spus că va da o ordonanță care va duce la achiziționarea acestui bun. Iată că ordonanța a fost dată, iată că nu s-a achiziționat această operă de artă.

În momentul de față vreau să vă spun, să vă readuc aminte celor care știți și să vă informez pe cei care nu știți acest lucru, că în fruntea Ministerului Culturii este aceeași persoană care a început în 2015 discuțiile pentru achiziționarea acestui bun, domnul Ionuț Vulpescu, care a fost și membru în Comisia pentru cultură.

Eu nu pot să-mi exprim decât speranța că Domnia Sa nu și-a schimbat părerea vizavi de dorința de a achiziționa acest bun de patrimoniu național.

Nu avem foarte mulți emisari, foarte mulți ambasadori de calibrul marelui Brâncuși noi, românii. Nu sunt foarte multe opere care sunt în țară și pe care Guvernul, poporul, noi putem să le achiziționăm, în beneficiul nostru și al generațiilor viitoare.

Ca atare, încă o dată, cu riscul de a mă repeta, îmi exprim speranța că actualul Guvern, actualul ministru, va continua discuțiile, va reactiva, dacă cumva acesta a încetat, dreptul de preemțiune al statului român pentru cumpărarea acestui bun de patrimoniu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc. Domnul Bichineț.

Domnul Bichineț, după aceea domnul Bacalbașa. Oameni grei la urmă...

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

Dați-mi privilegiul să vorbesc...

## **Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa**

**:**

Să am ocazia să vă rup eu oasele, și nu invers!

Vă rog, vă rog! Vă rog, domnule Bichineț.

Am ascultat cu mare atenție luarea de poziție a fostului ministru al culturii. Domnul Gigel Știrbu, da?

Mi-a plăcut ce ați spus dumneavoastră aici. E bine să știe toată lumea că într-o perioadă de tristă amintire, la Târgu Jiu, câțiva neinspirați voiau să smulgă din solul patriei „Coloana infinitului”. Mai târziu, alții, ați văzut, s-au și așezat cu fundul pe ea, ca într-o țeapă, și nu le-a fost prea confortabil.

Eu cred că noi toți avem datoria ca, atunci când e vorba de Brâncuși, pe care îl revendică francezii ca fiind al lor, să negociem așa cum se cuvine și tot ce a creat acest om să ajungă în România. Este o datorie patriotică! Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Bacalbașa.

## **Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:**

Această dispută despre opera din tinerețe a lui Brâncuși este o splendidă ilustrație a ceea ce se numește în logica formală _ignoratio elenchi –_ ignorarea subiectului.

Pentru că, de fapt, aici nu vorbim despre opera din tinerețe a unuia dintre cei mai importanți sculptori români, ci vorbim despre un fapt penal, ocultat cu grijă, întrucât aparține prim-ministrului venit printr-o lovitură de stat, după îndepărtarea Guvernului legal ales, și care a încercat, pe de o parte, să facă o afacere murdară, financiară, diferența de preț între 5 și 11 milioane, iar pe de altă parte a încercat să facă ceea ce Codul penal românesc denumește abuz de putere și aducere de foloase necuvenite.

S-a încercat ca prin această operă de artă – care a dus la anveloparea consiliului de miniștri al lui monsieur Cioloș... Cioloș, _excusez-moi_ ...

– să se deruteze votul bietului popor român, care a fost totdeauna amăgit și prostit. De data aceasta se pare că nu s-a reușit, și eu, personal, cer ca DNA-ul să-și facă datoria în ceea ce privește împuțita afacere Cioloș-Brâncuși!

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții?

Nu mai sunt.

Proiectul merge la votul final, cu cele trei amendamente admise.

24. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2016 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare în vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziționarea unui bun aparținând patrimoniului cultural național mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural național mobil.

Guvernul?

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum am menționat – și antevorbitorii au făcut-o –, cele două ordonanțe deja sunt caduce, astfel încât ele nu mai pot fi susținute.

Vă mulțumesc foarte mult.

Comisia?

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2016 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare în vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziționarea unui bun aparținând patrimoniului cultural național mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural național mobil

Comisiile reunite pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate spre dezbatere, în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2016.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit acest proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2016 cu prevederi care să permită ducerea la îndeplinire a lucrurilor prevăzute în această ordonanță.

În urma examinării Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2016, deputații celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2016, cu amendamentele admise prezentate în anexă. Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Vă rog.

## **Domnul Dan Vîlceanu:**

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,

Partidul Național Liberal susține prezenta lege privind respingerea ordonanței. Este, practic, o continuare a Ordonanței nr. 10.

Dar, înainte să plec de la pupitru, vreau să vă rog, doamnelor și domnilor, să încetați să-l mai politizați pe Brâncuși.

Am văzut mai devreme luări de poziție prin care unii colegi abia așteptau să și-o mai tragă, așa, unii la alții!

## **Domnul Ioan Munteanu**

**:**

Ce-i aia „tragă”?!

## **Domnul Dan Vîlceanu:**

## Da?

## **Domnul Ioan Munteanu**

**:**

Ce vocabular ai...

## **Domnul Dan Vîlceanu:**

Or, când vorbim de Brâncuși, eu cred că ar trebui să ne abținem de la asemenea lucruri, pentru că ne-am bătut joc destul de Brâncuși noi, statul român!

Vă aduc aminte că la Târgu Jiu s-au spălat operele lui Brâncuși cu jet de apă și n-am văzut pe nimeni în Parlamentul României să ia o poziție!

Vă aduc aminte că până acum nimic, nimic nu s-a întâmplat în ceea ce-l privește pe Brâncuși!

Haideți să încercăm să ne abținem de la comentarii atunci când vine vorba de Brâncuși, pentru că la Târgu Jiu e o întreagă suferință din punctul acesta de vedere.

Cred că ceea ce noi trebuie să facem este să găsim soluții, astfel încât poporul român să simtă și să vadă că îl prețuim pe Brâncuși, pentru că până acum n-am făcut nimic, iar acest demers de achiziționare a operei este unul lăudabil și cred că ar trebui continuat.

Mai mult decât atât, vă aduc aminte un lucru: s-a încercat includerea în patrimoniul UNESCO a operelor lui Brâncuși, a Ansamblului „Calea Eroilor” și a fost un fiasco total, ne-am făcut de râs. Nici măcar traducerea n-am fost în stare să o facem ca lumea!

Asta am făcut noi pentru Brâncuși și continuăm să venim în Parlamentul României și să ne ocupăm de mici polemici între noi, în loc să facem ceva!

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Bacalbașa.

## **Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:**

## Stimați colegi,

Suntem aici, în Parlamentul României, care este un organ eminamente politic al poporului român. Dacă nu am politiza subiectele pe care le abordăm înseamnă că am înșela așteptările alegătorilor noștri și că ne-am lua banii degeaba. Dar, pentru că văd minunații mei colegi de la Partidul Liberal, care îl apără pe Brâncuși, în afara oricăror sfere de discuție, deși ar trebui să fie jigniți că Brâncuși a ajuns plapumă pentru hoții pe care i-au sprijinit ei, hoți care au ajuns prim-miniștri printr-o lovitură de stat, repet, vreau să le amintesc că așa-ziși oameni de cultură, așa-ziși academicieni, și din aceia plini de epoleți culturali, au fost cei care au încercat să facă din Eminescu mortul din dulapul istoriei românești.

Mulți dintre dumneavoastră provin din trădătorii neamului românesc, care după ce au fost proletcultiști s-au făcut liberali. Și cred că Brătienii uite așa se întorc în mormânt!

Márton Árpád.

## Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor,

După cum știți, eu nu am prostul obicei de a jigni sau cel puțin încerc să evit să jignesc persoane.

Am și un alt defect – citesc, înainte de o intervenție, ce s-a întâmplat sau ce nu s-a întâmplat.

Fără să jignesc pe nimeni, eu cred că înainte de a huli, a arunca cu noroi în instituția în care vă aflați, stimați colegi, unii dintre dumneavoastră, antevorbitorul meu, ar fi bine să mai citească despre Parlament ceva.

Înainte de a declara că nu s-a discutat despre Brâncuși, să verifice dacă este adevărat, că altfel este mincinos. Câte dezbateri au fost în Comisia pentru cultură, inclusiv despre această spălare, inițiative legislative despre un muzeu „Brâncuși”, soluții, „Ziua Brâncuși”, alte asemenea...

Deci ani de zile s-au dezbătut multe dintre aceste probleme, inclusiv ce s-a realizat și ce nu s-a realizat legat de lista UNESCO.

Trebuie să vă mai spun un lucru, poate o să vă surprindă, nu e treaba Parlamentului, e treaba Guvernului, a ministrului din acel Guvern, a miniștrilor care s-au perindat pe acolo.

Deci, încă o dată, înainte de a arunca cu noroi în instituția în care vă aflați și dumneavoastră astăzi, puneți mâna pe carte și citiți ce s-a întâmplat în această aulă. Vă mulțumesc.

Domnul Turcescu.

## Bună ziua!

Nu vreau să intru într-o dispută și nici n-am de făcut o declarație legată de prețul operelor lui Brâncuși, dar aș vrea să vă ofer un element referențial. Mulți dintre dumneavoastră veniți în fiecare săptămână dinspre Aeroportul Otopeni spre Parlament. Data viitoare am să vă rog să vă uitați puțin la monumentul din Piața Presei Libere, monumentul dedicat luptei anticomuniste și intitulat „Aripi”. Este un monument inaugurat anul trecut. Acel monument a costat aproape 4 milioane de euro. Deci, de câte ori veți trece pe acolo, uitați-vă la opera respectivă de artă – eu pot să pun și ghilimelele de rigoare, mărturisesc că mi se pare hidoasă – și gândiți-vă că acest monument, acel monument, a costat statul român 4 milioane de euro.

Cred că este o discuție mai amplă, care ar trebui purtată în jurul banilor care sunt alocați pentru construirea unor astfel de monumente, la fel cum discutăm cu atâta patimă și despre banii care ar trebui alocați pentru achiziționarea unor opere ale lui Brâncuși.

Deci 4 milioane de euro – monumentul „Aripi” de la Casa Presei Libere.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul Zisopol.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Este o problemă foarte importantă problema lui Brâncuși, pentru că este o problemă națională și o problemă care, din punctul meu de vedere, depășește cu mult granițele României.

Nu pot fi de acord, fiind deputat la al treilea mandat, că în Parlamentul României nu s-a făcut nimic în ceea ce-l privește pe Brâncuși.

Sunt unul dintre coinițiatorii Legii nr. 305/2015, subliniez, ai Propunerii legislative privind declararea zilei de 19 februarie „Ziua Brâncuși”, ca sărbătoare națională. Este un exemplu elocvent și nu este singurul.

Nu vreau să vă rețin, dar este foarte important să știm adevărul.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Încheiem dezbaterile generale.

Proiectul de lege rămâne la votul final, cu cele două amendamente admise.

25. Proiectul de lege privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale. Procedură de urgență.

Guvernul?

## **Domnul Cristian Cosmin** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Numele meu este Cristian Cosmin, sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

Prin proiectul de lege se transpune Directiva 2014/67/UE, menținându-se totodată dispozițiile Legii nr. 344/2016, care se abrogă.

Obligativitatea transpunerii Directivei 2014/67/UE de către statele membre conduce la necesitatea reconfigurării cadrului legislativ existent, impunându-se crearea unui proiect de lege care să unifice dispozițiile referitoare la detașare, cuprinse în cele două directive menționate.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține raportul Comisiei pentru muncă și protecție socială din cadrul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dezbateri generale, vă rog. Comisia, mă scuzați! Comisia pentru muncă. Domnul Vexler.

## Bună dimineața!

Raport asupra Proiectului de lege privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale

Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare reconfigurarea cadrului legislativ existent, prin crearea unui act normativ care să unifice dispozițiile referitoare la detașare cuprinse în cele două directive pe care le transpune, respectiv Directiva 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii și Directiva 2014/67/UE privind punerea în aplicare a Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestărilor de servicii.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 4 octombrie 2016.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale?

Doar o rugăminte.

Vă rog.

O eroare materială, la marginalul 12, respectiv art. 7 alin. (1). În vederea îndreptării erorii materiale, sugerăm înlocuirea expresiei „eludările acesteia”, cu expresia „eludările dispozițiilor prezentei legi”.

Mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

OK.

## Dezbateri generale?

Nu sunt.

Cu amendamentele admise, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimați colegi,

Vreau doar să vă anunț că avem în sală colegi din Parlamentul Regatului Norvegiei, pe care dați-mi voie să-i salut, în numele dumneavoastră.

26. Proiectul de lege privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață. Procedură de urgență. Guvernul?

Proiectul de lege are la bază prevederile referitoare la emitenți existente în Legea nr. 297/2004 privind piața de capital și vizează în principal creșterea transparenței pe această piață și reglementarea mai strictă a abuzului de piață.

Susținem raportul comisiei. Mulțumesc.

Comisia?

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de capital

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru politică economică și avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic aplicabil operațiunilor de piață, având ca obiect instrumente financiare admise sau care urmează să fie admise la tranzacționare pe o piață reglementată ori tranzacționate pe un sistem multilateral de tranzacționare.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe au analizat proiectul de lege și, cu unanimitate de voturi, au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege, cu amendamentele prezentate în anexă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege stabilește cadrul juridic, având ca obiect instrumente financiare admise sau care urmează să fie admise la tranzacționare pe o piață reglementată ori tranzacționate pe un sistem multilateral de tranzacționare, prin asigurarea transpunerii anumitor prevederi dintr-o serie de directive ale Parlamentului European.

Grupul PNL din Camera Deputaților va vota pentru adoptarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții? Cu amendamentele admise, proiectul de lege merge la votul final.

27. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Cu termenul pentru dezbatere și vot final depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituție și art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

28. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării.

Aceeași situație, cu termen depășit.

Proiectul de lege este adoptat tacit, conform prevederilor art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

29. Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 48/2002.

Cu termenul de dezbatere și vot final depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

30. Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului semnat la București, la 4 iulie 2016, de modificare a Convenției dintre România și Republica Uzbekistan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 6 iunie 1996.

și posibilitatea de modificare a convenției, prin protocoale separate, care vor fi parte integrantă din convenție.

Protocolul își va produce efectele începând cu prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care acesta a intrat în vigoare și rămâne în vigoare până la încetarea valabilității convenției.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susține acest demers legislativ.

Guvernul?

Prin proiectul de lege se supune ratificării Convenția dintre România și Republica Uzbekistan pentru evitarea dublei impuneri.

Prin această convenție s-au actualizat titlurile de impozite, s-au revizuit o serie de definiții și s-au prevăzut noi reguli pentru schimbul de informații în domeniul fiscal.

Ministerul de Finanțe susține raportul comisiei. Mulțumesc.

Comisia?

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului semnat la București, la 4 iulie 2016, de modificare a Convenției dintre România și Republica Uzbekistan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea protocolului semnat la București, ce are în vedere modificarea protocolului și convenției, prin actualizarea tipurilor de impozite prevăzute de convenție și a definițiilor existente.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege, în forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Doamna Intotero.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Potrivit protocolului, modificările pe care le aduce convenția se referă la actualizarea tipurilor de impozite prevăzute de convenție, a definițiilor celor două state contractante și a autorităților componente în aplicarea prevederilor, precum și la modificarea articolului din convenție referitor la schimbul de informații în domeniul fiscal, în sensul includerii unor prevederi prin care se creează posibilitatea efectuării unui schimb extins de informații în domeniul fiscal, inclusiv cel bancar, ori de câte ori sunt solicitate astfel de informații.

De asemenea, sunt incluse în convenție noi prevederi, care vizează asistența în colectarea impozitelor

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Protocolului de modificare a Convenției dintre România și Uzbekistan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și capital.

Aceasta face parte dintr-un șir mai lung de convenții care să limiteze fenomenele sustragerii de la plata unor categorii de impozite.

Nu ne putem opune, așadar, unei convenții care este în acord cu legislația și obiectivele noastre interne în ceea ce privește combaterea flagelului evaziunii fiscale.

Mai mult, schimbul reciproc de informații este un instrument util, nu numai în materie fiscală, ci și bancară, putând fi util pentru acțiuni de prevenție, dar și în alte fenomene de încălcare a legii.

Protocolul semnat la București în 4 iulie 2016 include în convenție noi prevederi, care vizează asistența în colectarea impozitelor și posibilitatea de modificare a convenției, prin protocoale separate, care vor face parte integrantă din acesta.

Grupul PNL din Camera Deputaților va vota pentru adoptarea acestui act normativ. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Vot final, nefiind amendamente.

30. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Populară Chineză... Nu e în ordine aici...

Da, e 31...

31. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Populară Chineză pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor, semnat la București, la 4 iulie 2016.

Guvernul?

Prin proiectul de lege se supune ratificării Acordul dintre România și Republica Populară Chineză pe eliminarea dublei impuneri.

Prin acord sunt stabilite cote de impozit și un tratament fiscal în avantajul contribuabililor, în ambele state, cu privire la impozitarea unor venituri precum venituri din dobânzi, dividende, redevențe, salarii și pensii, a veniturilor obținute de profesori, cercetători, studenți, artiști de spectacol și sportivi, precum și a veniturilor obținute din valorificarea capitalului.

Susținem raportul comisiei. Mulțumesc.

Comisia?

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Populară Chineză pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor, semnat la București

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului dintre România și Republica Populară Chineză pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și prevenirea evaziunii fiscale.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege, în forma prezentată de Guvern. Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Doamna Intotero.

Prin noul acord se reglementează și impozitarea veniturilor sub formă de salarii și pensii.

De asemenea, se reglementează și aspecte referitoare la schimbul de informații în domeniul fiscal, metodele de eliminare a dublei impuneri asupra aceluiași venit, nediscriminarea, procedura amiabilă prin care autoritățile competente ale celor două state contractante pot soluționa unele aspecte legate de aplicarea noului acord, precum și intrarea în vigoare și perioada de valabilitate a noului acord.

Acesta va rămâne în vigoare pe o perioadă nedeterminată. După cinci ani de la intrarea în vigoare, oricare dintre cele două state poate solicita încetarea valabilității prin transmiterea unei notificări scrise.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susține această inițiativă.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin acest proiect de lege cele două părți au convenit includerea în preambulul noului acord a unei clauze antiabuz, care stipulează faptul că acest instrument juridic nu creează oportunități privind neimpozitarea sau impozitarea mai redusă, ca urmare a evaziunii fiscale sau a evitării plății impozitelor, inclusiv prin intermediul unor aranjamente financiare care au ca scop obținerea beneficiilor prevăzute de acord, în avantajul rezidenților unor state terțe.

Această prevedere urmează recomandările OCDE privind erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor.

Grupul PNL din Camera Deputaților va vota pentru adoptarea acestui act normativ. Vă mulțumesc.

Alte intervenții dacă mai sunt? Vot final.

32. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat și cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană și statele membre, pe de o parte, și Republica Kazahstan, pe de altă parte, semnat la Astana la 21 decembrie 2015.

Guvernul?

## **Domnul Alexandru Victor Micula** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt Victor Micula, secretat de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

Prin acest proiect de lege se propune ratificarea Acordului de parteneriat și cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Kazahstan, pe de altă parte, semnat la Astana la 21 decembrie 2015.

Acordul este important pentru implicarea politică și economică sporită a Uniunii Europene în Asia Centrală.

Prin consolidarea dialogului politic și îmbunătățirea cooperării în numeroase domenii, acordul va oferi fundamentul pentru eficientizarea angajamentului bilateral al României cu Republica Kazahstan, țara cea mai dezvoltată economic din Asia Centrală.

Apreciem că angajamentele importante stipulate în secțiunea comercială vor asigura îmbunătățirea cadrului juridic pentru mediul de afaceri în Kazahstan și vor încuraja creșterea volumului comerțului bilateral, în special exporturile de bunuri și servicii, ca urmare a eliminării unor bariere netarifare și aplicării mai coerente a normelor sanitare și fitosanitare, precum și de circulație a capitalurilor.

Având în vedere aceste argumente, vă rugăm să fiți de acord cu aprobarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc. Comisia pentru industrii?

Domnul Iancu. Domnul președinte Iulian Iancu.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Avem în dezbatere, spre ratificare, o lege care ratifică un acord de parteneriat dintre Uniunea Europeană și Republica Kazahstan.

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea acestui acord, care reprezintă o continuitate logică a precedentului acord, prevederile sale urmând a întări semnificativ relațiile politice dintre Uniunea Europeană și Republica Kazahstan, precum și să determine o creștere a fluxurilor comerciale, precum și a celor investiționale și de servicii dintre părți.

În urma analizei și a susținerilor făcute în fața comisiei, membrii comisiei propun plenului, în unanimitate, adoptarea proiectului de lege.

Dezbateri generale? Vă rog.

## Domnule președinte, Dragi colegi,

Proiectul legislativ pe care-l supunem astăzi aprobării reprezintă aprobarea Acordului de parteneriat și cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană și statele membre și Republica Kazahstan, pe de altă parte.

Grupul Partidului Național Liberal va vota favorabil acest proiect legislativ, ținând cont de investițiile pe care Republica Kazahstan le are în România și de posibilitatea extinderii fluxurilor comerciale și investiționale între cele două țări. Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții dacă mai sunt? Nu mai sunt. Vot final.

33. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind patrularea comună la frontiera de stat româno-ucraineană, semnat la 21 aprilie 2016 la București.

Guvernul?

## **Domnul Mihai Dan Chirică** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă numesc Mihai Dan Chirică, secretat de stat în Ministerul Afacerilor Interne.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de act normativ are ca obiect exprimarea consimțământului statului român de a fi parte la acordul bilateral în discuție.

Documentul de cooperare are în vedere îmbunătățirea cooperării între instituțiile de frontieră din cele două state și creșterea nivelului de supraveghere a frontierei de stat.

Acordul are un conținut preponderent tehnic și reglementează o serie de aspecte, după cum urmează: desemnarea autorităților competente pentru punerea în aplicare a prevederilor acordului, pentru partea română acestea fiind Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliției de Frontieră; obiectivele și modalitățile de efectuare a patrulării comune; modalitățile de trecere a frontierei de experții care realizează patrularea comună; statutul juridic și răspunderea reprezentanților autorităților de frontieră care participă la patrularea comună, precum și modalitatea în care sunt suportate cheltuielile ocazionate de punerea în aplicare a prevederilor prezentului acord.

În considerarea celor anterior menționate, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind patrularea comună la frontiera de stat româno-ucraineană, semnat la 21 aprilie 2016 la București. Vă mulțumesc.

Comisia pentru apărare. Domnul Georgian Pop.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură obișnuită, cu acest proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare patrularea comună în vederea realizării unor obiective, cum ar fi: asigurarea controlului respectării regimului juridic al frontierei de stat, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a infracțiunilor conexe acesteia, descoperirea și reținerea persoanelor care au trecut sau au încercat să treacă frontiera de stat în mod ilegal.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport de adoptare a acestui proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul Bacalbașa.

Deși nu fac parte din comisia care se ocupă de forțele armate, dat fiind că este vorba de patrularea comună și e vorba despre Basarabia de sud și Bucovina, aș vrea să-l întreb pe domnul secretar de stat dacă această practică o avem și cu alte țări cu care ne învecinăm. Aș vrea să întreb dacă patrularea se face – a ucrainenilor pe teritoriul nostru, a românilor pe teritoriul actualmente ucrainean sau pe ambele teritorii – și aș vrea să-l întreb care sunt costurile, pentru statul român, implicate în această acțiune.

Domnule deputat, chestiunea aceasta puteți să o faceți cu o interpelare, eventual, pentru că acum suntem la dezbateri generale la un proiect de lege.

Mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale? Domnul Dobre.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PNL va vota acest proiect de lege și salută realizarea acestui acord, întrucât granița cu Ucraina este o graniță complexă. De fapt, noi nu asigurăm numai frontiera României pe această graniță, ci asigurăm frontiera Uniunii Europene.

În același timp, acest acord are în vedere și o serie de activități departe de lege, complet în afara legii, care, din păcate, s-au dezvoltat de-a lungul anilor în acea zonă și, cu atât mai mult, acordul este necesar pentru preîntâmpinarea lor, pentru asigurarea măsurilor de a le opri complet.

Încă o dată, este un acord important pentru România, pentru Uniunea Europeană, îl salutăm și îl votăm.

Mulțumesc. Alte intervenții la dezbateri generale? Nu.

Legea merge la votul final.

34. Proiectul de lege pentru ratificarea celui de-al treilea protocol adițional la Convenția europeană privind extrădarea, deschis spre semnare la Strasbourg la 10 noiembrie 2010, semnat de către România la Viena la 20 septembrie 2012. Guvernul?

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

## Bună ziua!

Sunt secretar de stat la Ministerul Justiției, mă numesc Mariana Moț.

În ceea ce privește proiectul de lege supus atenției dumneavoastră astăzi, reglementează protocolul adițional la Convenția europeană privind extrădarea. Acest protocol stabilește că extrădarea, în forma simplificată, se poate face pe baza informațiilor incluse într-o cerere de arestare provizorie.

De menționat faptul că, raportat la prevederile legii interne în materia extrădării, România a formulat o declarație, în conformitate cu art. 5 din protocol, astfel încât regulile prevăzute la art. 14 din Convenția europeană privind extrădarea, ce prevăd regula specialității, nu se aplică atunci când persoana extrădată de România consimte la extrădare și renunță în mod expres la aplicarea regulii specialității.

Formularea acestei declarații a fost necesară pentru a respecta drepturile procesuale ale persoanei, astfel încât persoana care-și exprimă consimțământul la extrădare să-și mențină dreptul de a beneficia de aplicarea regulii specialității, iar renunțarea la acest beneficiu să se facă în mod expres, și nu automat.

Prin urmare, susținem proiectul de act normativ în forma adoptată de Guvern.

Vă mulțumesc.

Comisia juridică?

## Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, am fost sesizați, spre dezbatere în fond, cu acest proiect de lege pentru ratificarea celui de-al treilea protocol.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru politică externă, de asemenea, a dat un aviz favorabil, iar proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea celui de-al treilea protocol adițional la Convenția europeană privind extrădarea, deschis spre semnare la Strasbourg la 10 noiembrie 2010, semnat de către România la Viena la 20 septembrie 2012.

În urma examinării inițiativei legislative, precum și a documentelor care o însoțesc, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind ratificarea celui de-al treilea protocol.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu. Vot final.

Reexaminări

35. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2008 pentru modificarea art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Guvernul?

Proiectul de lege supus atenției dumneavoastră vizează aprobarea Ordonanței de urgență nr. 46/2008 prin care se abrogă o parte din dispozițiile art. 33 din Legea nr. 303/204 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

În esență, sunt abrogate acele dispoziții prin care accesul în magistratură se putea face prin alte forme decât concurs. Prin această modificare, accesul în magistratură este limitat numai la forma concursului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Comisia juridică?

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a fost sesizată cu acest raport de reexaminare a acestui proiect de lege.

Consiliul Legislativ și Consiliul Suprem al Magistraturii au avizat favorabil Proiectul de lege care are ca obiect de reglementare abrogarea alineatelor (5)–(10[7] ) ale art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

La 18 iunie 2008, membrii comisiei au examinat această inițiativă legislativă.

În urma examinării și a opiniilor exprimate la acea dată, cu unanimitate de voturi, a fost supus plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, acest proiect de lege.

Și Senatul a adoptat acest proiect de lege, cu modificări și completări la forma inițială.

Președintele României a solicitat Parlamentului reexaminarea legii privind aprobarea ordonanței.

Obiectul cererii de reexaminare

În cererea de reexaminare, Președintele României supune atenției următoarele aspecte:

– actul normativ trimis spre promulgare aprobă ordonanța de urgență prin care a fost eliminată posibilitatea admiterii în magistratură fără concurs, pe baza unui interviu, și, totodată, reintroduce posibilitatea ca persoanele care au îndeplinit funcția de judecător sau procuror cel puțin 10 ani și care și-au încetat activitatea din motive neimputabile să fie numite fără concurs în funcția de judecător sau procuror;

– în condițiile în care la adoptarea ordonanței de urgență s-a avut în vedere faptul că modalitățile de acces în magistratură trebuie să asigure o selecție riguroasă a viitorilor magistrați, o lege cu un asemenea conținut apare ca nejustificată.

Inițiativa legislativă, în forma sa inițială, avea ca obiect de reglementare abrogarea alin. (5)–(10[7] ) ale art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia juridică a aprobat cererea de reexaminare și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună astăzi plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Guvern, fără modificări sau completări.

Mulțumesc. Dezbateri generale din partea grupurilor? Domnul Andronache.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Partidul Național Liberal a avut o poziție constantă referitor la această reglementare, în sensul în care a susținut de fiecare dată aprobarea ordonanței de urgență în forma în care ea a fost adoptată.

Ne-am opus introducerii amendamentelor, în Senat, la momentul la care acelea au fost realizate, acele amendamente.

Și de aceea considerăm justificată cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Ca atare, susținem această cerere de reexaminare, prin faptul că se revine la forma inițială a ordonanței de urgență, fapt pentru care Partidul Național Liberal va vota pentru cererea de reexaminare a Președintelui României.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt.

36. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Din partea inițiatorilor? Nu.

Comisia? Domnul Buicu.

Mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere punctul de vedere al Ministerului Sănătății.

În urma dezbaterilor care au avut loc, Comisia pentru sănătate și familie a hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății – PL-x 881, ca fiind rămasă fără obiect, pentru că dispozițiile europene privind recunoașterea calificărilor profesionale, libera circulație a lucrătorilor, recunoașterea reciprocă a diplomelor și a certificatelor referitoare la exercitarea profesiunii de farmacist, medic dentist sau medic au fost deja transpuse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Tot domnul Buicu? Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de o inițiativă legislativă, pe care am inițiat-o alături de mulți colegi din Parlament, de transpunere a unor directive europene.

Procedurile parlamentare practic au prelungit adoptarea acestor directive europene, astfel încât în cursul anului 2016 Guvernul a adoptat o ordonanță copiind cuvânt cu cuvânt textul din inițiativa legislativă. Din punctul acesta de vedere, vreau să felicit fostul Guvern că a știut să copieze dintr-o inițiativă a unor parlamentari.

Având în vedere că a emis Ordonanța nr. 45, această inițiativă practic merge cu raport de respingere a inițiativei, iar Ordonanța nr. 45, pentru că deja are efect, va fi discutată și prezentată plenului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții?

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

În calitate de inițiator, alături de alți patru colegi, vreau să-mi permiteți, pe scurt, să susțin în fața dumneavoastră această inițiativă legislativă.

Odată cu adoptarea prezentei inițiative legislative, România va intra în rândul țărilor care își stabilesc foarte clar țintele privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi.

Prezenta inițiativă legislativă definește, în primul rând, combustibilii alternativi: energia electrică, hidrogenul, biocombustibilul, gazul natural ș.a.m.d. Definește punctele de încărcare-reîncărcare, folosind combustibili alternativi. Și – ce este foarte important, cred eu – prezenta inițiativă legislativă definește politica națională a României pentru dezvoltarea pieței de combustibili alternativi.

Țintele și obiectivele naționale pentru instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi sunt obligatorii, sunt necesare și, aș îndrăzni să spun, îndrăznețe.

Vă dau doar un singur exemplu: până la 31 decembrie 2020, România își propune înființarea unui număr corespunzător de puncte de încărcare a vehiculelor cu energie electrică accesibile publicului.

De asemenea, uitându-mă în Programul de guvernare, aprobat aici, în Parlament, vedem, la capitolul „Politică în domeniul energiei”, că dumneavoastră considerați această lege o prioritate, ceea ce este foarte bine. Și mai vedem un lucru: până în anul 2020, vă propuneți să avem în România peste 100.000 de mașini electrice. Aici, sigur, eu am mari rezerve, având în vedere că tocmai ce s-a amputat programul „Rabla”, anulând timbrul de mediu.

Revenind. La prima vedere, aceste ținte pot fi considerate extrem de ambițioase. Ultimele evoluții și decizii la nivel mondial ne conduc către concluzia, spre exemplu, că autovehiculele electrice reprezintă viitorul.

În aceste condiții, Guvernul, noi, Legislativul, industria energetică avem obligația să începem din timp această tranziție. Tranziție care, în opinia mea, va dura cel puțin 15–20 de ani.

Acest subiect nu poate fi tratat haotic. Avem cu toții obligația să contribuim la o tranziție de succes.

Și să nu uităm, dragi colegi, niciodată că Timișoara a fost primul oraș european cu străzi iluminate electric.

Vă rog, așadar, doamnelor și domnilor deputați, să susțineți această inițiativă legislativă a mea, alături de alți patru colegi, uitându-ne puțin și peste granițele României, văzând că, de exemplu, landurile germane nu vor mai permite noi înmatriculări de automobile pe benzină și motorină începând cu anul 2030, sau uitându-ne la gigantul francez în petrol și gaze naturale, „Total”, cu o capitalizare de piață de peste 100 de miliarde de euro, care și-a propus să achiziționeze și a achiziționat recent un producător de baterii cu peste un miliard de euro.

Cu aceste argumente, vă rog să susțineți această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Comisia?

Domnul Iancu.

Nu.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

37. Proiectul de lege privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi.

Din partea inițiatorilor? Domnul Bode.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Avem în dezbatere o inițiativă legislativă transpartinică, care aparține unor inițiatori și de la PSD, și de la PNL și care își propune să reglementeze printr-un cadru normativ special instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi, cu scopul de a reduce la minimum dependența de petrol și de a atenua impactul transporturilor asupra mediului, ca urmare a necesității alinierii legislației naționale de profil la normele și exigențele europene incidente în domeniu, prin transpunerea Directivei nr. 94/2014.

Membrii comisiei, după dezbateri, propun plenului, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

Aș vrea să vă spun, domnule președinte, dacă îmi permiteți, că, întrucât dezbaterea a avut loc în sesiunea Parlamentului anterior, anumite termene prevăzute de inițiatori și acceptate de comisii au fost depășite.

Și, prin urmare, vă rog să-mi permiteți să precizez că, la art. 6, termenul de „până în 18 noiembrie” se transformă în „termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”. De asemenea, la art. 11 alin. (1), termenul de „18 noiembrie 2016” devine „1 mai 2017”, iar, la alin. (2) al aceluiași articol, termenul „18 noiembrie 2016” devine „1 mai 2017”. Iar, la art. 12 alin. (1), data de „18 noiembrie 2016” se transformă în „60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Iar în prezentarea noastră, în raport, dintr-o eroare, colegii au trecut că legea este organică. De fapt, este o lege ordinară.

Mulțumesc.

Înțeleg că propunerile acestea sunt în amendamentele admise, votate, în raport, da?

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Vă rog, domnule Iancu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sunt unul dintre inițiatorii acestei propuneri legislative și, sperăm, lege.

Noi am avut în atenție, ca membri ai comisiei din Parlamentul anterior, două decizii extrem de importante ale Uniunii Europene. Prima: cea legată de adoptarea la Paris a noului tratat post-Kyoto și care practic transformă Europa într-un lider mondial al tehnologiilor de înaltă eficiență și pentru utilizarea combustibililor alternativi și a energiei regenerabile, Uniunea Europeană propunându-și ca începând cu anul 2025 să urce la 28%, iar în 2030 chiar la 30% procentul de energie regenerabilă din totalul consumului de energie al Uniunii Europene. Dar, de asemenea, își mai propune să-și reducă dependența de produsele petroliere cu 60% până în 2050.

Pentru aceasta, Uniunea Europeană a luat decizia să redeseneze toate politicile energetice. Și, în conformitate cu acest lucru, toate statele membre sunt obligate să reia politicile pe trei paliere: securitate, schimbări climatice și cele cu impact direct asupra inegalității sociale, care este un flagel la nivel european, la nivel mondial și care a generat nivelul atât de ridicat de sărăcie extremă cu care ne confruntăm astăzi.

Prin urmare, această propunere a noastră atinge patru paliere.

1. Redesenează politicile la nivelul României și pune un accent deosebit pe combustibilii alternativi. Ce înseamnă aceasta? În ordine: utilizarea în transport a energiei electrice, a hidrogenului, a gazului natural, a gazului natural lichefiat, a gazului-petrol lichefiat.

2. De asemenea, realizarea unei infrastructuri care să permită consumatorului să aibă acces de la punctul de încărcare la cel de realimentare sau de reîncărcare, printr-o infrastructură uniform distribuită pe tot teritoriul României.

3. Permite practic autorității locale să devină un actorcheie în noile politici energetice, respectiv transportul în comun local să poată utiliza atât energie electrică, cât și gaz natural lichefiat.

4. De asemenea, își mai propune o informare corectă a consumatorului român, astăzi oarecum vitregit de informațiile necesare pentru a putea ști, să fie în cunoștință de cauză cu noile tehnologii, noile instrumente, pentru reducerea propriului lui consum de materie primă energetică, cu emisii, iată, de dioxid de carbon, și a ne reașeza cu toții într-un palier informativ care să ne permită accesul la aceste tehnologii de înaltă eficiență.

De asemenea, propunem o standardizare. Practic, toate echipamentele care vor fi folosite pe teritoriul României trebuie să fie standardizate, pentru a evita contrafacerea și falsificarea, care sunt masive, astăzi, din păcate, în toate domeniile și care reprezintă un flagel la nivelul României.

Și, în încheiere, aș vrea să vă spun că această inițiativă este, dacă vreți, o mare șansă pe care România o valorifică prin consumul propriu din producția domestică, producția indigenă de gaze naturale.

Pentru aceasta, vreau să vă aduc la cunoștință, stimați colegi, că suntem în pericol, în momentul de față, să ne creăm singuri un handicap, tocmai când avem, iată, un avantaj uriaș să folosim gazele naturale din producția internă.

Pe de-o parte, avem pe masă, în dezbatere, Ordonanța Guvernului Cioloș care aduce din 2021 la 1 aprilie 2017 liberalizarea totală a prețului gazelor naturale, ceea ce înseamnă o creștere în cursul acestui an cu 41% a prețului gazelor naturale din producția internă – șoc pentru toată industria care folosește gaze și pentru producătorii de apă caldă, căldură, dar și pentru consumatorul casnic din această țară –, dar, totodată, aduce o atingere directă și acestei industrii.

Noi punem la cale acum o infrastructură, un adevărat business, care relansează practic utilizarea din producția internă a gazelor naturale, și, prin exagerarea și extrapolarea, cu 4 ani mai repede, a prețurilor, putem pune sub semnul întrebării această oportunitate de business.

De aceea vă rog, stimați colegi, toți cei care sunteți implicați la comisiile de specialitate în analiza Ordonanței nr. 64, să ne uităm cu foarte mare atenție, pentru a nu ne crea singuri un handicap în valorificarea materiei prime energetice românești.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Korodi.

Domnului președinte Iancu o să-i dau minute din partea mea, pentru că... cred că au fost importante cele ce au fost precizate.

Aș dori ca, din partea UDMR, să felicit inițiatorii. Este un proiect de lege care este bine-venit și aduce un aport semnificativ asupra standardizării, asupra deschiderii accesului către noi resurse energetice. Știm foarte bine cu ce se confruntă transportul din România. Știm foarte bine cu ce se confruntă industria. Așa că vom susține la votul final proiectul de lege.

Și este bine, și asta arată și proiectul de astăzi, că pot fi inițiative foarte bine închegate care să vină din partea Parlamentului și să nu așteptăm Guvernul ca să reacționeze și să acționeze, ci să avem dezbateri destule în Parlament, ca să știm să apreciem și să luăm decizia optimă.

Felicitări din nou.

Și vom susține. Mulțumesc.

Mulțumesc. Mai sunt intervenții? Nu. Deci...

## **Domnul Virgil Daniel Popescu:**

Domnule președinte, Dragi colegi,

Vreau să felicit inițiatorii pentru acest proiect de lege. Era și momentul ca în România să existe cadrul legislativ pentru instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi.

Cred că anumiți agenți economici privați – MOL, OMV – au luat-o deja înaintea legislației și au început instalarea. Am văzut, de exemplu, în Drobeta Turnu-Severin, la „Taverna Sârbului”, instalată deja o instalație de alimentare cu energie electrică. Cred că e momentul ca și Parla...

Cred că era momentul ca și Parlamentul să se ocupe și să aprobe acest lucru.

Îi mulțumesc domnului președinte Iancu că a sesizat, observasem și eu că sunt niște inadvertențe vizavi de termenele de punere în aplicare. Și aș dori să întreb dacă le supunem la vot. Sau cumva să le facem, pentru că în comisie nu s-au discutat. Dar cert este că nu putem aproba astăzi o lege cu intrare în vigoare la 18 noiembrie, anul trecut.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru aprobarea acestei legi. Mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Liderii, la prezidiu.

## DUPĂ PAUZĂ

Deci... liderii propun retrimiterea la comisie, pentru un sfert de oră, pentru modificarea acelor termene care erau neclare, după care întoarceți legea la plen.

Vot.

Pregătiți-vă cartelele. Unanimitate.

38. Proiectul de lege privind instituirea zilei de 25 martie ca Ziua națională a pădurilor.

Din partea inițiatorilor? Nu.

Comisia... Este?

Domnule Gheorghe, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

N-am să fac acum apologia a ceea ce înseamnă sau reprezintă rolul și importanța pădurilor în contextul actual al evoluției societății umane, însă am să fac un scurt istoric, ca să înțelegeți cum de-am ajuns să propunem această inițiativă legislativă.

Și vă reamintesc că despre chestiunea legată de păduri anteriorii noștri mari cărturari au tot vorbit și au tot scris. Primul însă care s-a aplecat asupra rolului și importanței pădurii a fost Spiru Haret, în 1902, cel care instituia Ziua sădirii arborilor.

Ulterior, regimul comunist avea să conștientizeze rolul și importanța pădurii în dezvoltarea societății românești și în 1953, prin Poșta Română, aveau să se tipărească 3 emisiuni de timbre poștale, în așa fel încât să se marcheze acest rol deosebit al pădurii.

De atunci, practic, avem un șir neîntrerupt de evenimente legate de „Luna pădurii”. Între 15 martie și 15 aprilie, în fiecare an, silvicultorii, la început, după care întreaga societate au preluat și au transpus în practică manifestări, evenimente care să conștientizeze în opinia publică, în mase, care este rolul și importanța pădurii.

În 1991, la al X-lea Congres forestier mondial de la Paris, apare pentru prima dată conceptul de dezvoltare durabilă a pădurii. Apare pentru prima dată la nivel internațional, pentru că anterior, în 1975, istoricul Constantin Giurescu, în lucrarea „Istoria pădurii românești de la începuturi până în prezent”, dezvolta acest concept la nivel național și spunea, printre altele: „Ar trebui să se taie din pădure atâta cât produce pădurea și cât îi permite starea ei”, în 1975.

Înainte de 1989, funcționa sau apăruse în spațiul public un concept. Se spunea: „În viitor, cine va avea păduri, va avea aur.”

Până atunci, conceptul era simbolic sau ducea mai mult spre partea simbolistică a activităților, a acțiunilor.

Acum însă constatăm, iată, în această perioadă tumultuoasă a schimbărilor climatice, că ce spuneau înaintașii, ce spuneau predecesorii noștri se confirmă. Constatăm acum, prin ceea ce facem noi, prin ceea ce face societatea civilă cu privire la rolul și importanța pădurii.

În 2012, Organizația Națiunilor Unite instituie Ziua internațională a pădurii în 21 martie. Noi, prin Codul silvic, Legea nr. 46/2008, am instituit între 15 martie și 15 aprilie „Luna pădurii”.

Ce facem astăzi, aici... Prin acest proiect de act normativ nu facem decât să stabilim ca în data de 25 martie să sărbătorim, la nivel național, Ziua națională a pădurii, conștientizând încă o dată rolul și importanța acesteia, mai ales în dezvoltarea viitoare a societății în general. Pentru că unul din factorii principali, nu de producție, ci de mediu, îl va reprezenta pădurea.

Marin Drăcea, un mare silvicultor român, spunea în 1936: „Câmpiile se apără la munte”. Și cât adevăr! Cât adevăr este în această frază, spusă acum mai bine de 65..., 70 de ani de Marin Drăcea.

Observăm despăduririle făcute la munte; tăierile abuzive la munte se repercutează în zona de câmpie prin fenomene de torențialitate și fenomene extreme, secetă, care se petrec parcă cu o ciclicitate nemaivăzută.

Deci cred că ar trebui ca prin instituțiile publice ale statului, prin autoritățile publice locale și centrale, ziua aceasta de 25 martie să fie sau să rămână în conștiința neamului ca o zi extrem de importantă, poate la fel de importantă ca și Ziua Națională a României.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Comisiile?

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru mediu. Domnul Borza.

Domnule președinte, Dragi colegi,

O să dau citire Raportului comun asupra Proiectului de lege privind instituirea zilei de 25 martie ca Ziua națională a pădurilor. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind instituirea zilei de 25 martie ca Ziua națională a pădurilor, transmis cu adresa PL-x 396 din 3 octombrie 2016.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 27 septembrie 2016.

La întocmirea raportului comun comisiile au avut în vedere:

- avizul favorabil al Consiliului Legislativ – 11.05.2016;

- punctul de vedere al Guvernului prin care susține

- adoptarea propunerii legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea Zilei naționale a pădurilor în data de 25 martie, cu scopul de a crește gradul de responsabilizare asupra gestionării, conservării și dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generațiilor prezente și viitoare.

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și ai Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic au examinat proiectul de lege menționat în ședința din 18 octombrie 2016.

La lucrări și-au înregistrat prezența un număr de 32 de deputați din 33.

La dezbaterea proiectului a participat, ca invitat, și doamna Erika Stanciu, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de către membrii comisiilor, s-a hotărât, în unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind instituirea zilei de 25 martie ca Ziua națională a pădurilor, în forma prezentată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul Simionca.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

25 martie este o inițiativă bună, dar totdeauna când sărbătorim ceva, când comemorăm ceva trebuie să se întâmple ceva semnificativ. Și cred că în 25 martie ar trebui să se încheie defrișarea ilegală a pădurilor.

Și, în fiecare an, dacă noi o să sărbătorim ziua de 25 martie, s-o sărbătorim prin plantări de, să zicem, 5.000 de puieți. În fiecare an, de 25 martie să mergem să plantăm, să replantăm pădurile noastre.

Și atunci cred că și spiritul civic... și comunitatea se poate implica. Și această zi într-adevăr o să aibă o însemnătate pentru noi, pentru români.

Mulțumesc.

De acord. Doamna Gavrilă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Tocmai pentru că pledoaria inițiatorului a fost și cu valoare simbolică, dincolo de valoarea științifică și tehnică, aș sublinia importanța simbolică a acestei date și a acestei sărbători și nu aș asocia-o doar cu activități legate de ceea ce fac instituțiile silvice sau zona aceasta agricolă și silvică, care, știu eu, poate că ar însemna conștientizarea de către opinia publică și are rol de sensibilizare și conștientizare.

Dar cred că trebuie să extindem subiectul și spre zona educației tinerilor, spre activitățile nonformale. Îmi pare rău că în inițiativa respectivă nu am regăsit, într-o continuitate la organizațiile nonguvernamentale, și posibilitatea instituțiilor educaționale de a desfășura activități nonformale educative, integrate în zona educației ecologice, pentru protecția mediului.

Și probabil că Ministerul Educației, dacă are reprezentant aici, ar trebui să preia ideea și să introducă în calendarul activităților educative și această zi națională, care să genereze activități, dezbateri, întâlniri și poate chiar și zona aceasta de translare din spațiul poetic de care se vorbea. Tinerii, elevii învață despre valoarea pădurii, despre toposul sacru al acesteia, despre copacul în ipostaza de _axis mundi_ , dar să intre și în zona de conservare, de plantare, de înțelegere a rolului pentru echilibrul planetar. Deci o extindere a ceea ce facem, în spațiul educațional, și cu acest tip de educație nonformală.

Mulțumesc.

Doamna Pană.

## **Doamna Adriana Doina Pană:**

## Stimați colegi,

În puține cuvinte aș vrea să subliniez ceva ce eu consider foarte important, pe lângă ce s-a spus.

Da, există o recunoaștere generală, mondială, legată de importanța pădurii. O spune și rezoluția ONU, o spunem și noi, prin Codul silvic. În o lună de zile, de fapt, se derulează toate activitățile care erau prinse în nota de fundamentare pentru stabilirea zilei de 25 martie, Ziua pădurii.

Dar ce nu s-a spus deloc până acum este că noi trebuie să ne gândim la pădure nu numai declarativ, nu numai poetic, ci pragmatic.

V-aduc aminte de anul trecut, de acum 2 ani, luptele uriașe pentru o legislație care să permită dezvoltarea durabilă a pădurilor și cât de greu a fost. Atunci vă spuneam, în momentul în care s-a votat a doua oară Codul silvic, pentru că a fost întors de la Președinție, că dintotdeauna noi am considerat că... codrul e frate cu românul și că în ziua respectivă s-a dovedit și invers, că românul e frate cu codrul.

Cât de curând vom avea, stimați colegi, ocazia să mai votăm o lege foarte importantă, care amendează contravențiile silvice. Și aș vrea să existe același suport ca și pentru Codul silvic.

Pădurea mai are nevoie de foarte multe lucruri din partea noastră. De aceea subscriu, trebuie să o cinstim, trebuie prin orice să-i arătăm valoarea.

Și chiar dacă există o zi internațională a pădurii, în 21 martie, cel puțin pe motiv că pădurea românească e considerată „plămânul Europei”, susținem și noi, PSD-ul, ca și ziua de 25 martie să fie închinată pădurii, să fie numită Ziua națională a pădurii.

Mulțumesc.

Au fost doi de la PSD, domnule Ciuhodaru. Alte intervenții? Nu sunt.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

39. Propunerea legislativă privind „Legea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918”.

Din partea inițiatorilor? Nu.

Comisii? Este? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

100 de ani de la Marea Unire, 100 de ani de la formarea statului național unitar român este un eveniment care trebuie consemnat și din punct de vedere legislativ, și din punctul de vedere al evenimentelor care se vor întâmpla în anul care vine.

Din punctul meu de vedere, cea mai importantă realizare a acestui stat, Marea Unire, statul național unitar român, trebuie să fie reprezentată și la nivel aniversar printr-o medalie comemorativă, medalie aniversară. Și să fie toate lucrurile stabilite în așa fel încât fiecare loc în care ostașii români și-au dat viața pentru această țară, pentru a se realiza Marea Unire, în Primul Război Mondial să fie consemnate și legislativ.

Eu sper că veți vota acest proiect de lege, pentru că, mai presus de toate, ființa acestui stat trebuie recunoscută, iar 100 de ani, Centenarul Marii Uniri, 100 de ani de la Primul Război Mondial trebuie consemnați.

Sper că veți susține acest demers legislativ și vă mulțumesc.

Procedură? Domnul Munteanu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Solicit retrimiterea acestui proiect de lege, pentru o săptămână, la comisie. Sunt soluții de modificare în bine a cheltuielilor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Pregătiți-vă cartelele, vă rog. Trimitere la comisie, o săptămână. Vot. Unanimitate. Propunerea a fost aprobată.

40. Proiectul de lege pentru modificarea art. 62 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Inițiatorii?

Procedură.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Solicit ca Proiectul de lege nr. 199 din anul 2015, de la poziția 40, să fie retrimis pentru două săptămâni la comisie. Sunt de clarificat câteva aspecte între punctul de vedere al Ministerului de Interne și cel al Ministerului Agriculturii.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc. Vot.

Unanimitate. Două săptămâni la comisie.

41. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție. Inițiatorii? Comisiile?

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru mediu. Domnul Borza.

Avem omul nostru.

Domnule președinte, Dragi colegi...

Sintetizați, vă rog.

Voi prezenta Raportul comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru agricultură au fost sesizate spre dezbatere pe fond cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 289/2002, transmis cu adresa PL-x 176 – 4 martie 2015.

Proiectul de lege vizează amendarea Legii privind perdelele forestiere de protecție, republicată, cu completările ulterioare, în sensul:

– redefinirii perdelelor de protecție ca bunuri de interes strategic național și local;

– modificării amplasamentului coordonatelor forestiere;

– reglementării înființării perdelelor forestiere de protecție a terenurilor agricole și în subdiviziunile din Câmpia Română, precum și în Podișul Moldovei, Podișul Getic, Podișul Mehedinți, Podișul Târnavelor și Podișul Dobrogei, zone afectate frecvent de viscole sau de inundații excesive și alunecări dezastruoase de teren, amplasarea perdelelor de protecție urmând a se face cu prioritate pe terenurile situate în zonele cele mai aride sau afectate de inundații și viscole;

– abilitării Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice – în prezent, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor... ba nu, e doar Ministerul Mediului... e textul vechi... – de a aloca în fiecare an fondurile necesare realizării perdelelor forestiere de protecție a terenurilor agricole pentru prevenirea și combaterea fenomenului de secetă și a deșertificării, respectiv de a redacta un raport anual privind activitățile de realizare a perdelelor forestiere de protecție a terenurilor agricole, raport ce va fi prezentat comisiilor de specialitate din cele două Camere ale Parlamentului.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 3 martie 2015, în calitate de primă Cameră sesizată.

Potrivit prevederilor art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, împreună cu membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au examinat proiectul de lege, în ședință comună, la data de 18 octombrie 2016.

În conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, la dezbateri a participat și doamna Erika Stanciu, secretar de stat în Ministerul Mediului și Apelor.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, în ședință comună, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție, cu amendamentele admise prevăzute în anexa nr. 1 și cu amendamentele respinse prevăzute în anexa nr. 2, care fac parte integrantă din acest raport.

Conform prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaților este Cameră Decizională.

Mulțumesc.

Mai sintetic, domnule președinte, data viitoare. Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul Tinel.

## **Domnul Tinel Gheorghe:**

Stimate colege și stimați colegi,

Un antevorbitor spunea, venind la acest microfon, că trebuie să facem..., să ieșim din zona declarativă și să facem mult mai mult pentru pădurea românească.

Nu, era corect, ca abordare.

Iată, venim în „meandrele concretului” – ca să folosesc o expresie dragă unora – și discutăm concret despre ce trebuia să facă statul român, autoritatea statului, în privința perdelelor forestiere de protecție. Pentru că Legiuitorul, pe bună dreptate, în 2002, s-a gândit să acopere acest vid legislativ și a emis o lege. A elaborat, a aprobat o lege: nr. 289. A trasat cadrul, a zis, domnule, ce reprezintă perdelele forestiere, unde trebuie să le plantăm, să le înființăm. A venit pe urmă autoritatea statului, o anumită autoritate a statului, și în 5 județe din țară – Buzău, Brăila, Ialomița, Giurgiu, Călărași –, prin institutul de specialitate, a fundamentat studii de fezabilitate pentru înființarea a aproximativ 20.000 de kilometri de perdele forestiere. Se întâmpla în anul 2005. Legea e nr. 289/2002.

Studiile de fezabilitate zac și acum în sertarele autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, fără ca statul să găsească resursă financiară necesară pentru a aloca bani pentru înființarea acestor perdele forestiere de protecție.

Eu vă reamintesc că statul român, înainte de 1989 – mint sau spun un neadevăr: înainte de 1970! –, avea pe teritoriul României, și cine își aduce aminte..., aproape 6.000 de kilometri de perdele forestiere. Cine a fost în Bulgaria, în Turtucaia, și a văzut perdelele forestiere de protecție de acolo trebuie să se gândească că ele sunt o prelungire a celor care au fost înființate în România, din 1950 până în 1964. Le-am făcut praf!

Ei, când discutăm acum de efectele climatice deosebite, de ceea ce se întâmplă în Brăila, în Buzău, în toate județele, cele mai afectate de fenomenele climatice extreme, să ne reamintim că... cele aproape 6.000 de kilometri de perdele forestiere le-am făcut praf. Așa cum am făcut praf, în multe domenii, și sistemul de irigații. Dar acum discutăm de perdelele forestiere.

Orice inițiativă legislativă, dacă nu are și acceptul Guvernului de a aloca resursa financiară necesară transpunerii în practică, rămâne o simplă inițiativă legislativă.

Noi venim la microfonul Camerei Deputaților, atragem atenția, tot spunem, subliniem de fiecare dată rolul și importanța actului normativ, dar de fiecare dată cel care guvernează pasează responsabilitatea sau trece subiectul la „și altele”.

Or, chestiunea aceasta este de o importanță primordială în momentul de față: trecerea la efectuarea, la executarea de perdele forestiere. Pentru că, o să vedeți, la amendamente

respinse avem o propunere de a susține necesitatea unei strategii naționale în privința..., în domeniul înființării perdelelor forestiere de protecție. Și noi o respingem.

Și eu întreb atunci majoritatea: cui îi e frică de o strategie națională care să aibă termene precise și alocări financiare exacte? De ce respingem noi un astfel de demers? Pentru că nu am înțeles.

Susținem inițiativa legislativă, dar sper să nu rămână un simplu document aprobat de Parlamentul României și evidențiat ca atare în analele Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții la dezbateri? Doamna Pană.

## **Doamna Adriana Doina Pană:**

## Mulțumesc.

Înainte de a mă referi strict la această inițiativă legislativă, vreau să răspund antevorbitorului.

Problema nu e că nu sunt bani pentru perdelele forestiere. Problema este legată de modul cum a fost gândită legea, pentru identificarea tuturor proprietarilor. Deci e un proces foarte, foarte greoi. Aici trebuie umblat și asta se va rezolva.

Doi. Noi nu ne opunem unei strategii naționale. Chiar avem, în programul de guvernare, prinsă o strategie națională.

Iar, revenind la proiectul de astăzi, vreau să subliniez două lucruri. Da, chiar dacă nu era neapărat o prioritate – în sensul că perdele forestiere agricole evident că trebuie să fie; sunt bani alocați de Uniunea Europeană, prin PNDR, deci e ceva absolut firesc –, dar vrem să susținem această inițiativă legislativă, noi, PSD-ul, din două motive:

1. Că apare o monitorizare a Parlamentului, legat de această activitate a ministerului, respectiv plantarea de perdele forestiere. Și anual ministerul trebuie să vină cu un raport în fața comisiilor de specialitate.

Și 2 – și i-aș ruga pe toți colegii din opoziție să mă asculte, că e vorba de câteva secunde, ce spun. Este o inițiativă legislativă strict a PNL-ului. Absolut toți inițiatorii, coinițiatorii sunt de la PNL.

Stimați colegi,

PSD susține această inițiativă legislativă, ca dovadă că în Parlament trebuie să facem ce-i bine și să nu votăm împotrivă doar pentru că ne numim „în opoziție”.

Mulțumesc.

Domnul Alexe.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Mă bucur foarte mult că și Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va susține această inițiativă legislativă, mai ales că în ultimii ani defrișările au dus la degradarea acestor terenuri.

Și am speranța că prin acest raport, de care vorbeau și doamna Pană, și colegul meu, Tinel Gheorghe, prin care vom monitoriza efectiv, în fiecare an, care este stadiul de realizare a acestor perdele forestiere, situația se va îmbunătăți în România.

Așa că la votul final sperăm să avem votul tuturor. Vă mulțumesc.

Domnul Bichineț.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Forța numerică a PMP-ului mă determină să spun că și noi vom susține acest proiect de lege, indiferent de la cine provine.

Și cred că în timpul vieții mele o să prind și eu vremea când în România vor fi perdele forestiere. Dar mă gândesc că, având 60 de ani, eu știu...?

Mulțumesc.

Mulțumim foarte mult pentru susținerea numeroasă, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu.

Avem un amendament respins pe care trebuie să vi-l supun atenției.

Dacă îl susține cineva?

Amendamentul respins. La nr. 1, art. 34, da.

## Stimate colege și stimați colegi,

La art. 34, se introduce un alineat nou, alin. (3), cu următorul cuprins: „În termen de 6 luni, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură va depune, în plenul Camerei Deputaților, strategia națională de realizare a sistemului național al perdelelor forestiere de protecție și un plan multianual care să cuprindă termenele, sumele și autoritățile respective pentru realizarea acestora.”

Eu cred că n-avem absolut niciun motiv să eliminăm un astfel de amendament, o astfel de propunere, pentru că ea creează obligații absolut pentru toți cei care vor ocupa vremelnic funcții de conducere în administrația publică centrală. Până la urmă, trebuie să instituim un cadru general, sub auspiciile căruia să se desfășoare această campanie de înființare a perdelelor forestiere și să monitorizăm această activitate, că avem capacitatea să monitorizăm această activitate.

Mulțumesc.

## Da. Vot.

43 pentru, 73 împotrivă, două abțineri, un coleg care nu votează.

Amendamentul a fost respins.

Vot pentru forma inițială.

96 pentru, 27 împotrivă, 3 abțineri, un coleg care nu votează.

Adoptat în forma inițială.

Inițiativa merge la votul final.

42. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.

Inițiatorii?

Nu.

## Comisia?

Domnul Munteanu...

Domnul... La microfon, domnule lider, că nu vorbim cu sala!

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a adoptat în ședința din 13 octombrie 2015 proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme în agricultură, cu dispoziții referitoare la o procedură simplificată de transformare a societăților agricole în societăți pe acțiuni, intrând sub incidența Legii societăților nr. 31/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul Munteanu.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Ca urmare a faptului că, la poziția 4, respectiv art. 4[1] , alin. (2) a fost eliminat, trebuie corelat cu prevederea de la poziția 10, respectiv se elimină la pct. (8)... Rămâne: „Cererea de transformare a societății agricole în societate comercială”. Apoi se elimină ce rămâne, până la „dovada verificării disponibilităților”. Este vorba de a corela această prevedere cu cea de la articolul la care m-am referit mai înainte. Mulțumesc.

Sunteți de acord, domnule Dobre? Mulțumim frumos. Domnișoara Bran.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Referitor la Proiectul legislativ nr. 673/2015 pentru completarea Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, în urma discuțiilor avute cu mai mulți fermieri pe baza acestui subiect, aceștia și-au exprimat părerea cu privire la necesitatea adoptării acestei modificări, aceasta fiindu-le necesară pentru a-și alinia societățile agricole la nivelul celorlalte societăți comerciale care activează în domeniul agricol.

Bazele Legii nr. 36/1991 au fost făcute pe structura vechilor CAP-uri, care nu mai țin pasul cu caracteristicile societăților comerciale de astăzi, fiind o formă de organizare învechită.

Acest proiect legislativ vine în sprijinul lor și propune o procedură simplificată de transformare a societăților agricole în societăți comerciale pe acțiuni, astfel încât membrii asociați, proprietarii de teren și de părți sociale, devin acționari. Odată devenită societate comercială pe acțiuni, aceasta poate atrage cu ușurință fonduri private pentru noi investiții, fonduri europene și se va facilita transmiterea acțiunilor, fiind o circulație liberă a acestora, iar acționarii vor răspunde de obligațiile asumate de societate numai în limita valorilor acțiunilor subscrise.

Ca atare, fiind o măsură bună și mult așteptată, Grupul parlamentar al PSD va susține acest proiect. Vă mulțumesc.

Mulțumim frumos. Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Cu amendamentele admise și cu corelările făcute de domnul Munteanu, inițiativa merge la votul final.

43. Proiectul de lege privind completarea art. 23 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie.

Domnul Cernea, care era inițiator, nu mai e deputat. Comisia?

Doamna... Două doamne...

Doamna Bîzgan. Am decis eu! Am hotărât eu, gata! Cu opoziția, de data aceasta!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind completarea art. 23 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din 5 septembrie 2016.

Guvernul a transmis un punct de vedere favorabil.

Comisia pentru sănătate și familie, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au avizat favorabil inițiativa legislativă.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 217/2003, în vederea îmbunătățirii cadrului legislativ în materie pentru întărirea protecției victimelor. Principalele modificări vizează stabilirea unor norme, prin care se acordă posibilitatea instanței de a dispune măsuri de control și prevenire a încălcării ordinului de restricție, precum: obligarea agresorului de a se prezenta periodic, la un interval de timp stabilit de instanță, potrivit împrejurărilor, la secția de poliție competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecție și obligarea agresorului de a da informații organului de poliție cu privire la noua locuință, în situația în care, prin ordinul de restricție, s-a dispus evacuarea lui din locuința familiei.

Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a hotărât adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a hotărât adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind completarea art. 23 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie,în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Doamna Gavrilă. Este 1 martie, de aceasta!

Subiectul este de mare complexitate și trebuie să se afle constant în atenția noastră, în atenția comisiilor de specialitate, pentru că, dincolo de violența domestică, în general violența este o temă a societății postmoderne, o societate în care valorile se amestecă cu nonvalorile, se pulverizează și este greu să găsim linia cea dreaptă. Mai ales violența domestică e un subiect important, un subiect de multe ori tabu, suportat cu stoicism de spiritul feminin, mergând și pe perpetuarea unor stereotipuri. Masculinitatea înseamnă agresivitate, feminitatea – delicatețe, îngăduință, suportare.

Cred că lucrurile acestea trebuie susținute și prin intervențiile legislative pe care le avizăm astăzi, dar nu este suficient. Sunt încă două chestiuni la care ar trebui să ne gândim – și ele făceau obiectul tangențial în inițiativa legislativă: consilierea psihologică necesară, urmată eventual de psihoterapie, pentru agresor, și, pe de altă parte, formarea constantă, stagii de pregătire, competențe noi, pentru cei care anchetează acest fenomen, știut fiind faptul că există un cerc al controlului și al abuzului, de care vorbesc psihologii, în sensul că niciodată un agresor nu-și va reveni complet și, dacă nu este monitorizat, dacă nu există o formare adecvată a celor care investighează fenomenul, violența naște violență și perpetuarea merge la nesfârșit.

Statisticile Uniunii Europene vorbesc de faptul că peste un milion de femei au trecut la un moment dat prin momente de agresivitate în viața lor, iar, în cadrul țării noastre, în jur de 400 de copii anual, de tineri, asistă la violență în familie, încât subiectul nu ține doar de respectarea drepturilor femeii, ci ține și de o atenție necesară pentru generația tânără și pentru mediul sănătos în care aceștia cresc.

Cred că ar trebui să ne dorim, dincolo de frumusețea și farmecul feminin, de sensibilitate, pe care le asociem feminității, să nu ne spunem shakespearian „ _fraility, thy name is woman_ ” – „fragilitate (sau slăbiciune), numele tău este femeie” –, ci să subliniem ceea ce înseamnă forță, inteligență, drepturi ale femeilor, respectarea integralității acesteia și a complexității pe care o reprezintă feminitatea. Mulțumesc.

Domnul Nasra.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Proiectul de lege privind completarea art. 23 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie are ca obiect îmbunătățirea cadrului legislativ în materie pentru întărirea protecției victimelor.

Principalele modificări vizează stabilirea unor norme prin care se acordă posibilitatea instanței de a dispune măsuri de control și prevenirea încălcării ordinului de restricție, precum: obligarea agresorului de a se prezenta periodic la un interval de timp stabilit de instanță, potrivit împrejurărilor, la secția de poliție competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecție și obligarea agresorului de a da informații organului de poliție cu privire la noua locuință, în situația în care, prin ordin de restricție, s-a dispus evacuarea lui din locuința familiei. Modificarea legislativă va avea un impact în ceea ce privește protecția victimelor violenței în familie, dar și reabilitarea agresorilor, va crește încrederea victimelor în instituțiile statului, care vor apela mai des la sistemul de protecție atunci când li se vor încălca drepturile de către partenerii de viață.

Agresorii vor primi tratament corespunzător, pentru a nu mai recidiva.

Prin urmare, Grupul PSD susține această inițiativă legislativă. Mulțumesc.

Domnul Todoran.

## Domnule președinte,

Deși nu am fost colegi cu domnul Cernea, inițiatorul acestui proiect, Partidul Mișcarea Populară își exprimă susținerea pentru acest proiect, deoarece această prevedere reprezintă un element în plus pentru siguranța fizică și psihică a femeilor abuzate, dar cu precădere și a copiilor.

Țin să subliniez importanța acestui proiect prin faptul că anul trecut, în 12 septembrie, în județul Alba, a fost un incident tragic, prin care un tânăr și-a agresat soția și pe tatăl acesteia, deși tatăl n-avea nicio legătură cu familia respectivă, iar după două săptămâni a decedat.

Țin să menționez faptul că tânărul avea ordin de restricție la 100 de metri față de victimă și, cu toate acestea, nu a putut fi împiedicat un tragic eveniment.

Partidul Mișcarea Populară va susține acest proiect. Mulțumim frumos.

Mulțumesc. Doamna Csép Éva.

## **Doamna Csép Éva Andrea:**

Stimate domnule președinte, Stimați colegi, Avem date drastice.

În România, din trei femei, una a fost agresată. În Uniunea Europeană, din patru femei, una a fost agresată.

Acestea sunt date, date foarte, foarte vorbitoare pentru toți din această sală. Mie mi se pare foarte interesant faptul că doar noi, femeile, vorbim despre acest fenomen. Eu vă fac, așa, o invitație, stimați colegi, și dumneavoastră, bărbați – zi de zi, în fiecare zi, trebuie să fiți atenți, așa cum și noi, femeile, suntem atente la dumneavoastră.

UDMR-ul susține această inițiativă, dar cred că este un prim pas, pentru că avem Convenția de la Istanbul, care totuși are niște... pași pe care trebuie să-i parcurgem în legislația noastră și cred că o să avem dezbateri mai multe pe tematica aceasta, încât să ne aliniem la ceea ce este pentru viitorul fetelor noastre, nepoatelor noastre, soțiilor și femeilor noastre.

Noi susținem această inițiativă, UDMR-ul va lucra în continuare și facem un apel să discutăm în continuare despre tema aceasta.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Doamnă deputat, ca să vedeți că și bărbații susțin, tocmai, vă recomand ca împreună cu președinta Comisiei pentru egalitate de șanse și cu colegele dumneavoastră să luați în discuție și hărțuirea, care este o mai mare problemă decât agresiunea în familie, hărțuirea femeilor și a fetelor.

## Domnul Bichineț.

Știam că vrea să spună domnul Bichineț și i-am luat-o înainte!

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

Văd că luările de poziție au stârnit pasiuni aici. Proiectul este bun, susținem, dar cineva trebuie să se gândească și la bărbații care o mai „fură” din când în când!

Și poate fi îmbunătățit acest proiect de lege.

Am avut privilegiul, ca președinte de consiliu județean, să construiesc în fostele pichete de grăniceri mai multe centre pentru femeile abuzate, hărțuite și am stat de vorbă cu ființele în cauză. Este mai mult decât dramatic ce se întâmplă în România, mai ales în lumea rurală, în lumea satului, unde există o concurență: cine bea mai mult, femeia sau bărbatul? Și atunci, spre final, spre seară, din nefericire, copiii dorm pe-afară, soțul își bate soția... Am văzut că participați!

Statisticile sunt alarmante, triste, derutante și noi chiar trebuie să facem ordine în acest segment! Totul pornește de la educație și tradiția noastră este un pic deficitară, pentru că așa se spunea mai înainte, că bărbatul nu-i bărbat dacă nu-și popurește femeia câteodată, ceea ce noi respingem categoric.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

44. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 5 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor.

Inițiatorii?

Nu sunt, că sunt senatori toți. Comisia juridică sau apărare.

## Mulțumesc.

Raport comun înlocuitor asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea art. 5 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 5 aprilie 2016.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 295/2004, în scopul instituirii interdicției pentru persoanele fizice și juridice de a testa și evalua anumite tipuri de arme militare și unele dispozitive destinate armelor letale, al exceptării de la interdicțiile instituite la art. 5 din Legea operatorilor economici de stat sau privați, producători de asemenea sisteme și dispozitive, în condițiile în care operațiunile efectuate au ca destinatar final exclusiv instituții publice cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale din țară sau străinătate.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru industrii și servicii au avizat favorabil.

Guvernul României susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamentele admise cuprinse în anexa la prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul Dobre.

Proiectul de lege vizează practic îmbunătățirea actualei reglementări cuprinse în Legea nr. 295 privind regimul armelor și munițiilor. Astfel, actuala reglementare nu asigura un tratament egal în ceea ce privește operațiunile cu arme și muniții între operatorii economici specializați și unitățile din subordonarea și coordonarea instituțiilor publice cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale.

Extinderea efectuării operațiunilor cu arme și muniții prevăzute de Legea nr. 295/2004 și la operatorii economici specializați, indiferent de structura capitalului social, care au ca obiect de activitate fabricarea armamentului și muniției, va asigura cadrul juridic necesar și va deschide noi oportunități privind contractarea și executarea acestor operațiuni.

În aceste condiții, Grupul PNL va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții? Dezbateri generale, da?

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 295 din 2004, în sensul, printre altele, al instituirii interdicției pentru persoanele fizice și juridice de a testa și evalua anumite tipuri de arme militare și a unor dispozitive destinate armelor letale, al exceptării de la interdicțiile instituite la art. 5 din lege a operatorilor economici de stat sau privați producători de asemenea sisteme și dispozitive, în condițiile în care operațiunile efectuate au ca destinatari finali exclusiv instituții publice cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale din țară sau străinătate.

Examinarea proiectului de lege a avut loc în ședința Comisiei pentru industrii și servicii din data de 26 aprilie.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, avizarea favorabilă.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Prin urmare, Grupul PSD susține această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu. Vot final.

## **Domnul Ioan Munteanu**

**:**

Procedură!

Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă propun să modificăm ora de dezbateri până la 13.00, în loc de 13.30, în așa fel ca votul final să rămână tot

la ora 14.00, deoarece e nevoie de un timp cât de cât liber și pentru parlamentari, având în vedere că după votul final urmează ședințele de comisii. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Vot.

Până la ora 13.00 continuăm dezbaterile și avem vot final la ora 14.00.

Mulțumesc. Vot. 109 pentru, 4 împotrivă.

Deci până la ora 13.00 dezbateri, la ora 14.00 vot final. Continuăm.

Respingeri.

45. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 96 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Comisia juridică?

Mai sintetic, doamnă deputat, vă rog, pentru că sunt respingeri și oricum nu...

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 254/2013, în sensul abrogării lit. f) a alin. (1) din art. 96.

Camera Deputaților este Cameră decizională. Comisia pentru drepturile omului a dat aviz negativ. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României nu susține adoptarea proiectului de lege.

Membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu.

Vot final.

46. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Comisia juridică? Inițiatorul?

**Domnul Ioan Munteanu**

**:**

E nevorbit astăzi, e mort!

Mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc, domnule Munteanu.

Noul Cod penal nu prevede condamnarea încercărilor extremiste, revizioniste, separatiste sau de încercare de schimbare a ordinii constituționale sau de îngreunare a exercitării puterii de stat. Acest lucru era prevăzut în vechiul Cod penal.

Acest proiect de lege, practic, acest fapt îl face, reintroduce în prevederile Codului penal condamnarea manifestărilor extremiste, revizioniste și separatiste. Consider că libertatea, democrația și tot ceea ce se întâmplă în această lume nu pot să treacă dincolo de ființa statului român și aceste reglementări trebuie reintroduse, pentru ca astfel de manifestări să fie descurajate, mai ales că în ultima perioadă constatăm că există din ce în ce mai mult astfel de atitudini.

Vă mulțumesc.

Comisia?

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 397 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, în sensul incriminării faptei constând în inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea anumitor tipuri de acțiuni, în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a respins propunerea.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților – aviz negativ.

Consiliul Legislativ – aviz negativ.

Guvernul României nu susține propunerea legislativă. Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea de voturi, respingerea propunerii.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu.

Vot final.

47. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 135/2010 privind noul Cod de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial nr. 486 din 15 iulie 2010, în vigoare din 1 februarie 2014.

Domnul Ciuhodaru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Haideți să mai vorbim puțin și de Codul penal și deciziile Curții Constituționale.

În decembrie 2014, Decizia nr. 712 a Curții Constituționale spunea că acel control judiciar este neconstituțional, pentru că nu sunt prevăzuți timpii pe durata cărora poate fi exercitat. Este vorba chiar de șapte articole din noul Cod penal, de la 211 la 217.

Proiectul meu de lege corecta tocmai aceste sesizări făcute de Curtea Constituțională, pentru că acel control judiciar, din ce în ce mai frecvent în societatea românească, nu putea să fie aplicat și, după cum știți, dacă nu se pune în termen de 45 de zile în acord Codul penal cu decizia Curții Constituționale, practic acel articol de lege nu mai există.

Ce-i drept, a venit Guvernul repede și a dat o ordonanță de urgență și a corectat aceste prevederi, dar uitați-vă și dumneavoastră câte prevederi declarate neconstituționale din Codul penal ar trebui să fie corectate, indiferent de oră! Vă mulțumesc.

Comisia juridică?

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 211 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale – aviz negativ.

Consiliul Legislativ – aviz negativ.

Guvernul României nu susține propunerea.

Membrii Comisiei juridice, cu unanimitate de voturi, au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc. Vot final.

48. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatori?

Nu.

Comisia? Comisia pentru sănătate sau juridică. Doamnă deputat, vă rog.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale – aviz negativ.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. Dezbateri?

Domnul Ciuhodaru.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și domni deputați,

Vă reamintesc că nici la ora actuală problema malpraxisului nu este reglementată în România și, din păcate, acele asigurări plătite de către corpul medical sunt făcute mai mult pentru a îngroșa buzunarele firmelor de asigurări decât pentru a merge spre binele pacientului și a acoperi ceea ce înseamnă eroare medicală.

Din punctul meu de vedere, orice măsură în acest sens trebuie susținută și vă reamintesc că am depus un proiect în Parlament privind reglementarea malpraxisului și, din păcate, niciodată el nu a ajuns să fie votat în plen.

Sper ca aceste lucruri să fie reglementate odată și odată și poate Ministerul Sănătății să vină cu un proiect de lege care să clarifice odată și odată această problemă extrem de spinoasă, problema malpraxisului din România. Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu. Vot final.

49. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora pronunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

Inițiatorii? Nu.

Comisia?

## **Domnul Ioan Munteanu**

**:**

Trebuia să cereți... pe procedură!

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Noi, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, considerăm că această lege inițiată de colegii noștri senatori are un impact deosebit de important în ceea ce privește reparațiile istorice cuvenite persoanelor care au suferit în timpul regimului comunist.

Dat fiind faptul că această lege trebuie pusă în acord cu o serie de decizii ale Curții Constituționale și pornind de la principiul necesității reparațiilor materiale pentru puținii deținuți politici care mai sunt astăzi în viață și care, în marea lor majoritate, au peste 75 de ani și au o stare de sănătate precară și o stare materială mult mai scăzută, să spunem așa, decât torționarii, care au pensii de 5–6.000 de lei, unii dintre ei, noi considerăm că această lege trebuie retrimisă la comisii, cu un termen de două luni..., două săptămâni, mă scuzați, în vederea punerii în acord a tuturor prevederilor legale și a elaborării unui proiect de adoptare pe prezenta lege.

Vă mulțumesc.

## Vot.

107 pentru, un vot împotrivă și o abținere. O săptămână la comisie.

Două sau una?

Două!

50. Propunerea legislativă privind moratoriul pentru amânarea executării silite a cetățenilor persoane fizice din imobile cu destinație de locuință.

Inițiatorii? Nu e cazul. Comisia juridică.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare amânarea executării silite a cetățenilor persoane fizice din imobile cu destinație de locuințe, dacă aceștia îndeplinesc anumite condiții.

Potrivit expunerii de motive, elaborarea propunerii legislative este justificată de necesitatea de a da posibilitatea celor care, în condițiile scăderii nivelului de trai, nu-și mai pot plăti datoriile.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a avizat favorabil.

Comisia pentru muncă a avizat negativ. Comisia pentru buget a avizat negativ.

Guvernul nu susține punctul de vedere transmis pentru adoptarea acestei propuneri legislative.

Comisia juridică a hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. Dezbateri? Nu. Vot final. 51...

E cineva de la Comisia pentru industrii aici, în sală?

Vă rog, unul dintre dumneavoastră... Veniți, domnule deputat! A venit noul raport cu modificările la termenele de la Legea infrastructurii și să citiți din nou raportul. Poate să citească oricine din comisie.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul comun suplimentar asupra Proiectului de lege privind instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi a fost elaborat și adoptat de către cele două comisii și, în acest sens, vă supunem aprobării proiectul de lege așa cum a rezultat el din raportul suplimentar.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Cu amendamentele admise, de la 1 la 23, și cu modificările făcute prin noul raport, proiectul merge la votul final.

51. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții. Inițiatori? Nu.

Comisii? Domnule Buican, _bitte_ ! Să trăiți!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința plenului Camerei Deputaților de luni, 13 iunie 2016, s-a hotărât retrimiterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în vederea examinării și depunerii unui nou raport.

La întocmirea prezentului raport comun suplimentar, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru industrii și servicii, punctele de vedere negative ale Guvernului.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 2 septembrie 2015.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, în unanimitate de voturi, menținerea raportului comun de respingere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc. Dezbateri? Fără. Vot final. 52. Propunerea legislativă...

## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe**

**:**

să caute un loc prielnic pentru a se face demersurile, inclusiv bugetare, pentru a se înființa un astfel de muzeu.

Și încă o dată vă spun – îmi pare rău că domnul Știrbu nu este aici, că v-ar explica destul, pe îndelete –, de foarte multe ori am dezbătut, încă o dată vă spun, foarte multe legi legate de această...

Ca atare, eu, grupul nostru parlamentar nu susținem, pentru că avem o astfel de lege, retrimiterea la comisie.

Procedură!

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Procedură la ce, domnule Gheorghe? La 52?

## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe**

**:**

Da.

Păi să termin de citit. ...privind realizarea Muzeului Dictaturii Comuniste. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal solicită retrimiterea proiectului de lege la comisie pentru două săptămâni.

Noi considerăm că memoria istorică în România trebuie să joace un rol fundamental. Din păcate, nu avem nicio lege a memoriei și nicio lege a recunoștinței, dar cred că pentru noi toți, indiferent de opțiunea noastră politică și indiferent din ce partide facem parte, istoria comunismului în România trebuie să rămână și să devină mai curând o carte deschisă din care să putem trage învățăminte pentru viitor și să putem educa generațiile care vin în direcția cunoașterii adevărului istoric, oricât de urât a fost el sau cât de frumos.

De aceea, mi se pare foarte important acest proiect și noi, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, considerăm că ar fi foarte bine ca el să fie revizuit și să fie adoptat de către noi toți, cei care îi reprezentăm pe români aici și care avem o datorie și față de trecutul nostru și față de eroii noștri care au luptat pentru libertate și democrație.

Vă mulțumesc.

Deci ce ați propus? Vă rog, domnule... Eu n-am înțeles nimic. Domnul Márton Árpád.

Am înțeles o simplă declarație politică, domnule Gheorghe, în rest n-am înțeles ce vreți.

## Domnule președinte,

Permiteți-mi să mai dau astăzi un sfat. Dacă este ceva în domeniul culturii, întrebați-vă un lider important din Partidul Național Liberal, fostul ministru, președinte de comisie, domnul Știrbu. Și, atunci, știți că există o astfel de lege care se ocupă pe îndelete cu toată problematica aceasta.

Am respins mai multe legi, diferite legi, pentru a se înființa colo, colo, colo un muzeu. Avem o lege pentru memorarea acelor grozăvii ce s-au întâmplat, inclusiv cu prevederea că va trebui să existe un astfel de muzeu, dând în sarcina ministerului, așa cum este în Legea muzeelor, să înființeze,

Ați făcut propunere de retrimitere? Vot.

118 pentru, 8 împotrivă. Două săptămâni retrimitere la comisie.

53. Propunerea legislativă privind monitorizarea activității autorităților administrației publice locale și organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean.

Inițiatorii?

Nu mai sunt deputați.

Din comisie, domnul Buican. Domnul Avram.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților a hotărât retrimiterea la Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, în vederea unei noi examinări și depunerii unui nou raport, a Propunerii legislative privind monitorizarea activității autorităților administrației publice locale și organismelor prestatoare de servicii publice de interes local sau județean.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a respins propunerea legislativă în ședința din 22 septembrie 2015.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ această propunere legislativă.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil.

Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor a avizat negativ propunerea legislativă.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au examinat inițiativa sus-menționată, expunerea de motive, avizul Consiliului Legislativ și punctul de vedere al Guvernului în ședința din data de 10 noiembrie 2015 și au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În ședința de luni, 27 iunie 2016, Camera Deputaților, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, a hotărât retrimiterea propunerii legislative la comisie, pentru reexaminare și depunerea unui nou raport.

În urma dezbaterii și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi – 5 voturi împotrivă –, menținerea raportului inițial de respingere a Propunerii legislative privind monitorizarea activității autorităților administrației publice locale și organismelor prestatoare de servicii publice de interes local sau județean.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Dezbateri? Nu. Procedură.

Domnule președinte,

Având în vedere faptul că proiectul de lege de la poziția 37 – PL-x 423/2016 –, care a fost retrimis la comisie pentru modificările pe care le-am solicitat, este refăcut, vă propun să-l discutăm pe acesta și după aceea să revenim la respingeri, dacă mai e timp.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Păi l-am discutat!

## **Domnul Ioan Munteanu**

**:**

Erau niște modificări și trebuie să le adoptăm!

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

L-am discutat, domnule lider, s-a citit raportul nou, cu modificările făcute la comisie. A citit domnul Chiriță, din partea comisiei, raportul nou, suplimentar, cu modificările aprobate de acele date. Am precizat!

## **Domnul Ioan Munteanu**

**:**

Gata!

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Deci la Pl-x 625 nu sunt dezbateri. Vot final. Mulțumesc. La ora 14.00, vot final.

## PAUZĂ

## **Domnul Nicolae Liviu Dragnea:**

## Bună ziua, stimați colegi!

Înainte de a începe ședința, mi-am permis să ofer colegelor noastre câte un buchețel de flori, astăzi, de 1 Martie, și le urez și în numele dumneavoastră „La mulți ani!”, să aibă o primăvară frumoasă și le mulțumesc că au acceptat să candideze și să fie colege cu noi

pentru a înfrumuseța această sală. Încă o dată, la mulți ani! Începem ședința de vot final.

Potrivit dispozițiilor art. 123 alin. (3) din regulament, în cazul votului prin mijloace electronice, înaintea ședinței de vot final se dispune verificarea cvorumului de ședință prin realizarea votului de control.

Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot și vă propun să facem acest vot de control apăsând tasta „prezent”.

Punctul 2, Proiectul de hotărâre privind eliberarea din funcție a unui secretar general adjunct al Camerei Deputaților, ca urmare a cererii de demisie.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2016 pentru modificarea art. 1[1] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2010 privind executarea serviciilor de aerofotogrammetrie și de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României și executarea serviciilor de digitizare și actualizare a Sistemului de Identificare a Parcelelor Agricole pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, PL-x 416/2016; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2016 pentru modificarea alin. (4) al art. 24[1] din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, precum și pentru stabilirea unor măsuri privind aplicarea în domeniul transportului cu metroul a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 și nr. 1.107/70 ale Consiliului, PL-x 311/2016; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru transporturi și Comisia pentru industrii propun adoptarea proiectului de lege.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Punctul 10. Legea privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național, reexaminată...

Cum?

Rectificăm.

Punctul 9, Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 15 iulie 2016, PL-x 14/2017; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Punctul 10, Legea privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național, reexaminată la cererea Președintelui României, PL-x 810/2015/2016; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune adoptarea legii cu amendamente.

Cameră decizională.

Punctul 11, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, PL-x 420/2016; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Cameră decizională.

Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare în vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziționarea unui bun aparținând patrimoniului cultural național mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural național mobil, PL-x 303/2016; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru cultură și Comisia pentru buget propun adoptarea Proiectului de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2016.

Cameră decizională.

Punctul 13, Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2016 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare în vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziționarea unui bun aparținând patrimoniului cultural național mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural național mobil, PL-x 415/2016; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru cultură și Comisia pentru buget propun adoptarea Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2016.

Punctul 14, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la București la 4 iulie 2016, de modificare a Convenției dintre România și Republica Uzbekistan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 6 iunie 1996, PL-x 19/2017; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Punctul 15, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Populară Chineză pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor, semnat la București la 4 iulie 2016, PL-x 18/2017; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Punctul 16, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat și cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană și statele membre, pe de o parte, și Republica Kazahstan, pe de altă parte, semnat la Astana la 21 decembrie 2015, PL-x 17/2017; lege ordinară.

Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege.

Punctul 17, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind patrularea comună la frontiera de stat românoucraineană, semnat la 21 aprilie 2016 la București, PL-x 16/2017; lege ordinară.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Punctul 18, Proiectul de lege pentru ratificarea celui de-al treilea protocol adițional la Convenția europeană privind extrădarea, deschis spre semnare la Strasbourg la 10 noiembrie 2010, semnat de România la Viena la 20 septembrie 2012, PL-x 15/2017; lege ordinară.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Punctul 19, Proiectul de lege privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, PL-x 423/2016; lege ordinară.

Comisia pentru industrii și Comisia pentru transporturi propun adoptarea proiectului de lege.

Punctul 20, Proiectul de lege privind instituirea zilei de 25 martie ca Ziua națională a pădurilor, PL-x 396/2016; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu propun adoptarea proiectului de lege.

Punctul 21, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție, PL-x 176/2015; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu propun adoptarea proiectului de lege.

Punctul 22, Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, PL-x 673/2015; lege ordinară.

Comisia juridică și Comisia pentru agricultură propun adoptarea proiectului de lege.

Punctul 23, Proiectul de lege privind completarea art. 23 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, PL-x 327/2016; lege ordinară.

Comisia juridică și Comisia pentru egalitate de șanse propun adoptarea proiectului de lege.

Punctul 24, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 5 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, PL-x 159/2016; lege ordinară.

Comisia juridică și Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Legi ordinare. Respingeri.

Punctul 25, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, reexaminată la cererea Președintelui României, PL-x 881/2015/2016; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune respingerea legii.

Punctul 26, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, Pl-x 235/2016; lege ordinară.

Comisia juridică și Comisia pentru sănătate propun respingerea propunerii legislative.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora pronunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, PL-x 111/2016; lege ordinară.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege.

Punctul 28, Propunerea legislativă privind moratoriul pentru amânarea executării silite a cetățenilor persoane fizice din imobile cu destinație de locuință, Pl-x 192/2013; lege ordinară.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Punctul 29, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, PL-x 579/2015; lege ordinară.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică propun respingerea proiectului de lege.

Punctul 30, Propunerea legislativă privind monitorizarea activității autorităților administrației publice locale și organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, Pl-x 625/2015; lege ordinară.

Comisia pentru administrație publică propune respingerea propunerii legislative.

Legi organice. Adoptări.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a unor acte normative conexe, PL-x 128/2016; lege organică; procedură de urgență.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Punctul 32, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, PL-x 30/2017; lege organică; procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Punctul 33, Proiectul de lege privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale, PL-x 421/2016; lege organică; procedură de urgență.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Punctul 34, Proiectul de lege privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, PL-x 422/2016; lege organică; procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Punctul 35, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2008 pentru modificarea art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și al procurorilor, reexaminată la cererea Președintelui României, PL-x 242/2008/2009; lege organică. Comisia juridică propune adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2008.

Prima Cameră sesizată.

Legi organice. Respingeri.

Propunerea legislativă pentru completarea art. 64 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, Pl-x 242/2014; lege organică; procedură de urgență.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu propun respingerea propunerii legislative.

Punctul 37, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 96 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, Pl-x 236/2016; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Punctul 38. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Pl-x 563/2014; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Punctul 39, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 135/2010 privind noul Cod de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial nr. 486 din 15 iulie 2010, în vigoare din 1 februarie 2014, Pl-x 398/2015; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Ordinea de zi a fost epuizată.

Rog membrii Biroului permanent, acum, să mergem în sala de ședință.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944459]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 32/9.III.2017 conține 48 de pagini.**

Prețul: 120,00 lei