Valeriu Todirașcu

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Dovezile neutre ale crizei profunde în care se află sănătatea au fost aduse la cunoștința cetățenilor prin două rapoarte emise de..., primul de Comisia prezidențială din 2008, care s-a ocupat de problemele sănătății și care – citez din raport – a menționat: „Din cauza disfuncțiilor sistemului sanitar, anual, mor în România 60.000 de români.”

Și un al doilea raport, emis în anul 2012 de către Institutul Britanic pentru Excelență în Sănătate NICE International, care menționa că, citez: „În România nu există nicio analiză a prețului, a eficienței costurilor, a impactului bugetar total sau a costului de oportunitate de care să se țină seama la alocarea resurselor financiare.”

Constituția menționează la art. 34 alin. (1): „Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat.” Or, atât timp cât banii din sănătate sunt utilizați – dovedit – prost, rezultă că modul actual al gestionării banilor de către Casa de Asigurări de Sănătate nu este corespunzător, pentru simplul motiv că asigură din aceeași sumă de bani o cantitate mai mică de servicii medicale la un nivel comparabil al calității, iar garanția constituțională privind ocrotirea sănătății fiind, astfel, pe fond, profund viciată.

Decesul anual a peste 60.000 de români din cauza disfuncțiilor sistemului sanitar, dar și deturnarea a peste un miliard de euro din fondurile sănătății, respectiv o treime din cei 5 miliarde alocați anual...