Nicolae-Miroslav Petrețchi

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Luna trecută, cu ocazia Zilei pământului, am susținut, de la această tribună, o alocuțiune în care am evidențiat posibilele măsuri privind diminuarea schimbările climatice, inclusiv printr-o mai mare implicare a autorităților locale.

Uniunea Europeană a pus pe primul punct al agendei sale politice Pactul verde european, care dorește să transforme Europa, până în anul 2050, în primul continent neutru din punct de vedere climatic.

O astfel de prioritizare a politicilor de mediu, precum cea făcută de Uniunea Europeană, are o însemnătate fundamentală și transmite un mesaj, în special tinerelor generații, care pot avea un cuvânt important de spus în toată această încercare de reconciliere a omului cu natura.

Astăzi, în continuarea celor menționate, vreau să aduc în discuție două dintre cauzele principale care accentuează efectele nocive ale schimbărilor climatice în țara noastră, și anume depozitarea ilegală și neadecvată a deșeurilor, sub toate formele acesteia, și defrișările ilegale.

Una dintre măsurile la care vreau să mă refer și care contribuie semnificativ la îmbunătățirea situației _de facto_ constă în organizarea și promovarea acțiunilor de ecologizare* și a celor de împădurire, care trebuie realizate periodic, după un plan prestabilit, capabil să asigure eficiența unor astfel de acțiuni.

Cunoaștem faptul că defrișarea reprezintă un factor negativ în intensificarea fenomenului de încălzire globală, sporind alunecările de teren și inundațiile, motiv pentru care beneficiile pădurilor sunt inestimabile, iar valoarea lor nu trebuie sau nu ar trebui să fie „monetizată”.

Orice campanie de împădurire, oricât de mică ar fi aceasta, dacă este făcută corect, poate contribui la îmbunătățirea vieții fiecăruia dintre noi și ne poate da speranța pentru un viitor mai sănătos.