Viorel Salan

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „Interesul României trebuie să fie mai presus de orice aspirații politice electorale”.

Cel mai important eveniment internațional în următoarele două săptămâni va fi summitul NATO de la Bruxelles din 11–12 iulie. Cele cinci teme principale ale summitului sunt: politici și planuri comune de descurajare și apărare, proiectarea stabilității, cooperarea dintre NATO și Uniunea Europeană, modernizarea și adaptarea continuă a structurii de comandă a NATO și nivelul cheltuielilor pentru apărare.

În perspectiva acestui dialog au devenit evidente eforturile susținute de Ministerul Apărării Naționale, de Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe de a defini sistematic, prin luările de poziție adoptate, că România a fost și rămâne un centru de stabilitate și un furnizor de securitate regională. Fie că ne referim la conferința internațională „Black Sea and Balkans Security Forum” sau la discuțiile din cadrul conferinței ministeriale a Forumului Salzburg, subiectul cel mai important și mai sensibil a fost peste tot asigurarea climatului de stabilitate în Europa, prin adoptarea celor mai potrivite strategii și măsuri comune eficiente.

La acestea se adaugă și marea responsabilitate care va reveni României prin preluarea pentru prima dată a președinției Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2019. Circumstanțele europene și internaționale în care se va derula acest mandat nu sunt deloc simple. Dacă însă dorim să fie un mandat de succes pentru România, este neapărată nevoie ca toate instituțiile statului să acorde Guvernului un sprijin competent, coerent, coordonat și susținut, fie că ne referim la Parlamentul României, la Administrația Prezidențială, fie la reprezentanții României din Parlamentul European, din Comitetul European al Regiunilor și din Comitetul Economic și Social European. Misiunea României va fi cu atât mai complicată cu cât al doilea pilon al politicii pe care Guvernul și-a structurat viziunea este securitatea internă a Uniunii Europene, unul dintre elementele de interes prioritar pentru toate statele membre ale Uniunii.

Ședința de astăzi a Consiliului Suprem de Apărare a Țării ar trebui să ofere o direcție comună de acțiune politică nu numai raportat la următorul Summit NATO de la Bruxelles, ci și într-o perspectivă mai largă, care să vizeze și să integreze exercitarea de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene.

Trebuie să constatăm însă din luările publice de poziție că prioritățile Președintelui României sunt cu mult diferite față de acest eșichier de proiecții guvernamentale. Ultimele declarații publice ale Președintelui României se abat mult de la aceste priorități și se plasează mai degrabă în registrul polemicilor retorice și al competițiilor electorale timpurii.

Mai întâi, Președintele României alege în mod cu totul primejdios să ceară proteste de stradă „cu toată fermitatea”, în loc să caute soluții de aplanare a tensiunilor apărute, folosind mijloacele legale juridice care-i stau la dispoziție. În Constituția României se prevede clar, la art. 80 alin. (2), între altele, că „Președintele României veghează la buna funcționare a autorităților publice” și „în acest scop, președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate”. În aceste condiții, ce mai rămâne din rolul prezidențial de mediator între stat și societate?