Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 27 iunie 2018.

Ședința va fi condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari: domnul Mario Ovidiu Oprea și domnul senator Marian Pavel.

O rog pe doamna Federovici să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Titlul declarației politice de astăzi: „Contestarea la Curtea Constituțională, folosită abuziv pentru blocarea procesului legislativ”.

## Stimate colege și stimați colegi,

În această legislatură parlamentară asistăm la un fenomen nou în practica parlamentară. Este vorba de utilizarea abuzivă a sesizărilor la Curtea Constituțională, cu scopul de a bloca activitatea Guvernului și de a întârzia reformele structurale de care are nevoie atât de mult țara noastră. Miza devine din ce în ce mai evidentă și are în vedere blocarea sau împiedicarea cu orice preț a Guvernului să pună în aplicare măsurile promise în campania electorală.

Ținta este, de asemenea, electorală. Un blocaj sau o întârziere a actului de guvernare înseamnă în final, când se trage linie, mai puține realizări pentru cetățeni, ceea ce înseamnă, implicit, mai puține voturi în viitoarele alegeri.

Ani la rând ne-am dorit ca Parlamentul să devină cu adevărat autoritatea legiuitoare cea mai importantă din România, așa cum scrie în Constituția țării. Ani la rând am condamnat cu toții apetitul guvernelor care s-au succedat la conducerea țării de a emite ordonanțe simple sau de urgență, prin care utilizau abuziv puterea delegată de legiferare în dauna Parlamentului, care este titularul de drept în această materie a realizării și emiterii legilor statului. Guvernul PSD–ALDE a încercat să reducă acest fenomen și să reducă la minimum procedura de legiferare prin ordonanțe de urgență.

De asemenea, spre deosebire de guvernările anterioare, Guvernul PSD–ALDE s-a abținut să folosească instrumentul angajării răspunderii, prin care Parlamentul este redus la o simplă mașină de vot, lipsită de capacitatea de dezbatere publică, care este esențială pentru climatul democrației al unei țări. Cele mai importante hotărâri din programul de guvernare PSD–ALDE au fost adoptate prin legi dezbătute

și votate în Parlamentul României. Până acum, cea mai mare parte a programului de guvernare a fost realizată pe cale parlamentară, începând de la Legea salarizării unitare, de la Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții și până la celelalte legi, ale justiției sau modificările la Codurile penale.

Observăm însă că, de la finalul anului trecut, opoziția și președinția au început să folosească în mod abuziv un instrument care, deși face parte din procedurile fundamentale ale statului de drept, a fost pervertit sub forma unui mijloc de a împiedica actul de guvernare. Mă refer la sesizarea la Curtea Constituțională a proiectelor de lege.

Am crezut inițial că această utilizare abuzivă a fost un mijloc de a bloca strict reforma din justiție. Cele trei legi ale justiției, nr. 303, nr. 304 și nr. 317, au trecut deja prin două sau chiar trei examene de constituționalitate, fiind contestate succesiv de către partidele din opoziție și de către Administrația Prezidențială. Am văzut însă că fenomenul nu se reduce doar la legile justiției, ci la toate legile importante pentru România și pentru cetățenii ei. A fost contestat statutul funcționarului public parlamentar, a fost contestată Legea de înființare a CNAIR, Legea pentru Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, Legea referendumului, Legea Monitorului Oficial și, nu în ultimul rând, Legea sprijinirii crescătorilor de porci și de pui.

Stau și mă întreb: ce poate fi neconstituțional că Guvernul României vine în sprijinul producătorilor români de carne de porc și de pui, pentru a face competiție companiilor străine și pentru reducerea balanței extrem de dezechilibrate între importuri și exporturi? Sunt mii de fermieri români care pur și simplu nu pot beneficia de un sprijin guvernamental pentru că președintele Iohannis și partidele din opoziție vor să facă jocuri politice și să blocheze Guvernul, astfel încât acesta să nu poată îndeplini promisiunile pentru care a fost votat de cetățeni. Este în mod clar un abuz.

Am auzit deja de contestarea modificărilor Codului de procedură penală și urmează la fel în cazul modificărilor la Codul penal, care încă nu au fost dezbătute, dar despre care știm deja că va fi contestat la Curtea Constituțională. Așadar sesizarea de constituționalitate nu are legătură cu conținutul propriu-zis. Ea trebuie făcută indiferent de cât de bine sunt făcute legile adoptate. Ea trebuie făcută pentru a bloca, pentru a încetini acest Guvern și reformele sale. Nici nu mai contează că avem deja o procedură de infringement, în baza căreia riscăm o amendă de 1,9 miliarde de euro pentru că am depășit deja termenul de modificare a Codurilor penale în sensul Directivei nr. 343/2016 privind prezumția de nevinovăție și dreptul la un proces corect. Amenda nu va fi plătită nici de președintele Iohannis, nici de partidele de opoziție care fac aceste contestații, pe bandă rulantă, la Curtea Constituțională a României.

Din nefericire însă acest abuz va forța Guvernul să revină la guvernarea prin ordonanțe de urgență, întrucât aceasta va fi singura cale care-i mai rămâne pentru a realiza programul de guvernare. Se va face însă un pas înapoi, vom înregistra un regres în democrația noastră, iar răspunderea va reveni în totalitate partidelor din opoziție și Președintelui României, care au folosit acest instrument democratic al controlului de constituționalitate, spun eu, abuziv.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

Vă mulțumim.

Îl rog pe domnul general, domnul senator Salan Viorel să poftească la microfon și pe domnul coleg Oprea Mario Ovidiu să se pregătească.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „Interesul României trebuie să fie mai presus de orice aspirații politice electorale”.

Cel mai important eveniment internațional în următoarele două săptămâni va fi summitul NATO de la Bruxelles din 11–12 iulie. Cele cinci teme principale ale summitului sunt: politici și planuri comune de descurajare și apărare, proiectarea stabilității, cooperarea dintre NATO și Uniunea Europeană, modernizarea și adaptarea continuă a structurii de comandă a NATO și nivelul cheltuielilor pentru apărare.

În perspectiva acestui dialog au devenit evidente eforturile susținute de Ministerul Apărării Naționale, de Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe de a defini sistematic, prin luările de poziție adoptate, că România a fost și rămâne un centru de stabilitate și un furnizor de securitate regională. Fie că ne referim la conferința internațională „Black Sea and Balkans Security Forum” sau la discuțiile din cadrul conferinței ministeriale a Forumului Salzburg, subiectul cel mai important și mai sensibil a fost peste tot asigurarea climatului de stabilitate în Europa, prin adoptarea celor mai potrivite strategii și măsuri comune eficiente.

La acestea se adaugă și marea responsabilitate care va reveni României prin preluarea pentru prima dată a președinției Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2019. Circumstanțele europene și internaționale în care se va derula acest mandat nu sunt deloc simple. Dacă însă dorim să fie un mandat de succes pentru România, este neapărată nevoie ca toate instituțiile statului să acorde Guvernului un sprijin competent, coerent, coordonat și susținut, fie că ne referim la Parlamentul României, la Administrația Prezidențială, fie la reprezentanții României din Parlamentul European, din Comitetul European al Regiunilor și din Comitetul Economic și Social European. Misiunea României va fi cu atât mai complicată cu cât al doilea pilon al politicii pe care Guvernul și-a structurat viziunea este securitatea internă a Uniunii Europene, unul dintre elementele de interes prioritar pentru toate statele membre ale Uniunii.

## **Domnul Cornel Popa:**

## Stimate coleg, mulțumesc și eu.

Îl rog pe domnul coleg Mario Ovidiu Oprea să poftească la microfon și pe colega Silvia Monica Dinică să-și pregătească demersul.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația politică „Diferența dintre cele două jandarmerii”.

Declarația politică pe care o fac astăzi vine ca urmare a unei constatări periculoase. Șefii politici ai Jandarmeriei testează nervii și rezistența celor care protestează, de zile bune, în piețele publice din toată țara, dar mai ales în București. Se întâmplă programat și la ordin. Este evidentă diferența de abordare a protestului în care jandarmii le vorbesc protestatarilor, dialoghează și asigură ordinea în mod pașnic față de abordarea în forță practicată recent.

Am urmărit și eu materialele video cu jandarmi care trag de oameni, inclusiv de cei care au însemnul „Press” la gât, care întorc mâinile la spate și pun bocancii pe capul sau pe spatele unui protestatar culcat la pământ. Violență și forță, nejustificate și neprovocate.

Constat, așadar, că sunt zile în care jandarmii sunt lăsați să-și practice meseria așa cum au învățat, după lege și proceduri clare, prima regulă fiind aplanarea pașnică a oricărui conflict. Dar sunt și zile în care ordinul este să intimideze oamenii adunați în piețe, prin desfășurarea de dispozitive mari, care să nu permită mișcarea liberă a oamenilor, prin utilizarea amenințărilor și a extracției rapide din rândul protestatarilor a diverselor persoane, câteodată și jurnaliști străini sau oameni aflați întâmplător pe stradă.

Relatările celor care au ajuns la secții sunt grăitoare. Sunt ținuți câteva ore, în baza tulburării liniștii publice, dar fără explicații și dovezi clare, sunt ridicați tineri și bătrâni, deopotrivă, abandonați pe holuri în secțiile de poliție, pentru că secțiile sunt ocupate cu adevăratele cazuri urgente. Toate stau bine în filmul pe care îl regizează cei care dau ordine politice și care are rolul de a-i ține acasă pe cei care ar vrea să se alăture protestelor.

Este periculoasă strategia coaliției de guvernare de a se pune la adăpost de nemulțumirea generală, iar jandarmii sunt prinși între a respecta dreptul la protest al românilor și a respecta ordinul primit pe cale ierarhică. Această situație trebuie să înceteze și accentuez solicitarea, pentru că mi se pare esențial pentru democrație ca instituțiile de siguranță din România să-și respecte în continuare misiunea pentru care există și să nu li se denatureze rolul.

Vă mulțumim și noi.

O rog pe colega Silvia Monica Dinică să poftească la microfon și pe colegul Ion Hadârcă să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi se intitulează „Ce facem cu locuințele neelectrificate?”.

Astăzi aș vrea să vă vorbesc despre faptul că în secolul XXI există români care nu au curent electric. Acest lucru înseamnă zeci de români, dintre care foarte mulți copii, care își duc viața la lampă și lumânare și sunt condamnați la excluziune socială. Într-un prezent fără lumină, viitorul nu le mai oferă nicio șansă.

Am spus zeci de mii de gospodării și zeci de mii de români pentru că ministerele au cifre diferite: Ministerul Energiei are anumite cifre, Ministerul Economiei are alte cifre. Întrebarea este: ce facem pentru aceștia?

De-a lungul timpului au fost elaborate mai multe strategii și planuri pentru electrificarea acestor locuințe. Primul în 2007. Mai mult de zece ani de atunci. Cum a fost el implementat și ce impact a avut nu știm nici în ziua de astăzi. Cunoaștem doar faptul că în 2012, conform datelor oferite de Ministerul Economiei, numărul locuințelor neelectrificate crescuse la aproape 100.000, deși aveam în vedere implementarea acestui plan. În 2012 a mai fost o tentativă de a soluționa această problemă, printr-o hotărâre a Guvernului, dar nici aceasta nu a fost finalizată.

În Legea nr. 123/2012 se prevede realizarea unui plan național de acțiune pentru combaterea sărăciei energetice. Acest plan ar trebui să abordeze, printre altele, și cazul

acestor locuințe neelectrificate. Au trecut șase ani de când această lege a intrat în vigoare, dar planul încă nu a fost elaborat. Nu se știe instituția responsabilă din cauza formulării ambigue din lege. Astfel că Ministerul Energiei și cel al Muncii își pasează responsabilitatea. Mai mult, în lege nu sunt prevăzute direcții clare de realizare a planului, nu sunt prevăzute termene, astfel că locuințele neelectrificate rămân în continuare în beznă.

Din perspectiva de senator al opoziției, aș putea modifica acest proiect de lege, însă, având în vedere că coordonarea trebuie făcută la nivel de minister, este nevoie de o asumare a ministerelor pentru elaborarea acestui plan. Și astfel ajungem din nou la responsabilitatea ministerelor. Soluția nu ar trebui să fie una politică. Trebuie ca toate partidele să își asume, inclusiv societatea civilă, care deja a făcut demersuri în acest sens, astfel încât ultimele școli fără electricitate au fost conectate de către o asociație, și nu de către instituții ale statului.

## Vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul coleg Ion Hadârcă să poftească la microfon și pe domnul senator Ovidiu Cristian Dan Marciu să-și pregătească intervenția.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori, Onorat prezidiu,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Votul furat din inima Chișinăului”.

Duminică la Chișinău, peste 50.000 de oameni au cerut legitimarea alegerilor din 3 iunie anul curent, invalidate abuziv de instanțele judecătorești. Spun abuziv pentru că alegerile au fost recunoscute de organizațiile de observatori, iar instanțele care le-au invalidat, inclusiv Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova, își motivează hotărârile prin faptul că în ziua alegerilor candidații ar fi chemat lumea să iasă la vot.

Cu ochiul liber se vede că probele folosite de instanțe la fundamentarea deciziilor lor sunt tendențioase, ridicole și nu rezistă principiilor unei justiții imparțiale. Cetățenii care s-au prezentat la urne și au votat pentru unul dintre candidați consideră că prin actul de invalidare li s-a furat votul liber exprimat, caz fără precedent în jurisprudență, acesta fiind interpretat drept evidentă comandă politică.

Cetățenii Republicii Moldova au toate motivele să acuze instanțele. Am experiență personală, când, în calitate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, am atacat în instanțe, împreună cu un grup de colegi, concesionarea ilegală a Aeroportului Internațional Chișinău de către Guvern unei companii obscure din Orientul Îndepărtat al Rusiei. Am parcurs întregul infern al justiției moldovenești, de la Curtea Constituțională până la instanțele de drept comun, fără să obținem câștig de cauză, într-un proces care viza interesul public și chiar securitatea națională. Probele demonstrau grave încălcări comise de înalți funcționari, printre care prim-ministrul și miniștri, șefi de agenții și subordonații lor. Toate respinse de instanțele marionete.

Furtul miliardului de dolari din rezerva statului, care constituie aproape 15 procente din PIB-ul Republicii Moldova, este un alt fapt cunoscut în toată lumea. Tergiversarea soluționării juridice a acestei monstruoase tâlhării este pusă de cetățeni pe inactivitatea organelor de drept ale statului, care, în loc să aplice Codul penal, elaborează strategii manipulatorii. Drept consecință, în loc să fie pedepsiți infractorii și să fie restituite pagubele, s-a decis ca recuperarea miliardului să fie pusă tot pe umerii cetățenilor nevinovați, prin taxări eșalonate.

Vă mulțumesc. Îl rog pe domnul senator, domnul coleg Marciu Ovidiu Cristian Dan să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu, Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Comuna Schitu și-a ales de două ori un primar care se ține de cuvânt!”.

Când a renunțat la silvicultură pentru o carieră de primar, în anul 2012, puțin credeau că Ionel Pașol va câștiga alegerile pentru funcția de primar în comuna Schitu, din județul Giurgiu, pentru că nu este împământenit, în mentalitatea rurală mai ales, obiceiul ca oamenii să-l aleagă primar pe unul care nu s-a născut în comuna lor. Doar cei 24 de ani în care a lucrat ca silvicultor în zonă și a intrat în contact cu locuitorii comunei Schitu au făcut diferența. În vara anului 2018 trece deja de mijlocul celui de-al doilea mandat de primar.

Ionel Pașol, de la PSD, a câștigat alegerile locale la Schitu detașat, în anul 2016, cu 853 de voturi exprimate în favoarea sa, adică 71,86%, și este ajutat de un consiliu format din 11 consilieri, majoritar – 7 consilieri PSD, doi consilieri ai PNL, un consilier UNPR și un consilier de la ALDE.

Comuna Schitu, cu cele patru sate componente – Schitu, reședința, Bila, Cămineasca și Vlașin –, are astăzi doar 1.985 de locuitori, fiind situată pe un trend descendent, din cauza îmbătrânirii populației și a plecării tinerilor din comună. Dintre aceștia, circa 93% sunt români ortodocși și trăiesc în 841 de gospodării.

În anul 2017 la Schitu au decedat 45 de persoane și s-au născut doar 13 copii, 60 de familii și persoane singure au beneficiat de ajutor social și 57 de familii, de protecție socială în perioada sezonului de iarnă.

Peste tot în țară alimentarea cu apă potabilă, canalizarea și deșeurile menajere reprezintă priorități și ridică probleme acute cu care primarii de comună se confruntă. Dar la Schitu rezolvarea acestor probleme a început să apară odată cu proiectele implementate prin PNDL 1, fiind abordate prin programul de guvernare PSD–ALDE, și anume:

– modernizare drum de interes local în comuna Schitu, DC 108 – valoare: 0,4 milioane de lei;

– sistem de alimentare cu apă în sat Vlașin, comuna Schitu – valoare: 3,6 milioane de lei;

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumim, stimate coleg.

O să-mi dați voie să citesc și eu o scurtă declarație politică.

Până atunci, îl rog pe colegul Victorel Lupu să-și pregătească declarația Domniei Sale.

## Stimați colegi,

Prezenta declarație politică am intitulat-o „Dezastru ecologic iminent în Bihor!”.

Declarația politică de astăzi atrage atenția asupra unui dezastru ecologic – subliniez, dezastru ecologic – iminent în localitatea Derna, județul Bihor, pe fondul lipsei unui plan coerent de ecologizare a zonei, care conține reziduuri toxice. Două depozite de deșeuri industriale periculoase amenință localitatea și mediul înconjurător cu potențialul de deversare de ani buni, iar toată situația a rămas neschimbată în ciuda apelurilor disperate ale locuitorilor și ale autorităților locale.

Depozitele de la Derna sunt deținute de o societate comercială aflată în faliment, SC Petrol Derna, fapt pentru care lucrările de închidere și ecologizare nu au fost demarate, dar nici preluate de altă societate sau autoritate. Cele două depozite de deșeuri periculoase de la Derna sunt amplasate în intravilanul localității. Astfel, sunt locuințe în aval de batalul 2, batal care are o gardă de siguranță în această zonă a digului de numai 50-60 de cm.

În contextul precipitațiilor abundente din ultima vreme, acestea se pot revărsa, singura soluție pentru a evita dezastrul fiind ecologizarea. De altfel, la fiecare ploaie serioasă, dezastrul se poate produce sub ochii oamenilor și cu știința autorităților de mediu. Deși încă din 2005 s-a constatat că Petrol Derna are grave probleme de mediu, până în prezent nu s-au demarat acțiuni notabile pentru a preveni o calamitate.

Având în vedere gravitatea situației și nenumăratele demersuri ale autorităților locale către instituțiile abilitate rămase fără nicio finalitate, solicit implicarea premierului, împreună cu ministrul mediului și ministrul apelor și pădurilor, în vederea rezolvării urgente a situației din zonă. Este apelul pe care îl fac pentru responsabilizarea tuturor acelora care au pasat problema urgentă de la o instituție la alta.

Cunosc problemele de proprietate și faptul că nu se pot accesa fonduri structurale de către Primăria Derna pentru ecologizare, dar sunt convins că stă în decizia Ministerului Mediului să pună capăt acestui coșmar al locuitorilor de aici și al celor din zona adiacentă, care pot fi afectați de o eventuală revărsare peste digurile de protecție a deșeurilor toxice.

Îl rog pe domnul coleg Victorel Lupu să poftească la microfon și pe domnul coleg Nicu Fălcoi să poftească la microfon..., să se pregătească, pardon.

Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice de astăzi: „77 de ani de la Pogromul de la Iași”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

La sfârșitul lunii iunie marcăm 77 de ani de la Pogromul de la Iași. Acest moment a rămas în istorie ca fiind cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul României din era modernă.

Istoricul ieșean Adrian Cioflâncă precizează că: „Pogromul de la Iași a fost declanșat la o săptămână de la intrarea României în război de partea Germaniei naziste, constituind un semn de radicalizare a atitudinii statului român față de comunitatea evreiască. Populația mozaică, numărând la nivelul României extinse din anii ’30 circa 750.000 de suflete, fusese deja ținta a numeroase reglementări și măsuri cu caracter discriminatoriu. Aproape 200 de legi restrictive au fost emise de la fondarea statului român modern, la mijlocul secolului XIX, până la Primul Război Mondial și, după un interludiu liberalizant adus de Constituția din 1923, care a acordat drepturi cetățenești tuturor locuitorilor României Mari, s-a înregistrat un nou val, mult mai sever, de măsuri antisemite, începând cu anul 1938.”

La Iași, evreii reprezentau aproximativ jumătate din populația orașului, iar tragedia care a urmat a schimbat în totalitate profilul demografic, social, economic și cultural al capitalei Moldovei. În zilele de 27–29 iunie, în baza unor acuzații de trădare și colaborare cu inamicul, populația evreiască din Iași a fost nimicită. Mulți evrei au fost uciși în curtea Chesturii de Poliție, alții în oraș, iar o bună parte dintre cei reținuți au fost urcați în așa-numitele „trenuri ale morții” și plimbați în vagoane sigilate, supraaglomerate, fără apă și oxigen, până au decedat. Iași, Podu Iloaiei, Târgu Frumos sunt doar câteva dintre destinațiile finale ale multor evrei care au cunoscut teribila ură a unor autorități nemiloase. Gara din orașul Podu Iloaiei a fost capătul traseului pentru mai bine de 1.300 de evrei ieșeni. Aceștia au fost transportați cu un tren de marfă timp de opt ore pe traseul Iași–Podu Iloaiei. Dintre cei aproximativ 2.000 de evrei ieșeni deportați, doar o treime au supraviețuit drumului de opt ore, aceștia murind din cauza extenuării și deshidratării.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumesc și eu.

Am înțeles, domnule vicepreședinte Nicu Fălcoi, că îl anunțați pe...

Păi, până la urmă, dumneavoastră sau domnul Wiener?

## **Domnul Nicu Fălcoi**

**:**

Eu.

Bine, haideți la microfon! Domnul Nicu Fălcoi.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și o rog pe doamna senator Pațurcă să-și pregătească declarația.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Liviu Dragnea – cangrena politică a României centenare”.

Stimați colegi,

Suntem aproape de finalul acestei sesiuni parlamentare și mi-aș fi dorit foarte mult ca acest moment să nu stea sub semnul unei situații politice interne atât de critice și de dificile. Suntem în anul Centenar, într-un an cu o încărcătură simbolică aparte, care s-ar fi cuvenit să ne găsească preocupați de cu totul și cu totul alte priorități și probleme, legate de cum să ducem în continuare România pe drumul modernizării și al consolidării parcursului european.

În realitate însă ne aflăm, din păcate, în unul dintre cele mai teribile momente de impas din istoria ultimilor ani. De ce spun asta? Pentru că e de ajuns să facem o radiografie sumară a realității pentru a vedea că, din foarte multe puncte de vedere, esențiale pentru noi ca națiune, România involuează.

Sisteme vitale, cum sunt educația și sănătatea, sunt în derivă. Multe dintre spitalele de stat ne oferă priveliștea jalnică a sărăciei, pe care autoritățile încearcă să o mai cârpească de la o lună la alta. În anul de grație 2018, în România încă mor pacienți în spitale din pricina infecțiilor cauzate de starea precară de igienă din clădirile învechite și cu pereți mucegăiți, în care sunt nevoite să funcționeze unele spitale. Aproape că nu trece nicio zi fără să aflăm că alte și alte medicamente vitale pentru pacienții cu boli cronice sau pentru bolnavii de cancer sunt de negăsit. Nu se termină bine o criză până începe alta.

Și în sistemul de învățământ situația se prezintă cam la fel. Avem mii de școli și grădinițe cu toaleta în fundul curții. Avem sute de copii care nu se prezintă la examenele de evaluare sau bacalaureat pentru că dascălii lor, conștientizând că sunt slab pregătiți, îi descurajează să se înscrie la aceste examene, ca să nu strice imaginea școlilor pe care le-au absolvit. Minciuna e folosită în continuare ca practică oficială de lucru, exact ca pe vremea raportărilor recoltelor record la hectar. Ce se va întâmpla însă cu acești copii care abandonează școala înainte de a o fi finalizat? Ce viitor vor avea ei și cum se vor integra pe piața muncii? Asta nu preocupă pe aproape nimeni. Sau poate că asta se și dorește, pentru a-i păstra într-o stare de educație precară și pentru a-i împinge să trăiască în sărăcie și izolare, în zone de țară care au fost făcute captive de baroni locali, zone care sunt interesante pentru dumneavoastră numai ocazional,

O rog pe colega noastră, doamna senator Roxana Natalia Pațurcă să poftească la microfon și pe domnul Adrian Wiener să-și pregătească demersul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Tema declarației de astăzi: „Modalități noi de investiții pentru cetățeni”.

## Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică de astăzi se referă la prima emisiune de titluri de stat în cadrul programului „Tezaur – ediția Centenar”, un subiect de importanță majoră în ceea ce privește modalitățile de investiții pe care cetățenii României le au la dispoziție în prezent.

Am primit cu bucurie decizia Guvernului de a pune la dispoziția cetățenilor titluri de stat, ce pot fi achiziționate de orice persoană fizică care a împlinit 18 ani, chiar în anul în care România împlinește 100 de ani. Decizia de a introduce această măsură reflectă preocuparea Guvernului de a respecta programul de guvernare al Partidului Social Democrat, în contextul în care, respectiv în capitolul „Programul de politici publice pentru perioada 2017–2020”, este prevăzută această măsură.

Susțin această măsură privind emisiunea de titluri de stat pentru cetățeni datorită faptului că ele vor aduce beneficii reale cetățenilor. În vederea argumentării a ceea ce am spus mai devreme, vreau să enumăr câteva beneficii pe care cetățenii le vor avea dacă vor opta pentru achiziționarea titlurilor de stat:

– rata dobânzii de 5% – în ceea ce privește rata dobânzii, procentul de 5% este cu mult peste nivelul mediu pe care cetățenii îl primesc în prezent la un depozit oferit de instituțiile financiare bancare din România;

– neimpozitarea veniturilor obținute din titlurile de stat – faptul că statul nu va supune impozitării veniturile obținute de cetățeni în urma investițiilor în titlurile de stat reprezintă un avantaj enorm pentru cetățeni față de investițiile făcute în depozitele bancare și, implicit, un motiv în plus pentru a se îndrepta către acest tip de investiții;

– risc zero pentru persoanele care vor să investească în titlurile de stat – datorită faptului că statul garantează titlurile de stat, cetățenii pot avea toată încrederea în acest tip de investiție, că în prezent este una din cele mai atractive de pe piață;

– reducerea dependenței cetățenilor față de bănci – odată cu apariția programului „Tezaur – ediția Centenar” cetățenii care până acum au fost nevoiți să apeleze la depozite ale instituțiilor financiare bancare au o altă variantă în ceea ce privește investițiile pe termen mediu și lung. Până în momentul actual, investițiile financiare bancare au oferit o rată a dobânzii care, în anumite cazuri, se apropia de valoarea zero, acest lucru fiind de nepermis în contextul în care, în același timp, aceleași instituții financiare bancare au primit dobânzi de până la 4% de la stat;

## Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Adrian Wiener să poftească la microfon și pe domnul senator Dan Manoliu să-și pregătească declarația.

## Stimați colegi,

Mai deunăzi, președintele PSD, Liviu Dragnea, declara cu gravitate, apăsat și încărcat de emoție: „Îmi cer iertare miilor de români care unii stau în pușcărie pe un articol neconstituțional, alții sunt târâți în tribunale pe baza aceluiași articol sovietic.”

Se cuvin câteva precizări factuale referitoare la problema abuzului în serviciu. În primul rând, miile de români spre care efluxul de empatie al președintelui Camerei Deputaților se îndreaptă sunt, în fapt, 73 de persoane. Doar 73 de persoane cu pedepse între doi și cinci ani se aflau în detenție în ianuarie 2018 în penitenciarele din România pentru infracțiunea de abuz în serviciu.

În declarație, Liviu Dragnea se referea la art. 297 din noul Cod penal, iar așa-zisa neconstituționalitate a acestuia este o referință, probabil, la Decizia nr. 405 din iunie 2016 a Curții Constituționale, care este o decizie strict interpretativă, nicidecum de neconstituționalitate. În dispozitivul deciziei, Curtea preciza faptul că prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” se înțelege „îndeplinește cu încălcarea legii”, iar prin „lege” se înțeleg doar legi, ordonanțe simple sau ordonanțe de urgență, nu și dispoziții infralegale.

Abuzul în serviciu este, poate, fațeta cea mai comună a corupției din România, țara cea mai coruptă din Uniunea Europeană. Beneficiarii de sinecuri de partid, ajunși în diverse funcții de decizie din România, promovează interese personale și de grup, decid personalizat și, de multe ori, păgubos pentru binele public. Aproape toate articulațiile eșafodajului decizional sunt infiltrate de beneficiarii traficului de influență ai clientelismului și ai contractelor preferențiale.

Să perorezi împotriva abuzului în serviciu, să îți asumi dezincriminarea abuzului în serviciu sau impunerea unui prag enorm al prejudiciului produs este un demers de agresiune directă împotriva statului de drept din România.

Adrian Wiener, senator USR de Arad.

## Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul Dan Manoliu să poftească la microfon și pe colega noastră Nicoleta Ramona Dinu să-și pregătească intervenția.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele: „Moțiunea PNL este lipsită de fundament și conține doar afirmații nedovedite!”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

Moțiunea de cenzură „Demiterea Guvernului Dragnea–Dăncilă, o urgență națională!”, inițiată de PNL, este lipsită de orice fundament. Sunt doar afirmații nedovedite. Nu voi vota o astfel de moțiune. Partidul Social Democrat va rezista tuturor presiunilor, își va duce la capăt mandatul încredințat de români și va pune în aplicare programul de guvernare.

Semnatarii moțiunii de cenzură cer demiterea premierului Viorica Dăncilă, susținând că „nu are curajul și puterea de a se opune deciziilor arbitrare ale șefului de partid”. Dumnealor nu vin însă cu argumente care să demonstreze cele susținute.

Doamna Viorica Dăncilă trebuie să rămână în funcția de prim-ministru cel puțin până în anul 2020. Rezultatele guvernării sunt cele care întăresc acest lucru și amintesc doar câteva.

În plan economic s-au realizat lucruri benefice pentru români, cum ar fi: implementarea noului sistem electronic de achiziții publice; numeroase investiții PNDL – conducte apă și canal, locuințe, drumuri județene și comunale, construcții de creșe și grădinițe, modernizare de unități de învățământ, cămine culturale și bazine de înot; apoi programul de irigații, programul antigrindină, înființarea Consiliului de Programare Economică, combaterea evaziunii – înființarea filtrului 2 în vamă.

În ceea ce privește rezultatele economice pe primul trimestru, INS ne-a anunțat că în martie 2018 a avut loc cea mai mare creștere a puterii de cumpărare a salariilor din România, atât față de luna februarie, cât și față de anul 1990. Astfel, INS a anunțat oficial că venitul mediu din România a crescut cu 8,7% în martie 2018 față de februarie 2018. În aceeași perioadă, inflația a fost de 0,3%, rezultând astfel o creștere a puterii de cumpărare de 8,4%. Datele oficiale au confirmat, de asemenea, că luna februarie 2018 a fost una cu cel mai redus șomaj din România, și anume 3,94%.

În luna martie 2018, în majoritatea activităților din sectorul economic nivelul câștigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă, ca urmare a acordării de prime ocazionale, drepturi în natură și ajutoare bănești, a plății sumelor din profitul net și din alte fonduri, inclusiv tichete de masă și tichete cadou. De asemenea, câștigurile salariale medii nete în luna martie au fost mai mari comparativ cu luna precedentă, ca urmare a realizării de producții ori a încasărilor mai mari. Acestea influențează creșteri sau scăderi în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an, mai arată INS.

## Mulțumim.

O rog pe doamna senator Nicoleta Ramona Dinu să poftească la microfon și pe domnul ministru Florian Dorel Bodog să-și pregătească declarația.

## Stimați colegi,

Titlul declarației politice de astăzi este „PSD și ALDE aduc criza economică în România. Stop promisiunilor fără acoperire! Stop cheltuirii discreționare a banului public!”.

După doi ani de la preluarea guvernării de către PSD și ALDE, economia arată semnale de avarie clare. Promisiuni fără acoperire, satisfacerea clientelei politice, stoparea investițiilor publice, cheltuirea discreționară a banului public, pentru îmbogățirea propriilor familii politice – așa se poate rezuma modul în care PSD și ALDE guvernează România și, în mod direct, gripează motorul economiei. Și acest lucru este susținut de cifrele din economie.

În primele patru luni ale acestui an deficitul balanței comerciale a crescut cu 379,3 milioane de euro față de primele patru luni din 2017, ajungând la 3.727 de miliarde de euro, potrivit Institutului Național de Statistică. În primele patru luni ale acestui an exporturile au însumat 22 de miliarde de euro, iar importurile 25,9 miliarde de euro. Consumăm din import și nu facem nimic pentru a-i încuraja pe producătorii autohtoni. Mai grav este că spre deosebire de anul trecut importurile au crescut cu 10%, în timp ce valoarea exporturilor nu reușește să țină pasul și rămâne mereu în urmă.

Pentru prima dată de când PSD și ALDE se bat cu pumnul în piept că avem creștere economică record în Uniunea Europeană, Eurostat comunică și un nivel record al inflației, la nivelul lunii aprilie fiind 4,3%, cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Practic, creșterile salariale și revoluția fiscală bugetară promise de PSD și ALDE se sufocă într-o inflație record, efectele benefice ale acestora fiind anulate de creșterea prețurilor de produse și servicii. Astăzi, tot mai mulți agenți economici rostogolesc bulgărele prețurilor mărite și își actualizează prețurile finale ale produselor lor cu rata inflației.

A venit vremea să spuneți: stop promisiunilor fără acoperire, stop cheltuirii discreționare a banului public! Altfel, voi, PSD și ALDE, veți aduce criza economică în România. Mulțumesc frumos.

Nicoleta Ramona Dinu, senator USR Constanța.

Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul ministru Bodog Florian Dorel să poftească la microfon și pe doamna Covaciu Severica Rodica să-și pregătească intervenția.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „În apărarea normalității și a statului de drept”. Stimați colegi,

În cadrul acestei declarații aș dori să fac câteva considerații legate de încercările disperate ale unora de a destabiliza România și guvernarea PSD–ALDE, bazate pe un val de minciuni și manipulări grosolane, venite îndeosebi din mediul online.

Așa cum am arătat și cu alte ocazii, o parte a generației autointitulate de „tineri frumoși și liberi”, precum și opoziția liberal-democrată și-au propus discreditarea cu orice preț a progreselor sociale și economice înregistrate de coaliția PSD–ALDE. Ca alternativă, ei propun o guvernare _ad hoc_ a străzii, compusă din pseudospecialiști, pe care nu-i recomandă nimic altceva decât tonul extrem de vocal din studiourile de televiziune sau de pe rețelele de socializare. Așa cum poate observa orice român de bună-credință, cei care au pierdut lamentabil în 2016 alegerile parlamentare încearcă în aceste zile să anuleze votul a milioane de români și să se instaleze la putere așa cum au mai făcut odată, după tragedia de la Colectiv.

Constat cu mâhnire faptul că în continuare mesajul transmis de către așa-zișii lideri liberali ai opoziției este unul bazat în exclusivitate pe nevoia de a instaura în mentalul colectiv al românilor o stare generală de panică și o nevoie falsă de revoltă, menite să destabilizeze și să folosească emoțiile cetățenilor precum o unealtă distructivă. Iar toate acestea se întâmplă tocmai într-o perioadă în care rațiunea și solidaritatea ar trebui să primeze.

Un exemplu pertinent în acest sens este reprezentat de interpretarea intenționat greșită a modificărilor aduse Codului de procedură penală, interpretări care au provocat rumoare în mediul online până când au fost demontate cu argumente clare de către persoane independente politic, dar cu o bogată experiență în domeniul juridic. În acest context, mă simt nevoit să repet faptul că niciuna dintre aceste modificări nu va afecta capacitatea sistemului judiciar de a-și continua lupta împotriva corupției și a criminalității de orice fel, acestea fiind menite strict să alinieze legislația din țara noastră la necesitățile unui sistem de justiție modern și european, bazat pe respectarea drepturilor și a Constituției și pe un act procedural transparent și normal. Deși vom continua la fel de asiduu lupta noastră pe toate palierele pentru protejarea

Vă mulțumim, stimate coleg.

O rog pe doamna Severica Rodica Covaciu să poftească la microfon și pe domnul senator Remus Mihai Goțiu să-și pregătească declarația.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Disputele politice abat România de la problemele reale și transformă spațiul cotidian într-un război din care singurii pierzători vor ieși românii. Disputele dintre președinte și coaliția de guvernare, precum și cele ce derivă din acestea constituie un lung șir de evenimente ce ascund adevăratele greutăți pe care le întâmpină societatea românească.

Astfel, România nu se învârte doar în jurul legilor justiției, al codurilor penale sau al modificărilor aferente din Parlament. Discrepanțele dintre agenda Guvernului Dăncilă și agenda cetățeanului obișnuit generează regresul social și îngreunează și mai mult apropierea de standardele vestice de viață.

Într-o Europă cu mai multe viteze, România este repetentă în ceea ce privește dezvoltarea economică durabilă, precum și crearea unui mediu economic stabil și predictibil. În schimb, remarcăm o devalorizare acerbă a leului în raport cu euro, o creștere constantă a dobânzilor, a inflației, coroborate cu scăderi ale pensiei medii, precum și ale salariilor în anumite sectoare.

În plan social remarcăm o scindare a societății civile, împărțită în două tabere distincte. Reamintesc faptul că ne aflăm în anul Centenarului, an în care coeziunea socială ar trebui să reprezinte o prioritate pentru clasa politică. În schimb, remarcăm o luptă alimentată de decizii politice și declarații menite să aprofundeze tensiuni actuale.

Consider că viitorul trebuie să reprezinte o preocupare comună, iar oamenii care ne-au ales pentru a-i reprezenta în Parlament trebuie să se simtă cu adevărat reprezentați. Împrumuturile masive, care îndatorează România doar pentru a garanta cheltuielile bugetare și costurile sociale, nu reprezintă un pas spre o Românie îndreptată către Occident. Lipsa conștientizării acestor aspecte esențiale poate reprezenta un dezastru pentru viitoarele generații.

Așadar, stimați colegi, consider că este momentul să ne regrupăm, să înțelegem care este rolul nostru ca politicieni și să alegem să ne delimităm de orgoliile personale și de disputele politice contraproductive pentru dezvoltarea României. Coeziunea socială și rezolvarea elementelor-cheie din societate pleacă de la vârf.

## Vă mulțumim, stimată colegă.

Îl rog pe domnul senator Goțiu să poftească la microfon și pe domnul Gheorghe Baciu să-și pregătească intervenția.

## Bună dimineața!

Stimate colege și stimați colegi,

„Acesta este Parlamentul României, nu o pușcărie!”.

Asta chiar dacă la conducerea Camerei Deputaților se află o persoană condamnată penal definitiv, iar printre parlamentari se numără și alte persoane care au condamnări penale ori sunt subiecți ai unor dosare penale aflate în diferite faze procesuale.

Un Parlament, dincolo de zidurile care îl înconjoară, este și trebuie să rămână un spațiu deschis tuturor cetățenilor români, chiar dacă opiniile exprimate de aceștia vă deranjează ori nu sunteți de acord cu ele. Vă garantez că ridicarea unor noi baricade și adoptarea de regulamente absurde și abuzive împotriva accesului cetățenilor în Parlament nu vă va ajuta. Istoria ne arată, dincolo de orice dubiu, că nu există ziduri peste care să nu se poată trece și vă asigur că vocea cetățenilor va continua să fie auzită în Parlament, oricâte decizii abuzive veți adopta. E o promisiune pe care am făcut-o în campania electorală, pe care mi-am ținut-o și pe care mi-o voi ține în continuare, iar acest lucru este valabil și în cazul celorlalți parlamentari ai USR.

## Stimate colege și stimați colegi,

Libertatea de exprimare nu are nevoie de ștampilă de intrare în Parlament. Când veți accepta acest lucru s-ar putea să aveți o șansă să înțelegeți și care este fondul nemulțumirii cetățenilor, pentru că nu USR i-a adus aici pe cei care au protestat săptămâna trecută în Parlament, ci deciziile dumneavoastră, și îndeosebi acele decizii care pun mai presus interesele unor grupuri restrânse față de interesele tuturor cetățenilor români.

Stimate colege și stimați colegi,

Mai devreme sau mai târziu, zidul Parlamentului va fi dărâmat. E alegerea dumneavoastră în ce mod se va întâmpla acest lucru.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

## Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Gheorghe Baciu să poftească la microfon și pe domnul senator Mihail Radu Mihai să-și pregătească intervenția.

Mulțumesc.

## Bună dimineața!

„O tribună a unității românești”, acesta este titlul declarației mele politice de astăzi.

## Stimați colegi,

În prag de vacanță parlamentară doresc să vă semnalez și să vă invit să participați la o manifestare care a intrat în conștiința publică ca un proiect cultural la scară națională, constituindu-se într-un veritabil „parteneriat româno-român”, atât prin participanții prezenți, reprezentanți ai românilor din afara țării, precum și din țară, cât și prin tematica abordată. Este vorba de cea de-a XVI-a ediție a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, organizată în perioada 1–7 iulie anul curent la Complexul Sportiv Național din localitatea Izvoru Mureșului, județul Harghita, de către Centrul Cultural Toplița, împreună cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni și al Episcopiei Ortodoxe HarghitaCovasna, în parteneriat cu Asociația „Răsăritul Românesc” din Chișinău, Alianța pentru Centenar și Federația Organizațiilor Românești din Centrul și Sud-Estul Europei.

Așa cum este și firesc, tema ediției din acest an aniversar este „România și românii de pretutindeni, în anul Centenarului Marii Uniri”, subiectele care vor fi abordate cu această ocazie justificându-se prin stringența priorităților naționale. Voi încerca să evidențiez câteva dintre aceste priorități care au fost puse pe ordinea de zi de către organizatori:

– reunirea Basarabiei cu România, obiectiv strategic național al românilor;

– drepturile românilor din comunitățile istorice din jurul frontierelor și din Balcani;

– provocări privind păstrarea și afirmarea identității naționale a românilor din județele Covasna, Harghita și parte din Mureș;

– aspecte ale afirmării identității românești a romanocatolicilor din Moldova;

– România și românii de pretutindeni, în anul Centenarului Marii Uniri.

Dintre subiectele abordate ne mai rețin atenția și: „Relația Bisericii Ortodoxe Române cu românii de peste hotare, în anul Centenarului”, „Educația în limba maternă, o prioritate a românilor de pretutindeni”, „Retrocedările ilegale de proprietăți din Transilvania, o problemă de securitate națională”.

Mulțumesc.

Stimate coleg Mihail Radu Mihai, fiindcă avem o doamnă aici, vă rog să fiți de acord să o lăsăm pe doamna Eleonora Hărău.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte, domnule coleg, cu atât mai mult cu cât declarația mea politică de astăzi este foarte scurtă. Nu este nimic altceva decât un apel la înțelegerea și la înțelepciunea, mai cu seamă, a colegilor din PSD–ALDE, a celor care susțin acest Guvern catastrofal.

Depunem astăzi noi, parlamentarii din opoziție, o moțiune de cenzură, despre care, stimați colegi PSD–ALDE, nici nu ne trece prin cap că are drept scop să încalce voința poporului exprimată în alegerile din 2016. Dar este, dacă vă veți uita bine la ea, o ocazie pentru țară, pentru cetățeni, inclusiv pentru dumneavoastră, de a scăpa de stânjeneala susținerii unui guvern de care ne este tuturor rușine, de care românilor le este rușine, care a ajuns bătaie de joc publică, date fiind gafele pe care le face sistematic, nemaivorbind de dezastrul economic pe care îl propagă. Este, dacă vreți, stimați colegi PSD–ALDE, o ocazie de a acționa, toți la un loc și fiecare în parte, împotriva confiscării partidului de către o structură care nu vă face deloc cinste, pentru că partidele Domniilor Voastre eu, ca parlamentar adversar, recunosc că merită o situație mai bună.

Așadar dincolo de aritmetica parlamentară, care nu avantajează succesul moțiunii de cenzură, ar trebui să vă gândiți cu toții că este o ocazie să scăpați de stânjeneala de a susține un guvern neperformant, un guvern neprofesionist, un guvern ridicol. Avem ocazia cu toții să rezolvăm o astfel de problemă. Nu o vom rezolva dacă dumneavoastră considerați că este cazul să rămâneți captivi, spre dezastrul acestei țări și, până la urmă, spre dezastrul dumneavoastră electoral. Sunt sigură de asta.

Mulțumesc frumos.

Eleonora Carmen Hărău, senator liberal de Hunedoara.

Încă o dată, cu mulțumiri, domnule senator Mihail Radu Mihai, vă rog să poftiți la microfon, pentru a vă prezenta declarația.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea de astăzi se intitulează „Parlamentul României – buncăr pentru cei certați cu legea și închisoare pentru democrație”.

Vreau să le reamintesc celor de la putere, care conduc pentru moment Parlamentul României, că suntem în anul 2018, iar România este membră a Uniunii Europene de mai bine de zece ani. În caz că au ratat evenimentul, regimul comunist a căzut acum 29 de ani.

Din păcate, comunismul trăiește bine mersi în gândirea unora dintre politicienii puterii. Ieri am asistat la un nou abuz din partea coaliției PSD–ALDE. Nemulțumiți de faptul că în Parlament au reușit să pătrundă cetățeni obișnuiți care și-au exprimat nemulțumirea față de actuala guvernare, cei de la PSD au decis să baricadeze porțile Parlamentului. În ședința de ieri a Biroului permanent, PSD și ALDE au votat o propunere aberantă, abuzivă și ilegală: au interzis Grupului parlamentar al USR să mai aibă dreptul la invitați în Parlamentul României. Mai exact au decis să interzică accesul unor cetățeni în Parlamentul României.

Domnilor de la putere,

Este adevărat, clădirea aceasta nu se mai numește Casa Poporului, dar asta nu înseamnă că Palatul Parlamentului vă aparține pe persoană fizică. Știu, domnule Tăriceanu, domnule Dragnea, vă vine greu să înțelegeți, dar România nu este feuda dumneavoastră.

Ieri un cetățean care avea audiență la colega mea senatoarea USR Ramona Dinu a fost ținut la poartă până când, după formalități greoaie, a primit autorizația de acces, dar numai cu însoțire permanentă de către un trimis al secretarului general. Este trist ca în România anului 2018, în România lui Dragnea și Tăriceanu, un cetățean care își dorește să viziteze și să vorbească direct cu reprezentantul său să fie ținut la poarta Parlamentului și apoi, mai grav, dialogul său cu o senatoare a României să se desfășoare sub supraveghere, ca la închisoare.

La finalul anului trecut, USR a lansat, împreună cu o echipă de specialiști, proiectul „Parcul Uranus”, proiect care își propune să transforme spațiul închis și totalitar din jurul Palatului Parlamentului într-unul deschis și democratic, proiect care își propune să deschidă clădirea Parlamentului și spațiile din jurul său publicului larg. Aceasta este diferența: USR dorește să deschidă Parlamentul pentru cetățeni, dumneavoastră vreți să vă baricadați înăuntru, să nu fie nevoie să dați ochii cu cetățenii, să puteți da în liniște legi cu dedicație pentru penali. Și pentru asta, dar mai ales pentru că sunteți un condamnat penal în fruntea Camerei Deputaților, vă cer demisia, domnule Dragnea! Fără penali în funcții publice! Mulțumesc.

## **Domnul Cornel Popa:**

Acestea fiind zise, ne apropiem de sfârșitul timpului alocat declarațiilor politice de astăzi și vă amintesc, pentru stenogramă cu atât mai mult, pentru stenograma ședinței, numele colegilor care au depus la secretariatul de ședință declarațiile politice ale Domniilor Lor: Cârciumaru Florin, Sbîrnea Liliana, Brăiloiu Tit Liviu, Bădălău Niculae, Arcan Emilia, Trufin Lucian, Smarandache Miron, Stângă George Cătălin, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel, Toma Cătălin Dumitru, Alexandrescu Vlad, Ghica Cristian, Lungu Dan, Lungu Vasile Cristian și Bădulescu Dorin Valeriu. Și domnul Țuțuianu Adrian, mi se spune; la mine nu figurează aici.

Da, mulțumesc frumos pentru ajutor.

Cu acestea declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 27 iunie 2018, urmând programul adoptat.

Vă mulțumesc. O zi bună!

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 27 iunie 2018, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 76 de participanți.

Mai mulți decât la protestul de aseară.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnul secretar Marian Pavel și domnul senator și secretar Mario Ovidiu Oprea.

Ordinea de zi a ședinței plenului a fost distribuită. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, doamna senator Craioveanu. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am următoarea propunere: în ordinea de zi, COM-urile să fie la..., după inițiativele legislative dezbătute, iar punctul 4 și punctul 6 de pe ordinea de zi să fie amânate, întrucât nu s-a depus încă raport pentru acestea.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci,

Programul de lucru pentru astăzi este: ora 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, iar la ora 12.00 avem vot pe legi

Atunci,

Punctul 1 pe ordinea de zi; la „Inițiative legislative” este înscrisă Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (L548/14.12.2017) – reexaminare.

Declar deschise dezbaterile generale asupra legii și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere.

O invit la microfon pe doamna secretar de stat Sofia Mariana Moț, de la Ministerul Justiției.

Microfonul 8. Aveți cuvântul.

Doamna secretar de stat Moț, așteptăm!

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

Mă scuzați!

Vă rog. Microfonul 8.

Îmi cer scuze, domnule președinte! Bună ziua, domnule președinte de ședință! Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Cu privire la cererea de reexaminare adresată de Președintele României referitoare la dispozițiile Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, vă învederez faptul că motivele incluse în cererea de reexaminare pot fi încadrate în două categorii: o parte din motive au fost deja analizate de Curtea Constituțională, cu ocazia analizei _a priori_ a propunerii legislative, iar cealaltă parte a motivelor invocate apreciem că țin de oportunitatea modificării legislative, cum ar fi, spre exemplu, separarea carierelor judecătorilor și procurorilor, care, de altfel, a fost cerută de către corpul magistraților.

De asemenea, și celelalte motive care țin de oportunitate apreciem că intră în competența exclusivă a legiuitorului și, prin urmare, vă rugăm să apreciați asupra cererii de reexaminare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, domnul președinte, domnul senator Cazanciuc, microfonul 6, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Probabil una din cele mai vechi decizii ale Curții Constituționale care nu fusese transpusă într-un proiect de act normativ se referea la CSM. De câțiva ani de zile Curtea a decis, ca urmare a unor anumite proceduri... și ea nu a fost transpusă în lege. Facem acest lucru prin Legea nr. 317, supusă dezbaterii astăzi. Așa cum a subliniat și doamna secretar de stat, practic, această lege contribuie la consolidarea independenței judecătorilor și, mai ales, la responsabilizarea membrilor CSM.

Proiectul a trecut examenul Curții Constituționale de mai multe ori, așa că vă propunem astăzi un raport de respingere a cererii de reexaminare a Președintelui României și adoptarea legii în forma trimisă la promulgare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Vă rog, doamna senator Gorghiu. Aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

E o nouă zi și e o nouă forțare a regulamentului din partea majorității parlamentare, o forțare a votului pe Legea de modificare și completare a Legii nr. 317/2004 și vă asigur că niciuna din prevederile regulamentului nu a fost respectată.

Procedura de reexaminare, procedura parlamentară, de fapt, pe această cerere de reexaminare a fost călcată în picioare și nu înțeleg de ce acest lucru, și nu am înțeles de ce ați procedat așa ieri, pentru că seamănă cu un teatru absurd legislativ. Gândiți-vă că la amiază s-a ținut Birou permanent al Senatului, la ora 15.00 s-a convocat Comisia juridică, ghiciți pentru ce oră? Pentru ora 15.30! Ca atare nu a fost lăsat timp pentru a se vedea ce s-a întâmplat la Cameră, nu ați lăsat timp pentru a se pregăti și depune amendamente. Niciun coleg, bineînțeles, din grupurile parlamentare nu a avut această ocazie și nu ați lăsat, practic, timp pentru absolut nimic în legătură cu Legea nr. 317.

În loc de acest vot, astăzi ar fi fost frumos să-l avem în mijlocul nostru pe domnul deputat Iordache, pentru a ne relata dezbaterile la care a luat parte la Comisia de la Veneția săptămâna trecută, weekendul trecut, ce a promis acolo domnul Iordache, dacă e adevărat că a fost atât de penibil în explicații încât raportul va fi unul cât se poate de dur cu privire la legile justiției adoptate de PSD–ALDE și alte multe lucruri, pe care sunt sigură că fiecare senator ar trebui să fie interesat să le afle.

Eu o să vă spun contextul, foarte pe scurt, pentru că sesizez, inclusiv în momentul acesta, în sală, un dezinteres... Habar n-are lumea ce discutăm!

Unu. GRECO – în 22 iunie, 18–22 iunie, a fost o nouă sesiune plenară și raportul a spus că remarcă progrese li-mi-ta-te cu privire la implementarea recomandărilor făcute României.

Evident că până pe 31 decembrie șeful delegației României va trebui să trimită un raport de situație cu privire la stadiul implementării acestor directive. Evident că la sfârșitul acestui raport vă rog să treceți și faptul că pe 317, pe reexaminare, opoziția nu a avut nici măcar 10 secunde să poată formula amendamente.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Propunerea legislativă cred că are un an de zile de când se tot dezbate pe la comisii și la una dintre Camere. Probabil că pentru unii, indiferent cât de mult sau de puțin ar dura, tot este prea repede.

Dacă mai sunt alte intervenții? Domnul senator Dircă.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Stimați colegi, Domnule președinte, Mulțumesc.

Este regretabil modul în care efectiv alergăm să adoptăm o lege. Este regretabil faptul că am fost convocați cu 20 de minute înainte, într-o ședință fulger, fără să avem un raport pe site-ul Senatului, fără să cunoaștem ceea ce urmează să discutăm. Este regretabil că și în acest moment raportul a fost încărcat pe site-ul Senatului cu 10 minute înainte de ședință, iar el nu este semnat nici de președinte, nici de secretarul comisiei, astfel că nu putem ști cu exactitate dacă acel raport este însușit de cineva.

Ieri am solicitat în cadrul comisiei să acordăm, cel puțin, termen câteva ore, astfel încât să programăm o ședință în această dimineață, pentru a avea timp de a formula amendamente. Toate aceste proceduri și modul în care ne grăbim să adoptăm anumite legi nu fac onoare Parlamentului României. Dacă considerați că s-a discutat atât de mult și că nu ar mai fi alte aspecte de discutat, iată că în această cerere de reexaminare sunt cel puțin patru sau cinci puncte care merită atenția noastră. Le puteam corecta prin amendamente, astfel încât legea să nu mai fie..., să nu mai conțină expresii neclare sau care să lase loc de interpretări.

Uniunea Salvați România va vota astăzi împotrivă.

Va vota împotrivă pentru că nu sunt respectate procedurile parlamentare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule senator. Doresc să vă spun – imediat, domnule senator Șerban Nicolae – că raportul este semnat. Eu îl am; dacă doriți să-l vedeți, puteți să veniți aici. Pe site nu are cum să mai apară cu semnături. Mă așteptam să știți de Regulamentul nr. 679 al Uniunii Europene din 2017.

Domnul senator Șerban Nicolae. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Cât despre grabă, mă așteptam să-i spuneți doamnei Prună, când dădea ordonanță.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Vorbesc și în calitate de inițiator al acestei propuneri legislative.

S-a amintit deja de faptul că această lege e adoptată în 2004, cu largul și consistentul concurs al Comisiei Europene. Personal, comisarul european Günther Verheugen, comisar european pentru extindere, la vremea respectivă, s-a implicat, nu niște funcționari obscuri de prin birourile de la Bruxelles; când vorbim de Comisia Europeană, că s-a spus aici că e prezentă Comisia Europeană. Nu e niciun comisar european prezent la București astăzi. Sunt niște funcționari, într-adevăr, niște birocrați. Dar, mă rog, spiritul de slugă îi face pe unii să-i creadă pe toți foarte importanți dacă sunt străini.

Acele modificări din 2004 au fost modificate... Acele propuneri din 2004 au fost modificate prin asumarea răspunderii de către Macovei, o bătrână procuroare ceaușistă, care, peste noapte, fără dezbateri, a considerat că trebuie să pună sub controlul ministrului procurorii, pentru că așa ar fi spus în Constituție, și că, în general, e bine să restrângă din atribuțiile CSM-ului. Atunci nu v-a deranjat sau, mă rog, nu-mi aduc aminte să fi protestat.

Această propunere legislativă este din toamna anului trecut. Suntem în vara anului acesta. Dacă vi se pare că, pe parcursul a mai mult de opt luni de dezbateri publice, televizate și transmise on-line pe internet, s-a făcut ceva pe repede înainte, înseamnă că aveți probleme cu dimensiunea timpului. Dar puteți să apelați la întâiul fizician al țării, ca să vă lămurească de ce e întuneric noaptea!

Stimați colegi,

Cererea de reexaminare este depusă de săptămâna trecută. Parlamentarii nu află de ea atunci când sunt convocați la comisie și primesc ordinea de zi, ci ar trebui să fie informați.

Știți foarte bine că cele semnalate în cererea de reexaminare au făcut și obiectul sesizării Curții Constituționale de către Președintele României și Curtea Constituțională le-a declarat constituționale.

Dacă nu ați fi fost la fără frecvență la comisia care a dezbătut aceste lucruri, ați fi aflat că toate cele semnalate

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Mai sunt alte intervenții?

Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile gen...

Doamna senator Presadă, conform regulamentului, o singură intervenție de grup.

Domnul senator Dîrcă a intervenit din partea Grupului USR. Nu sunteți la alt grup decât USR, nu?

Sunteți de la Grupul USR, nu? OK, în regulament, la

- „dezbateri generale”, o singură intervenție de grup

parlamentar. Doriți să fac un abuz, să încalc regulamentul? Domnul senator Mihail.

Microfonul 2.

Aveți o procedură, vă rog.

În regulament este specificat că fiecare grup definește un senator care intervine, nu se specifică la... niciun moment că este vorba de o singură intervenție.

Singurul lucru pe care-l putem limita împreună este timpul de dezbatere. Da? Deci, dacă vreți, limitați timpul de dezbatere pentru toți, dar nu puteți să limitați timpul celui care intervine de la USR, să intervină de mai multe ori.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Poate nu ați înțeles, domnule senator! Din partea Grupului USR a vorbit domnul Dîrcă...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Dircă.

## Dircă, domnul senator Dircă!

...acum dorea să intervină doamna senator Presadă. Nu ați fost atent, probabil, da?

Bun. Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și votul îl vom exercita la ora 12.00.

Punctul 2 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea unor acte normative (L400/25.06.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Nicolae Nasta, secretar de stat la Ministerul Apărării Naționale.

Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Nicolae Nasta** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Demersul legislativ are în vedere acordarea posibilității personalului militar de specialitate medico-sanitar să poată fi menținut în activitate și după împlinirea vârstei standard de pensionare, respectiv 60 de ani, până la împlinirea vârstei de pensionare stabilite pentru medicii și asistenții medicali civili, respectiv 65 de ani, opțiune sustenabilă, care asigură, în egală măsură, atingerea interesului atât al pacientului, prin asigurarea asistenței specifice cu personal medical specializat, cât și al instituției militare, care valorifică o perioadă mai mare de timp o resursă umană înalt calificată, a cărei formare presupune eforturi financiare considerabile și pregătire permanentă.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să acordați votul dumneavoastră favorabil.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnule senator Vela, vă invit la microfon, pentru a prezenta raportul comisiei.

Haideți, domnule președinte!

Ne scuzați că ne mișcăm mai repede decât doriți dumneavoastră.

Vă rugăm, microfonul 7.

Raport asupra Legii pentru completarea Legii nr. 400/2018 Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare menținerea în activitate a medicilor militari și a subofițerilor sanitari după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la împlinirea vârstei de pensionare stabilite pentru medici sau asistenți medicali civili.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României susține adoptarea.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a aprobat, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, cu amendamentele admise cuprinse în anexă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Domnul senator Țuțuianu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3 sau microfonul central? Microfonul 3.

## Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu am avut ocazia să vin ca inițiator, pentru că ați spus rapid că „nu este prezent”.

Deci am inițiat acest proiect de lege și am pornit de la împrejurarea că în sistemul militar ofițerii medici au aceeași vârstă standard de pensionare cu cea a ofițerilor de arme, respectiv 56 de ani și 8 luni, care va crește, anual, până la 60 de ani, în anul 2030.

De asemenea, în ceea ce-i privește pe asistenții medicali, 56 de ani și 8 luni, de asemenea, este vârsta de pensionare, indiferent de gradul obținut. Și aceasta va crește, anual, până la 60 de ani, în anul 2030.

Dacă ne raportăm însă la dispozițiile Legii nr. 65/2006 privind reforma în domeniul sănătății, medicii civili pot să profeseze până la vârsta de 65 de ani, iar membrii titulari sau membrii corespondenți ai Academiei Române și ai Academiei de Științe Medicale, profesorii universitari, cercetătorii științifici gradul I, doctorii în științe militare care desfășoară activități medicale pot continua, la cerere, activitatea medicală până la împlinirea vârstei de 70 de ani.

În ceea ce-i privește pe asistenții civili și alte categorii de personal cu studii medii vârsta de pensionare este de 65 de ani.

Ca urmare, propunerea pe care am făcut-o vine să suplinească lipsa de cadre medicale specializate în sistemul militar, în condițiile în care foarte mulți s-au pensionat, iar spitalele militare au dificultăți în a-și asigura personalul calificat.

Este motivul pentru care vă rog pe toți să susținem această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc și eu. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și votul îl vom exercita la ora 12.00.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Legea pentru modificarea art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (L94/2.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Îl invit la microfon pe domnul Eleodor Mandreș, secretar de stat de la Ministerul Finanțelor. Microfonul 8.

Vă rog, aveți cuvântul.

**Domnul Eleodor Mihai Mandreș** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu are elaborat un nou punct de vedere. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cîțu, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei economice și Comisiei pentru constituționalitate. Da?

Da.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Și Comisia pentru privatizare, trei comisii.

Cele trei comisii au dezbătut proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere a legii trimise la promulgare, cu amendamente admise și respinse.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Doamna senator Dinică. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am auzit mai devreme că Guvernul nu are o opinie.

Guvernul nu are o opinie despre exceptarea de la guvernanța corporativă a mai bine de 100 de companii de stat, deși ar trebui. Vorbim despre cele mai importante companii de stat, vorbim despre companii care ar putea să performeze mult mai bine decât o fac acum.

Ceea ce s-a întâmplat ieri în comisie a fost, de fapt, o relansare a atacului asupra companiilor de stat, pentru că, în loc să discutăm despre cele trei excepții propuse – două din industria de apărare și Agenția Națională de Meteorologie, care aveau ca justificare faptul că sunt obiective de siguranță națională –, am avut, de fapt, un amendament care propune ca peste 100 de companii să fie exceptate din nou de la guvernanța corporativă, deși avem o lege care a fost declarată neconstituțională.

Efectul acestor excepții l-ați mai auzit, pentru că discuția aceasta a avut loc pe tot parcursul anului trecut; va fi, de fapt, liber la numiri politice și la o lipsă totală de transparență a tranzacțiilor acestor companii.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă mai există alte intervenții? Nu...

Domnule senator Cîțu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu am o nelămurire și poate mă ajută inițiatorii. Înțeleg că pentru cele 100 de companii de stat guvernanța corporativă nu este bună. S-a mai introdus în acest proiect de lege și Fondul de Garantare pentru IMM-uri. Deci înțeleg că nici acolo guvernanța corporativă nu e bună. Și totuși aceiași inițiatori ne spun că la Fondul Suveran de Investiții vor face selecția managementului, consiliul din cei 9 membri, folosind 109. Când este bun 109 ăsta? Deci când este bună guvernanța corporativă? Ca să înțelegem și noi! Să înțeleg că, dacă nu e bună pentru companiile de stat, atunci nu o mai folosiți, domnule, nici la Fondul Suveran de Investiții! Toate sunt... Se pare că statul administrează cel mai bine. De ce această dublă măsură nu înțeleg. Deci trebuie să clarificăm dacă vrem sau nu 109.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc pentru intervenție. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci,

Mulțumesc.

Propunerea de amendament este:

Art. 1 alin (3) se modifică și va avea următorul cuprins: „Alin (3) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență Regia Autonomă Rasirom, Compania Națională Romtehnica – SA și Administrația Națională de Meteorologie.”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

- A rămas respins.

- Nemaifiind alte amendamente,

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L398/25.06.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Petru Andea, secretar de stat de la Ministerul Educației Naționale.

Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Petru Andea** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege vizează stabilirea unor date pentru prezentarea raportului anual privind starea învățământului de către ministrul educației naționale către Parlament.

Față de textul inițial, ministrul educației a avut o serie de amendamente, care au fost însușite de către comisiile de specialitate, respectiv de plenul Camerei Deputaților și de către comisia de specialitate a Senatului.

În consecință, Guvernul este de acord cu forma în care a fost... la care a fost adus proiectul legislativ, inclusiv cu amendamentele care au fost aduse de către parlamentari. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru învățământ, domnul senator Novák.

Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul.

În ședința din 27 iunie 2018, membrii Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu un amendament admis, cuprins în anexa de raport.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu un amendament admis, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra...

Nu, votul îl vom exercita la ora 12.00, fiind vorba despre o inițiativă legislativă cu caracter organic.

Punctul 5 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2018 privind eficientizarea activității Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” și pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L321/29.05.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, și anume domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.

Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză_ **:**

## Mulțumesc.

## Domnule președinte,

Proiectul de lege se referă la eficientizarea activității Regiei Autonome „Administrația Protocolului de Stat” prin transferul unor imobile, un imobil către RAAPPS și un alt imobil către Serviciul Român de Informații, precum și câteva măsuri privind domeniul sănătății.

Având în vedere conținutul acestui proiect de act normativ, adresez rugămintea pentru aprobare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Cazanciuc, microfonul 6, președintele Comisiei juridice, pentru a prezenta raportul.

Stimați colegi, Vă propunem un raport de admitere. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

**Domnul Marian Pavel**

**:**

Nu.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Nu.

Nefiind intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și votul îl vom exercita la ora 12.00.

Punctul 6 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2018 pentru adoptarea unei măsuri privind reducerea riscului de dezangajare a fondurilor europene (L335/4.06.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Inițiatorul?

**Domnul Marian Pavel**

**:**

De la Guvern.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și o invit la microfon pe doamna secretar de stat Sirma Caraman, de la Ministerul Dezvoltării.

## Microfonul...

Domnule senator Paul Stănescu, puteți să-i dați voie doamnei secretar de stat să exprime punctul de vedere al Guvernului?

Vă mulțumim. **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Ne cerem scuze!

Prezentul proiect de lege propune aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 43/2018, care vizează preluarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a Programului operațional regional „Inițiativa pentru IMM-uri”, gestionat în prezent de Ministerul Fondurilor Europene.

Acest program va fi implementat ca o axă prioritară separată, distinctă, în cadrul programului operațional regional, putând raporta cheltuielile la nivelul programului operațional regional.

Având în vedere capacitatea deja existentă în cadrul autorității de management a programului operațional regional pentru gestionarea acestui program, considerăm necesară preluarea acestui program și vă rugăm a adopta această ordonanță conform raportului comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru buget și Comisia pentru administrație publică au elaborat raport comun.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihu. Vă rog, microfonul 7, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru administrație publică supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere și proiectul de lege.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/EC (L294/14.05.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și o invit la microfon pe doamna Ancuța Gianina Opre, președintele

Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Aveți cuvântul. Microfonul 8.

**Doamna Ancuța Gianina Opre** _– președintele Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați membri ai Senatului,

Prezenta lege stabilește măsurile necesare punerii în aplicare la nivel național, în principal, a prevederilor art. 9 alin. (4), art. 37–39, 42, 43, 83 alin. (7), art. 85, 87–89 din Regulamentul european nr. 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46.

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a participat la toate ședințele comisiilor implicate și suntem de acord cu forma adoptată la nivelul Comisiei juridice a Senatului.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumim că sunteți de acord.

Din partea Comisiei juridice și Comisiei economice există raport comun.

Domnule senator Cazanciuc, dumneavoastră, da?

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc**

**:**

Da.

Domnul senator Cazanciuc. Microfonul 6.

Vă rog, aveți cuvântul, pentru a prezenta raportul.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

După cum știți, acest proiect a fost o dată în plen, el s-a reîntors pentru depunerea unor amendamente.

Din păcate, astăzi nu am reușit să avem cvorum la ședința comună, așa că v-aș ruga, în primul rând, să fiți de acord cu depunerea de amendamente astăzi în plen.

Domnule senator, este vorba despre un amendament sau de mai multe amendamente?

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

Mai multe amendamente.

De corelare.

În timp ce noi dezbăteam acest proiect de act normativ a intervenit o modificare la nivelul regulamentului european. Practic, e o chestiune mai degrabă tehnică, termenul de „mustrare”..., de fapt, de „avertisment”, a fost înlocuit cu „mustrare”. A fost o traducere greșită. A fost o chestiune nu numai în România, ci și în alte state.

Practic, va trebui să înlocuim, în cuprinsul acestei legi și în legea privind organizarea autorității, termenul de „avertisment” cu „mustrare”. Și mai era, de asemenea, un amendament de corelare, cred, propus de colegii de la UDMR.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bun. Ne-am lămurit.

Înțeleg că nu se mai dorește depunerea de amendamente în plen, motiv pentru care nu am cum să mai

Vă mulțumesc pentru intervenție. Mai sunt alte intervenții? Nu?

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul inițial al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Dacă amendamentele respinse se susțin? Înțeleg că da.

Deși înțeleg că nu se mai dorește formularea de amendamente aici, în plen, propun totuși retrimiterea la comisie pentru încă o săptămână a acestei propuneri, astfel încât membrii comisiei să poată..., ai comisiilor, de fapt, să poată decide asupra oportunității depunerii de noi amendamente.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## **Doamna Florina Raluca Presadă**

**:**

Da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Da? Bun.

Dacă sunt alte intervenții la dezbateri generale? Domnul senator Oprea.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

Prin intervenția mea nu vreau să mă pronunț pro sau contra unei modificări pe care Comisia juridică a făcut-o în această lege printr-un amendament, dar vreau să semnalez un lucru: că, prin acest amendament care modifică destul de substanțial forma legii, legea poate deveni neconstituțională, dat fiind faptul că este o modificare care la Camera Deputaților nu s-a dezbătut în niciun fel.

Și vorbesc aici despre marginal 3, art. 2 alin. a), unde, în sensul prezentei legi, au fost asimilate autorităților și organismelor publice și unitățile de cult, și asociațiile, și fundațiile de utilitate publică.

Asta am vrut să semnalez.

Mulțumesc.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Császár.

Domnul senator Császár, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

O să vă rog să indicați numărul marginal.

Mulțumesc, domnule președinte.

Marginal 1. Art. 1 se modifică și va avea următorul cuprins: „Prezenta lege stabilește măsurile necesare punerii în aplicare la nivel național, în principal, a prevederilor art. 6 alin. (2), art. 9 alin. (4), art. 37, 38, 39, art. 42–43, 83 alin. (7), 85, 87–89 din Regulamentul (UE) nr. 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/EC, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 117 din 4 mai 2016, denumit în continuare Regulamentul general privind protecția datelor.”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

La punctul 2.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Dinică.

Vă rog, doamna senator Dinică. Microfonul 2.

Număr marginal 2:

„Art. 2 alin. (1) lit. e) se modifică și va avea următorul conținut:

e) termen de remediere – perioada de timp de maximum 90 de zile de la data comunicării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, în care autoritatea/organismul public are posibilitatea remedierii neregulilor constatate și a îndeplinirii obligațiilor legale;”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Punctul 3.

Vă rog, domnule senator Császár, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc.

După lit. e) a alin. (1) din art. 2 se introduce o nouă literă, lit. f), cu următorul cuprins:

„f) îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public – include acele activități ale partidelor politice sau ale organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, ale organizațiilor neguvernamentale care servesc realizării obiectivelor prevăzute de dreptul constituțional sau de dreptul internațional public ori funcționării sistemului democratic, incluzând încurajarea participării cetățenilor în procesul de luare a deciziilor și a pregătirii politicilor publice, respectiv promovarea principiilor și valorilor democrației.”

(2) Prelucrarea datelor cu caracter personal privind sănătatea realizată în scopul asigurării sănătății publice, astfel cum este definită în Regulamentul (CE) nr. 1.338/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind statisticile comunitare referitoare la sănătatea publică, precum și la sănătatea și siguranța la locul de muncă, nu se poate efectua ulterior, în alte scopuri de către terțe entități, cu excepția unităților medicale, de cercetare medicală și medicilor, numai în cazul în care prelucrarea este compatibilă cu scopurile respective pentru care datele cu caracter personal au fost inițial colectate.”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Continuați dumneavoastră, doamna senator, da?

## **Doamna Silvia Monica Dinică**

**:**

Da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Punctul 4, da?

Doamna senator, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

„Alin. (1) al art. 3 se modifică și va avea următorul conținut:

(1) Prelucrarea datelor genetice, biometrice sau a datelor privind sănătatea, în scopul realizării unui proces decizional automatizat sau pentru crearea de profiluri, este permisă cu consimțământul explicit al persoanei vizate sau, dacă prelucrarea este efectuată în temeiul unor dispoziții legale exprese, cu instituirea unor măsuri corespunzătoare.”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Vă rog.

Domnul senator Császár sau doamna senator?

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Doamna Dinică este.

Doamna senator Dinică, da? Vă rog.

Nr. crt. 7:

„Alin. (2) al art. 3 se modifică și va avea următorul conținut:

Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc. Nr. crt. 8:

„La art. 4 alin. (2) lit. d) se modifică și va avea următorul cuprins:

d) Instruirea inițială și actualizarea periodică, dar nu mai târziu de 1 an, a noțiunilor cu privire la obligațiile ce le revin, a persoanelor care, sub directa autoritate a operatorului sau a persoanei împuternicite de operator, prelucrează date cu caracter personal;”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Număr marginal 9. Nu?

La numărul marginal 9 este inițiator USR-ul.

La capitolul II, după art. 5 se introduce un nou articol...

Numai puțin, numai puțin, domnule senator! Punctul 9 se susține?

Da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Păi la punctul 9 este inițiator Grupul USR.

## **Doamna Silvia Monica Dinică**

**:**

A, mă scuzați, imediat! Și 10?

Iar ce susțineți dumneavoastră, domnule senator, este la număr marginal 10.

Vă rog, doamna senator Dinică.

Mulțumesc. Nr. crt. 9:

„Art. 5 lit. d) se modifică și va avea următorul conținut:

d) Alte forme și modalități mai puțin intruzive nu sunt eficiente pentru atingerea scopului urmărit de angajator;”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Continuăm. Domnul senator Császár. Microfonul 2. Vă rog.

Punctul marginal 12 se susține.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Nr. crt. 10.

Domnul senator Császár.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Se poate?

Da, vă rog.

Mulțumesc.

În raportul nostru, pe care îl aveam noi, era la punctul 9 amendamentul nostru, dar...

Atunci, la punctul 10, amendamentul de la punctul 10 se susține, să nu mai citesc toată povestea...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

E în regulă. Vă mulțumesc. Îl avem în față textul.

Listă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

A fost solicitată listă. Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

În afară de cele 66 de voturi am numărat și votul domnului senator Császár, care era în picioare și a votat „pentru”.

Vă rog să continuați, domnule senator.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Dinică.

Număr marginal 13: „Art. 10 se modifică și va avea

următorul conținut:

(1) În vederea asigurării respectării Regulamentului privind protecția datelor, Autoritatea de Supraveghere poate dispune măsuri corective și sancțiuni.

(2) Măsurile corective sunt prevăzute la art. 58 alin. (2) lit. a), c)–h) și j) din Regulamentul general pentru protecția datelor.

(3) Sancțiunile contravenționale principale sunt avertismentul scris și amenda contravențională.

(4) Încălcarea dispozițiilor enumerate la art. 83 alin. (4)–(6) din Regulamentul general privind protecția datelor constituie contravenție.

(5) Încălcarea prevederilor art. 3–7 din prezenta lege constituie contravenție și se sancționează în condițiile prevăzute de art. 83 alin. (5) din Regulamentul general privind protecția datelor.

(6) Constatarea contravențiilor prevăzute de prezenta lege și aplicarea sancțiunilor contravenționale, precum și a celorlalte măsuri corective prevăzute de art. 58 din Regulamentul general privind protecția datelor se fac de către Autoritatea Națională de Supraveghere, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului general privind protecția datelor, ale Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere.”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

- Continuăm cu amendamentele respinse. Am ajuns la

- nr. crt...

**Domnul Florin Vasile Cîțu**

**:**

14.

Dacă susțineți amendamentul de la...

Da, punctul marginal 11 se susține.

14, da?

Domnule senator Cîțu, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2.

## Mulțumesc.

„Contravențiile prevăzute la alin. (2) și (3) se sancționează cu amendă de la 10.000 de lei până la 10.000.000 de lei.”

Și la alin. (6): „Prin derogare de la art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, contravențiile prevăzute la alin. (5) se sancționează cu amendă de la 10.000 de lei până la 20.000.000 de lei.”

Și mai este pct. 8. O să citesc doar schimbarea: „ (...) contravențiile prevăzute la alin. (7) se sancționează cu amendă de la 10.000 de lei la 20.000.000 de lei”.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Dacă mai sunt amendamente?

Doamna senator Dinică. Vă rog, microfonul 2. Probabil punctul 15, da?

Da.

Aveți cuvântul.

Ultimul amendament...

Vă rog.

## **Doamna Silvia Monica Dinică:**

...nr. crt. 15.

După art. 13, propunem un nou articol: „Operatorii sunt obligați ca în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi să pună la dispoziția persoanelor vizate un mijloc electronic securizat de transmitere la distanță a datelor cu caracter personal.”

Vă mulțumesc.

Nemaifiind amendamente respinse pe care să le susținem,

## Stimați colegi,

Vă rog să fiți un pic atenți. Vreau să vă consult într-o problemă de ordin tehnic. N-am vreo mare pasiune și nu țin neapărat, pentru rigoare. Așa cum s-a precizat aici de către președintele Comisiei juridice, în forma inițială tradusă în limba română, limbă oficială a Uniunii Europene, în regulament s-a folosit termenul de „mustrare” între sancțiunile contravenționale, respectiv „mustrare și amendă”.

În urmă cu aproximativ o săptămână s-a revizuit traducerea în limba română și s-a folosit termenul de „avertisment”.

Vă rog să fiți de acord să dăm un vot pentru un amendament de natură tehnică, în așa fel încât să putem corija în cuprinsul legii, să înlocuim termenul de „mustrare” cu termenul de „avertisment”, așa cum apare el în forma revizuită, tradusă, a regulamentului european, dacă sunteți de acord. Dacă nu, vom avea un mic blocaj pe această chestiune și probabil că va fi nevoie de o ordonanță, dar eu cred că nu ridică probleme. Nu există niciun fel de coloratură... de conotație politică sau de coloratură a termenului, în loc de „mustrare”, așa cum apărea în traducerea inițială, să folosim termenul de „avertisment” la sancțiunile contravenționale.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bun.

Doreați să interveniți, domnule senator Mihail? E în regulă.

Mulțumesc.

Bun. Trecem la votul asupra... Fiind ora 12.00, trecem la votul asupra inițiativelor cu caracter organic.

Înainte de aceasta, vă rog, domnule senator Zamfir – microfonul 2 –, aveți cuvântul.

Domnule președinte, dacă-mi permiteți, solicit o pauză de consultări între liderii grupurilor, cinci minute. Vă rog.

De acord. Pauză de consultări cinci minute. Reluăm votul la ora 12.10.

## PAUZĂ

* * DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Stimați colegi, reluăm activitatea și începem votul pe inițiativele cu caracter organic.

Punctul 1 pe ordinea de zi, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (L548/14.12.2017).

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a legii în forma transmisă la promulgare, în sensul respingerii obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României. Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

A fost solicitată listă. Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Suntem în sesiune de vot pe organice... de vot pe legi organice, după aceea putem să dăm cuvântul la explicarea votului.

Vă rog, doamna senator Presadă, microfonul 2. Explicarea votului. Doi!

## **Din sală:**

Nu, că nu-i microfonul 2.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

E în regulă. Mulțumesc.

Punctul 2 la vot final, Propunerea legislativă pentru completarea unor acte normative (L400/25.06.2018).

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Continuăm cu...

Doamna senator Presadă, vă rog, intervenție, microfonul 2, explicarea votului, da? La L400?

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Doream să explic votul Uniunii Salvați România pe marginea proiectului de lege care modifică Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

A fost. Vă mulțumesc.

Cu 82 de voturi pentru, 5 abțineri, 14 voturi împotrivă, raportul a fost adoptat.

Continuăm cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2018 privind eficientizarea activității Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” și pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L321/29.05.2018).

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Următorul punct pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/EC (Regulamentul general privind protecția datelor) (L294/14.05.2018).

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul inițial al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Continuăm dezbaterile și votul asupra inițiativelor legislative. Punctul...

Vă rog, domnule senator Cseke Attila, aveți cuvântul, microfonul 2.

Nu. N-a fost.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Deci tocmai am votat modificarea. L400.

Continuăm.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L398/25.06.2018).

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator, înțeleg așa: de pe poziția 17 să îl dezbatem pe poziția 12, raportat la prima propunere de ordine de zi sau după ce am scos cele două?

## **Domnul Cseke Attila Zoltan**

**:**

...nouă...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă invit până la prezidiu.

Vă mulțumesc pentru precizări.

Deci propunerea este ca punctul 17 din forma inițială a ordinii de zi să devină punctul 12, respectiv..., de fapt, punctul 10, având în vedere că două le-am scos de pe ordinea de zi.

Până a dezbate punctul... a propune spre dezbatere punctul 8 de pe actuala... de pe ordinea de zi, domnule senator Corlățean, vă rog, explicarea votului la punctul 7. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

La Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011, ca senator al României, vă informez că am votat „împotrivă” pentru o rațiune extrem de simplă: nu pot accepta transformarea cetățenilor români din Harghita și Covasna într-o minoritate lingvistică în propria țară.

În consecință, consider că votul Senatului a fost o greșeală și, în orice caz, acele dispoziții din proiectul de lege tocmai adoptat de plenul Senatului României sunt lovite de neconstituționalitate.

Deci asta este explicația votului meu împotriva acestei inițiative legislative. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Continuăm cu punctul 8 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2018 privind unele măsuri referitoare la aplicarea unor dispoziții și prelungirea unui termen prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică (L336/4.06.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Îl invit la microfon pe domnul Eleodor Mandreș, secretar de stat, de la Ministerul Finanțelor Publice, microfonul 10. Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare amânarea măsurilor de aplicare a sancțiunilor pentru operatorii economici care nu s-au dotat cu aparate de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic la termenele prevăzute de lege, precum și pentru distribuitorii autorizați care au obligația de a nu mai comercializa aparate de marcat electronice fiscale cu rolă-jurnal.

De asemenea, proiectul de lege prevede completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică prin care se autorizează Compania Națională Poșta Română – SA să intermedieze vânzarea, colectarea subscrierilor și efectuarea plăților aferente emisiunilor de titluri de stat destinate populației.

Vă rugăm să aprobați adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Guvern. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Din partea Comisiei economice și Comisiei pentru buget, finanțe există un raport comun.

Domnule senator Arcaș, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 9 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind elaborarea și actualizarea Strategiei naționale pe termen lung „România 2040” (L317/29.05.2018).

Declar deschise dezbaterile.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Microfonul 8. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege statuează obligația elaborării și actualizării Strategiei „România 2040”, precum și modalitatea prin care se elaborează această strategie, în speță cu participarea tuturor partidelor politice, a societății, a mediului academic și universitar, prin înființarea Comisiei „România 2040”.

De asemenea, prin proiectul de lege se prevede obligația consensului pentru direcțiile strategice și obiectivele care se vor stabili prin Strategia „Europa 2020”.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege, Guvernul susține și adresează rugămintea unui vot favorabil. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru buget, finanțe și Comisia economică au elaborat un raport comun.

Domnule senator Arcaș, domnule președinte al Comisiei pentru buget, microfonul 7, vă rog, aveți cuvântul.

Comisia a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis aviz favorabil, cu amendamente.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare au transmis avize favorabile, fără amendamente.

Membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa la raportul comun.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Vă rog, doamna senator Dinică, aveți cuvântul, microfonul 2.

a României, Parlamentul României, Guvernul României și alte instituții ale statului român.”

Deja avem o strategie.

Aici am doar sinteza – și vedeți cât este de mare –, sinteza acestei strategii. Sunt patru volume la fel de mari. Există o strategie pentru următorii 20 de ani deja făcută. Singura diferență pe care o văd cu acest proiect de lege este că această strategie care va fi... acest proiect de lege îl are coordonator pe Liviu Dragnea. Și aș vrea să stați puțin să vă gândiți, să închideți ochii și să vă imaginați o strategie pe următorii 20 de ani făcută de Liviu Dragnea, cu tot ceea ce știm noi despre el astăzi, _versus_ această strategie făcută de experți, de Academia Română, sub înaltul patronaj al Președinției Române.

Partidul Național Liberal va vota împotriva acestui proiect de lege care nu are niciun sens, ci doar aruncă resursele statului român pe un proiect personal al lui Liviu Dragnea. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege este, de fapt, un exercițiu de imagine, pentru că din structura proiectului de lege știm, de fapt, cine este președintele comisiei.

Ni se spune că deciziile vor fi luate prin consens național, dar nu ne este explicat în niciun fel cum vor fi luate deciziile și cine va stabili direcțiile acestei strategii, pentru că știm cu toții că, în momentul când opoziția vine cu propuneri, sunt... niciodată luate în considerare, însă, în același timp, spunem că această strategie se va realiza prin consens național.

Avem reprezentanți ai instituțiilor... ai comisiilor de specialitate, ai Academiei Române, însă nu ni se spune cine va avea drept de vot în această comisie, pentru că, în momentul când vorbim de trei scenarii, pesimist, optimist și moderat, va trebui cineva să prioritizeze aceste scenarii și să decidă care este direcția potrivită pentru momentul în care ne aflăm acum.

Toate astea sunt niște semne de întrebare la care nu am primit răspuns nici în comisie.

Uniunea Salvați România va vota împotriva acestui proiect de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă mai sunt alte intervenții?

Domnule senator Cîțu, vă rog, microfonul 2, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Nu înțeleg scopul acestui proiect de lege și acestei strategii. Anul trecut, în 2017, Academia Română, sub... s-a desfășurat o strategie de dezvoltare a României în următorii 20 de ani sub înaltul patronaj al Președintelui României, deci 2017 – da? –, până în 2038.

„Inițierea și elaborarea Strategiei de dezvoltare în următorii 20 de ani a fost coordonată de 11 instituții de excelență ale Academiei Române, a fost generată de programul de management pe care l-am prezentat în fața Adunării Generale a Academiei la alegerea ca președinte al înaltului nostru for de științe și cultură, la care au aderat vicepreședinții acestui for și coordonatorii strategiei. S-a colaborat în elaborarea acestei strategii cu Banca Națională

Dacă mai sunt și alte intervenții?

Domnule senator Valeca, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că colegul nostru nu înțelege cum se face o strategie. Eu sunt cel care din mandatul trecut am propus pentru România că trebuie făcută o strategie. Tot respectul pentru Academia Română, eu am strategia, am citit-o, am fost invitat la lansare, dar este un cumul de idei, de necesități, de proiecții, dacă vreți. Totuși o strategie trebuie să aibă niște termene clare, niște responsabili și niște sume alocate, estimate și alocate, care să se regăsească în bugetul de stat și în discuțiile cu Comisia Europeană, eventual, pentru bugetul viitor.

Deci eu cred că strategia guvernamentală va ține cont în mare măsură de strategia elaborată de Academia Română, dar ea trebuie adusă, să spunem așa, „cu picioarele pe pământ”, ca să fie încadrată în termene, responsabilități și sume alocate. De aceea cred că strategia guvernamentală este necesară.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții?

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Domnul Moga.

Dați-i cuvântul.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Din partea Grupului PSD am avut o intervenție. A fost domnul senator Valeca.

Bun. Nemaifiind alte intervenții...

Domnule senator Vela, vă invit să citiți regulamentul. Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu un amendament admis, a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Domnule senator Wiener, vă rog, microfonul 2. Explicarea votului, da?

## Stimați colegi,

Vreau să fac câteva precizări referitoare la strategii și obiective. Sunt convins că cu toții știți faptul că Organizația Națiunilor Unite are o agendă care subîntinde 17 obiective globale de dezvoltare sustenabilă, care au, la rândul lor, 169 de ținte secundare, care, practic, se referă la toate liniile de dezvoltare ale societății umane, oferă un orizont de convergență pentru bunăstare, pentru contracția sărăciei, pentru mediu, accesibilizarea serviciilor de sănătate, pentru tot ceea ce este important pentru societatea umană.

Sigur, a fost adoptată și de către România, formal, această agendă. Spre deosebire însă de România, țările din vecini..., de exemplu, Serbia are coloană separată în bugetul național referitor la implementarea acestor obiective. Singura problemă este că această agendă se cheamă „Agenda 2030”. Noi tocmai – Senatul României – am votat o strategie care se cheamă „România 2040”, practic recunoscând defazarea sau decuplarea față de tot ceea ce este important la nivel regional și global în ceea ce privește aceste strategii, repet, care se referă la toate liniile de dezvoltare ale societății umane.

Vă mulțumesc. Continuăm.

Punctul 10 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației (L261/2.05.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul secretar de stat de la Ministerul Educației, domnul Petru Andea.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Este vorba de modificat și completat Legea educației naționale nr. 1/2011 și Legea nr. 267/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor.

În esență, legea propune sau prevede ca și pentru antepreșcolarii din creșe să fie asigurate servicii de educație, nu numai de îngrijire. În consecință, toate prevederile valabile pentru grădinițe, deci pentru preșcolari, sunt translatate și la nivelul creșelor, deci și pentru antepreșcolari.

Inițial, Guvernul a avut un punct de vedere nefavorabil, întrucât prevederile financiare aferente aplicării respectivei legi nu puteau fi îndeplinite în cursul acestui an. Această prevedere a fost înlăturată prin amendamentele aduse, și anume că această lege să se aplice începând cu anul școlar 2019–2020.

Ca atare, suntem de acord cu raportul comisiei, care propune aprobarea proiectului de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru învățământ și Comisiei pentru administrație publică avem raport comun. Îl invit la microfon pe domnul senator Novák, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

În cadrul dezbaterilor s-au formulat amendamente care, supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

În ședința din 19 iunie 2018, analizând propunerea legislativă, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Doamna Andronescu.

A, mă scuzați!

Vă rog, doamna senator Andronescu, aveți cuvântul. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am venit în fața dumneavoastră să susțin și să vă adresez rugămintea să votăm această inițiativă legislativă, întrucât toate cercetările naționale și internaționale pun accent pe educația timpurie. Or, această lege vine și introduce obligativitatea statului de a susține educația timpurie. Cred că ea se corelează foarte bine și cu cele 2.500 de creșe și grădinițe care sunt în programul Guvernului și, în felul acesta, se poate realiza și practic acest proiect.

Vă mulțumesc și sper că veți vota acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, doamna senator. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei a fost adoptat...

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Cu 92 de voturi pentru, o abținere, zero voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 11 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice (L356/11.06.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Îl invit la microfon pe domnul Eduard Lovin, vicepreședinte, Autoritatea Națională pentru Administrarea..., nu, domnul Bogdan Pușcaș, președintele Autorității Naționale pentru Achiziții Publice, da?

Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 10.

**Domnul Bogdan Pușcaș** – _președintele Autorității_

## _Naționale pentru Achiziții Publice_ **:**

Prin adoptarea acestei ordonanțe de urgență s-au urmărit o mai bună corelare a sensului urmărit de legislația europeană și de legislația națională și, în același timp, perfecționarea și flexibilizarea sistemului de achiziții publice.

Guvernul susține această inițiativă.

Prin urmare vă rugăm să acordați un vot favorabil raportului și proiectului de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Cîțu, președintele Comisiei economice, pentru a prezenta raportul comisiei. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu unanimitate de voturi ale celor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de comisie. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 12 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind unele măsuri sancționatorii în domeniul radiocomunicațiilor (L304/22.05.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul domnului Eduard Lovin, vicepreședintele Autorității Naționale

pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Legea se referă strict la operatorii de stații de radiocomunicații de la bordul navelor și aeronavelor și la radioamatori. Deci nu este vorba și de operatorii de comunicații publice.

Practic, aduce la nivel de lege prevederile unei hotărâri de guvern din 2006, pentru a fi armonizată întreaga legislație din domeniul comunicațiilor electronice, mai ales după ce în ultimii ani au fost transpuse și câteva directive europene.

Susținem și noi forma finală a legii, așa cum a reieșit din comisii, preluând și amendamentele aprobate. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei juridice și Comisiei economice avem raport comun.

Domnul senator Cazanciuc. Microfonul 6.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Comisia juridică și Comisia economică vă propun un raport comun de admitere, cu amendamente admise. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 13 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 267/2008 privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat și pentru efectuarea recepției în fază unică a lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente acestora la obiectivul de investiții Palatul Parlamentului, precum și pentru reglementarea unor măsuri cu privire la administrarea imobilului „Palatul Parlamentului” (L372/11.06.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul nu este prezent. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Eleodor Mandreș, secretar de stat, de la Ministerul Finanțelor, microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul nu a finalizat un punct de vedere.

Vă mulțumim. Ne-ați lămurit.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru administrație, domnul senator Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Precizăm că Guvernul a formulat un punct de vedere negativ față de reglementările inițiale, dar, ca urmare a discuțiilor avute în cadrul ședințelor Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului și a modificărilor aduse prin amendamentele cuprinse în raport, propunem adoptarea acestui proiect în forma propusă prin raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexă.

Comisia pentru administrație publică supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, împreună cu propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil. Comisia pentru buget, finanțe, aviz favorabil.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendament admis, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

A fost solicitată listă. Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Punctul 14 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, pentru modificarea și completarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale (L286/7.05.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Ciprian Roșca, secretar de stat, de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, microfonul 8.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Cârciumaru, președintele Comisiei pentru administrație, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

În ședința din 19.06.2018, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, prezentate în anexa care face parte integrantă din raport.

Comisia pentru administrație publică supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil. Comisia pentru sănătate publică, de asemenea, a dat aviz favorabil.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 15 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari (L312/22.05.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Ciprian Roșca, de la Ministerul Dezvoltării, microfonul 8.

Aveți cuvântul. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Precizăm că Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative, cu propuneri și observații, ce au fost preluate prin raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Propunem adoptarea prezentei inițiative legislative în forma elaborată prin raportul comisiei. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Cârciumaru, președintele Comisiei pentru administrație, pentru a prezenta raportul.

## Stimați colegi,

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins, prezentate în anexa nr. 1 și anexa nr. 2.

Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins, a propunerii legislative.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil.

Comisia juridică, de asemenea, a dat aviz favorabil.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 16 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind transferul drepturilor de pensie ale funcționarilor și agenților Uniunii Europene (L332/4.06.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege.

Îl invit la microfon pe domnul Adrian Chiotan, secretar de stat, de la Ministerul Muncii.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.

## **Domnul Adrian Vlad Chiotan** – _președintele Autorității_

_Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege asigură aplicarea directă a prevederilor Regulamentului Comisiei Europene la statutul funcționarilor comunităților europene în legislația națională. Guvernul susține adoptarea proiectului de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a adoptat un raport de admitere, cu amendamente respinse.

Pe cale de consecință,

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Amendamentele respinse dacă se susțin?

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Amendamentele respinse nu se susțin.

Atunci,

Punctul 17 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L274/7.05.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul Dan Dumitrescu, microfonul 10, secretar de stat, de la Ministerul Sănătății.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Dan Dumitrescu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Menționăm că Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporurilor pentru condițiile prevăzute în anexa nr. 2 a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 284/20 martie.

Astfel, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a dezbătut această propunere legislativă și a adoptat un raport de respingere, având în vedere și argumentele pe care le-a prezentat domnul secretar de stat de la Ministerul Sănătății.

Pe cale de consecință,

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 18 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea și modificarea art. 10 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (L273/7.05.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul Adrian Chiotan, de la Ministerul Muncii. Domnule secretar de stat, microfonul 9, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicată, a fost recent

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum a precizat reprezentantul Ministerului Muncii, propunerea este caducă. Această prevedere este stabilită de Legea nr. 156/2000.

Raport de respingere, cu un amendament respins. Legea e organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere, cu un amendament respins.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Stimați colegi,

Fiind ora 13.00 sau apropiindu-se ora 13.00, nu mai avem timp să mai parcurgem încă o inițiativă, motiv pentru care declar închise lucrările plenului Senatului de astăzi.

Ne vedem în ședința de plen reunit, să dezbatem moțiunea de cenzură.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|085539]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 112/6.VII.2018 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei