Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri,
Stimați colegi,
Partidul Național Liberal a susținut dintotdeauna necesitatea accelerării procesului de absorbție a fondurilor europene, considerând că aceasta reprezintă o șansă importantă pentru țara noastră de a micșora decalajul de dezvoltare pe care îl avem față de statele europene.
Pentru toate guvernele României, acest obiectiv a devenit, cel puțin la nivel declarativ, prioritate zero.
Au fost și eșecuri majore, culminând cu decizii ale instituțiilor europene de aplicare a unor sancțiuni care au generat blocarea programelor POS DRU, POS Transporturi, POS CCE și POR, ceea ce a condus la pierderea unor sume importante.
Acest moment a fost depășit, dar costurile au fost mari pentru ceea ce înseamnă mediul antreprenorial și relansarea economiei românești.
Acum ne aflăm într-o nouă etapă în care pregătim următoarea perioadă de programare europeană, 2014–2020, proces care s-a dovedit anevoios.
Acordul de parteneriat care stabilește modul de utilizare a fondurilor europene pentru următorii șapte ani a suferit o serie de reevaluări, la cererea forurilor europene, varianta oficială fiind trimisă recent spre avizare la Bruxelles.
La o analiză a situației aferente perioadei 2007–2013, se observă o diferență foarte mare între valoarea contractelor, a deciziilor de finanțare, care acoperă peste 88% din fondurile alocate României în cadrul programelor operaționale, și procentul de 33,85%, care reprezintă valoarea sumelor rambursate efectiv în raport cu alocarea totală.
Este o diferență extrem de importantă și care, domnule ministru, ridică câteva întrebări esențiale. Din ce provine această diferență? Cât anume se datorează faptului că autoritățile de management au făcut o obișnuință din întârzierea plăților sau din schimbarea regulilor în timpul jocului? Cine răspunde pentru aceste deficiențe? Cât se mai poate recupera din această risipă? Care este suma cu care vom intra în dezangajare? Care sunt măsurile concrete pentru a se evita dezangajarea? Și, nu în cele din urmă, care este gradul de absorbție asumat de către Guvernul din care faceți parte pentru sfârșitul anului 2015?
Răspunsurile la aceste întrebări sunt absolut necesare, pentru că ne arată care sunt viciile de sistem, greșelile făcute, care nu trebuiesc repetate, astfel încât în perioada 2014–2020 să putem beneficia cu adevărat de oportunitățile pe care fondurile comunitare ni le oferă.
Alocările pentru perioada următoare sunt mai mari, iar dacă nu vom reuși să îmbunătățim capacitatea de absorbție, risipa va continua, cu efecte greu de anticipat.
Domnule prim-ministru,
Domnule ministru,
La nivelul întregii Uniuni Europene există o reală preocupare referitoare la adoptarea de urgență a unor măsuri de stimulare a industriei.
În numeroase documente de poziție, forurile europene semnalează necesitatea unei industrii europene puternice pentru a încuraja creșterea economică și competitivitatea.
În acest sens, Comisia Europeană a prezentat la sfârșitul lunii ianuarie a acestui an Consiliului European, spre analiză, o serie de priorități ale sprijinului necesar creșterii competitivității industriei europene.
Una dintre prioritățile-cheie o reprezintă punerea la dispoziție a resurselor necesare pentru renașterea industrială, de unde rezultă că pentru IMM-uri facilitatea accesului la finanțare rămâne fundamentală pentru dezvoltarea acestui sector.
Odată cu adoptarea noului calendar financiar multianual, cel puțin 100 de miliarde de euro din fonduri structurale sunt puse la dispoziția regiunilor pentru finanțarea sprijinului acordat industriei și IMM-urilor, în conformitate cu propriile strategii.
Dezbaterea de astăzi este o ocazie excelentă pentru a afla cum ne pregătim pentru această competiție acerbă și cât ne putem propune să atragem din aceste fonduri absolut necesare pentru țara noastră.
Dar, pentru a obține rezultate, autoritățile responsabile trebuie să privească cu sinceritate, să determine care sunt carențele la capitolul deficiențe în sistem.
Știm cu toții că, în anul trecut, POS CCE ocupa penultimul loc în clasamentul celor șapte programe operaționale, din punctul de vedere al ratei de absorbție.
Problemele întâmpinate în implementarea proiectelor de finanțare prin POS CCE în perioada 2007–2013 trebuie să constituie o lecție și pentru acest Guvern, iar vocea celor care le-au semnalat și le-au adus în atenția publică, profesioniști în domeniu, să nu rămână un ecou îndepărtat.
Deficiențe au fost semnalate în ceea ce privește prevederile Ghidului solicitantului, prima verigă în relațiile autoritate–beneficiar.
Astfel, acest document trebuie să fie clar, flexibil și să nu lase loc de interpretări în ceea ce privește cerințele de eligibilitate, documentele solicitate, cheltuielile eligibile, criteriile de evaluare.
Vulnerabilități există și în ceea ce privește evaluarea cererilor de finanțare.
În ceea ce privește faza de implementare a proiectelor, cel mai mare neajuns este relația dintre autoritățile de management, organismele de implementare și beneficiari.
Un element decisiv vizează conștientizarea angajaților acestor instituții asupra faptului că succesul beneficiarilor este și succesul lor, iar eșecul beneficiarilor este, deopotrivă, și eșecul lor, pentru că au știut sau nu cum să-i sprijine în demersul de atragere a fondurilor.
În prezent, lipsa oricărei responsabilități din partea autorităților statului, care în relația contractuală cu beneficiarii nu își onorează obligațiile ce decurg din contractele de finanțare, a devenit o practică ce nu poate continua.
Doar astfel corupția din domeniu, schimbarea regulilor în timpul jocului, criteriul politic, slaba capacitate administrativă sau neînțelegerea spiritului de funcționare nu vor mai avea un efect negativ și iremediabil asupra procesului de atragere a fondurilor în viitorul exercițiu bugetar.
Este un cerc vicios care trebuie spart. În acest domeniu trebuie să primeze criterii etice și de performanță, dar pentru acest lucru este nevoie de curaj și de voință politică.
Stimați reprezentanți ai Guvernului, aici de față, Stimați colegi,
În perioada de programare 2014–2020, Ministerul Fondurilor Europene va coordona autoritățile de management pentru Programul Operațional Competitivitate, Programul Operațional Capital Uman și Programul Operațional Asistență Tehnică.
Această reformă a fost anunțată ca o mare realizare. Reminiscențele trecutului, așa cum le numeați, domnule ministru, trebuiau eliminate, iar sistemul de implementare a proiectelor intră acum într-o nouă etapă, caracterizată, sperăm, de flexibilitate, profesionalism și eficiență.
Astfel putem trage concluzia că, în plin proces de pregătire a documentului programatic în baza căruia România va accesa fonduri europene în următoarea perioadă de programare bugetară, preocuparea Guvernului a fost bulversarea acestor instituții.
Din aceste transferuri nu se înțelege care este viziunea Guvernului în această privință.
Se va întâmpla la fel cu toate autoritățile de management? Vor trece ele, pe rând, în subordinea
Ministerului Fondurilor Europene? Care au fost criteriile care au condus la aceste schimbări? De ce în acest proces nu ați inclus toate autoritățile de management? Cum vor îmbunătăți aceste transformări nivelul absorbției fondurilor comunitare?
Câtă vreme procedurile nu vor fi simplificate, câtă vreme avem un sistem greoi și extrem de birocratic, iar creșterea gradului de profesionalizare a specialiștilor din aceste instituții nu reprezintă o preocupare reală, nu vom reuși să avem un management performant al fondurilor europene.
Suntem cu toții de acord și există un consens politic asupra faptului că banii europeni reprezintă cheia relansării multor sectoare de activitate economică, de la infrastructură rutieră la dezvoltarea spațiului rural sau a IMM-urilor.
De modul în care Guvernul pregătește absorbția fondurilor europene alocate României în structura bugetară europeană depinde dezvoltarea țării noastre pe termen lung.
Pe de altă parte, Guvernul este dator să identifice și să aplice și alte politici fiscale atât de necesare mediului de afaceri și economiei românești în general, după o perioadă de îndelungată criză financiară, care a afectat atât resursele bugetare, cât și aportul mediului antreprenorial la creșterea economică.
În această etapă postcriză, România are nevoie atât de cheltuirea fondurilor europene, cât și de adoptarea unor măsuri care să reducă presiunea fiscală asupra mediului de afaceri, pentru a permite inițiativei private din economie să contribuie la dezvoltarea sustenabilă a societății.
Așa cum am susținut măsurile guvernamentale de deblocare a fondurilor europene pe domenii esențiale, noi, liberalii, susținem necesitatea adoptării măsurilor de relaxare fiscală și relansare economică, în special neimpozitarea profitului reinvestit și a reducerii CAS-ului cu 5 puncte procentuale la angajator.
## Domnule prim-ministru,
Limitele unei guvernări orientate spre idei și politici exclusiv de stânga vor începe în cel mai scurt timp să apară. Economia reală, oamenii care produc în România de astăzi au nevoie de garanții din partea actualului Guvern că se va păstra cota unică, că vor fi introduse măsuri de relaxare fiscală, că TVA-ul de 9% la pâine va fi păstrat și, de ce nu?, extins pentru alte produse alimentare.
Apelurile repetate ale beneficiarilor de proiecte finanțate din fonduri europene s-au intensificat în ultima perioadă, pentru că au așteptări mari și justificate pentru următoarea perioadă de programare.
Vocea lor trebuie să fie ascultată de către Guvern, pentru că ei știu cel mai bine cum birocrația excesivă îi demoralizează, le pune în pericol succesul demersului, cum dialogul deficitar și lipsa de corelare instituțională între autoritățile de management și organismele de implementare îi costă timp și bani.
## Domnule prim-ministru,
## Domnule ministru,
Problema accesării fondurilor europene nu trebuie să fie una politică, ar trebui să fie mai degrabă una administrativă, ferită de interese și mecanisme politice care riscă să pună în pericol performanța unui domeniu vital pentru consolidarea trendului economic ascendent înregistrat anul trecut de România.
Partidului Național Liberal a fost cel care a vegheat în Guvern ca multe dintre angajamentele asumate în numele
Uniunii Social-Liberale să fie îndeplinite, contribuind, totodată, la deblocarea programelor europene, cât și la îmbunătățirea ratei de absorbție a fondurilor comunitare.
## Domnule ministru,
Aveți în Partidul Național Liberal un partener, atât timp cât veți reuși să separați absorbția fondurilor europene de ingerința politică. Dar vă asigurăm, domnule ministru, că nu vom ezita să folosim toate mecanismele parlamentare pentru a sancționa ori de câte ori va fi nevoie eventualele derapaje și abuzuri ale acestei guvernări.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Radu Bogdan Țîmpău · 7 aprilie 2014 · monitorul.ai