Stenogramă plen

Stimați colegi, am rugămintea să luați loc.

Am rugămintea la liderii de grup să dea lista cu deputații care vor lua cuvântul, în afară de PDL, care a dat, normal. Câte un reprezentant de grup, vă rog.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 402 deputați și-au înregistrat prezența 211. Sunt absenți 191, dintre care 57 participă la alte activități parlamentare.

Înainte de a intra în primul punct al ordinii de zi, dau cuvântul domnului deputat, de Ziua mondială a sănătății. Vă rog.

## Mulțumesc.

## Domnule președinte, Domnule prim-ministru, Stimați miniștri,

Stimate colege și stimați colegi,

Astăzi este Ziua mondială a sănătății. Acum 64 de ani, prima Adunare Mondială a Sănătății, în prezent organizație, a decis crearea acestui eveniment cu scopul de a lărgi aria de cunoștințe la nivel global pe teme de sănătate.

Ocrotirea sănătății nu constituie numai o problemă de asistență medicală, ci și o problemă cu un profund caracter social, care face parte din ansamblul condițiilor socialeconomice de dezvoltare. În fiecare an, de 7 aprilie, Organizația Mondială a Sănătății lansează programe anuale sau proiecte pe termen lung, fiecare an având o temă reprezentativă la nivel mondial.

Anul acesta, tema campaniei de informare și educare a populației este reprezentată de bolile transmise prin vectori: țânțari, căpușe. În România, campania de celebrare a Zilei mondiale a sănătății, având sloganul „Entități mici, pericole mari”, coordonată de Ministerul Sănătății prin Institutul Național de Sănătate Publică, își propune sensibilizarea populației, stimularea factorilor decidenți, a autorităților publice pentru a acționa și a proteja populația.

Politica de sănătate a Organizației Mondiale a Sănătății ne spune pentru acest an că entitățile mici reprezintă un pericol mare. Cred că și pentru sănătatea politicii din acest an este valabil acest logo.

Sistemul de sănătate românesc trebuie să devină unul care ajută oamenii să fie mai sănătoși, un sistem corect, în care oamenii să aibă încredere și care este acolo când e nevoie de el.

## Dragi colegi,

Întotdeauna am militat și trebuie să milităm pentru prevenția în sănătate. Prevenția se referă la orice tip de activitate ce contribuie la menținerea stării de sănătate, reducerea morbidității și mortalității printr-o anumită afecțiune. Este foarte important să tragem în permanență semnale de alarmă, să organizăm campanii de informare și să ne propunem să schimbăm statistica din sănătate în bine.

Dați-mi voie ca, în numele Parlamentului României, în numele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, dar și din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să transmit un mesaj de salut, un mesaj de sprijin și un mesaj de recunoștință către toți profesioniștii ce își desfășoară activitatea în domeniul sănătății.

## Dragi colegi,

Nu trebuie să uităm niciodată că, dacă vrem să trăim într-o lume mai bună, trebuie să contribuim la crearea ei. Și nu uitați, entitățile mici reprezintă pericole mari.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Înainte de a da cuvântul domnului prim-ministru, o să mai citesc declarația domnului Niculae Aurel, deputat în Circumscripția electorală nr. 12 Călărași, Colegiul uninominal nr. 4. Prin prezenta, ne anunță că, începând cu data de

1 aprilie 2014, a demisionat din Grupul parlamentar al PNL și va activa ca deputat independent neafiliat.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile articolului...

Vă rog, domnule Toader.

## Domnule președinte de ședință,

## Domnule prim-ministru,

## Stimați colegi,

Am intervenit pe procedură. Azi e o zi foarte importantă privind dezbaterea politică de la primul punct, urmată de, așa cum prevede ordinea de zi, întrebări și interpelări. Și pe urmă dezbaterea moțiunii pe care partidul meu și eu, personal, și sunt convins că mulți dintre dumneavoastră o considerăm foarte importantă ca dezbatere, problema descentralizării și a reformei reale a administrației publice locale și centrale. Și v-aș propune, și cred că nu se întâmplă nimic deosebit, ca dezbaterea s-o facem mâine. Astăzi, dezbaterea cu care începem noi primul punct al ordinii de zi este foarte importantă, nu vrem s-o blocăm, să fie cât mai reală și cât mai punctuală, pe de altă parte. Dar cred că o dezbatere pe tema regionalizării și descentralizării și tot ceea ce este legat de reforma administrației publice este foarte importantă.

Și v-aș ruga să supuneți la vot, eventual, s-o dezbatem mâine. Nu e niciun fel de nenorocire dacă noi dezbatem mâine o astfel de moțiune, urmând ca programul să continue, așa cum s-a mai întâmplat de multe ori, nu trebuie să plecăm întotdeauna marțea, toată lumea, acolo unde avem treburi.

Domnule Duvăz, vă rog.

## Stimate domnule președinte, Domnule prim-ministru,

## Stimați colegi,

În legătură cu propunerea care a fost făcută, deci tot în legătură cu o chestiune privind până la urmă procedura, vreau să vă fac următoarea precizare și mențiune: dacă trecem din dezbateri generale importante, cum este cea pe care o facem astăzi privind fondurile europene la care urmează ca România să aibă acces în perioada 2014–2020, și trecem la moțiune și din moțiune în dezbatere, mai trebuie din când în când să și legiferăm.

Deci, dacă programul, deocamdată, așa cum este, al Camerei prevede mâine atât sesiune de vot la legi, cât și vot final, v-aș ruga să fiți de acord, stimați colegi, să păstrăm această ordine și să facem dezbaterea moțiunii astăzi, așa cum este stabilită, de fapt.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da. Vă mulțumesc și eu.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Se repetă votul. Am rugămintea să vă concentrați, domnule Dobre! Să fiți foarte concentrat.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Toader.

Vă rog să votați.

49 de voturi pentru, o abținere și 77 de voturi împotrivă. Propunerea domnului Toader a fost respinsă.

Intrăm în primul punct al ordinii de zi.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente:

– ordinea de zi pentru ședințele în plen din zilele de luni, 7, și marți, 8 aprilie 2014;

– programul de lucru pentru perioada 7–12 aprilie 2014;

– lista rapoartelor depuse în perioada 31 martie–7 aprilie 2014 de comisiile permanente sesizate în fond;

– informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente;

– lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale;

– și, nu în ultimul rând, sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

La punctul 2 al ordinii de zi avem dezbateri politice organizate în condițiile art. 182 din regulament, la solicitarea Grupului parlamentar al PDL, cu tema „Stadiul aprobării de către Comisia Europeană a documentelor care stabilesc prioritățile pentru utilizarea fondurilor europene alocate României în perioada 2014–2020”.

Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare au hotărât să propună următoarea desfășurare a dezbaterii politice, vă citez: prezentarea temei dezbaterii politice de către un reprezentant al Grupului parlamentar al PDL, 3 minute; prezentarea de către domnul prim-ministru Victor Ponta a principalelor aspecte ale temei supuse dezbaterii politice, având timp maxim rezervat 50 de minute, pe care le utilizează la începutul și încheierea dezbaterilor.

Din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri participă câte un singur reprezentant. Timpul alocat: Grupul PSD, 15 minute; PNL, 10 minute; PDL, 5 minute; PP-DD, 5 minute; UDMR, 3 minute; Grupul parlamentar al minorităților naționale, 3 minute, cu posibilitatea de extindere; grupul de neafiliați, 3 minute.

Dau cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar al PDL pentru a prezenta foarte pe scurt, domnule Nazare, 3 minute, tema pe care o propuneți dezbaterii.

Mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc, dragi colegi. Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Mărturisesc că am răsuflat ușurat când am văzut că domnul Ponta, prim-ministrul României, participă la această dezbatere, pentru că am văzut acel mesaj pe Facebook și am crezut că se va retrage, dar este...

Era în noiembrie retragerea, domnule Nazare. Vă rog.

Nici nu mai știm când e retragerea.

Și după aia am văzut și interviul domnului Sebi Ghiță, în care spunea că nu se retrage. Deci m-am lămurit că nu se retrage. Și acum putem să avem...

Vă rog să procedați la dezbatere, la temă.

## Procedând la dezbatere.

Acest Acord de parteneriat pe care aș vrea să-l dezbatem astăzi seamănă foarte mult cu acel avion al companiei din Malaezia, care a dispărut fără urmă și-l caută toată lumea și nimeni nu-l găsește. Pentru că un specialist a aruncat cu acest acord, undeva, pe la Bruxelles și s-a tot dus, s-a întors, a fost un du-te vino, un ping-pong, așa, cu acordul. Și, într-un final, experții Comisiei Europene încearcă să găsească în interiorul lui cât de cât o strategie și nu o găsesc. Se tot strofoacă să găsească strategia. Și ne spun de atâtea ori: „România, faceți o strategie, veniți cu o viziune, cum vreți să cheltuiți banii.” Că n-o să se poată experții Comisiei Europene să facă o astfel de strategie în locul nostru.

Suntem la a doua dezbatere convocată de PDL pe acest subiect tocmai pentru că la prima dezbatere nu s-a rezolvat nimic. Din toate chestiunile pe care le-am ridicat nu s-a rezolvat nimic. Chiar i-am dat prim-ministrului o listă cu 10 întrebări pe fonduri europene la care încă nu mi-a răspuns nimeni, dar o să le reformulez astăzi, pentru că observăm că distanța dintre modelul polonez pe care l-ați invocat și modelul acesta pe care l-ați trimis mai nou la Bruxelles este de ani-lumină între polonezi și România. De ce?

Și sunt trei lucruri pe care vrem să le dezbatem astăzi și trei soluții pe care le oferim.

Prima dintre ele. De ce avem programe naționale și n-avem programe regionale? Polonia are programe regionale. De ce să nu decidă regiunile cum să-și cheltuiască banii? De ce, spre exemplu, să avem un POSDRU național, când șomajul e într-un fel la Arad și în alt fel la Brăila.

Al doilea punct pe care-l propunem astăzi. Deci, pe lângă programe regionale, și nu naționale, propunem ca 25% din fonduri să fie gestionate de către regiuni. Știți foarte bine că toată lumea...

Mai aveți un minut, domnule Nazare.

## **Domnul Alexandru Nazare:**

Știți că toată lumea merge cu jalba în proțap la București. Nu mai merge cu jalba în proțap la București dacă știm că măcar un sfert din bani sunt gestionați regional. Mi se pare un alt subiect extrem de important și cred că toată lumea ar fi de acord cu acest lucru. De ce nu avem acești... măcar un sfert din bani gestionați regional?

Iar al treilea punct, a treia propunere pe care o are PDL-ul astăzi, în fața dumneavoastră, este o propunere care urmează modelul polonez. Este vorba de o regiune, se numește Regiunea Est

.

Polonezii au făcut-o din cinci voievodate, au făcut o regiune și dau două miliarde de euro special pentru această regiune din est.

Vă propun ca cele două regiuni, Nord-Est și Sud-Est, să fie o regiune care să se numească România-Est și să primească dedicat măcar..., dacă polonezii dau două miliarde de euro, pentru aceste județe care sunt cele mai sărace din România și cele mai sărace regiuni, atunci să dăm și noi măcar un miliard de euro pentru proiecte pentru dezvoltarea acestor regiuni.

Știți foarte bine că situația din zonă, geopolitică, este extrem de gravă și dacă dezvoltăm estul României nu poate decât să ne ajute pe termen lung.

Acestea sunt, din punctul meu de vedere, trei propuneri pe care PDL-ul dorește să le dezbată astăzi împreună cu dumneavoastră. Mi se par toate trei de actualitate, toate trei foarte importante. Și, după cum știți, ultima oară v-am dat cadou acea carte cu Habarnam tocmai ca să nu ne comportăm habarnistic. Sunt trei propuneri fezabile și cred că toată lumea din sală, toți colegii, și toți primarii, indiferent de culoare, ar fi de acord dac-am putea să mergem cu adevărat în direcția modelului polonez, și nu doar să-l invocăm când avem nevoie electoral de el.

Vă mulțumesc și aștept răspunsuri pe aceste teme.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Da. Vă mulțumesc, domnule Nazare.

În continuare, are cuvântul domnul prim-ministru Victor Ponta.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

## **Domnul Victor Viorel Ponta** – _prim-ministrul_

## _Guvernului României_ **:**

## Domnule vicepreședinte,

## Doamnelor și domnilor deputați, Stimați colegi,

În primul rând, vreau să mulțumesc pentru oportunitatea pe care mi-o oferiți de a prezenta realizările Guvernului în ultimii doi ani și mai ales ceea ce avem de făcut în viitor. Vreau să mulțumesc celor 10 parlamentari PDL care încă sunt în PDL și care mi-au dat această ocazie să vin să le arăt ce n-au făcut când erau la guvernare.

Apreciez că antevorbitorul meu îmi citește contul de Facebook. Este un beneficiu al faptului că accesarea Facebookului nu presupune și un anumit coeficient de IQ. O să pun pe Facebook, ca să înțeleagă și domnul Nazare, că la momentul la care Domnia Sa a plecat din funcția de ministru al transporturilor gradul de absorbție la Programul Operațional Sectorial Transport era 6,22. Astăzi este doar 31,23 și sunt convins

că sfaturile domnului Nazare

ne vor fi foarte utile în a ști cum să nu facem în continuare ca să nu rămânem la 6 gradul de absorbție, care caracterizează guvernarea PDL.

## Stimați colegi,

Vreau încă o dată să mulțumesc tuturor celor care, începând cu 7 mai 2012, în cadrul Guvernului Uniunii SocialLiberale, au reușit să schimbe fundamental o imagine pe care Guvernul anterior, Guvernul PDL, o lansase și o lăsase să fie lipită pe România, și anume țara cu cea mai mare incompetență și cea mai mare corupție în domeniul absorbției fondurilor europene, singura țară în care cele cinci principale programe, Programul Operațional Regional, POSDRU, POS Mediu, Transport și Creșterea Competitivității, aveau să fie suspendate în urma auditurilor făcute până în luna noiembrie 2011, o țară care avea gradul de absorbție de 7% la 5 ani după aderarea la Uniunea Europeană.

Împreună cu dumneavoastră, membrii Parlamentului, cu miniștrii din cadrul Uniunii Social-Liberale, cu cei care au lucrat în autoritățile de management, am reușit câteva lucruri într-adevăr deosebite și aș vrea să le enumăr doar pentru aducere aminte, o să le scriu după aceea și pe Facebook, ca să aibă acces și alții, și anume, de la 7% grad de absorbție, gradul actual este de 35% și, așa cum vă va prezenta ministrul fondurilor europene, 2014 va fi din nou un an în care vom depăși nu doar ceea ce s-a absorbit în cinci ani, ci și anul 2013. Cele cinci programe operaționale care însumau 98% din fondurile puse la dispoziția României, blocate, suspendate în diverse faze, absolut toate sunt în acest moment operaționale, absolut toate se decontează, se semnează contracte. Am reușit în 2013 să primim rambursări de aproape 3 miliarde de euro. 3 miliarde de euro fonduri nerambursabile, care au fost folosite atât de autorități publice, cât și de beneficiari privați. Am avut în 2013 cea mai mare creștere a absorbției fondurilor europene, raportat la perioada anterioară, din toate cele 27, sigur, plus Croația. Iar pe 20 februarie, într-o singură zi a guvernării Uniunii SocialLiberale, Comisia Europeană a rambursat României 830 de milioane de euro, deci cam cât era în stare să facă Guvernul PDL într-un an de zile.

Mulțumesc, domnule prim-ministru.

În continuare vom da cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare.

Din partea Grupului Partidului Social Democrat are cuvântul domnul viceprim-ministru Liviu Dragnea. Aveți 15 minute la dispoziție, domnule viceprim-ministru. ## **Domnul Nicolae Liviu Dragnea** – _viceprim-ministru,_

_ministrul dezvoltării regionale și administrației publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule prim-ministru,

## Stimați colegi,

Am ascultat cu atenție, eu încă sunt obișnuit să ascult cu atenție pe oricine vorbește, și mă refer la ce a spus domnul Nazare.

În ceea ce privește sumele care trebuie să fie alocate pentru a fi gestionate la nivel regional, vreau să vă spun că pe următorul exercițiu financiar, pe următorul Acord de parteneriat, dacă el va fi aprobat în forma care este transmisă de Guvernul României, sumele care vor fi alocate pe regiuni sunt în valoare de peste 5 miliarde de euro, care înseamnă peste 25%, în cadrul Programului Operațional Regional, la care se adaugă alte sume din celelalte programe. Deci sunt peste 25%.

În ceea ce privește înființarea – n-am înțeles exact – unei așa-zise regiuni „România-Est”, între Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est, nu văd ce rost ar avea o asemenea reașezare și în ce formă se poate face asta, pentru a fi alocată suma de un miliard de euro pentru aceste două regiuni. Vreau să vă spun că în cadrul noului Acord de parteneriat, în cadrul Programului Operațional Regional, pentru aceste două regiuni sunt deja propuse a fi alocate 892 de milioane de euro pentru Regiunea Nord-Est și 757 de milioane de euro pentru Regiunea Sud-Est, deci în total 1,649 miliarde de euro, deci mai mult decât un miliard, de cât ați spus dumneavoastră. Repet, asta numai în cadrul Programului Operațional Regional.

Dincolo de sumele care au fost repartizate și pe care am vrut să vi le comunic, pe fond, propunerea dumneavoastră nu se bazează pe niciun fel de argumentație corectă, pentru că nu numai acele două regiuni au probleme în ceea ce privește nivelul de dezvoltare, România, în general, este dezvoltată dezechilibrat și trebuie să vă asumați și dumneavoastră „meritele” pentru acest lucru, pentru că ați continuat abordarea dezvoltării fără niciun fel de strategie, cel puțin în domeniul dezvoltării regionale, iar, în ceea ce privește repartizarea fondurilor pe regiuni, se face după niște criterii care sunt transparente și care stau la baza elaborării Acordului de parteneriat, cel puțin pe domeniul care privește Programul Operațional Regional.

Vă mulțumesc și eu, domnule viceprim-ministru.

Are cuvântul în continuare domnul Țîmpău, din partea Partidului Național Liberal.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal a susținut dintotdeauna necesitatea accelerării procesului de absorbție a fondurilor europene, considerând că aceasta reprezintă o șansă importantă pentru țara noastră de a micșora decalajul de dezvoltare pe care îl avem față de statele europene.

Pentru toate guvernele României, acest obiectiv a devenit, cel puțin la nivel declarativ, prioritate zero.

Au fost și eșecuri majore, culminând cu decizii ale instituțiilor europene de aplicare a unor sancțiuni care au generat blocarea programelor POS DRU, POS Transporturi, POS CCE și POR, ceea ce a condus la pierderea unor sume importante. Acest moment a fost depășit, dar costurile au fost mari pentru ceea ce înseamnă mediul antreprenorial și relansarea economiei românești.

Acum ne aflăm într-o nouă etapă în care pregătim următoarea perioadă de programare europeană, 2014–2020, proces care s-a dovedit anevoios.

Acordul de parteneriat care stabilește modul de utilizare a fondurilor europene pentru următorii șapte ani a suferit o serie de reevaluări, la cererea forurilor europene, varianta oficială fiind trimisă recent spre avizare la Bruxelles.

La o analiză a situației aferente perioadei 2007–2013, se observă o diferență foarte mare între valoarea contractelor, a deciziilor de finanțare, care acoperă peste 88% din fondurile alocate României în cadrul programelor operaționale, și procentul de 33,85%, care reprezintă valoarea sumelor rambursate efectiv în raport cu alocarea totală.

Este o diferență extrem de importantă și care, domnule ministru, ridică câteva întrebări esențiale. Din ce provine această diferență? Cât anume se datorează faptului că autoritățile de management au făcut o obișnuință din întârzierea plăților sau din schimbarea regulilor în timpul jocului? Cine răspunde pentru aceste deficiențe? Cât se mai poate recupera din această risipă? Care este suma cu care vom intra în dezangajare? Care sunt măsurile concrete pentru a se evita dezangajarea? Și, nu în cele din urmă, care este gradul de absorbție asumat de către Guvernul din care faceți parte pentru sfârșitul anului 2015?

## Da. Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul Nazare, din partea Partidului Democrat Liberal.

Aveți cinci minute, domnule Nazare.

## **Domnul Alexandru Nazare:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu e nicio diferență între răspunsul prim-ministrului de acum șase luni, la aceeași dezbatere, și răspunsul aceluiași prim-ministru la această dezbatere. Singura diferență e că acum șase luni era Ponta 2, acum e Ponta 3. Aceleași lucruri ne-a zis, cu o singură diferență: ne-a și jignit, la trei propuneri fezabile, clar fezabile. Bun.

Ce putem să spunem acum, după ce ne-a și jignit domnul Ponta?

## Domnule prim-ministru,

Să știți că polonezii au reușit din două motive: că aveau dorință de muncă și curaj. Dorință de muncă să-și implementeze proiectele și curaj să dea banii la regiuni direct, direct la regiuni, să gestioneze regiunile banii, nu un minister la București, nu ministerul domnului Dragnea, nu în pixul domnului Dragnea, nu, la regiuni. Ei au avut acest curaj.

Dumneavoastră n-aveți curajul acesta. Și, mai mult decât atât, nici dorință de muncă nu aveți, și asta-i foarte îngrijorător. Și știți de ce, domnule prim-ministru, n-aveți această dorință de muncă? Pentru că, domnule prim-ministru, dacă în acest an declarații de cheltuieli s-au transmis doar pentru 150 de milioane, când vă propuneți 2,8 miliarde, păi, da’ de ce ați trimis, domnule prim-ministru, așa puține? S-au terminat proiectele PDL și nu mai aveți ce să trimiteți, mă întreb? Da?

De ce în acest an investițiile au scăzut cu 2 miliarde față de anul trecut?

De ce, domnule prim-ministru, dacă avem această absorbție fenomenală la hectar, de ce s-au redus investițiile, că ar fi trebuit să se vadă în locuri de muncă, ar fi trebuit să se reflecte undeva și această absorbție?

## Domnule prim-ministru,

Mai mult decât atât, ce mă îngrijorează, că aveți această capacitate extraordinară de a minți, dar, mai mult decât atât, vă mințiți și pe dumneavoastră, probabil, când vă uitați în oglindă, vă mințiți și pe dumneavoastră. De ce?

Sunt trei minciuni fundamentale pe care le spuneți. Prima dintre ele: suspendările.

## Domnule prim-ministru,

Suspendările au fost sub Ponta 1, sub Ponta 2, da? N-au fost în guvernările noastre. Și, mai mult decât atât, suspendările au venit ca urmare a nerespectării planului agreat cu Comisia Europeană. Din cauza aceasta au venit suspendările, nu din alte motive. A doua minciună: minciuna negocierii proaste. Da? V-ați luat de Băsescu, că a negociat Băsescu prost. Domnule, e ca în povestea cu leneșul, „muieți ți-s posmagii și nu-i ajung”. Domnule, hai să cheltuim banii aceștia pe care îi avem, hai să nu ne mai luăm că n-avem bani, hai să vedem că-i avem, da?

Sunt o grămadă de întrebări la care trebuie să ne răspundeți. Și, mai mult decât atât, probabil că n-aș fi vrut să intru în aceste întrebări, aș fi vrut să rămân la cele trei propuneri, dar vă rog eu frumos, luați în considerare acest proiect, da?

Pentru că, domnul Dragnea, ce vreau să vă spun, poate că, într-adevăr, suma e mai mare, dar suma nu trebuie să fie gestionată de la București, pentru că România nu se va dezvolta dacă noi ținem, ne așezăm pe bani la București. Dați banii la regiuni! Lăsați regiunile să cheltuiască banii în funcție de nevoile lor! Și atunci o să vedeți, urmând modelul polonez, că vom avea absorbție mai mare și se va și reflecta în dezvoltare, nu va fi doar o cifră pe hârtie, că nu ajută pe nimeni cifra pe hârtie.

Domnul Nazare, ați epuizat timpul.

## **Domnul Alexandru Nazare:**

Am epuizat timpul, am înțeles. O să-i las această hartă domnului...

Am rugămintea, lăsați vorbitorul...

Dacă îmi dați voie să și vorbesc...

Domnul Nazare, mai puțin nervos, vă rog frumos. Transmiteți sălii treaba aceasta și e reacția...

Am înțeles. Nu vreau să transmit sălii, nu, vreau doar să avem o concluzie, da?

Aș vrea să-mi răspundeți, spre exemplu, la câteva întrebări legate de infrastructură, dacă se poate. Știți foarte bine...

Mai aveți un minut, domnul Nazare.

Da, sigur.

Concentrați-vă, vă rog!

Mă concentrez, da.

Ați mers la Daimler și le-ați spus că în 2015 vor merge pe autostradă spre fabrică, da? Și noi știm că în contracte termenul de finalizare pe Dumbrava–Deva e în mai 2016. Știm din contracte că Sebeș–Turda și dacă se semnează mâine tot în primăvara lui 2016 este gata. Cum ați putut să spuneți acest lucru unui investitor atât de important? Cum ați putut să le spuneți lucrul acesta? Chiar credeți că ei vă cred când le spuneți așa ceva? Comarnic–Brașov îl mai terminați în 2016? Vă mai dați demisia? Sebeș–Turda când îl trimiteți la Bruxelles?

Vă mulțumesc.

Are cuvântul în continuare domnul Cseke...

Doamna Luminița Adam, din partea Partidului Popular – Dan Diaconescu... Partidul Poporului, pardon!

Al Poporului, domnule președinte, al Poporului!

Poporului, am înțeles, doamna Adam.

Grupul parlamentar al Partidului Poporului – Dan Diaconescu consideră că este oportună o astfel de dezbatere pe tema noii perioade de finanțare, mai ales oferirea de răspunsuri concrete din partea Guvernului.

Cred că suntem toți de acord că țara noastră nu a excelat niciodată la capitolul absorbției fondurilor europene, indiferent cum s-au numit guvernele care au fost.

Deși Guvernul actual a schimbat arhitectura instituțională formată din Ministerul Fondurilor Europene și autoritățile de management de la încă două ministere, mizând pe o centralizare a atribuțiilor, cu scopul unei mai bune procesări a programelor și proiectelor în vederea accesării fondurilor, momentan, considerăm că nu s-a putut termina faza de negocieri privind documentele pragmatice care vor stabili liniile de finanțare.

Remarcăm, de asemenea, că din primăvara anului 2013 situația privind prioritățile și instituțiile care vor gestiona absorbția fondurilor europene în cadrul financiar multianual al Uniunii Europene 2014–2020 nu a evoluat.

De la început, Comisia Europeană ne-a atras atenția asupra nerespectării condițiilor minime de calitate și credibilitate, așa cum reiese și din scrisorile transmise.

Acest lucru s-a întâmplat deoarece Guvernul se pare că a considerat că sunt suficiente consultarea și includerea propunerilor de proiecte ale baronilor locali, fără să realizeze o analiză socioeconomică privind prioritățile de dezvoltare ale României în baza cărora să fie depuse proiectele.

Reamintim Guvernului că în foaia de parcurs a negocierilor Ministerul Fondurilor Europene își propunea să transmită Proiectul de acord de parteneriat la Comisia Europeană de la începutul lunii noiembrie 2013, pentru a fi aprobat de Comisie în ianuarie 2014.

Abia la sfârșitul lunii martie anul acesta s-a transmis o versiune oficială a Acordului de parteneriat pe care Comisia o poate consulta și la care poate transmite un răspuns în maximum 3 luni.

În acest moment, nu ne mai rămâne decât să așteptăm și să sperăm că, în ultimul ceas, autoritățile române responsabile și-au făcut bine treaba, iar documentele vor fi acceptate de către experții de la Comisia Europeană. Iar când va începe perioada de depunere a proiectelor, în vederea obținerii finanțării, așteptăm Guvernul să-și respecte promisiunile electorale și să asigure fondurile naționale necesare pentru desfășurarea proiectelor, astfel ca beneficiarii să nu se mai regăsească în situația de a întrerupe proiectele, de a depăși perioada de implementare din cauza lipsei finanțării naționale, situație neplăcută și nedorită de niciunul dintre noi.

Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul Cseke Attila, din partea UDMR.

Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri, Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Dezbaterea despre fondurile europene, accesarea acestora și posibilitățile și procedurile prin care vom putea accesa fonduri europene în perioada următoare este o dezbatere importantă, este o dezbatere care ar trebui să transceandă dezbaterile politice. Sigur, nu vom reuși acest lucru, în mod evident, dar totuși cred că aici profesionalismul trebuie să aibă un cuvânt mai greu de spus.

Până la urmă vorbim despre șansa acestei țări, șansa comunităților locale din România de a se dezvolta.

Pentru a avea un acord de parteneriat mai bun, pentru a crea șansele unei absorbții mai bune decât în această perioadă de șapte ani care a trecut, este evident că trebuie să analizăm și ceea ce s-a întâmplat. Este evident că trebuie să vedem și greșelile noastre, ale tuturor celor care am fost

și au fost în ultimii șapte ani acolo unde s-au decis lucruri, și trebuie să putem să învățăm din aceste greșeli. Trebuie să remarcăm și succesele pe care le-am avut. Astăzi vom avea o dezbatere și pe descentralizare. Până la urmă, cifrele arată că acolo unde agențiile de dezvoltare regională au avut un cuvânt de spus în Programul Operațional Regional, acolo absorbția este mai bună sau chiar dublă față de alte programe operaționale.

Este evident că este un succes și salut acest lucru și posibilitatea de plată și procedurile de plată care s-au introdus nu demult. Este evident că acest lucru ajută atât operatorii economici, cât și autoritățile locale și eliberează fonduri proprii ale celor care trebuiau să cofinanțeze.

Dacă ne uităm puțin la rata de absorbție în această perioadă, vom mai vedea un lucru: programul transfrontalier România–Ungaria se bucură de cel mai mare succes, care poate ar trebui să ne dea și puțin de gândit. În afară de disputele uneori politice, cele patru județe din România și cele patru județe din Ungaria colaborează extraordinar de bine și au o rată de absorbție apropiată de 60%, ceea ce nu va fi atins de alte programe, ceea ce ne arată că aici procedurile și colaborarea extraordinară a județelor de pe lângă graniță trebuie să ne dea un verdict, și anume că aici e nevoie de finisări, dar de mari modificări poate nu ar fi nevoie.

Vă mulțumesc, domnule Cseke Attila.

Are cuvântul, în continuare, din partea Partidului Conservator, domnul ministru Daniel Constantin.

## **Domnul Daniel Constantin** – _viceprim-ministru,_

## _ministrul agriculturii și dezvoltării rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule prim-ministru, Stimați colegi,

Am apreciat în mod deosebit inițiativa pe care Partidul Democrat Liberal a avut-o astăzi, de a organiza o dezbatere, credeam eu și speram, productivă despre fondurile europene. Am sperat că veți veni cu câteva propuneri constructive, astfel încât să avem un rezultat concret al acestei dezbateri. Din păcate, am fost total surprins neplăcut de faptul că cel care a reprezentat partidul dumneavoastră a fost total nepregătit cu privire la subiectul de astăzi. Am văzut aceeași superficialitate în abordarea acestei probleme pe care am văzut-o în actul de guvernare al Partidului Democrat Liberal. Sigur că trebuie să remarc și faptul că mi s-a părut destul de mult tupeu în abordarea dumneavoastră, domnule Nazare, să vorbiți despre fonduri europene, dumneavoastră și partidul din care faceți parte, mai ales că fondurile europene reprezintă un domeniu despre care toți românii probabil că la această oră știu că este domeniul în care ați avut cea mai puțină performanță.

Eu vreau să dau doar câteva exemple despre domeniul pe care îl coordonez, despre agricultură, chiar dacă n-ați făcut referire. Probabil că nu știați că și în agricultură avem fonduri europene, și încă foarte multe, faptul că în aproape doi ani de zile de când guvernăm am reușit să atragem tot atâtea fonduri europene cât ați reușit dumneavoastră în cinci ani, cât ați fost la guvernare.

Gradul de absorbție pe Programul Național de Dezvoltare Rurală astăzi a ajuns la 70%. Sigur că nu vreau să spun că pe guvernarea dumneavoastră lucrurile n-au mers deloc în acest domeniu. Au mers, dar nu atât cât ar fi trebuit. Am preluat gradul de absorbție în mai 2012 la 37% și iată că în doi ani de zile aproape că am dublat gradul de absorbție și investițiile care s-au făcut în agricultură cu fonduri europene.

Tratăm cu deosebită atenție acest domeniu pentru că – am spus-o de fiecare dată – agricultura cred că a mers bine și are un potențial de a merge foarte bine în continuare, putem să ne îndeplinim cele două obiective pe care le-am avut și noi, și le-ați avut și dumneavoastră, dar dumneavoastră doar declarativ, și anume să creștem veniturile, pe de o parte, creștere economică și, pe de altă parte, locuri de muncă.

Vă mai acord câteva minute, nu-i problemă...

Nu, este suficient, am vrut doar să punctez faptul că este un domeniu atât de vast și că mi-ar fi plăcut să avem cu adevărat o dezbatere constructivă. Din păcate, și în opoziție, și la guvernare ați demonstrat că nu aveți soluții pentru acest domeniu atât de important pentru dezvoltarea economică. Mulțumesc mult.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vă mulțumesc și eu.

Domnule Nazare, vă rog să luați loc, nu fiți așa de furios!

## **Domnul Alexandru Nazare**

**:**

Dreptul la replică!

Nu acum se dau drepturile la replică!

Are cuvântul în continuare domnul Ovidiu Ganț, din partea Grupului minorităților naționale.

Domnule Ganț, aveți cuvântul.

## **Domnul Ovidiu Victor Ganț:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

S-a spus astăzi aici că o dezbatere pe această temă e importantă. Vin în fața dumneavoastră să afirm..., și anume că ar putea fi importantă, dar la ce am asistat astăzi nu este important din niciun punct de vedere, nici pe formă, nici pe fond. Pe formă nu este important pentru că am asistat la un lung șir de ironii, persiflări, jigniri, reproșuri, iar pe fond nu e relevant pentru că nu am auzit nicio soluție concretă avansată în sensul îmbunătățirii actului de administrație, implicit a absorbției fondurilor comunitare.

Realitatea este următoarea: că, odată cu încheierea negocierilor de aderare în decembrie 2004, toate executivele care s-au succedat pot să-și treacă în cont eșecuri, întârzieri, erori, cum, în egală măsură, pot să-și treacă în cont eventuale „succesuri”, dacă acestea există. Am folosit acest termen pentru a sublinia o dată în plus că astfel de trimiteri nu sunt în ordine. Este nepotrivit, după părerea noastră, ca într-o dezbatere parlamentară să comitem asemenea ironii, nu este în regulă nici să catalogăm colegii ca fiind mincinoși sau cu alt fel de epitet.

În realitate, totodată, trebuie să spunem că suntem într-o situație neplăcută și că orice succes pe care l-ar avea actuala administrație în a absorbi fonduri comunitare este un succes al nostru, al tuturor, este un succes al României, pentru că fiecare euro pe care-l vom aduce în România se va cheltui în beneficiul nostru, al tuturor. De aceea, țin pumnii și ținem pumnii Executivului să reușească în acest sens.

Pe de altă parte, suntem în Parlament. Nu suntem noi aceia care suntem chemați să dăm soluții administrative, să dăm soluții executive, suntem chemați să dăm soluții legislative și una dintre ele, după părerea mea, ne stă la îndemână. Este opinia grupului nostru parlamentar că, dincolo de disensiunile politice și de campania electorală, care în mod neoficial se pare că a început și că încercăm permanent să marcăm, repet, prin reproșuri, ironii și invective, avem o soluție la îndemână, și anume să modificăm art. 3 din Constituție, paragraful 3, care se referă la structurile administrativ-teritoriale din România, și să introducem noțiunea de „regiune”, care ne lipsește. Ar fi o modificare minimă, dat fiind faptul că probabil soluția mai importantă pe care am imaginat-o în Comisia pentru modificarea Constituției nu va mai avea sorți de izbândă, dar aceasta este propunerea noastră concretă. Există un consens al grupurilor parlamentare, al partidelor, pe necesitatea modificării Constituției în acest singur punct. Este un pas mic pentru modificarea Constituției, dar e un pas mare pentru reformarea administrației din România.

Mulțumesc și eu, domnule Ganț.

Are cuvântul domnul Clement Negruț, din partea neafiliaților.

După domnul Clement Negruț.

Vă rog, domnule, poftiți.

## Domnule președinte,

Rugămintea este să respectați prevederile art. 159 alin. (2). Când un deputat vă cere dreptul la replică sau pe procedură, sunteți obligat să acordați microfonul imediat, așa spune regulamentul, nici la început, nici la sfârșit, nici când considerați dumneavoastră. Și am rugămintea să-i acordați dreptul la replică colegului meu, domnul deputat Nazare, pentru că a solicitat acest drept.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Clement Negruț are cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule prim-ministru,

## Domnilor miniștri,

## Stimați colegi,

O temă importantă legată de absorbția fondurilor europene, dar constat că cel care astăzi trebuia să vină să ne prezinte o viziune viitoare, pentru că în doi ani am văzut că nu s-a întâmplat nimic din acest punct de vedere, nu a făcut altceva decât să critice ceea ce, în opinia Domniei Sale, nu au făcut bine, și aici mă refer la guvernele anterioare. Fac vorbire despre domnul prim-ministru Victor Viorel Ponta.

Într-adevăr, absorbția fondurilor europene este sublimă, domnule prim-ministru, dar lipsește cu desăvârșire! Stimatul meu coleg spunea că nu avem investiții. Eu vă mai spun altceva: dacă avem absorbție foarte bună, dacă avem colectare foarte bună la buget, de ce, domnule prim-ministru, încă 37 de taxe și de ce de la 1 aprilie scumpirea combustibililor, motorina și benzina, dacă avem acești bani? Știu că lucrurile acestea vă irită, vă mai spun încă ceva care probabil vă va irita și mai mult: săptămâna trecută, membrii Partidului Mișcarea Populară v-au depus peste 300.000 de semnături ale românilor care nu doresc scumpirea combustibililor, în condițiile în care ne spuneți că avem un grad de absorbție foarte bun.

Domnule prim-ministru,

Minciuna are picioare scurte. Au trecut doi ani de când guvernați această țară, nu am văzut milionul de locuri de muncă, nu am văzut bunăstare în traiul românilor. Aceasta caracterizează guvernarea USL, până nu demult, și guvernarea PSD & Company în ultima vreme. Mulțumesc.

Nu știu de ce aveți tentația să țipați toți, chiar nu înțeleg treaba asta.

Nu toți!

Domnule Tararache, aveți un minut.

Nu, mă refer la neafiliați și la domnul Nazare, ca să fiu corect cu viața.

Vă rog, domnule Tararache, aveți un minut.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri, Stimați colegi,

Spuneau antevorbitorii mei că este foarte importantă dezbaterea de astăzi. Eu zic că e vitală dezbaterea de astăzi și vitală este accesarea de fonduri europene. România are nevoie ca de aer în acest ciclu financiar, ’14–’20, de atragerea în marea lor majoritate; putem să atingem un procent, dacă ne uităm la modelul de succes Polonia, cât mai mare.

Ca soluții, pentru că timpul este limitat, ca propuneri, domnule ministru, v-aș propune – pentru că, știți și dumneavoastră, românii au aflat de fonduri europene foarte greu, de atragerea lor la fel, sunt speriați beneficiarii că au accesat în anii trecuți și nu și-au primit banii, știu că este un lucru foarte dificil, că se cer fel și fel de hârtii, am avut și noi arta aceasta de a îngreuna acest proces – o campanie de informare fără precedent referitoare la aceste fonduri europene, pentru că satul românesc, orașele românești, agricultura românească, infrastructura românească au nevoie ca de aer de acești bani.

Aș vrea, în final, să spun că vreau să le urez succes... Eu nu m-aș bucura la un eșec, că nu l-aș privi ca pe un eșec al unui partid sau al unui ministru sau prim-ministru. Eu l-aș privi... și semieșecul pe care l-a trăit România în ultimii ani este semieșecul României, în fond. Și succesul acestui proces va fi succesul României, al nostru, al tuturor.

De aceea, vreau să urez succes Guvernului României, că va fi acesta, că va fi următorul, vreau să urez succes Guvernului României în acest proces și vreau să vă transmit că Parlamentul României, în acest procent, este partener. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

S-au încheiat dezbaterile.

Dau cuvântul, pentru un minut, dreptului la replică al domnului Nazare.

Vă rog.

## Mulțumesc.

Vreau să dau citire, dacă domnul ministru al agriculturii este aici, domnul Constantin, ce vă scria Comisia Europeană în ianuarie și cum răspundeați dumneavoastră în acord de parteneriat.

Ce spune Comisia: „Sunt necesare clarificări suplimentare în privința rolului Ministerului Dezvoltării Regionale ca organism intermediar pentru fondurile de dezvoltare rurală.” Comisia Europeană ne întreabă: ce caută agricultura la domnul Dragnea, la Ministerul Dezvoltării?

Și cum ați răspuns dumneavoastră: „Domnule, am trimis acolo OI-ul de agricultură pentru direcționarea intervențiilor în proiecte de infrastructură”, adică pentru... ce înseamnă direcționarea aceasta?

Domnule Constantin,

Dacă am tupeul să spun și adevărul, pentru că aici trebuie să și spunem adevărul, sunt niște adevăruri de spus, dacă am tupeul să-l spun, nu trebuie să mă condamnați, luați aminte la ce vă spun, că măcar una dintre aceste propuneri pe care vi le-am spus azi, dacă măcar una o puneți în practică, tot ieșim câștigați. Toate sunt conform modelului polonez și toate sunt exact acele măsuri care au adus succes Poloniei și să știți că oricât de mare ar fi rata de absorbție tot pe ultimul loc în Uniunea Europeană suntem, domnule Constantin și domnule prim-ministru, tot pe ultimul loc suntem. Deci, oricât de mult am fi crescut, tot ultimii suntem, deci tot trebuie să facem aceste lucruri.

Vă mulțumesc.

Deci mai bine nu creșteam acum, dacă eram... Domnul Daniel Constantin, drept la replică, vă rog.

Ca să nu nasc o dezbatere fără sfârșit, nu o să mai rostesc numele cuiva, dar cred că acel cineva vrea să se condamne singur în fața Parlamentului, făcându-se de râs că nu cunoaște foarte bine. Nu a fost decât o probă a faptului că nu cunoașteți deloc ce înseamnă fondurile europene, nu cunoașteți arhitectura pe care noi am propus-o către Comisia Europeană, una care va asigura succesul, așa cum am reușit să asigurăm și în acești doi ani de zile.

Mi-ați adus aminte însă, dincolo de demagogia dumneavoastră, mi-ați adus aminte de faptul că am omis să vă spun că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este unul dintre primele ministere din țările membre ale Uniunii Europene care a transmis draftul de Program Național de Dezvoltare Rurală la Bruxelles, suntem între primele cinci state și, din acest punct de vedere, există premise importante să avem succes și pe viitorul Program Național de Dezvoltare Rurală. De altfel, în luna mai vom fi primul minister care va aloca, într-o sesiune specială, pentru ferme, 150 de milioane de euro deja din programarea financiară 2014–2020.

Cred că aceste lucruri trebuie scoase în evidență, și nu o demagogie fără sfârșit, pe care ați demonstrat-o și la guvernare, și, iată, și în opoziție.

Regret faptul că oameni total nepregătiți, care nu cunosc – și au demonstrat-o în toate rândurile –, nu cunosc mecanismul de absorbție a fondurilor europene, vorbesc astăzi despre fonduri europene.

Și acum mă adresez liderilor de grup, eventual: cred că aveați oameni mai pregătiți în partidele dumneavoastră care să vorbească despre fonduri europene decât cei care au făcut-o – și mă refer la o singură persoană –, decât cel care a făcut-o astăzi aici.

Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc și eu. Domnul Dragnea, drept la replică. Mai aveți șapte minute, domnule Dragnea.

## **Domnul Nicolae Liviu Dragnea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu este, practic, un drept la replică, pentru că n-am cui să dau drept la replică, vreau doar să fac niște precizări.

Cine vorbește de a realiza o gestionare directă de către regiuni, să zicem, a Programului Operațional Regional și a altor programe nu spune, ori pentru că nu știe, ori pentru că vrea să ascundă, faptul că pentru a se realiza așa ceva este nevoie să se înființeze autorități de management la nivelul fiecărei regiuni, ceea ce ar însemna minimum doi ani de zile, o perioadă necesară pentru construcția instituțională și pentru autorizarea și omologarea acestor structuri de către instituțiile din România și de către instituțiile Comisiei Europene. Nu cred că România își mai poate permite să piardă, după ce a pierdut șase ani de zile de bâlbâială în absorbția fondurilor europene, să mai piardă încă doi ani de zile sau doi ani și ceva de zile ca să fie gestionate fondurile direct de către regiuni.

2. La ministerul pe care-l conduc nu se stă pe o grămadă de bani. Faceți o mare confuzie, s-a schimbat ministrul, banii nu se mai repartizează politic, banii se repartizează pe baza unor criterii de prioritizare, iar în ceea ce privește rata de absorbție, eu mai spun încă o dată, ea a crescut de la 1 la 10 într-un an, pentru că s-au schimbat mecanismele de plată și pentru că s-a schimbat abordarea în minister.

În ceea ce privește lipsa de legătură dintre nivelul ratei de absorbție și dezvoltare, iar este o mare greșeală. Scuzați-mă, dacă un miliard de euro intră în șapte luni de zile în economia românească, vreți să spuneți că nu are niciun efect pozitiv asupra dezvoltării?

4. În ceea ce privește...

Vorbiți la microfon...

Doamna Andreea, vă rog să vă abțineți, deocamdată.

Sincer, n-am de gând să dau... Sunt doar doi oameni la care dau replică la minciuni și am vrut să fac astăzi, n-am avut loc de atâtea evenimente, o să încerc să o fac joi: lui Băsescu și lui Udrea. Dumneavoastră nu vă dau replică la minciuni.

Am vrut să spun câteva lucruri pentru cei care se uită la televizor.

Eu înțeleg că un parlamentar ales – chiar dacă este ales de calculator – trebuie să vină să vorbească la microfon, să-și asume, nu să vorbească din culise. Așa înțeleg eu un parlamentar care-și respectă statutul de parlamentar. În sfârșit, domnule președinte...

Domnule Dragnea, vă rog să continuați.

În ceea ce privește legătura dintre absorbție și dezvoltare, eu am înțeles mai devreme de la acest microfon că se refereau la absorbția din agricultură. Nu știu la ce fel de absorbție vă refereați. Dacă discutăm de absorbția fondurilor europene, n-aveți deloc dreptate.

Iar ultimul punct, legat de dorința de colaborare dintre Ministerul Agriculturii și Ministerul Dezvoltării Regionale în ceea ce privește PNDR-ul pentru următorul exercițiu financiar, nu puteți – sau dumneavoastră puteți pune întrebarea ce caută agricultura la Ministerul Dezvoltării –, nu se duce agricultura la Ministerul Dezvoltării, discutăm doar de componenta de infrastructură locală din PNDR, pentru care Ministerul Dezvoltării, împreună cu agențiile de dezvoltare regională, sprijină Ministerul Agriculturii pentru ca viteza de absorbție în acest domeniu să fie mult mai mare.

A fost o derulare foarte bună la Ministerul Agriculturii. Din discuția cu structurile asociative, dorința noastră este ca depunerea de proiecte de către autoritățile locale pentru infrastructura locală, repet, nu pentru firmele de agricultură, să se facă mult mai aproape de ei. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Înțeleg că aveți viziuni diferite despre absorbție, ceea ce nu e cel mai rău lucru.

Domnul prim-ministru Ponta, vă rog.

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Eu totuși consider utilă orice prezentare în fața Camerei Deputaților a unei probleme importante pentru dezvoltarea noastră în anii care urmează. Chiar dacă asta presupune polemică politică, nu cred că problema principală este polemica, problema principală este, totuși, lipsa de seriozitate. Și cred că și într-o polemică politică putem să fim serioși, începând prin a spune foarte clar că autostrada de la Sebeș spre Arad nu trece prin Turda. Adică cred că măcar parlamentarii din regiune ar putea să vă învețe un pic de geografie. Mai departe merge spre Arad..., nu, cea spre Turda duce spre Cluj, e o altă discuție. Dar pot să vă spun un lucru pe care îl știți sau ar trebui să-l știți, autostrada până la Nădlac trebuia să fie finalizată în anul 2014. Dacă doamna ministru Boagiu n-ar fi încheiat un contract ilegal cu domnul Iordache, care acum se află, sigur, în detenție, e adevărat că pentru rezilierea acelui contract ilegal i s-a făcut un dosar penal ministrului liberal Ovidiu Silaghi... Că așa este, dacă a semnat ministrul PDL, îl sancționăm pe ministrul USL.

Însă vreau să știți încă o dată că faptul că acele contracte ilegale semnate de miniștrii dumneavoastră... Slavă Domnului că unii n-au fost niciodată miniștri și n-au semnat nimic, că nu i-au pus colegii miniștri.

Să nu-mi dați drept la replică, doamna Vass, vă rog frumos, că nu la dumneavoastră mă refeream. Dumneavoastră n-ați vrut să fiți ministru, nu. Nu că nu v-a pus nimeni!

Vreau să fie foarte clar, apropo de modul în care s-a negociat de către România ce fonduri vom primi în 2014–2020, și am în față propunerea Comisiei Europene – președintele Barroso, alocări pentru România: 28 de miliarde 609 milioane; mai departe, propunerea președinției, atunci era Cipru: 27 de miliarde 007; propunerea președintelui Consiliului European, președintele Van Rompuy: 22,8 miliarde. Deci vă rog să rețineți: 28 propuse de președintele Barroso, 27 de președinția cipriotă, 22 de către președintele Van Rompuy și domnul președinte Băsescu s-a întors de la Bruxelles cu 21,8 miliarde. Asta este într-adevăr o negociere. Parcă sunt cifrele dumneavoastră în opinia publică, tot în scădere, de fiecare dată.

Vă mulțumim, domnule prim-ministru. Doamnelor și domnilor,

Potrivit programului de lucru, continuăm lucrările ședinței noastre cu răspunsurile la întrebări și prezentarea pe scurt a interpelărilor, după care urmează dezbaterea moțiunii.

Pe procedură, domnul Marian Neacșu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că programul aprobat de Biroul permanent pentru sesiunea de răspunsuri la întrebări și interpelări începe peste șapte minute, vă propun o pauză de șapte minute.

Pauză de șapte minute.

## Stimați colegi,

Intrăm în continuare pe ordinea de zi la partea consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Vă rog, domnule Toader, procedură.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi, câți sunteți, cel puțin, eu vin cu o propunere. Nu ați acceptat ideea de a modifica ordinea de zi.

Solicit încă o dată modificarea de a sări peste întrebări și interpelări, motiv pentru care vă rog să supuneți la vot să trecem direct la dezbaterea moțiunii.

Domnul Neacșu, vă rog.

## Domnule președinte,

Cu tot regretul, se pare că în Grupul Partidului Democrat Liberal nu există comunicare.

Noi, săptămâna trecută, când am aprobat calendarul acestei zile, am propus de la bun început să discutăm imediat după dezbatere această moțiune.

Distinsul nostru coleg, domnul Tinel Gheorghe, ne-a spus că regulamentul nu ne dă voie, că de la ora 16.00 avem programate...

Ora 18.00.

18.00... sesiunea de interpelări și de răspunsuri la întrebări, motiv pentru care evident că propunerea colegului nostru – și atâta vreme cât s-a și aprobat programul de lucru la începutul ședinței – nu poate fi reținută.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vă mulțumesc.

Are cuvântul doamna Bratu, din partea...

## **Domnul Mircea Nicu Toader**

**:**

Ce faceți? Am propus ceva, supuneți la vot, indiferent ce înțelegere e între noi.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Păi nu indiferent ce înțelegere, că liderul dumneavoastră de grup și Comitetul liderilor au stabilit ceva.

## **Domnul Mircea Nicu Toader**

**:**

Eu am propus, vă rog, supuneți la vot. Ce-i așa de greu?

Ați făcut la începutul ședinței, nu pot, de câte ori vi se năzare – apropo, că domnul Nazare nu mai este –, mai faceți aceeași propunere cu schimbarea ordinii de zi. Aveți o fixație, văd, astăzi.

Domnule președinte, n-am nicio fixație.

Este în regulament. Am solicitat ca procedură. Ce vă oprește să supuneți la vot? Nu înțeleg. Supuneți la vot.

Vă rog, domnul Tinel, haideți, contraziceți-l dumneavoastră, ca să n-o fac eu.

## Domnule președinte,

Pentru o corectă informare, așa este, în Biroul permanent am spus ca cele două dezbateri, pe fonduri europene și moțiunea pe descentralizare, să nu aibă loc în aceeași zi, lunea, pentru că de la ora 18.00 avem și răspunsurile la întrebări și interpelări.

Dumneavoastră însă ați realizat, în Biroul permanent mi-ați spus că nu este obligatoriu și că plenul decide și ați decis dumneavoastră și ați spus: „Lasă, domne, că avem noi și dezbaterile pe fonduri, și avem și răspunsuri la întrebări și interpelări, și o să avem, după aceea, și dezbaterea pe moțiunea privind descentralizarea.”

Or, colegul meu pe bună dreptate v-a spus, dacă tot ați introdus, ați venit cu soluția din Biroul permanent să nu se răspundă la întrebări și interpelări, ca să scurtăm timpul intervenției, că oricum ați părăsit sala, facem o dezbatere pe descentralizare, pentru care v-ați asumat, v-ați angajat răspunderea Guvernului în Parlamentul României, cu 10, 20, 30 de parlamentari din tot plenul Parlamentului, privind Camera Deputaților, nu cred că e corect, domnule președinte, și de aia spune colegul meu să o devansăm, în așa fel încât măcar să mai prindem colegi în Parlament, ca să nu plece toți.

Vă rog, sunteți specialist în regulament, cercetați regulamentul, domnule Tinel, și dumneavoastră, domnule Toader, că ați fost lider de grup atâția ani de zile, să vedeți acest lucru. Da?

Pe procedură putem modifica oricând, chiar și ordinea de zi în timp ce se desfășoară. Un lider de grup spune să prelungim programul cu o oră, cu cinci minute, cu 20. Ce spuneți dumneavoastră este în afara regulamentului.

Eu v-am propus ceva, vă rog, supuneți la vot, nu-i nicio problemă.

Vă rog, domnule Neacșu.

## Domnule președinte,

Nu vreau să intrăm în derizoriu. Până la urmă nu-i același lucru cu a prelungi programul de lucru cu cinci minute. Noi avem o ordine stabilită, în care avem o activitate parlamentară ordonată și pe care am negociat-o, am convenit-o și am votat-o, a votat-o Biroul permanent, care înseamnă dezbatere, care înseamnă, în prelungirea dezbaterii, timpii necesari pentru sesiunea de întrebări și interpelări și, la final, acea moțiune pentru descentralizare. Sunt trei acțiuni diferite. Cum să eliminăm una dintre ele?

Domnule Neacșu...

## Nu, lăsați-mă!

Dacă n-aveți chef de muncă, nu-i niciun fel de problemă, nu vă reține nimeni.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Domnule Neacșu, stați liniștit, totuși, că răspunsurile erau la colegii care sunt de la PDL, ei așteptau răspunsul, nu de la alt grup parlamentar.

Ordinea de zi continuă, domnul Toader.

## Domnule președinte,

Constatați că nu aveți cvorum. Am făcut un vot, votul înseamnă cvorum...

Dar nu e vorba de cvorum aici.

Conform regulamentului, propunerea pentru ordinea de zi și programul de lucru se face la începutul ședinței. De asta mi-am permis să spun că nu de câte ori pe parcursul ședinței vrem să propunem treaba asta avem acest drept.

Ba da, uitați-vă în regulament, singura modalitate în care nu se discută de cvorum e reprezentată de dezbaterile legislative. Noi nu avem dezbateri legislative, avem...

Avem răspunsuri la întrebări.

Am solicitat la modificarea ordinii de zi, este un vot.

Foarte bine. Să trecem la răspunsul la întrebări. Vă rog, domnule Neacșu.

Fac încă o dată apel să nu cădem în derizoriu. Domnule Toader,

Dați-mi voie să vă întreb și, după aceea, puteți să solicitați dreptul la replică: la câte ședințe privind interpelările și întrebările ați asistat dumneavoastră de la începutul acestei legislaturi până acum, ca să constatați acum, când în sală sunt totuși 90 de oameni, în prezența câtor oameni se desfășoară lucrările ședințelor respective?

Haideți să fim oameni serioși!

Trecem la partea consacrată răspunsurilor la întrebări. Are cuvântul doamna Georgeta Bratu, din partea Ministerului Muncii și Familiei, pentru a răspunde domnului deputat Rădulescu Romeo, de la PDL, și domnului Mîrza Gavril, de la PSD.

Doamna Bratu, aveți cuvântul.

Domnule Ialomițianu, aveți un talent deosebit să vorbiți numai din bancă. Vă dau cuvântul dacă aveți probleme de procedură.

## **Doamna Georgeta Bratu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Referitor la întrebarea legată de modul de aplicare a Legii nr. 380, trebuie să vă reamintesc un lucru. Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 263, cei care au lucrat în grupa I de muncă înainte de 1 februarie 2001 au fost incluși în condiții deosebite, pierzându-și astfel unele drepturi legate de eligibilitatea cu reducerea de vârstă. În aceste condiții, la data respectivă, erau în această situație circa 20 de mii de persoane.

Prin această modificare a Legii nr. 263 s-a încercat repararea unor nedreptăți, întrucât multe persoane care aveau deja stagiul realizat în grupa I de muncă nu mai puteau să beneficieze de reducerea de vârstă prevăzută pentru condiții speciale și, ca atare, am procedat la această modificare.

În contextul actual, persoanele care au lucrat înainte de 1 ianuarie 2001 în grupa I de muncă beneficiază de reducerea de vârstă și, bineînțeles, și de celelalte drepturi conferite de aceasta, respectiv stagiu de cotizare majorat cu 50%, precum și majorarea punctajului aferent acestei perioade.

Trebuie să vă spun că trecerea de la pensia anticipată sau de la pensia de invaliditate pentru cei care au lucrat în aceste condiții se face din oficiu, astfel încât persoanele nu sunt nevoite să meargă la oficiile de pensii să solicite acest lucru.

Deci cam acestea erau întrebările.

Dacă mai sunt și alte întrebări, vă stau la dispoziție. Am încercat să sintetizez materialul.

Mulțumesc.

Nu sunt.

Vă mulțumim.

În continuare are cuvântul doamna chestor Irina Alexe, de la Ministerul Afacerilor Interne, pentru a răspunde domnului Pâslaru Florin.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 3388/A/2014, prin care solicitați să vi se comunice o serie de informații referitoare la strategia Ministerului Afacerilor Interne pentru prevenirea și protejarea copiilor împotriva pericolelor venite din mediul virtual, precum și la procentul minorilor racolați prin intermediul internetului care au căzut victime traficului de persoane atât la nivel național, cât și în județul Galați, precizăm următoarele:

Combaterea faptelor de pornografie infantilă reprezintă una dintre prioritățile Ministerului Afacerilor Interne, prin structurile sale de specialitate. În acest sens, a fost adoptată Strategia națională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2012–2016, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.142/2012, având ca obiective principale: dinamizarea activităților preventive și a participării societății civile la derularea acestora; îmbunătățirea capacității activității instituționale de investigare a infracțiunilor traficului de persoane, cu precădere a traficului de minori, precum și urmărirea profitului infracțional de către organele de urmărire penală.

Strategia tratează, în mod specific și distinct, problema traficului de minori, inclusiv situațiile de trafic în scopul producerii, ori deținerii, ori difuzării de pornografie infantilă prin sisteme informatice.

Lupta împotriva traficului de minori are loc pe trei paliere: prevenire, combatere, asistență și protecție a copiilor victime ale acestei infracțiuni.

Începând cu anul 2010, structurile Ministerului Afacerilor Interne au dezvoltat și au derulat campanii de prevenire în scopul creșterii nivelului de conștientizare a minorilor și a familiilor acestora cu privire la riscul reprezentat de utilizarea internetului în victimizarea copiilor prin trafic.

Totodată, atât la nivel central, cât și la nivel local, structurile de analiză și prevenire a criminalității au inițiat derularea unor proiecte, campanii și acțiuni punctuale de informare adresate copiilor, adolescenților, părinților și profesorilor.

Vă mulțumesc. Trecem la interpelări. Are cuvântul domnul Alexe.

Foarte pe scurt, domnul Alexe, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Interpelare adresată domnului Kelemen Hunor, viceministru, ministrul culturii.

Deputat Costel Alexe.

Stimate domnule ministru,

În anul 2011 vi s-a adresat o întrebare parlamentară prin care vi s-a solicitat comunicarea măsurilor ce vor fi întreprinse de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național cu privire la situația casei părintești a marelui sculptor Constantin Brâncuși, întrebare înregistrată la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul cu nr. 4.368/2011.

Adevărata casă a lui Constantin Brâncuși este în paragină și supusă unui accentuat proces de degradare, iar autoritățile locale au făcut tot felul de cereri pentru a conserva locul și nu au primit niciun fel de ajutor.

În ceea ce privește Casa-muzeu Constantin Brâncuși, aceasta a fost construită pentru a aduce aminte că în zonă s-a născut marele nostru artist, dar ea este lăsată și astăzi uitării.

1. Având în vedere că sunteți la al doilea mandat, vă întreb dacă există voință pentru a soluționa această problemă cu care se confruntă atât autoritățile locale, dar mai ales persoanele ce doresc să viziteze satul natal al marelui sculptor.

2. În 2011, Casa-muzeu Constantin Brâncuși a numărat peste 13.200 de vizitatori, din care 30% au fost străini: francezi, englezi, americani etc.

După informațiile primite în prezent de la ghidul muzeului, numărul persoanelor ce vizitează locul este într-o continuă creștere, deoarece oamenii vor să vadă locul în care s-a născut și a copilărit Brâncuși.

Nu credeți că această personalitate marcantă a României merită să aibă o casă memorială sau un muzeu în satul natal?

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc. Deputat Costel Alexe.

Vă mulțumesc. Doamna Cristina Nichita, vă rog. Nu aveți? Nu.

Cine mai dorește, că aici am o listă de douăzeci... Vă rog, domnule deputat.

Domnule Ialomițianu, când vorbiți la telefon, vorbiți mai încet, vă rog frumos, totuși.

E sala goală!

Vorbește și dumnealui tare, înseamnă că nu aude el. Vă rog, domnule deputat, foarte pe scurt.

Mulțumesc, domnule președinte. O să fiu foarte scurt.

Interpelare adresată ministrului transporturilor, domnul Dan Coman Șova, de către Mihai Tararache, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 14, Colegiul uninominal nr. 1.

Tema: Strategia de dezvoltare a Portului Constanța. Domnule ministru,

Stimați colegi,

Vă readuc în atenție destinul Portului Constanța, obiectiv de importanță economică, socială și strategică indiscutabilă al statului român, aflat în acest moment în pragul unei potențiale schimbări foarte importante în ceea ce privește structura acționariatului companiei care îl administrează, recte Compania Națională Administrația Porturilor Maritime – SA Constanța, cu efecte asupra evoluției sale viitoare.

Vă atrag atenția că Portul Constanța este cel mai important motor economic al orașului Constanța, acolo desfășurându-și activitatea companii care plătesc sume considerabile statului român sub formă de taxe și impozite, asigurând, totodată, peste 30.000 de locuri de muncă.

Portul Constanța a beneficiat, beneficiază și va beneficia și trebuie să beneficieze în continuare de investiții importante, care depășesc ordinul sutelor de milioane de euro, pentru a asigura cadrul normal de desfășurare a activităților specifice, în scopul respectării reglementărilor din domeniu și al unei dezvoltări continue, dar și pentru a face față competiției acerbe din domeniul portuar.

În acest context, nu este de neglijat faptul că, săptămâna trecută, Consiliul Local Constanța a adoptat o hotărâre prin care își arată disponibilitatea de a prelua, cu titlu gratuit, încă 13% din acțiunile Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime – SA Constanța, urmând a ajunge la un total de 33%. Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră atunci când afirm că o astfel de schimbare nu poate avea ca scop unic creșterea în valoare a aportului financiar către bugetul autorității locale, fie ea și Primăria Municipiului Constanța.

Prin urmare, solicit Ministerului Transporturilor, prin reprezentantul său, ministrul Dan Șova, să răspundă următoarelor întrebări:

1. Ministerul Transporturilor poate prezenta o proiecție economică, o viziune strategică, pe termen lung, de dezvoltare a portului, care să justifice această nouă distribuire a acționariatului? 2. Au prezentat Primăria și Consiliul Local Constanța un plan de dezvoltare și de atragere de investiții private în Portul Constanța, o strategie de creștere a activității portuare și, implicit, a locurilor de muncă în acest sector? Poate Ministerul Transporturilor să garanteze...

Pe scurt, pe scurt, domnule Tararache.

Termin întrebările și gata. Nu sunt multe.

Câte aveți?

Poate Ministerul Transporturilor să garanteze integritatea celor peste 30.000 de locuri de muncă din Portul Constanța, care asigură traiul a sute de mii de oameni din municipiul Constanța și împrejurimi?

4. A inițiat Ministerul Transporturilor consultări transparente cu partenerii de dialog social, asociațiile operatorilor portuari, sindicate, specialiști din domeniul portuar și, nu în ultimul rând, cu partenerii militari strategici pentru evaluarea impactului unei astfel de decizii?

Și cinci și ultima întrebare.

5. În contextul în care primarul municipiului Constanța, Radu Mazăre, a anunțat că taxele din Portul Constanța vor fi modificate, poate Ministerul Transporturilor să prezinte un studiu comparativ al taxelor portuare percepute în porturile importante din Europa, precum și un studiu privind structurile acționariatului în aceste porturi?

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Deputat de Constanța, Mihai Tararache.

Vedeți dacă dau cuvântul, domnul Tararache, peste rând? Așa-mi trebuie. Data viitoare n-o mai fac.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș dori să adresez o interpelare domnului ministru Dan Coman Șova, ministrul transporturilor și infrastructurii drumurilor.

Obiectul interpelării: Finalizarea modernizării DN76 Oradea–Deva.

După doi ani de întrerupere a lucrărilor de modernizare a DN76 Oradea–Deva, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați tronsoanele și firmele contractante care lucrează pe acest drum, precum și data finalizării lucrărilor pe fiecare tronson în parte.

Solicit răspuns în scris.

Deputat PDL de Bihor, Liviu Laza-Matiuța. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă mai sunt colegi? Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, domnului ministru Attila Korodi.

Ea se referă la creșterea flagelului birocrației în România, care atinge și Ministerul Mediului, în mod special la eliberarea certificatelor de atestare fiscală. Nu voi da citire conținutului, voi intra direct în problemele pe care doresc ca ministrul mediului să le aibă în vedere pentru ca această problemă să poată fi rezolvată într-un timp rezonabil.

Prima problemă este aceea să dispună Administrației Fondului pentru Mediu să delege atribuții privind eliberarea certificatelor de atestare fiscală către structurile teritoriale de mediu, să descentralizeze imediat acest mamut care este Fondul de mediu, adică să se apropie această activitate de cetățeni și, în special, de mediul de faceri.

2. Să dispună, prin emiterea unui ordin de ministru, eliberarea certificatelor de atestare fiscală pe loc pentru solicitanții care nu au obligații stabilite în sarcina lor pentru Fondul de mediu.

3. Să reducă la o zi termenul de eliberare a certificatelor de atestare fiscală, dacă situația declarativă a solicitantului și plata obligațiilor acestuia la Fondul de mediu sunt la zi și întocmite corect.

4. Să dispună în cel mai scurt timp ca situația declarativă a solicitantului și plata obligațiilor acestuia la Fondul de mediu, precum și eliberarea certificatelor de atestare fiscală să fie disponibile online și să fie valabile fără alte însemne și semnături pentru orice utilizare a lor în scopuri publice.

5. Să stabilească în sarcina structurilor teritoriale de mediu proceduri de lucru rapide privind eliberarea certificatelor de atestare fiscală sau orice alte acte solicitate, astfel încât atât cetățenii, cât și mediul de afaceri să nu aibă de suferit de pe urma birocrației discreționare.

Vreau ca răspunsul să fie dat atât oral, în fața Parlamentului, a Camerei Deputaților, cât și în scris. Mulțumesc, domnule președinte.

Da. Vă mulțumesc și eu. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Interpelare adresată domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății.

Stimate domnule ministru,

Am fost sesizat de către președintele Uniunii Ucrainenilor din România, Organizația Poienile de sub Munte, județul Maramureș, în legătură cu faptul că se dorește închiderea spitalului din localitatea Poienile de sub Munte, județul Maramureș. Această comună are o populație de 10.073 de locuitori, dintre care 98% sunt de etnie ucraineană.

Spitalul din Poienile de sub Munte deservește și populația din localitatea vecină Repedea, care are peste 5.000 de locuitori, dintre care 98% sunt ucraineni. Cea mai mare parte a populației este săracă și cu mulți pensionari, copii care suferă de boli cronice, oameni care s-au îmbolnăvit muncind la minele din Baia Borșei. De asemenea, populația respectivă nu dispune nici de mijloace bănești necesare pentru a se deplasa la Sighetu Marmației sau Baia Mare pentru tratamente medicale și spitalizare. Prin urmare, păstrarea acestui spital în funcțiune este absolut utilă pentru comunitatea locală.

De aceea, vă rog, stimate domnule ministru, să-mi comunicați care este situația reală a acestei instituții sanitare și să faceți demersurile necesare pentru a nu se închide spitalul din Poienile de sub Munte, județul Maramureș.

Vă rog, stimate domnule ministru, să dispuneți ca răspunsul dumneavoastră să-mi parvină în scris.

Vă mulțumesc.

Ion Marocico, din partea Uniunii Ucrainenilor din România.

Da. Vă mulțumesc.

Stimați colegi, se încheie sesiunea noastră de răspunsuri și de interpelări.

În continuare, intrăm în ordinea de zi, trecem la dezbaterea moțiunii.

Din partea PDL-ului, cine ia cuvântul să susțină moțiunea?

Domnul Mircea Toader.

Am rugămintea, pe scurt, domnule Toader, și depuneți moțiunea în scris.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Zbaterile mele au fost să facem o dezbatere cu adevărat despre o temă foarte importantă. Am amânat-o de vreo trei ori, e delicat acum să vorbesc în fața câtorva parlamentari. Să o citesc toată, să n-o citesc toată...

Faceți un efort totuși și n-o citiți toată. Vă rog eu frumos.

E în regulă. O citesc toată.

De la PDL, vă informez eu, sunt opt colegi de-ai dumneavoastră în sală, nu...

Nu, haideți totuși să fim serioși. Eu cred că trebuie să...

Păi, că suntem serioși, de-aia spun, sunteți opt.

Nu-i nimic. Dacă suntem opt, multiplicați la toate partidele și tot ar fi bine procentual.

Deci, domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru Liviu Dragnea,

În data de 10 ianuarie 2014, plenul Curții Constituționale

a României a decis, cu o unanimitate foarte rar întâlnită în acest for decizional, faptul că Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competențe exercitate de unele ministere și organe de specialitate ale administrației

publice centrale, precum și a unor măsuri de reformă privind administrația publică, asupra căreia Guvernul USL și-a angajat răspunderea în data de 19 noiembrie 2013, este în integralitatea sa neconstituțională.

Din păcate, chiar dacă Partidul Democrat Liberal a atras constant atenția asupra haosului instituțional din administrația locală pe care îl propunea Guvernul USL, acest lucru l-a lăsat insensibil pe domnul ministru Liviu Dragnea și, sunt convins, nu personal, ci ca decizie politică. Mai grav este faptul că, în ciuda eșecului politic și legislativ al Uniunii Social-Liberale, reflectat cu rigurozitate în Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014 a Curții Constituționale, nimic nu-l determină pe domnul ministru al dezvoltării regionale și administrației publice să recunoască faptul că a demarat o reformă strâmbă, defectuoasă, elaborată în deosebită grabă, care nu ar fi adus decât grave prejudicii administrației publice din România.

Deputații grupului parlamentar al partidului nostru, precum și deputați neafiliați la un grup parlamentar au decis să depună prezenta moțiune simplă, pentru a-l convinge pe domnul ministru Liviu Dragnea să nu mai cedeze la presiunile baronilor locali sau ale forțelor politice și să demareze o reformă reală și completă a administrației publice din România, bazată pe consens politic și pe consultarea tuturor actorilor instituționali afectați.

Deputații Partidului Democrat Liberal au împiedicat oficializarea haosului în administrație.

Toată lumea cunoaște faptul că decizia Curții Constituționale, prin care a fost declarată neconstituțională descentralizarea USL, a survenit ca urmare a unei sesizări înaintate de către grupul nostru parlamentar.

Am rugămintea să vă apropiați de final, că ați depășit cele 15 minute.

Am înțeles că în Biroul permanent nu s-a pus timpul. S-a pus să se citească integral.

Nu, dar a fost, așa, un _gentleman’s agreement_ între noi, poate reușiți să vă țineți de el, totuși.

Încerc să mă rezum la final.

Vă rog, vă rog.

Finalul, mai am trei pagini.

Așa, pentru atenția colegilor, nu de altceva...

Deci facem un dialog, uitați-vă cui ne adresăm.

Da, la presă.

Sper ca dezbaterea să nu fie numai la televizor, să fie și în plenul Parlamentului.

Traseul firesc și corect al reformei administrative este acela în care în prima etapă reorganizezi unitățile administrative după principii moderne și funcționale, le definești și transferi competențele pentru a guverna local și le oferi, pe baza unor standarde de cost precise și sustenabile, și resursele financiare necesare.

În plus, deși domnul ministru Dragnea este atât ministru al administrației, cât și al dezvoltării, nu am sesizat că acest lucru s-a reflectat în vreun program de creștere a gradului de informatizare din administrația publică locală.

Ce fel de dezvoltare poate fi, domnule ministru, dacă ea nu se vede în creșterea performanțelor administrative? De ce să-l punem pe cetățean să meargă la ghișeu, dacă multe probleme le poate rezolva de acasă sau de la birou?

Nu sunt prezente instrumentele informatice și nici interoperabilitatea sistemelor informatice din administrație nu s-a realizat nici până în prezent. Deși ministerul a cheltuit milioane de euro pe programe perfect inutile, nu a mișcat un deget pentru programe demarate în anul 2010 și blocate din anul 2012, de când USL a venit la guvernare: de exemplu, anularea împrumutului BIRD în sumă de 19.595.436,45 dolari, aferent componentei implementarea Sistemului informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă și a asistenței tehnice.

Pentru aceste motive, domnul ministru Dragnea ar trebui să ne răspundă dacă agreează o administrație publică cu peste 3.200 de unități administrative și poate mai vrea să creeze altele noi, și aici facem o paranteză. Noi suntem principalii vinovați că din ’90 până în prezent am creat încă vreo 400 de comune din dorința de a ne prezenta în fața electoratului că le-am făcut un bine și le-am creat o primărie. Și acum simțim consecințele.

Descentralizarea nu trebuie să aibă obiective pe termen scurt, ghidate de interesele conjuncturale ale unei majorități parlamentare.

## Stimați colegi,

Domnule ministru Dragnea,

Ceea ce se poate reproșa o dată în plus descentralizării este faptul că reforma a fost redactată doar cu obiective pe termen scurt și foarte scurt. Scopul fundamental al descentralizării USL a fost acela de a transfera către președinții consiliilor județene mai multe competențe, mai multe resurse financiare și un volum de proprietăți imobiliare și bunuri cu o situație de inventar neactualizată din anul 1990.

A fost foarte scurt, domnule Toader, într-adevăr. Aveți capacitatea de abstractizare foarte dezvoltată.

Are cuvântul domnul viceprim-ministru Dragnea.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați, Stimați colegi,

Înainte de a comenta textul moțiunii simple, aș dori să salut abordarea deputaților care au semnat această moțiune și, plecând de la una din ultimele afirmații ale domnului Mircea Toader, în legătură cu responsabilizarea mea sau ceva de genul acesta, eu constat responsabilitatea celor care au semnat această moțiunea și care nu sunt prezenți.

Sincer, eu nu sunt obișnuit cu o asemenea abordare. Probabil că greșesc eu. Poate eu sunt puțin deplasat. Eu sunt învățat altfel în 12–14 ani de administrație publică locală, recunosc. Atunci când ai un proiect de lege sau un proiect de moțiune sau o moțiune simplă pe care o depui, măcar faci act de prezență să susții ceea ce ai semnat. Asta cu condiția să iei în serios demersul și să crezi în fiecare cuvânt din acel text. Și a doua condiție, chiar să fi citit-o, ceea ce nu cred că s-a întâmplat.

De asemenea, vreau să remarc faptul că cei care au semnat prima moțiune, colegii de la PP-DD, n-au mai semnat a doua moțiune. Probabil că au înțeles că nu este un demers plin de substanță.

Poate au trecut la PSD!

N-au trecut la PSD! Poate au trecut la PSD cei care lipsesc de la dumneavoastră, pentru că nu văd decât..., din 50 și ceva, nu văd decât 10 prezenți. Mă rog.

În ceea ce privește subiectul propriu-zis al dezbaterii de astăzi, eu am citit cu mare atenție textul moțiunii, sunt sigur că l-am citit așa cum nu l-a citit nimeni din cei care au semnat-o, nici măcar nu știu dacă a fost făcută la PDL. Și am citit cu mare atenție, bineînțeles, și textul deciziei Curții Constituționale, și motivarea acesteia. Iar dincolo de observațiile Curții privind unele detalii tehnice, care reprezintă grosul motivării, am reținut câteva principii fundamentale enunțate de judecătorii de la Curtea Constituțională, pe care, nu-i așa?, îi respectăm toți, pentru că reprezintă instanța supremă în ceea ce privește Constituția.

În primul rând, Curtea Constituțională a spus negru pe alb că descentralizarea administrativă este un proces necesar pentru România și o obligație constituțională. În acest context, judecătorii de la Curtea Constituțională din România au reproșat tuturor guvernelor de până acum faptul că au amânat nejustificat această reformă administrativă și au apreciat: „intenția Guvernului actual de a accelera un proces care trenează de peste 20 de ani”.

Doi. Am mai reținut din decizia aceleiași Curți Constituționale faptul că propaganda populistă care susținea că descentralizarea ar afecta caracterul unitar al statului român este doar o exagerare hazardată, fără niciun temei legal sau constituțional și fără nicio legătură cu realitatea.

Dimpotrivă, Curtea a constatat că prevederile constituționale privind statul unitar român și cele privind descentralizarea se completează reciproc și au în vedere „...o mai bună administrare și gestionare a resurselor locale”.

Sper ca această concluzie a Curții Constituționale să pună capăt propagandei prin care o parte a opoziției și președintele nostru, al tuturor, Traian Băsescu, au încercat să deturneze sensul reformelor administrative într-o abordare populist-naționalistă de o foarte proastă calitate.

Trei. Nu în ultimul rând, subliniez faptul că principalul argument adus de PDL în sesizarea de neconstituționalitate, și anume că Legea descentralizării a fost adoptată prin angajarea răspunderii, a fost considerat de Curte ca neîntemeiat.

Nu dialogați, vă rog eu frumos.

...ați susținut guvernele conduse de fostul prim-ministru Emil Boc, care, într-o jumătate de mandat, a ocolit procedura parlamentară de mai multe ori decât toate guvernele din ultimii 20 de ani.

Nu v-am auzit să reproșați guvernelor Boc lipsa de consultări parlamentare când era vorba de legi importante ca și cea de astăzi, pe care o discutăm astăzi, și anume Legea educației, Codul civil, Codul penal, Codul muncii, Legea salarizării unitare.

Nu ați fost deranjați de faptul că Guvernul Boc și-a angajat răspunderea chiar de mai multe ori pe aceeași lege, cum a fost cazul Legii educației.

Mai departe.

Noi nu am procedat așa și chiar dacă a fost o majoritate mult mai mare decât ați avut-o dumneavoastră și chiar dacă s-a adoptat procedura de angajare a răspunderii Guvernului pentru acest proiect de lege au fost consultări, au fost numeroase dezbateri publice pe care le-am organizat inclusiv la Academia Română, la care au fost invitați și lideri PDL. Unii au venit, alții n-au venit.

De asemenea, au fost consultări organizate pe tema reformei administrative la nivel teritorial în multe regiuni, în multe locații din această țară, unde au fost invitați mii de aleși locali, și au participat foarte mulți și de la Partidul Democrat Liberal, cel puțin erau membri la acea vreme.

De asemenea, au fost numeroase consultări cu structurile asociative ale autorităților locale de care și dumneavoastră ați făcut vorbire mai devreme. Așa cum și dumneavoastră v-ați consultat cu asociațiile autorităților locale, și noi ne-am consultat cu asociațiile autorităților locale. Numai că noi chiar le-am luat în seamă, spre deosebire de dumneavoastră, care doar organizați întâlniri și rămânea tot cum spuneau miniștrii.

De asemenea, am avut consultări, și nu numai consultări, au lucrat efectiv la acest proiect de lege, precum și la proiectul de regionalizare experți ai Consiliului Europei, experți din partea Congresului Puterilor Locale și Regionale de la Strasbourg, care au fost realizate la București, dezbateri și consultări și grupuri de lucru la care au fost invitați inclusiv membri ai PDL. Unii au venit, alții n-au venit.

În lege nu se menționează aceste prevederi.

## **Domnul Nicolae Liviu Dragnea:**

Păi, nu.

Domnule, n-avem voie să dialogăm, am înțeles.

Nu am menționat aceste prevederi explicite în Proiectul legii descentralizării pentru că Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă interzice paralelismul legislativ. Și din acest motiv am pus peste tot în proiectul de act normativ această prevedere că acești conducători se numesc în condițiile legii. Și în acest caz regret faptul că și Curtea Constituțională a făcut o interpretare similară celei din moțiune și, cum am arătat, această abordare contravine Legii nr. 24/2000.

Dar în noul proiect de lege o să încercăm să explicăm mult mai bine aceste lucruri.

În ceea ce privește decizia Curții Constituționale, vreau să fac un scurt comentariu. Nu am privit această motivare a deciziei Curții ca pe un act de respingere a proiectului de descentralizare. Ba, dimpotrivă. După cum am spus, Curtea constată că descentralizarea este necesară și observă că deja s-a întârziat foarte mult în această privință.

Prin urmare, noi privim decizia Curții ca pe un ghid de reglementare într-un domeniu foarte complex în care există multe lacune legislative pe care judecătorii Curții le-au identificat și le-au clarificat. Un exemplu în acest sens este transferul de proprietate din domeniul privat al statului către domeniul privat al autorităților locale, unde judecătorii Curții constată lipsa reglementărilor în domeniu și oferă o cale de interpretare mai riguroasă, de care vom ține cont în elaborarea noului proiect.

Despre proiectul de reorganizare administrativă de care ați vorbit.

Și dincolo de observațiile Curții, și cu toată sinceritatea și seriozitatea, vă spun c-am apreciat, dincolo de unele expresii, spiritul constructiv pe care îl aveți sau îl declarați în moțiunea pe care ați depus-o, ceea ce pentru mine contează.

Ați afirmat că ați elaborat un proiect de act normativ de reformă pentru reorganizarea administrativă.

Vă spun cu toată seriozitatea că am căutat cu insistență, cel puțin la Ministerul Dezvoltării Regionale, am căutat și la partea de administrație din minister acest proiect, dar n-am găsit nimic. Nu am găsit efectiv nimic. Am aflat doar de o fostă preocupare a fostei guvernări care urmărea, așa cum am spus și mai devreme, comasarea comunelor sub 2.500 de locuitori. Și am înțeles că v-ați blocat atunci.

**:**

Dar ele nu se desființează, ele rămân acolo!

Domnule președinte, știu că n-am voie să dialoghez, dar mi se pare o mare prostie.

Numai să nu-l înjurați, vă rog frumos!

## Doamne ferește!

În momentul în care, ca să nu încercăm să păcălim lumea, că totuși românii au evoluat mult mai mult decât alții...

E cazul la domnul Canacheu. Vă rog frumos, reveniți la subiect.

## **Domnul Nicolae Liviu Dragnea:**

Comasarea unor comune înseamnă desființarea lor. Dacă cinci comune se comasează într-una singură înseamnă că din cinci a rămas una singură, celelalte patru s-au desființat.

Sigur, pentru unii nuanțele sunt foarte greu de observat. Acum, totuși haideți să fim realiști dacă se poate, ceea ce nu e foarte ușor. Ar însemna să desființăm în sensul acestei propuneri 2.400 de comune și 22 de orașe. 2.400 de comune din 2.800 și ceva. Peste două treimi din localitățile din România ar dispărea pur și simplu peste noapte. Acum, sunteți siguri că asta vă doriți? Sunteți siguri că acesta este un proces necesar acum în România? Sunteți siguri că cetățenii din această țară, cetățenii din acele comune pe care le aveți ca țintă să le desființați acceptă acest proiect care nici măcar nu știu ce beneficii aduce?

V-ați gândit, nu mai întreb dacă ați întrebat primarii PDL, că înțeleg că nu i-ați întrebat... Nu contează! Dar măcar cetățenii din comunele respective au fost întrebați? Cineva i-a întrebat? Sau ați avut curajul, sau să faceți acum în campania pentru europarlamentare, mergeți prin comune și spuneți-le că vreți să le desființați comuna, și să le spuneți cetățenilor dintr-o comună pe care vreți s-o desființați că, dacă intră în vigoare proiectul propus de dumneavoastră, ei o să fie obligați să facă zeci de kilometri în plus până la noul centru de comună, unde va fi noua primărie.

## **Domnul Tinel Gheorghe**

**:**

Asta este o prostie populistă!

## **Domnul Nicolae Liviu Dragnea:**

## Vorbiți de analiză, de studii.

Ce s-a întâmplat? De la propunerea cu 2.500 de locuitori, limita de la care se desființează comune, când ați trecut la 5.000 pe ce studii vă bazați? Ați făcut analize? Ați făcut proiecte-pilot? Că tot criticați lucrul acesta. De ce nu 4.900? De ce nu 5.123 de locuitori? Scoateți pur și simplu din joben niște cifre, niște numere, ca să spuneți că așa trebuie făcută reforma administrativă. Și spuneți că trebuie făcută descentralizarea de jos în sus.

Tot în moțiune vorbiți de principiul subsidiarității. Păi, principiul subsidiarității, care este principiul general valabil pentru tot ce înseamnă descentralizare, înseamnă transferarea competențelor de la nivel central către nivelurile administrative regionale, județene și locale, în funcție de capacitatea administrativă de a fi gestionate cu eficiență, de sus în jos. Nu putem vorbi de descentralizare de jos în sus. Mai trebuie să luăm la Guvern ceva, vreo competență pe care o are vreun primar de comună? Că discutăm de modul cum formulați moțiunea dumneavoastră.

În ceea ce privește propunerile din guvernele anterioare.

Eu vorbesc în numele ministerului pe care-l conduc și al colectivului pe care l-am condus în acest proces. Am studiat tot ce a fost înainte în acest domeniu, și anume strategia pentru descentralizare în domeniul culturii, elaborată în martie 2009; raportul prezidențial pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniul sănătății publice, elaborat în anul 2008; de asemenea, strategia de descentralizare a învățământului preuniversitar, aprobată prin memorandum în ședința Guvernului din 20 decembrie 2005, și tot felul de acte și strategii, memorandumuri, note, care au avut legătură cu descentralizarea administrativă.

În acest sens, am spus că am căutat proiectul dumneavoastră și nu l-am găsit. Dacă-l aveți cumva prin sertare pe la partid, cu dragă inimă, să mi-l trimită într-o anumită formă și sigur că discutăm pe el.

În ceea ce privește asigurarea resurselor financiare pentru autoritățile locale.

Pentru că am înțeles că ăsta este principalul argument pentru care dumneavoastră insistați să se comaseze localitățile care sunt sub 5.000 de locuitori.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vă mulțumesc și eu, domnule viceprim-ministru. S-a sculat și domnul Ialomițianu, cu ocazia aceasta, ca să știți.

Are cuvântul domnul Iane, din partea PSD-ului.

Te-a apucat somnul, nu? Sau...

## Mulțumesc, domnule președinte.

Asta voiam să le atrag și eu atenția colegilor de la PDL, să nu mai moțăie.

Pe scurt, că avem vorbitori mulți la PSD, vă rog.

Repede, repede. Stimate domnule președinte, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

În anul 2011, guvernarea Boc, trasă de ațe de către domnul Traian Băsescu, plănuia reîmpărțirea în trombă a României în opt euroregiuni, cu opt președinți de consilii regionale și opt consilii regionale, dorindu-se ca, în câteva luni, proiectul să treacă prin Parlament, pentru ca, citez: „Legea alegerilor locale să se plieze pe noua structură administrativ-teritorială”, așa cum declara, la acea vreme, doamna Sulfina Barbu.

Și tot în câteva luni urma să se modifice un set notabil de legi, precum: Legea nr. 215/2001 privind administrația locală, Legea unităților administrativ-teritoriale, Statutul aleșilor locali, Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice locale, Legea prefectului, urmând același raționament cu „e foarte necesar”, declara, din nou, aceeași doamnă Sulfina Barbu.

Urmând învățăturile lui Traian Băsescu, care privea împărțirea administrativ-teritorială drept o opțiune personală și motiv de liniște pentru toți, unde „toți” însemna de fapt partenerii politici ai PDL, citez: „Opțiunea mea și cea care ne împacă pe toți, ne liniștește pe toți, ar fi să ținem cont cât mai mult posibil de actualele zone de dezvoltare ale României.”

Astfel, Constituția, legea fundamentală a oricărui stat democratic și de drept, devenea cantitate neglijabilă, căci trucurile și găselnițele erau mai importante, și anume regiunile de dezvoltare se numeau tot județe, din moment ce Constituția prevede că România este împărțită în județe, iar numărul acestora nu este specificat.

În acest fel, guvernarea PDL se spăla pe mâini de orice greutate de natură constituțională, adoptarea unei legi organice fiind foarte facilă, proiectul de împărțire administrativ-teritorială devenind și fiind tratat strict drept atingerea unor interese ce nu aveau nimic de-a face cu principiile pe care un astfel de proiect le presupune în mod normal.

La fel, cred că știm cu toții că un astfel de proiect care să fie cu adevărat funcțional și eficient nu poate eluda sau truca legea fundamentală și nici nu poate revizui întreaga platformă legislativă a unei țări la foc rapid. Însă se pare că PDL-ul obișnuiește să fie consecvent doar atunci când e vorba de paiul din ochii altora, și nu de bârna din propriii ochi, iar în viziunea sa haosul capătă conotații diferite.

## Vă mulțumesc.

Domnul Mironescu are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnule președinte de ședință, Domnule ministru,

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal a susținut dintotdeauna că România are nevoie de un proiect de reformă majoră în ceea ce privește statul, în condițiile în care modul de organizare și funcționare de la nivelul său cel mai înalt și până la ultima verigă a administrației publice locale nu mai răspunde sau răspunde doar în parte necesităților actualei societăți românești.

Am susținut acest fapt în toate documentele programatice ale Partidului Național Liberal din ultimii ani.

Am susținut aceste principii și în cadrul USL, iar ele au devenit parte a programelor alianței, programe cu care ne-am prezentat în fața cetățenilor și pe baza cărora aceștia ne-au acordat votul în decembrie 2012.

Să ne amintim împreună momentul iunie 2011, la Sala Palatului, când toată crema administrației USL de la vremea respectivă asista la prezentarea publică a viziunii USL privind administrația publică și dezvoltarea regională.

Vă invit să rememorăm împreună care erau serviciile publice exceptate la acea vreme de la descentralizare: muncă și protecție socială, finanțe publice, apărare, poliție, vămi și altele. Iată, așadar, o serie de domenii care în mod absolut corect ar fi trebuit să nu facă obiectul descentralizării, pentru că în mod normal ele făceau parte din zona de competență exclusivă a statului.

Pe întreg parcursul anului 2013, am asistat cu toții la discuții contradictorii pe diverse paliere între reprezentanții PNL din Guvern și reprezentanții PSD pe tema descentralizării a exact acestor domenii de competență.

Să ne aducem aminte cum domnul Stroe, ministrul de interne liberal la acea vreme, era acuzat vehement că nu dorește descentralizarea. A cui credeți? Ei bine, a poliției. Da, exact a acelei instituții extrem de importante în orice stat de drept, a acelei instituții asupra căreia se convenise inițial că nu va fi descentralizată.

O situație identică am avut și în cazul doamnei ministru Mariana Câmpeanu, de la muncă, care nu era de acord cu descentralizarea agențiilor de ocupare a forței de muncă și a unei părți a agențiilor de prestații sociale.

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul în continuare, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul Romeo Rădulescu.

Vă rog, domnul Rădulescu.

De la Vâlcea.

Rădulescu de Vâlcea.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Legea descentralizării se înscrie, la fel ca și celelalte promisiuni ale PSD-ului și PNL-ului, pe linia nereușitei. Mai e un pic și se împlinesc doi ani de când ați promis multe și nu ați făcut mai nimic. Nu este prima oară când această guvernare de 75% nu dorește respectarea Constituției și guvernează cu ordonanțe de urgență la televizor. În acest moment, credem că se poate vorbi de teleordonanțele de urgență emise de guvernele Ponta.

Este și cazul reglementării legislative ce privește descentralizarea competențelor, prin care Executivul, practic, pune carul înaintea boilor, căci noi considerăm obligatoriu ca mai întâi să fie modificate actele normative ce privesc administrația locală, pentru a fi creat astfel un cadru legal și instituțional necesar descentralizării.

De asemenea, nici Programul de guvernare, nici realitățile sociopolitice ale țării și nici Legea descentralizării, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, nu justifică coerent vreo urgență în adoptarea măsurilor prevăzute în respectiva lege și, implicit, nu relevă că reglementarea în cauză trebuie să fie aprobată cu maximă celeritate.

De fapt, în această lege, Guvernul a preluat prevederi deja existente în legi ce privesc importante domenii de activitate, precum și din hotărâri de guvern, referitoare la organizarea și funcționarea unor autorități ale administrației publice centrale, pe care le-a transferat, cu _copy-paste_ , ca atribuții și responsabilități ale direcțiilor descentralizate din subordinea consiliilor județene, fără nicio corelare a nivelurilor și specificului responsabilităților între administrația centrală și cea locală, în detrimentul funcționării eficiente a administrației publice și, în consecință, a statului român. Această reglementare instituie _de facto_ o structură paralelă cu cea a prefecturii la nivelul consiliilor județene, iar prin transferarea competențelor către aceasta de la nivel central la nivel local golește de conținut rolul și atribuția instituției prefectului în teritoriu.

Totuși, în motivarea urgenței, Guvernul invocă necesitatea existenței unei garanții ferme că în anul 2014 autoritățile locale vor dispune și de resursele financiare necesare pentru cofinanțarea programelor europene, având în vedere că de la 1 ianuarie 2014 s-a intrat într-un nou exercițiu financiar al Uniunii Europene, iar aceasta reprezintă o nouă perioadă de alocare a fondurilor europene în perioada 2014–2020. Tot aici se specifică destul de clar că în aceste condiții este esențial ca transferul de competențe de la administrația centrală la cea locală să aibă loc înaintea începerii perioadei de programare, astfel încât structurile descentralizate să fie operaționale și pregătite pentru elaborarea de proiecte în vederea absorbției fondurilor în baza noilor competențe.

Da. Vă mulțumesc.

Are cuvântul în continuare domnul Adrian Diaconu, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.

Domnule președinte, Domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor deputați,

Ne aflăm în fața unei situații fără echivoc, o lege de importanță capitală pentru țara noastră, asumată de Guvern, este declarată neconstituțională în integralitatea sa de către Curtea Constituțională.

Cum s-ar traduce un astfel de fapt în cuvinte și idei simple? În felul următor: niște concetățeni ajunși vremelnic în jilțurile puterii au creionat și au forțat apoi introducerea unor prevederi care nu respectă legea de căpătâi a acestei țări. Un astfel de act nu poate fi considerat decât un afront față de România și față de noi, ceilalți cetățeni ai acestei țări.

Mă aflu la această tribună ca să vă spun că vin din Banat și ca să vă spun că, dincolo de partidul pe care îl reprezint, datoria mea se îndreaptă către cei care m-au trimis în Parlamentul României. Locuitorii din acel colț de țară, la fel ca marea majoritate a românilor, sunt oameni vrednici cărora le place să trăiască și drept, și bine, dar pentru asta muncesc din greu și-și respectă cu seriozitate rolul de cetățean responsabil al acestei țări. Aceștia nu iau în derâdere obligațiile pe care le au și se numără printre cei mai buni platnici. Își respectă țara și ca datorie, și din respect pentru ei înșiși. Vor în schimb doar să fie la rândul lor respectați și tratați corect de către cei care îi conduc. Aici se află, de altfel, și cheia unei mai vechi năzuințe a locuitorilor Banatului: descentralizarea.

Ce înseamnă pentru români, tot în cuvinte și idei simple, descentralizarea? Că între oameni și șansa lor de mai bine nu trebuie să se mai afle șefi care iau hotărâri aiurea, în necunoștință de cauză sau din interes; că cei care hotărăsc mersul lucrurilor și împart rodul muncii și eforturile lor comune trebuie să merite să ajungă în astfel de poziții, să aibă valoare, să nu se ascundă în spatele vreunui păienjeniș birocratic, înșirați pe nenumărate trepte, ci să se afle cât mai aproape de oameni și de nevoile lor. Românii vor, până la urmă, o rânduială sănătoasă, cinstită și puternică, ce trebuie să meargă în folosul oamenilor, iar nu în bătaia de joc a țării și a celor ce trăiesc în ea.

Vă mulțumesc. Are cuvântul în continuare domnul Cseke Attila Zoltán. Aplauze!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule viceprim-ministru, Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

În politica românească, când o formațiune politică trece din opoziție la guvernare sau când de la guvernare ajunge în opoziție, totdeauna sau câteodată se pot isca situații în care ești pus într-o situație delicată. Cu privire la același subiect, în câteva luni s-ar putea să trebuiască sau să fii pus să emiți un alt punct de vedere.

Eu, personal, și UDMR nu suntem în această situație cu privire la acest subiect. Atât la dezbaterea moțiunii simple din 2 decembrie 2013, cât și astăzi, susținem exact același lucru.

Indiferent că am fost în opoziție sau suntem la guvernare, procesul descentralizării este susținut de către UDMR, așa cum l-am susținut și cu ocazia acelei moțiuni simple din decembrie. Fiecare cuvânt pe care l-am rostit la acea dezbatere este valabil și astăzi.

Avem în programul nostru politic de mai mult de 20 de ani, ca deziderat, o descentralizare cât mai largă, o apropiere cât mai largă și cât mai profundă către comunitățile locale, către cetățean și, atunci când am avut pârghii și am fost la guvernare și a depins și de noi, am făcut descentralizarea spitalelor și am făcut și am avut contribuție la ceea ce s-a numit descentralizarea școlilor.

Sigur că problemele semnalate prin decizia Curții Constituționale trebuie analizate minuțios și trebuie rezolvate. Avem această speranță că domnul viceprim-ministru Dragnea, cu echipa dânsului, va face acest lucru și că descentralizarea despre care vorbim cu toții, clasa politică, pe acele segmente propuse se va înfăptui.

Reafirm din nou că această dezbatere parlamentară despre descentralizare este importantă, pentru că ea privește, din punctul nostru de vedere, al UDMR-ului, o întrebare esențială: ce fel de stat și ce fel de țară ne dorim? Ne dorim un stat centralizat, cu ministere foarte puternice, cu primari, cu autorități locale, cu președinți de consilii județene, cu consilii județene care trebuie să vină pentru avize la București, la acele ministere foarte puternice, și acesta este un model de țară, sau există un alt model de țară, la fel de puternică, care poate fi la fel de puternică, dar este puternică prin comunități locale puternice, prin faptul că nevoile cetățeanului sunt rezolvate și soluționate la nivel local, și nu prin necesitatea de a umbla la București după fel și fel de aprobări și avize.

Și noi vă mulțumim, domnule Cseke Attila. Meritați aplauzele.

Domnul Avram Constantin Pitu, din partea Partidului Conservator.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor miniștri,

Stimați colegi deputați,

Dată fiind ora înaintată am să încerc să fiu foarte scurt. Potrivit Dicționarului limbii române, „a face opoziție” se traduce prin „a se opune, a se împotrivi”, mai exact „a opune o rezistență la o stare de fapt, la o întâmplare, la o situație contrastantă”. Ceea ce constatăm astăzi însă, în acest plen parlamentar, este, din păcate pentru bunul mers al democrației românești, un ritual repetat al unor moțiuni simple, fără fundament și fără rost. Prin astfel de acțiuni, din start lipsite de șanse, încearcă reprezentanții actualei opoziții să-și justifice prezența în Parlament, în fața oamenilor care de fapt i-au trimis aici, cu speranța că vor face opoziție constructivă, dar și benefică lor.

Semnatarii acestei „sarabande” de moțiuni, precum cea discutată astăzi, încearcă să-i păcălească în continuare pe puținii români care mai cred în ei, ducându-i în eroare că astfel de documente scrise pe genunchi, fără cap și fără coadă, țin loc de opoziție adevărată.

Din nefericire, stimații semnatari ai moțiunii cu tema reformei administrației nu sunt alții decât foștii artizani de ieri ai marilor reforme ale societății românești, inclusiv cea administrativă, bazate pe tăieri, diminuări ale puterii economice a populației, pe cheltuieli fără noimă și cheltuieli clientelare din banii publici și pe aruncarea românilor în cea mai cruntă sărăcie de la Revoluție încoace.

## Stimați inițiatori,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Din nefericire, asistăm la un concurs național de demagogie și de minciună practicat de reprezentanții autorizați ai celui mai neperformant guvern – este vorba de Guvernul Boc –, aflați acum acolo unde le este locul, pe băncile opoziției.

Să încercăm să ne reamintim puțin cum au realizat guvernele PDL reforma administrației, reforma economică și în general reformele necesare societății românești în cei aproape patru ani de guvernare.

Nu cred că românii au uitat marile promisiuni ale domnului Boc, premierul „păpușă”, care a dat asigurări că pensionarilor nu li se vor tăia pensiile, că bugetarii își vor primi salariile înapoi, că vom avea o absorbție foarte bună a fondurilor europene. În realitate, bătrânii acestei țări au suferit până la disperare, bugetarii au fost profund umiliți, iar rata de absorbție a fondurilor a fost sub 7%.

Mulțumim, domnule Avram.

Are cuvântul domnul Cernea, din partea grupului neafiliaților.

Nu vorbiți? Îmi pare rău.

Doamna Tudorie, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule viceprim-ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezenta moțiune este o încercare de a reîncălzi aceeași ciorbă pe care deputații PDL și cei care au mai rămas din PP-DD ne-au servit-o acum trei luni, patru luni, după ce a fost adoptată Legea privind unele măsuri de descentralizare.

Numai o epuizare a inspirației politice poate să explice de ce într-un interval atât de scurt se tot revine cu o moțiune la aceeași temă, de data aceasta PP-DD-iștii au fost înlocuiți de așa-zisul grup de neafiliați, în fond afiliații lui Traian Băsescu, acei „mincinoși”, ca să folosesc caracterizarea unui semnatar din primul tabel al moțiunii.

Iată că de data aceasta domnul deputat nu și-a făcut scrupule și a semnat alături de niște mincinoși și perfizi, slugile perfecte ale lui Băsescu.

Este de tot hazul apelul la o așa-zisă moțiune constructivă, când autorii săi, în loc să se oprească asupra observațiilor Curții Constituționale, îi dau din nou înainte cu generarea de haos instituțional, de haos general, de blocaj financiar, de reformă strâmbă, de cedare la presiunile baronilor și altele de acest fel.

În aparență plină de bunăvoință, în fapt noua veche moțiune este folosită de parlamentarii PDL ca un prilej de a strecura pretenția de oameni grijulii cu administrația statului, de atoateștiutori în ale politicii administrative, de a se lăuda cu ce au făcut și chiar cu ce nu au făcut în domeniu, atunci când erau la guvernare.

Așa se face că își prezintă scrierea moțiunii și sesizarea Curții Constituționale ca pe o faptă măreață, chiar eroică, o dovadă de responsabilitate că ne oferă nouă un proiect de regionalizare pe care nu au fost în stare nici măcar să-l scoată din sertar în anii guvernării de cea mai tristă amintire Băsescu–Boc.

Acestea ar fi, preiau din textul moțiunii, „fapte, nu glumițe”. Neînțelegând dinamica societății actuale, autorii moțiunii își acoperă superficialitatea cu o abundență de termeni, precum „modernizarea statului, regionalizarea, reforma administrativă sănătoasă, structură flexibilă”, toți utilizându-i ca pe niște lozinci la modă.

Mulțumesc și eu.

Domnule Cernea, ce doriți, procedură, nu?

Da, vă rog. Nu, am avut bună intenție să-i dau cuvântul, n-a vrut, acum are drept la replică, logic.

Vă rog, domnule Cernea.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am rămas în sala de plen, chiar dacă ea acum arată dezolant, din respect față de Parlament, din respect față de procedurile pe care cred că ar trebui să le respectăm cu toții sau măcar o largă majoritate...

Numai o clipă, să filmăm! Vă rog, da... Vă rog.

O astfel de dezbatere este importantă. Că sunt argumente bine fondate, că sunt mai puțin bine fondate, ea este importantă. M-aș fi bucurat ca aici să fie majoritatea colegilor noștri. Sper ca prezența mea și faptul că am decis să rămân până la sfârșit alături de foarte puțini alți colegi să nu fie luate în derâdere. Am sesizat însă, de mai multe ori, că de la microfonul președintelui de ședință alți deputați sau eu însumi am fost ironizați într-un mod care depășește...

Îmi cer scuze dacă ați crezut că ironizez...

...zona regulamentului...

Îmi cer scuze, domnule Cernea, dacă sunteți mulțumit, o fac cu plăcere...

Vi le accept, vă mulțumesc foarte mult.

Sper să demonstrăm cu toții respect față de litera și spiritul regulamentului care ne ghidează activitatea. Vă mulțumesc.

Deci am fost inspirat că v-am dat cuvântul până la urmă, vedeți?

Domnule Toader, vă rog.

Aveți două minute, o să vă dăm patru, nu-i problemă.

Domnule președinte de ședință, Domnule ministru,

Și câți mai suntem în sală...

Chiar că e dezolant, totuși, eu de aceasta mi-am dorit și chiar...

Îmi pare rău că moțiunea dumneavoastră n-are succes, ce să facem?

Nu, nu e vorba de moțiune, e vorba de principiu, domnule președinte, și chiar am apreciat ce a zis domnul Dragnea și mai înainte, e nevoie de o dezbatere foarte importantă și îmi pare rău că colegii care au luat cuvântul au luat-o foarte politizat. Am pus la sfârșit o singură întrebare: sunteți de acord să realizăm tot ce înseamnă reformă în administrație într-un consens, pe baza unui punct de vedere al Guvernului, foaie de parcurs, cum s-o numi ea, care să înceapă de la reforma administrației, în general, cu competențele stabilite pe fiecare localitate administrativă? Aceea a fost întrebarea moțiunii. Sigur, ca orice moțiune, are și tentă politică, toată lumea știa ce a făcut Guvernul Boc și așa mai departe.

Eu am vrut să fiu ceva mai tehnic și am sperat să fiu până la urmă mai tehnic, fiindcă provin tot din zona administrației locale, știe bine domnul Dragnea, și aș da un exemplu: modificări la Legea nr. 215, la Legea finanțelor publice locale, Legea prefectului și toate acele legi pe care le-am făcut în timpul Guvernului Tăriceanu cu ministrul Blaga la interne au fost discutate inclusiv cu toate partidele, au fost modificări și au fost votate practic cu 98 virgulă ceva la sută din voturi, unul sau două voturi au fost împotrivă. Asta am vrut să subliniez. Am stat de vorbă și asta ar trebui să reiasă. Nimeni nu este știutor și atotștiutor și deține întotdeauna cu adevărat ceea ce trebuie făcut și o reformă se face pentru o perioadă lungă de timp.

Domnul ministru Dragnea, sigur, a punctat câteva chestiuni de genul comunelor. Toată lumea știe ce înseamnă în particular, când vorbim, că sunt foarte multe comune și incapabile să se administreze singure. Toți, ca oameni politici, când ne ducem în fața opiniei publice în general spunem una, când mergem în comune este greu să-i spui cetățeanului de acolo: „Domnule, nu mai e comună”, cu toate că el înțelege sau nu înțelege foarte bine acest lucru, fiindcă

atunci când s-a făcut referendumul de a despărți – și vă dau exemple din județul meu – comune care n-au niciun sens să fie despărțite... Slobozia Conachi și, de exemplu, Cuza Vodă sunt lipite una de alta de ani și ani de zile și nimeni nu spune nimic, le-am despărțit, le-am făcut primărie, post de poliție, de toate, construcții de acest tip, cu niște cheltuieli inutile, când puteau să fie foarte bine gestionate. La aia m-am referit.

Este domnul Mircovici, vă rog frumos.

## **Domnul Mircea Nicu Toader:**

Mă rog, eu vorbesc de bănci!

Dar, revenind la o tentă foarte serioasă, domnule ministru Dragnea, aceasta este gândirea pe care am avut-o și trebuie să recunosc că eu am fost promotorul unei astfel de moțiuni simple, ca să putem, dacă prin votul dumneavoastră considerați că..., mă refer la votul colegilor din Parlament...

Mulțumesc, domnule Mircovici că ați venit aici...

...dacă considerați că e nevoie de o reformă generală a întregului sistem administrativ al României, în care să stabilim, până vedem cum arată regiunile, până vedem cum o să fie comunele, ce competențe are fiecare unitate administrativă. Și mi-ați spus un lucru care pe mine m-a surprins, domnule, le-ați tăiat din bugete, le-ați tăiat de la administrațiile locale, noi am mărit prima dată cota la administrația locală, tot în Guvernul Tăriceanu, dacă vă aduceți aminte, când am majorat de la 45 la 47 și ceva... Dar, dacă doreați într-adevăr să fie bani la bugetele locale, păi taxa aceea de stâlp lăsați-o, domnule, la administrația locală. Impozitul pe venitul agricol sau tot ce e în agricultură lăsați la administrația locală! Și, într-adevăr, să dăm cât mai mult, tot ce există impozite, cât mai multe să fie date. Luați sistemul acesta de impozitare la marii impozatori sau... am uitat cum îi spune...

## **Domnul Marian Neacșu**

**:**

Contribuabili!

...marii contribuabili.

Domnule, lăsați, uite, iau Galațiul, de exemplu, trei sferturi din impozite se duc la București, nu le vine nimic acolo. Hai să găsim un sistem într-adevăr care să fie în beneficiul administrației locale, dar pentru cetățean! Asta am vrut să vă propunem noi prin această moțiune și eu sper că votul dumneavoastră nu este un vot pentru PDL, că a vrut să se dea el..., să bifeze o acțiune politică, ci este un vot care trebuie dat pentru un concept.

Nu putem să facem reformă administrativă, absolut necesară în România, fără un consens politic și social. Nu se poate! Sigur, cu asumarea unor răspunderi de genul nu știu câte comune o să rămână, nu știu câte județe, dar principial asta am vrut să facem și eu sper că până la urmă chiar și dumneavoastră, stimați colegi din PSD, poate și domnul ministru Dragnea, veți vota acest principiu pe care l-am propus noi, consensul.

Și ca să închei cu consens, tot ce am făcut noi în reforma de administrație locală – și își aduce aminte domnul Dragnea discuțiile pe care le-am avut cu modificarea Legii nr. 215...

Nu mai faceți _time-out_ , că și așa suntem puțini! _Time-out_ , știu ce înseamnă _time-out_ , că am făcut sport... Dar vă aduceți aminte, am avut discuții, sigur, sunt niște concepte, dar cele care sunt general valabile, hai să le punem toți pe masă, dumneavoastră să veniți cu conceptul pe care-l aveți, fiecare dintre noi...

Cred că cele două minute au trecut de vreo 10!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am beneficiat de sprijinul dumneavoastră și, văzând câți colegi sunt de aici lipsă, m-au lăsat să vorbesc.

Încă o dată, noi susținem demersul pe care l-am făcut, nu este un demers politicianist, este un demers constructiv și eu sper ca dumneavoastră, prin vot, să înțelegeți că vrem să fim împreună pe o reformă pe următorii 40–50 de ani, nu pentru mâine.

Vă mulțumim.

Are cuvântul doamna Cristina Nichita.

## **Doamna Cristina Nichita:**

_Wow_ , ce pledoarie! Domnule viceprim-ministru, Domnule președinte, Doamnelor și domnilor, Stimați colegi deputați,

Vreau să spun colegilor de la PDL că și Partidul Social Democrat, noi toți ne dorim dezbateri constructive pe proiecte de lege, care să aibă efectul și să-și producă efectul în îmbunătățirea calității vieții românilor care ne-au trimis în Parlament, dar dumneavoastră ne țineți ocupați cu moțiuni și cu dezbateri care nu duc nicăieri.

Este greu să comentezi un text care nu prezintă viziunea proprie asupra descentralizării. Preia pagini întregi din documentele Curții Constituționale și, în general, e redactat cu un singur scop, și anume acela de a mai căpăta puțină atenție din partea publicului larg și 0,001% din sufragii la europarlamentare.

PDL spune că este consecvent principiilor sale. Despre consecvența PDL știm cu toții, exemplu fiind slalomul stânga-dreapta, dar, dacă e să ne referim la principiile care stau la baza descentralizării, trebuie să remarcăm faptul că ele rămân principii. Și sunt curioasă să cunosc, în general, principiile PDL.

PDL nu a avut curaj, în 2006, să treacă și la pași concreți, consistenți de descentralizare sau nu a știut să o facă.

Când e vorba de principii, sigur că poate interveni un consens. Guvernarea e însă o chestiune și de cum să faci, nu numai de ce să faci.

Ne reproșați că ne-am schimbat abordarea în privința regionalizării din 2006 și până în 2014, trecând peste faptul că regionalizarea a fost negociată și propusă împreună cu PNL, deci e logic ca ea să nu fie exclusiv viziune PSD.

E poate vremea să ne punem o întrebare generală, de principiu: va mai putea fi vreodată procesul legislativ la fel cum a fost înainte de mandatele președintelui Băsescu? Va mai putea România să ignore posibilitatea apariției unui personaj politic precum Traian Băsescu, care să citească legile și Constituția așa cum dorește el, acompaniat de un premier cu care să aibă o bizară relație de servilism?

Răspunsul nostru este că nu. Și că societatea românească trebuie să învețe să nu mai postuleze buna-credință a președintelui și trebuie să facă legi în consecință.

Mulțumesc și eu, doamna Nichita. Are cuvântul domnul Mircovici.

Toader, adică nu chiar niciunul, că eu sunt prezent, a fost exprimat prin cuvântul pe care l-a avut colegul nostru, domnul Ovidiu Ganț, în momentul în care a fost dezbaterea politică solicitată de PDL. Noi apreciem că e mai util pentru Grupul parlamentar al minorităților să nu participe la jigniri și dezbateri politice.

Dacă am fi știut că în faza finală, pe cele opt minute primite de la PSD, s-au exprimat atâtea idei interesante cât nu s-au exprimat nici în textul moțiunii și nici în toate dezbaterile politice care au avut loc astăzi, pe care le-a exprimat domnul Toader, acel consens pe ideile care au fost prezentate, să știți că am fi fost prezenți.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Procedură, domnul lider, vă rog.

Domnule viceprim-ministru, Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi care mai suntem în sală,

Nu noi am cerut ca această dezbatere pe o temă foarte importantă, una dintre temele de căpătâi ale dumneavoastră, care ați luat 70% în alegerile din decembrie 2012, să aibă loc luni seara la ora 20.00.

Noi am cerut ca dezbaterea să aibă loc marți, la ora 10.00, într-o sesiune separată...

Dar marți sunt trei ceasuri rele și nu merge.

Dar lăsați-mă să termin, că am două minute și vă rog să nu mă întrerupeți.

Nu mai aveți niciun minut, vi le-am dat eu așa, că...

Nu, nu, e dreptul meu, domnule președinte. Dumneavoastră nu dați nimic, că nu dați de acasă. Am dreptul meu la replică, domnu’.

La replică la cine?

La replica colegei dumneavoastră, care a invocat poziția neexplicită a liderilor de grup...

Domnule președinte, Domnule viceprim-ministru, Doamnelor și domnilor,

Grupul parlamentar al minorităților naționale nu va vota această moțiune, deși susține în totalitate ideea descentralizării și nevoia descentralizării.

Faptul că numărul de colegi care suntem în sală în momentul de față este cel care a fost evidențiat de domnul

Alo! Alo!

Da, domnule președinte.

Vedeți omul muncii!

## Domnule președinte,

Sau nu mai sunt eu lider de grup al Partidului Democrat Liberal sau doamna n-a spus... Nu, nu.

Deci eu vă spun, o dezbatere foarte importantă, care ar fi trebuit să aibă sala plină și de la noi, și de la dumneavoastră, suntem egali acum, deși aveți 60 și ceva la sută, s-a transformat într-o dezbatere ridicolă tocmai pentru faptul că ați dorit să fie această dezbatere ridicolă.

Nu!

Domnule președinte, Și închei prin asta. Domnule viceprim-ministru,

Noi n-am cerut, prin această dezbatere, nici să jignim puterea, nici să venim cu soluții exclusiviste, care să aparțină Partidului Democrat Liberal.

Noi am venit să aducem în spațiul public o temă foarte importantă, fără de care România, în momentul de față, nu poate merge înainte.

De dumneavoastră depinde dacă participați sau vreți să fiți parte a acestui consens politic, pentru că în momentul de față nu puteți singuri, sau ne așezăm toți la o masă și, într-adevăr, urnim căruța asta care se numește România, să beneficieze de tot ceea ce înseamnă bunăstare privind absorbția de fonduri europene, descentralizare, creșterea nivelului de trai al cetățenilor și al celor care ne-au trimis în Parlamentul României. Acesta este sensul acestei dezbateri, nu ridicol, nu bătaie de joc, nu jignire și nu tot ceea ce s-a spus de la acest microfon.

Cu tot respectul față de dumneavoastră, să știți, n-am vrut acest lucru. Poate că am greșit în 2006, 2007, 2011, dar nu ne-am bucurat de această majoritate extraordinară pe care dumneavoastră ați avut-o. Aici este... și de care n-ați beneficiat iarăși, trebuie s-o spun cu părere de rău, nici dumneavoastră. Pentru că, iată, Curtea a venit și v-a dat proiectul de lege înapoi.

Mulțumesc. Domnul Tudorache, vă rog. Domnul Neacșu.

Am să fiu foarte scurt, domnule președinte. Domnule viceprim-ministru,

Poate că, până la un punct, colegul nostru ar fi trebuit să aibă dreptate. Dar invitația asta la masă, din nefericire, o face numai acum, când este în opoziție. Au fost și la putere un număr cred că mult prea mare de ani. La momentul acela n-am auzit nimic legat nici de consens, nici de invitație la discuții, nici la dezbateri. Era o putere discreționară care funcționa în consecință și nimic altceva.

În plus, chiar dacă numărul celor care sunt în momentul acesta în sală este extrem de restrâns, eu chiar cred că în seara aceasta s-au extras din discuții, din prezentarea viceprim-ministrului o serie de lucruri extrem de valoroase și de motivante. Nu știu unde, în această dezbatere, au fost

acuze, unde au fost cuvinte nepotrivite, pentru că chiar apreciez că cea mai mare parte a pozițiilor, și în mod deosebit apreciez – dacă vreți – poziția calmă, echilibrată, pe care a avut-o viceprim-ministrul, în condițiile în care dumneavoastră, apropo de seriozitate, încercați să depuneți moțiunea asta de vreo lună și jumătate și ba nu strângeți suficiente semnături, ba în momentul în care strângeți aveți un text care este impropriu. Haideți să luăm lucrurile să le analizăm în toată profunzimea lor.

Am să închei, domnule coleg. Într-adevăr, nu este procedură, am vrut să vă dau un răspuns așa cum dumneavoastră, la rândul dumneavoastră, ați vrut să dați un răspuns.

Mai avem 15 minute.

Domnule Tinel, mai avem 15 minute la PSD, stați liniștit.

Și vă mulțumesc pentru ele.

I-am dat și domnului Toader opt. Vă dați seama, deci, ce înseamnă un partid serios.

Vă mulțumesc și am să închei, domnule președinte. Așa cum am spus, am apreciat toate luările de poziție și, dacă vreți, una dintre cele mai echilibrate mi-a părut a fi aceea a domnului Toader. Într-adevăr, putem...

Mie a domnului Tinel mi s-a părut mai...

Și putem să discutăm, dar schimbul acesta de replici de o aciditate care n-ar trebui să-și aibă locul, pentru că dacă ne invitați la dialog, atunci să ne invitați și la respect, poate că ar fi fost mult mai util decât ceea ce s-a întâmplat aici.

Vă mulțumesc tuturor celor care ați rămas în sală în continuare și eu sper ca, în măsura în care colegii noștri vor avea grijă ca de acum înainte să nu încerce să-și facă norma de depunere de moțiuni la hectar, atunci cu siguranță că vom avea și timpul necesar pentru a putea să le dezbatem, pentru că trebuie să mai și legiferăm în Parlamentul României.

Domnul Tudorache, vă rog.

## Domnule președinte,

## Domnule vicepremier,

## Doamnelor și domnilor,

Am citit cu mare atenție moțiunea simplă inițiată spre dezbatere de către colegii din PDL și cei neafiliați – văd, mai este cineva aici.

Am resimțit aceeași senzație de nedumerire pe care am simțit-o și în precedentele moțiuni depuse de dumneavoastră. Ce este de remarcat și oarecum de apreciat este perseverența cu care persistați în ideile și teoriile dumneavoastră. Perseverența care însă, în anumite momente, vă înșală perspicacitatea. Spun asta deoarece, uneori, din dorința asiduă de a milita pentru un punct de vedere, ajungi să pierzi, să scapi printre degete esențialul.

În problematica descentralizării, esențialul constă în scopul comun care ar trebui să ne îndemne să conlucrăm pentru eficientizarea, modernizarea administrației publice. Așa cum țin să precizez, descentralizarea nu reprezintă un simplu proces de transfer de responsabilitate și competențe de la nivelul administrației centrale către cel al administrațiilor publice locale.

Prin descentralizare se dorește creșterea calității serviciilor publice adresate cetățenilor și împărțirea României în regiuni de dezvoltare. Schimbările sunt de amploare și impun o analiză amănunțită a efectelor pe care le-ar produce.

Citeam în textul de moțiune depus de colegii noștri că domnul vicepremier „ar trebui să nu mai cedeze la presiunile baronilor locali și să demareze o reformă reală și completă a administrației publice în România”. Este absurdă această formulare. Este absurd să faci o afirmație care să pună ștampila pe baronii locali, pe reprezentanții județeni chemați la dialog de către domnul vicepremier. Și mai este absurd din postura de opozant să pleci de la premisa că orice proiect inițiat de guvernare va fi unul strâmb, unul neclar și nesincer.

Dumnealor cer consensul politic și consultarea tuturor actorilor instituționali, ei nefiind capabili sau doritori să înțeleagă că acestea sunt lucruri pe care și noi le urmărim. Și dacă bunele noastre intenții în ceea ce privește proiectul nu sunt suficiente, atunci putem observa și miza pentru o mai mare deschidere din partea autorităților centrale de a lucra împreună cu autoritățile publice pentru identificarea de soluții care să sprijine demersul descentralizării.

Vă mulțumesc. Dacă mai dorește cineva să vorbească? Domnul Canacheu, cineva. Nu mai dorește nimeni, nu? Nu.

Are cuvântul în încheiere... Văd că sunteți foarte veseli. În încheiere are cuvântul domnul viceprim-ministru Dragnea, cu atingere specială spre domnul Ialomițianu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Plec de la constatarea că mai suntem acum în sală 23 de parlamentari pe un proiect despre care toată lumea care a vorbit a spus că este un proiect foarte important, fundamental și necesar pentru această țară. Și am făcut această precizare pentru că nu este prima dată când eu rămân printre cei care trebuie să ducem la capăt ceea ce am convenit în dezbateri furtunoase. Și când trebuie să rămână cineva după aia să ia decizii și să muncească, efectiv să pună în practică. Și așa cum am spus și în intervenția mea, și astăzi și în alte intervenții publice, și la dumneavoastră la grup, și o spun și acum, eu am luat foarte în serios această moțiune a dumneavoastră.

Am luat foarte în serios toate afirmațiile dumneavoastră, toate propunerile dumneavoastră și ce a spus domnul Tinel în intervenție. Da, vă garantez că în ceea ce mă privește – și am poziția politică pentru a putea spune acest lucru – voi determina, voi realiza un cadru suficient de larg pentru a participa, pentru a putea participa la elaborarea pachetului legislativ de care vorbim toți cei interesați, dar să fie interesați – pe de o parte. Pe de altă parte, să vină la dezbateri și la discuții cei care au vorbele la ei, adică știu subiectul, știu despre ce e vorba și au propuneri, și au idei.

Vreau, de asemenea, nu știu dacă sunt în poziția asta, dar simt nevoia să vă mulțumesc celorlalți 22 de colegi care ați rămas până la această oră să discutăm despre descentralizare, pentru că asta înseamnă că încă mai există în Parlamentul României un mic nucleu care chiar este interesat de acest subiect, cu păreri pro și contra. Și cred că acest mic nucleu, chiar dacă se va putea mări, poate să genereze, într-adevăr, o construcție legislativă care să ajute administrația din România să fie mai performantă și să ofere servicii publice de calitate cetățenilor.

Aveți această garanție de la mine și vă mulțumesc pentru modul cum ați abordat această dezbatere, sigur, cu excepția observațiilor domnului Ialomițianu, care înțeleg că nu e interesat de descentralizare, ci numai de – mă rog – întrebările pe care mi le puneți mie.

Nu votez această moțiune pentru că ea conține foarte multe neadevăruri.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Nu. Domnule Ialomițianu, după ultimul vorbitor nu se mai vorbește. Îmi pare rău. Nu v-a atacat deloc. Nu! Dreptul la replică îl ofer eu.

Declar închisă ședința.

Nu se mai vorbește după ce a vorbit Guvernul, știți foarte bine treaba asta.

## **Domnul Gheorghe Ialomițianu**

**:**

Cum adică? Cine e Guvernul? Suntem în subordinea Guvernului?

Nu, nu. Este ultimul vorbitor. Ședința s-a încheiat. Vă mulțumesc. Ne revedem mâine-dimineață la ora 9.00.

## _Ședința s-a încheiat la ora 20.44._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|812413]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 44/15.IV.2014 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei