Valeriu Todirașcu

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelare adresată ministrului sănătății, Eugen Nicolăescu.

Stimate domnule ministru,

Fondurile disponibile în România pentru sănătate nu sunt suficiente pentru a acoperi costurile unei îngrijiri medicale de nivel european pentru toți cetățenii țării asigurați prin sistemul public de asigurări de sănătate. Oficiali ai Ministerului Sănătății vorbesc de reducerea pachetului de servicii medicale de bază, care să includă numai atâtea servicii câte pot fi plătite din contribuția la asigurările publice. Acest demers se dovedește foarte dificil, în special pentru că presupune costuri politice importante și, de aceea, niciun Guvern nu a finalizat procesul de alcătuire a acestui pachet de bază. Dumneavoastră ați promis că documentul va fi gata până la 30 aprilie anul curent, dar, până acum, nu sunt cunoscute nici principiile după care vor fi incluse unele servicii și excluse altele. În discuții publice ale oficialilor Ministerului Sănătății s-au prezentat două opțiuni alternative, fără a se analiza avantajele și dezavantajele fiecăreia și fără să se stabilească pe ce principiu se va adopta de către decidenți. Este vorba de opțiunea unu: ca serviciile medicale uzuale, ieftine, dar necesare pentru majoritatea populației, să fie cele asigurate, iar cele mai rar utilizate și mai scumpe să fie obiectul unor asigurări suplimentare private sau, din contră, opțiunea doi: acoperirea de către asigurarea publică a serviciilor scumpe, necesare unor boli mai rare, dar cu gravitate crescută, să facă obiectul asigurării publice și să se ofere asigurări private, suplimentare, voluntare, pentru afecțiunile banale, frecvente, dar mai puțin costisitoare. Ambele soluții conferă avantaje și dezavantaje, care le fac pe amândouă inacceptabile.

Întrebarea 1: De ce nu s-a pus în discuția publică, înaintea oricărui alt demers, principiul după care un serviciu va fi introdus în lista de bază și altul în lista de excluderi? Soluția care merită a fi susținută ar fi o combinație a celor două. Propun includerea în pachetul de bază a serviciilor strict necesare pentru prevenția și tratamentul afecțiunilor banale, cu excluderea serviciilor care nu au o dovadă obiectivă a eficacității și cost-eficienței lor și, în plus, a tratamentelor clasice, puțin costisitoare, pentru afecțiunile grave, dar mai rare. Ar rămâne ca asigurările suplimentare să acopere tratamentele inovatoare, mai rar folosite și foarte scumpe. Acestea aduc confort sporit pacienților, dar pe seama unor cheltuieli suplimentare mari sau numai un beneficiu redus privind calitatea vieții sau supraviețuirea pacienților cu afecțiuni grave. Pentru selectarea rațională a serviciilor costisitoare aflate pe lista de excludere din pachetul de bază al asigurării medicale publice este necesară studierea continuă a beneficiilor acestor servicii în comparație cu serviciile clasice, de bază, și stabilirea cu claritate a cost-eficienței. Unele servicii de excepție și foarte costisitoare se pot dovedi – prin studii aprofundate – aducătoare de economii pe termen lung, prin evitarea serviciilor cu cost mai scăzut, dar necesare pe perioade lungi de timp. Aceste servicii ar trebui incluse în listă, și nu eliminate.