Stenogramă plen

2. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.

3. Propunerea legislativă – Legea apiculturii.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este vorba de o lege care foarte greu a fost pusă în practică, dar cu efecte pozitive foarte importante pentru România, cuantificate la sute de milioane de euro. Este vorba de taxarea inversă în privința comercializării cerealelor.

Solicităm prelungirea... A fost pe doi ani. Solicităm și acordul cu Uniunea Europeană, dar solicităm prelungirea și, bineînțeles, ca efect, desfășurarea tuturor inițiativelor și acțiunilor pentru a fi confirmată și de Uniunea Europeană.

Este foarte importantă, pentru că țările din jur – Ungaria și Bulgaria – au preluat această manieră de lucru în privința cerealelor și toată evaziunea fiscală pe care „am reușit” să o exportăm în acești doi ani se va răsfrânge asupra noastră.

Este foarte importantă. Vor urma câțiva pași administrativi, dar trebuie să punem piciorul în prag și să ne impunem voința.

Mulțumesc, domnule senator.

Deci avem îndeplinită procedura. Domnul senator Bumbu Octavian Liviu a susținut în fața plenului Senatului necesitatea adoptării procedurii de urgență.

Supun la vot.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Nu sunt.

Abțineri?

Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, s-a aprobat procedura de urgență.

Al doilea proiect de lege pentru care se cere procedură de urgență este Propunerea legislativă pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.

Inițiator este domnul senator Belacurencu Trifon, din Grupul parlamentar al PSD.

Îi dau cuvântul, microfonul 4.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Urgența pentru propunerea legislativă despre care este vorba la punctul 2 rezultă din faptul că se referă la venituri de natură salarială, care, de obicei, ard la buzunar.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Doamnelor și domnilor, dacă nu mai sunt alte observații, supun la vot.

Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? 12 abțineri.

Cu 12 abțineri, niciun vot împotrivă, a fost adoptată procedura de urgență.

Punctul 3, Propunerea legislativă – Legea apiculturii.

Inițiatori, domnii senatori Trifon Belacurencu, Mihai Neagu, Octavian Motoc și Ion Bălan, deputat.

Susține cineva?

Domnul senator Belacurencu, microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În numele colegilor care au semnat ca inițiatori, adresez rugămintea colegilor de a aproba această procedură, având în vedere că actuala Lege a apiculturii comportă destul de multe amendamente, fiind o lege aprobată cu ani în urmă, având în vedere și unele prevederi din directivele Uniunii Europene.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Sunt și alte intervenții? Nu sunt. Supun la vot. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Cu unanimitate de voturi, a fost adoptată procedura de urgență.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru completarea art. 1 din Legea petrolului nr. 238/2004.

Inițiatori, domnii senatori Cristian Petru Bodea și Valeriu Victor Boeriu, Grupul parlamentar al PNL.

Susține cineva? Domnul senator Boeriu. Microfonul 2.

## Vă mulțumesc.

Inițiativa legislativă se referă la Legea petrolului. Ținând cont că raportul Comisiei Europene arată că legislația în vigoare în Europa nu este acoperitoare și pentru exploatarea gazelor neconvenționale, cerem ca din Legea petrolului să fie scoase aceste reglementări privind gazele neconvenționale și să se elaboreze niște legi specifice, așa cum spunea și doamna ministru al mediului acum două zile.

Urgența derivă din iminenta acțiune de explorare și exploatare a gazelor de șist.

Vă mulțumesc.

Asta, cu iminența gazelor de șist, da. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt.

Mulțumesc foarte mult.

Cu unanimitate de voturi, s-a adoptat.

La punctul 3 din ordinea de zi avem un proiect de hotărâre – proiect de hotărâre privind respectarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate:

– Proiectul de hotărâre cu privire la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim și managementul integrat al zonelor costiere – COM(2013) 133 final.

Dau cuvântul reprezentantului uneia dintre comisiile care sunt coraportoare.

Domnule senator Motoc, aveți cuvântul. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru afaceri europene au fost sesizate pentru raport la propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim și managementul integrat al zonelor costiere – COM(2013) 133 final, în vederea exercitării controlului parlamentar privind respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității de către parlamentele naționale ale statelor membre ale Uniunii Europene, cu privire la inițiativele de acte normative europene, potrivit Protocolului nr. 2 al Tratatului de la Lisabona.

Această propunere legislativă contribuie, prin obiectivele sale, la dezvoltarea economiei albastre a Europei și la realizarea obiectivului UE de a deveni o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii până în 2020. Obiectivele principale ale propunerii sunt dezvoltarea sustenabilă a activităților maritime și costiere și utilizarea durabilă a resurselor costiere și marine.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală au transmis aviz favorabil cu privire la respectarea principiilor de subsidiaritate și proporționalitate.

În consecință, în urma dezbaterilor desfășurate în ședințele din 16 aprilie, 23 aprilie și 8 mai 2013, membrii Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, precum și cei ai Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport, cu amendamente.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt.

Pe cale de consecință, doamnelor și domnilor, vă consult în legătură cu hotărârea.

Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Mulțumesc foarte mult.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat proiectul de hotărâre.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Trecem la proiectele de lege aflate în dezbatere pe ordinea de zi.

La punctul 4 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România.

Comisiile sesizate în fond sunt Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, care prezintă raport comun.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Inițiatorul este Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Din partea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, o invit pe doamna secretar de stat Georgeta Bratu să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

Aveți cuvântul, doamnă secretar de stat.

**Doamna Georgeta Bratu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de act normativ vizează transformarea ajutorului rambursabil acordat azilanților în ajutor nerambursabil, având în vedere faptul că, în ultimii ani, s-au înregistrat debite în instituțiile statului, întrucât acești azilanți nu anunță autoritățile când părăsesc țara și nu pot fi urmăriți, ei nefiind cetățeni europeni.

Pentru acest fapt, pentru stingerea datoriilor, la recomandarea Curții de Conturi, am transformat acest ajutor din ajutor rambursabil în ajutor nerambursabil.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări... Cine dorește?

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Domnul senator Dobrițoiu, microfonul 6. Vă rog să prezentați raportul comun.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doresc să vă informez că acest proiect de act normativ a căpătat avizul Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, iar în baza celor două avize, comisiile reunite, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în ședințele din 16 și 23 aprilie, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun, de admitere.

Acestea sunt motivele pentru care avansăm propunerea să adoptați atât raportul comisiei, cât și proiectul de lege menționat.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Sunt înscrieri la cuvânt pentru dezbaterile generale? Domnul senator Oprea, microfonul 2. Dezbateri generale.

Eu cred că o astfel de ordonanță de urgență gândește și la neretroactivitatea legilor. Și propunerea ce o faceți dumneavoastră este împotriva Legii contabilității, fiindcă aveți niște debitori la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, acumulați de-a lungul anilor, de 1.200.000–1.300.000, la sfârșitul trimestrului al III-lea, din 2012, care sunt debitori. Aveți debitori scoși din activ și urmăriți în continuare pe Legea contabilității. În urma controlului făcut de Curtea de Conturi, nu puteți decât să respectați decizia Curții de Conturi. Îmi pare foarte rău, dacă are senzația că este și Legislativ, se înșală. Deci Curtea de Conturi poate să efectueze controlul și să constate nereguli pe care să le transforme într-o astfel de decizie, recuperând debitele înregistrate în contabilitate, încă o dată spun. Din momentul în care astăzi și, pe procedură, la Camera decizională, la Camera Deputaților, se va transforma din ajutor rambursabil în nerambursabil este altceva, dar nu poate să aibă efect retroactiv, încă o dată spun.

Eu cred că ar fi trebuit ca astăzi, Senatul României, și este o rugăminte și pentru pasul următor, Camera Deputaților, să aibă cunoștință de Decizia Curții de Conturi din octombrie 2012, pentru că acolo sunt multe nereguli, chiar contabile, și i-aș întreba și eu pe cei din partea Guvernului – dacă sunt în sală – dacă ajutorul acesta se dă pe șase condiționat de trei luni, pe șase luni plus trei, nouă, de ce se înmulțesc cei 50 și.... în medie sunt 47. Pe datele oferite de dumneavoastră în expunerea de motive, media este de 47 de beneficiari, nu de 54. Dar poate că sunt lucruri mai puțin relevante vizavi de întrebările puse anterior.

Cred că măsura asta ar fi trebuit depistată, din 2006 până în 2013. Sunt 7 ani. 7 ani în care fărădelegea, pentru că așa cum este făcută obiecțiunea de către Curtea de Conturi, ca neregulă, situația creării de debite... Cum ca neregulă, dacă este o lege? Unde-i lege, nu-i tocmeală. Curtea de Conturi știe lucrul acesta și, încă o dată insist, nu cred că a devenit și Legislativ.

Mulțumesc.

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori în legătură cu proiectul de lege aflat pe ordinea de zi? Nu sunt.

Doamnă secretar de stat Bratu, vă rog să răspundeți la... Microfonul 8.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înregistrarea acestor debite în ultimii ani... și Curtea de Conturi a constatat, prin decizia din 2012, și ne-a recomandat această soluție, întrucât aceste debite nu pot fi urmărite. Oricât am vrea să recuperăm din spațiul acestei lumi unde se mișcă azilanții, nu avem cum. Dacă erau cetățeni europeni, poate mai aveam o șansă a schimbului de informații, dar ca să-i urmăresc unde merg ei, chiar nu avem posibilitatea. Și de câte ori au fost acordate amnistii fiscale nu au fost debite anterioare? Nu au fost pe viitor.

Doamnelor și domnilor, Mai sunt alte intervenții? Domnule senator Oprea, vă rog. Microfonul 2.

Doamna pledează cu sufletul, dar eu pledez cu legea care există, doamnă. În momentul ăsta dumneavoastră sunteți obligați să prezentați următorului control, adevărat, care este corespondența făcută cu toți debitorii din 2008, timp de trei ani, după care îi scoateți din activ și-i urmăriți în continuare. Care este corespondența? Eu chiar vă rog în cazul acesta să ne prezentați și nouă ca probe, în Parlamentul României, corespondența prin care chiar nu ați putut recupera sumele. Pentru că voiam ca și persoanele – fiindcă nu sunt de ordinul miilor, nici de ordinul sutelor, sunt zeci... E o formă foarte comodă de a spune că n-am. N-aș fi recuperat alte sume? Atunci, puneți asta pe vinovat. Chiar este o procedură simplă și cred că la Curtea de Conturi nu s-a spus: schimbați legea, ca să vă iert de banii ăștia. Nu cred. Nu poate să facă așa ceva Curtea de Conturi.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, Încheiem dezbaterile generale asupra acestui proiect de lege.

Ba nu.

Domnul senator Greblă. Microfonul 3.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca să nu se creadă că cine știe ce amnistie fiscală dă Guvernul astăzi, este vorba de cu totul altceva. Este vorba de situația unor azilanți care sunt în România pentru o perioadă limitată, ca țară de tranzit.

Conform acordurilor internaționale la care România este parte, pe această perioadă beneficiază de o anumită indemnizație de subzistență în România, după care sunt conduși către țările de origine.

Evident că, după ce au ajuns în Bangladesh, este greu să începi procedura de recuperare a câtorva mii de euro de la un cetățean care, sigur, nici nu mai este prin Bangladesh.

Din această cauză, Guvernul a recurs la această procedură, care cred că este o procedură normală, corectă și trebuie să o aprobăm ca atare.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Doamnelor și domnilor, nemaifiind alte intervenții, intrăm în procedură de vot.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Pe cale de consecință

Vă mulțumesc.

Trecem mai departe.

Punctul următor pe ordinea de zi este punctul 5 – Propunerea legislativă privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale.

Această propunere legislativă este inițiată de un număr de senatori și, de asemenea, sunt vizate Ministerul Economiei și Ministerul Finanțelor Publice.

Dacă din rândul inițiatorilor există vreun domn coleg care dorește să... Ca inițiator?

Atunci, veniți la microfonul central, domnule senator Vâlcov.

**Domnul Iulian Ghiocel Matache** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta propunere legislativă își propune să îmbunătățească legislația în materia parcurilor industriale, răspunzând situației economice și sociale actuale.

Propunerea legislativă are ca scop stimularea investițiilor directe autohtone și străine în industrie, servicii, cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, dezvoltarea regională, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și crearea de noi locuri de muncă.

Guvernul susține adoptarea prezentei inițiative legislative, conform amendamentelor prevăzute și adoptate în raportul comun al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și al Comisiei economice, industrii și servicii.

Vă mulțumesc.

A fost distinsul secretar de stat Iulian Matache, de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Doamnelor și domnilor senatori, dau cuvântul domnului senator Vâlcov pentru a prezenta raportul comun al celor două comisii, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Vă rog. Aveți microfonul 7, domnule președinte.

Vă mulțumesc mult.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa la raport.

Față de cele prezentate mai sus, propunem plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare raportul comun și propunerea legislativă.

Mulțumesc mult.

Unele dintre noutățile în materie introduse de prezenta inițiativă legislativă constau în introducerea unor noi definiții de termeni și expresii, delimitarea clară dintre noțiunea de parc industrial și titlul de parc industrial, stabilirea competenței de soluționare a cererii de atribuire a titlului de parc industrial, a procedurii propriu-zise ce trebuie parcursă în vederea eliberării titlului de parc industrial, precum și reglementarea funcționării parcurilor industriale.

Se are, de asemenea, în vedere acordarea de facilități fiscale pentru parcuri industriale și debirocratizarea întregului proces pentru a obține titlul de parc industrial. Vă mulțumesc mult.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid dezbaterile generale.

Există domni sau doamne senatori care doresc să se înscrie la cuvânt la dezbateri generale asupra acestui proiect de lege?

Domnul senator Oprea. Microfonul 2.

Titlul sună bine, dar cred că toți colegii din Senat ar fi curioși să știe și cum arată o astfel de inițiativă.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Vâlcov, nu?

Domnia Sa, din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Din partea Guvernului, microfonul 9, distinsul domn secretar de stat.

Nu știți?

Nu, fiindcă astăzi în Biroul permanent al Senatului a fost pusă pe ordinea de zi. Și rugăm totuși Biroul permanent al Senatului ca ordinea de zi, anunțată corect în săptămâna anterioară, să mai fie și respectată. A apărut astăzi în Biroul permanent. Nici nu am avut timp. Eu cer retrimiterea la comisie, că nu este nicio greutate, toată lumea este de acord cu o astfel de inițiativă, dar dați-ne și nouă voie să venim cu ceva, probabil constructiv, la o astfel de inițiativă. Nu-i o tragedie.

Mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Domnul senator Alin Tișe. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Într-adevăr, această propunere legislativă a ajuns cu întârziere la cele două comisii, însă, cu toate acestea, în cursul zilei de ieri, eu am depus la cele două comisii reunite amendamente pentru această propunere legislativă, amendamente care, din păcate, nu au fost analizate de comisiile reunite de astăzi, motiv pentru care, regulamentar, vă solicit ca această propunere legislativă să se retrimită la comisii, tocmai pentru a fi analizate amendamentele formulate de către Grupul parlamentar al PDL.

Există înregistrate aceste amendamente, nu înțeleg din ce motiv comisia a refuzat să le analizeze, având în vedere că exista termen până astăzi la comisie să fie analizate. Deci formulez o cerere regulamentară, aceea de a retrimite propunerea legislativă la comisii și a reanaliza și sub aspectul amendamentelor formulate de noi, amendamente care sunt înregistrate oficial la cele două comisii încă din cursul zilei de ieri.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Solicitați ceva, dar nu regulamentar. O să vă spună domnul senator Cristian Rădulescu cum este în regulament, dar oricum îl aveți și dumneavoastră la dispoziție, îl puteți studia.

Aveți cuvântul, microfonul 2. Domnul senator Rădulescu.

foarte bine că se pot totuși depune amendamente până chiar și în ziua de ședință a comisiei respective și acolo senatorii prezenți pot formula diverse amendamente.

În acest scop și, repet, neavând decât intenții benefice legate de această propunere legislativă, aș cere să se aprobe retrimiterea la comisie spre a lua act și de celelalte amendamente.

Doamnelor și domnilor senatori, conform regulamentului, fiind vorba despre o solicitare care vine din partea unui lider de grup, supun la vot solicitarea domnului senator Cristian Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL, de retrimitere la comisie a propunerii legislative.

Cine este pentru?

Vă rog să vă exprimați prin vot.

21 de voturi în favoarea acestei solicitări. Voturi împotrivă? Vă rog. Mulțumesc. Abțineri? Nu sunt abțineri. O abținere. Mă scuzați.

Cu 21 de voturi pentru, 112 voturi împotrivă și o abținere, solicitarea Grupului parlamentar al PDL a fost respinsă.

Pe cale de consecință, întreb dacă mai sunt intervenții în legătură cu dezbaterile generale.

Domnul senator Coca Laurențiu. Microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru stenogramă. În niciun caz nu a fost trecută pe lista de vot cu două ore înainte, pentru că știm toți că toți colegii noștri au fost și la ședința Biroului permanent. Deci ar trebui să se noteze asta.

Deci în niciun caz cu două ore înainte.

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator...

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Fac de la început specificarea că, de principiu, grupul nostru parlamentar este de acord cu o astfel de inițiativă legislativă care introduce reglementări mai concrete în domeniul parcurilor industriale.

Din păcate, într-adevăr, grupul nostru parlamentar a luat cunoștință abia acum de propunerea legislativă, deoarece, după cum bine știți, domnule președinte de ședință, ordinea de zi a fost modificată, în sensul includerii acestei propuneri legislative abia în urmă cu vreo două ore.

Pe de altă parte, colegul Tișe are dreptate. El a depus un număr de amendamente care nu doreau decât să îmbunătățească această lege și sunt convins că o să se găsească și sensul pozitiv al acestor amendamente, dacă ele ar fi examinate, însă i s-a spus că există termen de depunere a amendamentelor doar până în data de 7 mai. Or, știm

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Oprea.

Nu.

E un domn senator în spate, înaintea domnului senator Oprea.

Procedură.

Domnul senator Oprea. Microfonul 2.

Pentru stenogramă. Sunt viceliderul Grupului parlamentar al PDL, așa că punctul de vedere nu era al senatorului Oprea, ci al unui vicelider. Iar cealaltă componentă, așa cum a fost pe site-ul Senatului, nimeni nu poate veni cu vreo probă în vreo instanță că pe ordinea de zi a fost așa ceva până la Biroul permanent de astăzi. Nu pricep de ce atâta bătaie de joc.

Aveți un vot de 70% doar? Atât?

Mulțumesc, domnule senator. Nu înțeleg ce ați vrut să spuneți. Domnul senator Dincă Mărinică. Vă rog, după care intrăm în procedură de vot. Vă rog, microfonul 2.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă aduc aminte că săptămâna trecută am votat ordinea de zi pentru astăzi în Biroul permanent. La acea ședință s-a pus în discuție și această propunere legislativă și s-a spus că mai întâi să se vină în plen, să primească votul pentru procedură de urgență. La ședința de săptămâna trecută s-a aprobat ordinea de zi, care nu includea această propunere legislativă.

Tot pentru stenogramă. De data aceasta avem și documente: hotărârea Biroului permanent și hotărârea plenului de săptămâna trecută, de luni.

Drept urmare, din punctul nostru de vedere, nu cred că mai există vreun dubiu că, pentru această ședință, pe ordinea de zi această propunere legislativă să fi fost pusă săptămâna trecută, ci, din contră, astăzi, în Biroul permanent. A fost singura modalitate în care putea fi pusă pe ordinea de zi.

Iar pentru acest lucru putem să ne uităm pe site-ul Senatului, vedem foarte clar că această propunere legislativă nu a fost pusă în mod corect, dat fiind faptul că hotărârea de săptămâna trecută a Biroului permanent arăta cu totul altfel. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Procedura de urgență a fost adoptată conform prevederilor legale. Pe cale de consecință, Biroul permanent a luat astăzi în dezbatere această modificare a ordinii de zi, a fost toată lumea de acord, a fost un vot adoptat cu unanimitate. Pe cale de consecință, plenul, în unanimitate, a adoptat ordinea de zi. A fost respinsă solicitarea făcută de un grup parlamentar, în mod regulamentar, cu privire la solicitarea de retrimitere la comisie. Ne aflăm deci în procedură de vot.

Doamnelor și domnilor senatori, vă supun la vot... Domnule senator Tișe, da. Scurt, vă rog. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Este un abuz ceea ce faceți dumneavoastră astăzi, având în vedere că există amendamente înregistrate oficial de un senator al României, care au fost refuzate – comic – de comisia de specialitate. Cu alte cuvinte, din acest punct de vedere, majoritatea de 70% a votat împotriva unor amendamente pe care nu le cunoaște. Pentru că ele nefiind discutate nici măcar în comisie, este clar că nici astăzi, în plen, colegii noștri nu cunosc aceste amendamente, ele au fost depuse doar...

Problema de procedură, domnule senator.

...ele au fost depuse doar pentru a îmbunătăți această propunere legislativă. De aceea am considerat că este important ca să se retrimită la comisie.

Un alt aspect important. Există înregistrat la Senat un alt proiect de lege care deja a primit avizul Consiliului Legislativ, un proiect care vizează infrastructura de afaceri în general, știut fiind faptul că pe lângă primării și consilii județene funcționează și alte tipuri de infrastructură de afaceri, pe lângă parcuri industriale, incubatoare de afaceri, clasele de afaceri și așa mai departe. Cu alte cuvinte și în acest context această retrimitere la comisie ar fi fost utilă, mai cu seamă că această inițiativă legislativă de care vă vorbesc eu, care vizează infrastructura de afaceri, a și primit deja aviz din partea Consiliului Legislativ.

Regret că, în fața argumentelor logice, dumneavoastră impuneți această majoritate de 70%, care nu face altceva decât să ne arate că argumentele nu își au rostul.

## Mulțumesc.

Vreau să vă readuc la cunoștință faptul că exprimarea tuturor punctelor de vedere legate de adoptarea acestei propuneri legislative, în sensul introducerii pe ordinea de zi, procedurii de urgență, solicitărilor venite de la dumneavoastră... A fost, în mod clar, supusă la vot solicitarea de retrimitere la comisie, în baza considerentelor arătate de dumneavoastră. Plenul Senatului este suveran, v-a respins solicitarea dumneavoastră.

Vă rog să acceptați această realitate și să mă lăsați și pe mine să introduc votul final. Da?

Vă rog, doamnelor și domnilor senatori, intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Această propunere legislativă face parte din categoria legilor ordinare, noi suntem prima Cameră sesizată. Este totuși o șansă acest lucru, ceea ce permite ca eventuale amendamente să mai fie făcute la Camera decizională. Deci este o situație mai specială.

Pe cale de consecință vă supun la vot raportul comisiei, de admitere, cu amendamente admise.

- Vă rog să vă exprimați prin vot. Cine este pentru?

Da, doamnelor și domnilor.

Vă mulțumesc. Voturi împotrivă?

Vă rog să numărați, domnule secretar. 12 voturi împotrivă.

Abțineri, domnilor colegi.

Vă rog să vă exprimați.

Deci, cu 94 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun la vot propunerea legislativă. Vă rog să vă exprimați prin vot. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Mulțumesc. ## Abțineri?

Sunt mai multe abțineri acum.

94 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 6 abțineri, da? Vă mulțumesc foarte mult.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Doamnelor și domnilor senatori, îmi revine o sarcină neplăcută, dar obligatorie, să dau citire Hotărârii privind constatarea încetării unui mandat de senator.

Nu am mai avut, în îndelungata mea experiență, această sarcină, care nu e plăcută, dar eu trebuie să îndeplinesc această procedură.

De altfel, doamna... Dacă tot sunteți de la Secretariatul General al Guvernului, îmi permit eu să fac o continuare, un adagiu la această afirmație pe care am făcut-o, cu solicitarea să avem prezenți mai mulți domni miniștri când este vorba chiar despre proiecte de lege importante, care să-și prezinte... Știu că există la fiecare minister un secretar de stat care se ocupă de relația cu Parlamentul, îi apreciem pe toți, ei sunt mereu aici, îi simpatizăm, ne sunt agreabili, dar, în mod normal, în Constituție și în regulament se vorbește despre titularii acestor posturi și numai în caz excepțional, când Domniile Lor nu pot să participe din cauza unor îndatoriri profesionale, să fie înlocuiți. De aceea am făcut această referire, nu neapărat pentru prezența dumneavoastră, care, v-am spus încă o dată, este foarte agreabilă.

Aveți cuvântul, doamnă secretar general adjunct.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2013, care se referă la baza materială de reprezentare și protocol din cadrul Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”.

Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Federovici Doina, secretarul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru a prezenta raportul comisiei.

Microfonul 6.

Aveți cuvântul, doamnă senator.

## Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi senatori,

Cu privire la proiectul de lege enunțat, Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri, care se regăsesc în proiectul de lege depus la Parlament. Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au transmis avize favorabile, fără amendamente.

În data de 23 aprilie 2013, membrii prezenți ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat proiectul de lege și au hotărât să adopte, în unanimitate, un raport de admitere, fără amendamente.

Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale.

Există doamne și domni senatori care doresc să intervină?

Domnule secretar, aveți cuvântul. Microfonul central.

României, să beneficiem de zestrea aflată în administrarea RA-APPS?

Bănuiesc că nu voi primi un răspuns acum, deci o să-mi rezerv dreptul de a adresa o întrebare în scris domnului secretar general sau chiar domnului prim-ministru Ponta.

În orice caz, senatorii Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal nu vor vota această continuare, de fapt, a spolierii RA-APPS, începută cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2013, prin acele vânzări de sute de apartamente, prin licitație sau prin alte metode, și banii să ajungă, 50%, pentru dotarea complexului Uzlina, probabil și pentru elicopter... Nu știu cine o să învețe să zboare cu acel simulator, dar era mai bine să fi rămas la Școala Superioară de Aviație Civilă, acolo unde, de fapt, a fost și inițial.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Roșca-Stănescu, microfonul central.

## Domnule președinte, Onorat Senat,

Iată, acum, la un an și o săptămână de la validarea Guvernului Ponta 1, avem – involuntar, spun eu – încă o dovadă a halucinantei activități a reformei de care este în stare Guvernul USL.

După ce, în urmă cu doar trei săptămâni, Senatul dezbătea o altă ordonanță de urgență, cu nr. 15, tot din 2013, care propovăduia greutățile și necazurile cu cheltuielile enorme ale RA-APPS, cu gestionarea spațiului locativ aflat în administrarea ei, acum suntem solicitați a ne da votul pentru constituirea și utilizarea fondului locativ de protocol, precum și despre cum vor fi folosite fondurile financiare obținute prin aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2013.

Aflăm deci scopul oarecum mascat al intenției inițiatorului, respectiv al Secretariatului General al Guvernului. Pe lângă vilele de protocol, palate și case de vacanță, nominalizate în anexa nr. 2 din prezenta Ordonanță nr. 24/2013, Secretariatul General al Guvernului solicită, probabil, pentru activitățile curente ale Guvernului Ponta și dotarea RA-APPS cu un elicopter și, sigur, cu un simulator de zbor. Toate acestea în numele și în scopul – și vă rog să citiți expunerea de motive –, citez: „acoperirii unor necesități sociale stringente”.

Este, iată, din nou, hilar cum Guvernul Ponta, cu ajutorul majorității parlamentare USL, dorește validarea unui act normativ, de data asta, Hotărârea de Guvern nr. 16/2013, prin care asistăm la prima – aș putea să spun – naționalizare, luând în domeniul privat al statului, din administrarea Școlii Superioare de Aviație Civilă, instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Transporturilor, acest elicopter și simulatorul de zbor, pentru a le trece în domeniul public, spre binele general al societății, mai bine zis al Guvernului.

Pentru mine este oarecum jenantă remarca folosită în corpul ordonanței – și, de fapt, și cu altă ocazie – și m-am întrebat de multe ori de ce e nevoie ca cele cinci instituții care beneficiază de aceste bunuri mobile sau imobile... De aceea, întreb și eu, probabil, retoric: cum putem noi, senatorii

Nu aș fi avut intenția să intervin pe această temă, dacă antevorbitorul meu nu s-ar fi referit la acea chestiune legată de elicopter. Eu aștept de ani de zile – și, probabil, nu numai eu –, de mulți ani de zile să se pună capăt acestei proprietăți uriașe, numită RA-APPS, și eu cred că Guvernul Ponta face foarte bine ce face, a luat taurul de coarne și lichidează acest balast, care se numește RA-APPS.

Dar, întrucât aici există un reprezentant al Guvernului și s-a ridicat acea problemă care și pe mine mă miră puțin, a acelui elicopter, aș ruga reprezentantul Guvernului să ne dea lămuririle necesare. Eu continui să susțin acest proiect, însă cred că chestiunea elicopterului ar trebui lămurită.

## Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale din partea doamnelor și domnilor senatori în legătură cu proiectul de lege?

Dacă nu sunt, o rog pe doamna secretar general adjunct al Guvernului să ne spună despre ce este vorba, dacă știe. Microfonul 9.

## **Doamna Ioana Andreea Lambru:**

Elicopterul este trecut în baza de protocol și se află la dispoziția celor cinci instituții care au dreptul la baza de reprezentare: Senatul, Camera Deputaților, Administrația Prezidențială, Guvernul și Curtea Constituțională a României.

Toate aceste cinci instituții pot beneficia, în caz de urgență, de elicopterul menționat.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor, e aici o mică... Deci răspunsul a fost clar.

Da, sigur.

Domnul senator Sârbu, liderul Grupului parlamentar al PSD, microfonul central.

Aveți cuvântul.

Am vrut să clarific o situație, fiindcă colegul nostru Pereș a invocat aici, când vorbea despre elicopter, că e nevoie pentru societate... – eu știu?–, a spus mai multe lucruri.

Am discutat direct cu dânsul, crezând că eu am alt material. Mi-a subliniat dânsul ce scrie aici și nu are nicio legătură cu ceea ce a spus de la tribuna Parlamentului. Nu cred că e corect lucrul acesta. Dacă în hotărârea de Guvern sau în ordonanță s-ar fi spus ceea ce a invocat domnul Pereș aici, sigur, era o greșeală a celor de la Guvern, pe care trebuia să o sancționăm, dar, dacă nu s-a spus, cred că e cazul ca domnul Pereș să-și ceară scuze, dincolo de bătălia politică, pe care o înțelegem, dar nu poți să deplasezi, așa, deodată ținta și vorbești despre tot acest patrimoniu al protocolului de stat, de ceea ce a spus și domnul senator Roșca, că Guvernul are curajul să ia taurul de coarne și să rezolve, sigur, cât poate. Au mai rămas unele... Știm de ce au rămas, sunt și necesități ale protocolului de stat, nu ale Guvernului. Protocol de stat nu înseamnă doar Guvern, înseamnă și Parlament, și Președinție, și alte, și alte instituții, și Curtea Constituțională. Să nu vă imaginați că, acum, tot ceea ce vedeți în listă folosește Guvernul. Nici n-ar putea s-o facă.

Și, atunci, cred eu că e cazul, pentru a fi corecți și, repet, dincolo de această bătălie, pe care o înțelegem și am acceptat-o, am practicat și noi, mă rog, în măsura în care s-a putut, dar nu exagerând, dacă vorbim de elicopter, îl introducem acolo unde e, la SRI, îl operează, are statut militarizat. Nu are nicio legătură cu vilele și – eu știu? – cu casele de vacanță care sunt trecute în listă. Din lunga listă a caselor de vacanță, dacă vrem să vedem, au mai rămas parcă 10 sau 7.

Deci rugămintea mea este, domnule senator, sigur, și în virtutea relațiilor bune pe care le avem de atâția ani, de când lucrăm aici, împreună, să faceți acest gest minim. Să spuneți: „Domnule, am greșit. Eu vorbeam despre altă poziție, nu despre cea la care m-am referit atunci când am luat cuvântul.”

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator, domnul senator Pereș chiar vine la microfon, la solicitarea dumneavoastră, să vă dea..., să vă ceară scuze sau ce vrea să spună.

## Microfonul central.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

În niciun caz. Îl rog pe domnul Sârbu să-mi dea hotărârea de Guvern înapoi, deci formularul cu hotărârea de Guvern. E la dumneavoastră. Și vreau să-l lămuresc și pe domnul Roșca-Stănescu că nu este vorba de a lua de la RA-APPS... E ca și vorba aia cu Ivan Ivanovici: nu se lua, ci se da. Luăm de la Școala Superioară de Aviație Civilă, societate privată, la care probabil că pe acest monitor și pe elicopter zburau cei care mai aveau bani și puteau să dea banii ăștia. De acum încolo o să zboare, probabil, doar domnul Victor Ponta și, poate, președinții Senatului, Camerei Deputaților și președintele țării.

Și la Curtea Constituțională, dar, din păcate, nu prea am auzit să zboare președintele Curții Constituționale cu elicopterul.

Zboară cu altceva, probabil. Zboară cu avionul.

Deci vreau...

Spre satisfacția dumneavoastră, probabil că da.

Deci, domnule senator Sârbu, domnule lider, n-o să-mi cer scuze, pentru că, în urmă cu un anumit timp, domnul prim-ministru Victor Ponta, pe care, sigur, îl ascultăm cu mare atenție, nu nominaliza, dar spunea de zece unități de protocol.

În anexa nr. 2, dacă vă uitați bine, sunt 17, cu palate, cu Uzlina, cu toate lucrurile astea pe care de trei săptămâni noi le discutăm aici.

Elicopterul, în schimb, domnule Roșca-Stănescu, a ajuns acolo, la Guvern, acum. Sigur, RA-APPS a curățat tot ce nu avea nevoie. Au rămas cu vilele de protocol și cu palatele, cu elicopterul și cu simulatorul de zbor. Sigur, este operat de către SRI, că, altfel, nu se putea.

Domnul senator Ilie Sârbu, microfonul central.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Eu am vrut să fiu elegant cu Sandu, este prietenul meu vechi, aici. De la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, am ajuns acum să ne batem pe elicoptere.

Asta mă obligă să citez exact ce se spune, să vedem la ce se referă textul de aici și ce spunea domnul Pereș.

„Având în vedere faptul că neadoptarea măsurilor propuse – aici se vorbește de protocol, tot protocolul de stat, vile, apartamente în București, știți bine, tot patrimoniul – prin prezenta ordonanță de urgență va genera efecte negative, concretizate în utilizarea unor sume importante de bani – și aici se cunoaște situația, este vorba de chirii care nu se plăteau, de oameni care nu vor să iasă din imobil pe diverse motive, că au fost în funcții, după aceea au uitat să mai plece, și vine în continuare și spune – de la bugetul de stat pentru întreținere și conservare...” Fiindcă cei care stau ilegal în aceste imobile, normal, nu fac nici întreținere și nu fac nici conservare. O să vină protocolul de stat, dacă este o furtună, dacă se întâmplă ceva, să repare. Dar nimeni nu dă bani. Atunci s-a ajuns la concluzia că ele trebuie valorificate.

Și acum, sigur, domnul Pereș s-a oprit la această ultimă parte a frazei, care spune: „sume care ar putea fi utilizate...”. Deci sumele acestea, milioanele acestea – nu știu exact, nu am avut curiozitatea să întreb cât se cheltuiește, de fapt, pentru întreținere, conservare și toate celelalte – pot fi utilizate pentru necesități sociale stringente. Unde este tragedia?

Sigur, dacă punem aici elicopterul, sună, politic, foarte frumos, dar nu este un adevăr. La asta m-am referit, domnule Pereș, nu m-am referit la ceea ce susțineți dumneavoastră.

Dincolo de aspectul de legalitate, dincolo de ceea ce înseamnă exploatarea lui, că este în regimul SRI-ului, că este în regim militarizat, că va zbura cu el, când va fi cazul, prim-ministrul – dați-mi un prim-ministru care n-a zburat cu elicopterul că n-a fost nevoie –, președintele țării, care nu folosește elicopterul, președintele Senatului, al Camerei Deputaților. Care este tragedia? Noi ne legăm de lucruri mărunte care, în fond, nu au valoare atât de mare cât au pierderile pe care le-a înregistrat RA-APPS-ul pe întregul lui patrimoniu. Acum, dacă vrem să rezolvăm, iarăși nu este bine.

Asta am cerut, nu am cerut altceva.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul Sorin Roșca-Stănescu, dar foarte scurt, domnule senator, pentru că suntem la dezbateri generale, trebuie să le închidem, să

Este un drept la replică.

Dacă prim-ministrul trebuie să zboare cu elicopterul, zboară cu elicopterul. Nu zboară cu două elicoptere.

Și este puțin important pentru societate unde se află elicopterul, că se află la RA-APPS sau la Spitalul de urgență. Nu are nicio importanță. Zboară cu elicopterul.

Dacă președintele Senatului trebuie să zboare cu elicopterul, va zbura cu un elicopter, nu zboară cu două. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Doamnelor și domnilor, mai sunt...? Domnule senator Oprea, vă rog. Microfonul 2.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Chiar ordonanța asta este ciudat pusă astăzi și sper ca liderul de grup, domnul Ilie Sârbu, să nu se supere că fac trimitere la o semnătură a premierului României pe expunerea de motive, în care se spune așa: „Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2013 s-a reglementat reținerea unui procent de 50%...”. Adică s-a reglementat mâine, fiindcă noi, astăzi, abia la sfârșitul zilei dacă vom reglementa prin Ordonanța 15/2013. Despre ce vorbim?

Deci pielea ursului din pădure o vindem, astăzi, vorbind despre ceea ce nu s-a întâmplat.

În cascadă, mă văd obligat să-i dau cuvântul și domnului Pereș, pentru că îmi cere cuvântul.

Domnule senator Sârbu, vă rog. Microfonul central.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Știm cu toții că ordonanțele produc efecte, iar după aceea vin la noi și, dacă nu suntem de acord, le ajustăm, mai facem amendamente. Deci efectele s-au produs.

Îmi cer scuze, dar de la dumneavoastră chiar nu mă așteptam, pentru că aveți multă experiență și ați devenit un lider foarte activ.

Eu vă spun ce se întâmplă și știți bine, știu toți colegii, nu este o noutate că ordonanțele produc efecte de când se publică în Monitorul Oficial.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Domnul secretar Pereș – este colaboratorul meu, nu pot să-l refuz – spune că mai vrea să intervină.

Domnule senator, aveți un minut. Vă rog frumos. Microfonul central.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc pentru că nu obstrucționați opoziția.

Sigur, și mie îmi face o deosebită plăcere să ne duelăm așa – cu domnul Sârbu sau cu oricare dintre colegi –, pe niște lucruri pe care le vedem, poate, diferit, într-o anumită situație. Și pentru asta cerem și explicații câteodată de la reprezentanții Guvernului sau chiar de la oameni care au experiență mai multă decât noi într-un anumit domeniu.

Un sigur lucru eu v-aș aduce aminte, domnule Sârbu – și inclusiv să transmiteți și mai departe, știți dumneavoastră unde –, s-a făcut o propunere la dezbaterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2013, cu cei 50% din sumele încasate în urma vânzării acelor apartamente, blocuri – ce vreți dumneavoastră, rămân 17 vile, palate, ce-o fi, case de protocol –, ca jumătate din banii aceștia să plece spre ceea ce înseamnă Agenția Națională de Restituire a Proprietății.

Avem o mare problemă, am amânat această problemă pentru 2017 și pentru 2020. Poate că era o soluție acum ca, într-adevăr, lucrurile acestea și foarte multe sentințe judecătorești, care trebuie să fie executorii, să fi putut acum cel puțin Guvernul USL și dumneavoastră să le onorați. Era, cred, un lucru bun.

Mulțumesc.

Domnul senator Sârbu.

Glumind, nu mai plecați, domnule senator, rămâneți aici. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Aș vrea numai să-i spun colegului Pereș că, în momentul în care se va încheia, că-i spune anchetă, că-i spune cercetare la ceea ce înseamnă jaful național despre care ați vorbit dumneavoastră, am să-i transmit omului la care v-ați gândit că banii aceștia ar fi bine să se mai ducă acolo. Dar să vedem ce rezultă în urma cercetărilor care se efectuează și când se va pronunța instanța, justiția sau eu știu cine se va pronunța în România, atunci poate dirijăm banii acolo. Facem o ordonanță specială de urgență. Până atunci, vă rog să fiți liniștit.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc, doamnelor și domnilor.

Vestea proastă este că oricum niciunul dintre noi nu merge cu acel elicopter. Vestea bună este că trebuie să

Nu se știe.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu se știe, da. Fiecare are în traistă bastonul de mareșal, sigur că da.

Doamnelor și domnilor, vreau să vorbesc și eu, îmi pare foarte rău, n-am vorbit de mult la Senat.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu cred că este cineva care să nu știe că eu sunt de foarte mult timp în acest lăcaș, împreună cu foarte puțini care suntem de la început.

Tocmai de aceea vreau să vă spun să privim și acest proiect de lege, lăsând la o parte, sigur, că totdeauna când există astfel de aspecte există tendința de a fructifica în folosul uneia sau alteia dintre părți – aș spune – unghiul din care sunt privite lucrurile.

Realitatea este însă următoarea: odată cu căderea comunismului și trecerea la democrație noi am moștenit acest sistem de case care erau un privilegiu al fostei nomenclaturi și așa mai departe. Acela era sistemul.

Timp de 22 de ani, niciodată – și vă spun din proprie experiență – nu s-a reușit ca acest... pentru că până la urmă era... este și o tentație, fruct oprit, este și un lucru asupra căruia s-au exercitat presiuni, nu vă mai spun, nenumărate pe care le-am văzut cu ochii mei sau, poate, pe care le-am și trăit.

Există acest proiect de lege, astăzi, prin care urmează să revenim la o situație normală. Orice țară din lume are un protocol de stat. Vreau să spun că orice țară din lume are o lege a protocolului. Și sunt, aici, în sală și domni colegi de-ai noștri care au avut și ei de suferit, tocmai pentru că nu există această lege a protocolului de stat care să stabilească foarte clar niște reguli. Acele reguli ale protocolului de stat care prevăd că anumite funcții – pentru că nu-i persoana – dispun de anumite posibilități, de anumite privilegii, dacă vreți, și ele sunt unanim recunoscute.

Noi am avut această dublă măsură, am avut această situație în care avem un număr de persoane, de funcții și am avut un patrimoniu foarte mare, acesta al RA-APPS-ului, care sigur că era mult mai mare decât ceea ce în mod normal, într-o țară normală, prevede protocolul de stat.

Eu zic că aspectul pozitiv și care este de curaj, pentru că eu țin minte multe guverne, și dintr-o parte, și dintr-alta – este aici și domnul Ciorbea, a avut și domnul senator Ciorbea presiuni cu protocolul o grămadă, și Adrian Năstase, și este aici domnul coleg, fost secretar general al Guvernului, care știe foarte bine că au existat aceste presiuni –, este că astăzi avem posibilitatea, pentru că ordonanța își produce efecte, să încheiem, să reconciliem, dacă vreți, cu realitatea.

- Mulțumesc doamnelor și domnilor colegi. Veniți aici, domnule coleg Rotaru. Trecem la procedura de vot.

Chiar îmi aduc aminte că domnul Sorin Roșca-Stănescu scria și dânsul. Eram și eu într-o casă de protocol și, când n-am mai avut funcții, la vreo două săptămâni, la ziar, nu la ziarul Domniei Sale, că mă simpatiza, dar în alte ziare, se spunea: „Să iasă din casa de protocol, că nu are dreptul la casă de protocol, că nu mai deține funcția de vicepreședinte al Senatului.”

Doamnelor și domnilor senatori, intrăm în procedură de vot.

Este vorba despre Proiectul de lege de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 24/2013. Este vorba despre un proiect de lege care face parte din categoria legilor ordinare.

- Inițiator este secretarul general al Guvernului.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul și proiectul de lege.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

- Domnule secretar, veniți aici să mă ajutați.

- Cine este pentru?

Mulțumesc.

85 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 20 de voturi împotrivă.

Abțineri?

14 abțineri.

- Raportul comisiei, fără amendamente, și proiectul de lege

- au fost adoptate.

Vă mulțumesc foarte mult, doamnelor și domnilor colegi. Trecem mai departe, la punctul 7 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social.

- 27 iunie 2013 este termenul de adoptare tacită.

- Inițiator este Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale

- și Persoanelor Vârstnice.

Doamnelor și domnilor, dau cuvântul doamnei secretar de stat Alexandra Patricia Braica, microfonul 10, pentru a prezenta, din partea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, punctul de vedere al Guvernului.

## **Doamna Alexandra Patricia Braica** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Bună ziua!

Dată fiind retragerea reprezentanților Guvernului din Consiliul Economic și Social și înlocuirea acestora cu membri ai societății civile, Consiliul Economic și Social și-a pierdut calitatea de structură tripartită a dialogului social și s-a transformat într-un dialog civic.

Pe cale de consecință, nu s-a mai justificat prezența în cadrul reglementărilor din cadrul Legii nr. 62/2011, Legea dialogului social, a articolelor privitoare la reglementarea Consiliului Economic și Social, respectiv art. 82–119.

Precizăm că structura Consiliului Economic și Social reflectă modelul Comitetului Economic și Social European, din care România face parte.

În privința conținutului precizăm că, în prezent, din cauza unor formulări ambigue ale textului de lege, s-au permis confuzii de interpretare, astfel încât confederațiile reprezentative nu au mai fost... nu s-au regăsit în componența plenului Consiliului Economic și Social, fapt care a generat conflicte permanente în rândul plenului CES-ului, culminând cu retragerea, în 2011, a confederațiilor sindicale reprezentative. Astfel, din 2011, CES-ul nu-și mai realizează rolul de structură de dialog, concomitent apărând blocaje în activitatea de avizare a actelor normative înaintate acestui organ reprezentativ, respectiv CES-ului.

## Mulțumesc foarte mult. Doamnelor și domnilor,

Dau cuvântul doamnei senator Federovici, secretar al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru a prezenta raportul comisiei, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Vă rog să vă exprimați...

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul Senatului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, inițiator Guvernul României.

În ședința din 23 aprilie 2013, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au luat în dezbatere proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raportul de admitere, cu amendamente, a proiectului de lege.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au transmis avize favorabile, cu amendamente ce au fost analizate, reformulate și adoptate de către membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și se regăsesc în anexa nr. 1,

care face parte integrantă din prezentul raport. Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

La dezbaterea proiectului a participat, din partea Guvernului, secretarul de stat pentru dialog social.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptat potrivit art. 76 alin. (1) din Constituția României, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Domnul senator Popa. Microfonul central. Îl solicită, îl asaltează, de altfel. Îl aveți, domnule senator.

Din economie de timp.

Stimați colegi,

Legea aceasta este foarte importantă și eu vreau să fac câteva precizări, pentru că se întâmplă un lucru la care nu m- am așteptat, adică se încearcă acapararea în totalitate a filtrării vieții sociale și economice din România.

Acest consiliu există. El nu funcționează. Ce facem ca să funcționeze? Trebuie să facem o structură care, într-adevăr, să fie benefică, să ajute, să existe un dialog social. Și, atunci, facem o lege, deși în Legea dialogului social există prevederi speciale pentru această formă de aducere la cunoștința societății civile, patronatelor și sindicatelor a sistemului legislativ.

Ce face acest consiliu? Este consultat obligatoriu la toate actele normative și propunerile legislative ale deputaților și senatorilor, dând avize – cum spuneam – obligatorii.

Chestiunea se pune în felul următor: s-a mărit numărul reprezentanților. Există 15 locuri pentru confederațiile sindicale, deși astăzi avem cinci confederații la nivel național. Deci se dorește fărâmițarea acestei activități. Eu nu pot să trag altă concluzie. Mai sunt 10 locuri, cu siguranță că se vor înființa sau, mai bine zis, „vor lua naștere” confederații obediente, care să ia aceste locuri, pentru că se plătesc. Acest loc în Consiliul Economic și Social se plătește, indemnizația este foarte bună.

Avem 15 locuri pentru patronate. Nu există. Maximumul posibil – ele nu există astăzi – de organizații patronale este 14, mai multe nu se pot înființa. Nu există numărul... Deci înființăm 15 locuri tot pentru fărâmițarea...

Avem 15 locuri pentru ONG-uri. Aici sunt foarte multe și atunci selecția se face foarte simplu: numirea se face de prim-ministru personal, a celor 15.

Vom avea un consiliu stufos, care nu va putea lucra, pentru că la 45 de oameni nu se poate lucra, și atunci înființăm comisii de specialitate, aceste comisii de specialitate lucrează și ce fac? Întârzie în timp munca noastră.

Vreau să vă mai aduc la cunoștință următorul lucru. Spuneam că se acaparează. Veți vedea, la domeniile de activitate ale acestui consiliu, ultimele două puncte, f) și g), niște lucruri care pe mine m-au șocat. E vorba despre activitatea profesiilor liberale și activitățile independente sub controlul acestui consiliu. Și nu ajunge acest lucru: la pct. g) aveți drepturile și libertățile asociațiilor nonguvernamentale. Dacă aceste drepturi sunt discutate de un consiliu cu asemenea componență, obediența este evidentă, lucrurile deja devin periculoase, periculoase pentru dreptul românesc și, mai ales, pentru apărarea celor care apără Constituția în România, pentru că drepturile și libertățile unui ONG sunt sub protecția și controlul Ministerului Justiției, în niciun caz nu pot fi la cheremul unui astfel de consiliu. Cred că se sare calul și lucrurile acestea trebuie să fie corectate.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor...

De fapt, ca să nu mă mai deplasez, vă spun. E vorba despre eliminarea punctului...

Domnule senator, nu, nu puteți, pentru că...

O să vorbesc...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vorbim la dezbateri generale, la amendamentele respinse. Și așa am depășit... Numai din respect pentru dumneavoastră și pentru faptul că erați la microfon nu am întrerupt ședința, pentru că, în mod normal, la ora 18.00, conform prevederilor ordinii de zi și programului de lucru adoptate, încheiem ședința de plen și ne întâlnim la ora 18.15 pentru sesiunea de întrebări și interpelări – transmisie radio.

Vă mulțumesc foarte mult.

Ne întâlnim mâine de-dimineață, la ora 9.00, pentru declarații politice, urmate de plenul Senatului.

Mulțumesc.

## DUPĂ PAUZĂ

Începem partea de întrebări, interpelări.

V-aș ruga să fiți cât se poate de succinți, ca să ne încadrăm în timpul alocat.

Dau cuvântul doamnei Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD, pentru a-și prezenta întrebarea.

Îl rog pe domnul senator Bodea, Grupul parlamentar al PNL...

Nu este.

Atunci, se pregătește domnul senator Mihai Cristian Dănuț.

Vă rog, doamnă senator, vă rog să prezentați întrebarea.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: „Programul național de depistare a cancerului”.

Domnule ministru,

Numai în județul Vaslui numărul bolnavilor de cancer a atins cote alarmante, astfel că, față de anul 2006, când erau înregistrate 2.668 de persoane bolnave de cancer, la începutul lunii aprilie 2013 6.824 de persoane diagnosticate cu această afecțiune se aflau în evidența Direcției de Sănătate Publică Vaslui.

La începutul acestui an, 311 noi cazuri au fost depistate cu cancer de toate tipurile: bronhopulmonar, colorectal, de sân, col uterin, pancreas și altele.

În tot acest timp, sute de bolnavi mor din cauza cancerului depistat de multe ori în faze terminale, pentru că simptomele acestei boli pot fi trecute ușor cu vederea.

Vă întreb, domnule ministru, dacă și când are în vedere ministerul pe care îl conduceți să implementeze un program național gratuit pentru prevenirea și depistarea tuturor formelor de cancer, nu doar a celui de col uterin, sân și colon, ținând cont de faptul că nici persoanele cu venituri medii nu-și pot permite efectuarea tuturor analizelor pentru depistarea din timp a acestei maladii, cu atât mai puțin persoanele cu venituri foarte mici.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Oprea Dumitru, Grupul parlamentar al PDL, să-și prezinte...

Domnule senator, vă rog, prezentați întrebarea.

Se pregătește domnul Grigoraș Viorel, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnule senator, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea este adresată domnului Nicolae Liviu Dragnea, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

PAUZĂ ## Obiectul și motivarea întrebării: „Amenajarea zonei centrale a Iașiului”.

## Domnule ministru,

În municipiul Iași, în ultimii ani, au avut loc o mulțime de schimbări și tot atâtea lucrări pentru o așa-zisă modernizare a străzilor prin implementarea intempestivă a unor proiecte de infrastructură care nu au raționament urbanistic, estetic sau de eficiență. O parte dintre aceste proiecte sunt finanțate din fonduri europene, iar altele din fonduri publice ale României, prin împrumuturi contractate de primărie, respectiv fonduri ale administrației publice locale.

Societatea civilă din Iași impută Primăriei Municipiului Iași faptul că o serie de proiecte nu au fundamentare temeinică, prin studiu de oportunitate și impact, și nici un control riguros al costurilor, fiind frecvente situațiile de amatorism în care lucrările efectuate ieri sunt dezafectate astăzi. Ultimul caz este cel privind zona cea mai frumoasă a Iașiului, bulevardul Ștefan cel Mare, unde, după tăierea teilor și plantarea salcâmilor, s-a ajuns la concluzia că este necesară replantarea teilor și eliminarea salcâmilor. De asemenea, s-a montat piatră cubică ce determină o mare dificultate în traversarea de către pietoni a zonei, iar acum se va scoate piatra cubică și se va înlocui cu marmură. Toate, bineînțeles, cu cheltuieli din bani publici.

În acest context, de amenajare a zonei urbane la întâmplare, ce îngrijorează opinia publică din Iași, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

Considerați că este necesar un control riguros din partea ministerului asupra modului în care se implementează aceste proiecte, dar mai ales asupra modului în care sunt cheltuiți banii publici?

În condițiile în care, în urma controalelor, se vor identifica nereguli care sugerează risipă și o proastă gestiune a banilor publici, ce măsuri administrative și pecuniare se vor lua împotriva celor responsabili pentru recuperarea prejudiciilor?

Vă mulțumesc.

Solicităm răspuns în scris.

Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Grigoraș Viorel, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește doamna senator Miron Vasilica Steliana, Grupul parlamentar al PP-DD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea din seara aceasta este adresată domnului Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Obiectul întrebării: „Situația critică din comuna Mihălășeni, județul Botoșani”.

## Domnule ministru,

Vă aduc la cunoștință situația critică din comuna Mihălășeni, județul Botoșani, unde nu mai există apă potabilă de la momentul începerii probelor pentru sistemul de aducțiune și distribuție a apei potabile. Așa cum veți citi și în documentul atașat, oamenii cară apă cum pot de la izvoarele din zonă pentru a adăpa animalele și se tem pentru lunile următoarele, cu secetă.

Dată fiind urgența rezolvării acestei situații, vă rog să dispuneți analiza și măsurile de rezolvare și să ne comunicați dacă ministerul pe care îl conduceți poate aloca suma de bani necesară finalizării lucrării și revenirii comunei la civilizație.

Atașez pentru toate detaliile și sumele necesare, adresa

primită de la primarul comunei Mihălășeni, județul Botoșani. Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

O rog pe doamna senator Miron Vasilica, Grupul parlamentar al PP-DD.

Se pregătește domnul senator Țapu-Nazare Eugen.

Mulțumesc.

Întrebare adresată domnului Robert Cazanciuc, ministrul justiției.

Domnule ministru,

România este stat de drept.

Puterea judecătorească este independentă de celelalte puteri.

Apreciez profesionalismul magistraților în înfăptuirea actului de justiție, dar printre aceștia sunt magistrați care nu fac cinste acestei profesii de elită a societății românești.

Dacă magistrații corupți sunt eliminați din sistem, mai devreme sau mai târziu, ce se întâmplă cu magistrații incompetenți sau rău intenționați?

Practica profesională ne-a arătat că aceștia rămân în magistratură, o parte dintre ei promovând chiar în funcții de conducere.

În acest sens, vă întreb, domnule ministru, dacă există la nivelul Ministerului Justiției o monitorizare a hotărârilor judecătorești desființate în instanțele de apel sau recurs și vă rog să-mi comunicați numărul plângerilor disciplinare formulate de minister către Consiliul Superior al Magistraturii în legătură cu magistrații incompetenți sau rău intenționați și modul în care au fost soluționate aceste plângeri.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Țapu-Nazare Eugen, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Rotaru Ion.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată Ministerului Fondurilor Europene, domnului ministru Eugen Teodorovici.

Obiectul acestei întrebări este „Situația la zi a proiectelor europene din România”.

Domnule ministru,

Câte proiecte sunt active în acest moment în cadrul programelor operaționale sectoriale și câte vor rămâne active până la sfârșitul anului curent?

Care este, în acest context, estimarea ministerului pe care cu onoare îl conduceți referitoare la sumele pe care aceste proiecte le vor cheltui până la sfârșitul anului 2013 și pe ce bază s-a făcut această estimare?

Totodată, vă rog să precizați care este valoarea cererilor de rambursare plătite începând din toamna anului trecut și până în prezent, precum și care este cuantumul cererilor de rambursare validate și verificate de către autoritățile de management și încă neplătite, dar care urmează să fie plătite.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns în scris.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Ion Rotaru, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Pop Liviu Marian.

practic, statul a întârziat cu plata primei chiar mai mult de un an, motiv pentru care mulți dintre românii care au încheiat contracte cu băncile pentru locuințe au ajuns la capătul răbdării și au ales să-și retragă banii depuși. La retragerea banilor înainte de scadență clienții pierd comisionul de deschidere a contului. Potrivit datelor statistice, în prezent, băncile pentru locuințe au aproape 500.000 de clienți, care au economisit 1,5 miliarde de lei.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați motivele pentru întârzierea plății primei anuale pe care statul s-a angajat să o plătească clienților băncilor pentru locuințe și ce măsuri se impun a fi luate pentru remedierea situației.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am de adresat două întrebări.

Prima, domnului ministru Relu Fenechiu, ministrul transporturilor.

Obiectul întrebării: „Anularea trenului care face legătura între Galați, Brăila și Constanța”.

Domnule ministru,

În data de 22 aprilie 2013 a fost scos din circuit ultimul tren care mai asigura legătura între Galați, Brăila și Constanța. Este vorba despre fostul tren personal, redenumit în această iarnă Regio 8.214, singurul cu care gălățenii și brăilenii se mai puteau deplasa până la Constanța.

Motivul invocat de reprezentanții CFR Călători, care a stat la baza propunerii de scoatere din circuit a acestui tren, propunere aprobată de Ministerul Transporturilor, a fost lipsa rentabilității. Pe de altă parte, trenul respectiv nu a dus niciodată lipsă de călători, fiind mai mereu încărcat, având în vedere că transporta mulți navetiști și studenți.

Acum, brăilenii și gălățenii care obișnuiau să folosească acest tren sunt foarte supărați, deoarece se văd nevoiți să apeleze la mașinile maxi-taxi pentru drumul până la Constanța și să scoată din buzunar aproape de două ori mai mulți bani decât dădeau pentru biletul de tren.

Luând în considerare argumentele prezentate mai sus, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, dacă există posibilitatea reintroducerii în circuit a trenului Regio 8.214 pe ruta Galați – Brăila – Constanța și, în cazul răspunsului afirmativ, începând cu ce dată.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare. Adresată domnului Daniel Chițoiu, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: „Întârzierea plății primei anuale aferente contractelor cu băncile pentru locuințe”.

Domnule ministru,

Zilele trecute a apărut în presa națională o informație potrivit căreia persoanele care au încheiat contracte cu băncile pentru locuințe riscă să piardă o parte din bani. Clienții băncilor pentru locuințe au dreptul la o primă anuală de la stat de 25% din valoarea depunerilor anuale, primă care poate ajunge până la 250 de euro, teoretic, fiindcă,

Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Pop Liviu Marian, Grupul parlamentar al PSD, să prezinte întrebarea către Ministerul Transporturilor.

Îl rog pe domnul senator Pereș Alexandru să se pregătească.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea este adresată domnului Relu Fenechiu, ministrul transporturilor.

Obiectul întrebării „Susținerea secției de circulație pe calea ferată Salva – Vișeu de Jos – Sighetu Marmației – Câmpulung la Tisa”.

Domnule ministru,

Un grup de salariați ai CFR-ului din zona secției de circulație Salva – Vișeu de Jos – Sighetu Marmației – Câmpulung la Tisa mi-au transmis un memoriu prin care sunt informat că pe acest tronson de cale ferată se vor scoate din circulație câteva trenuri și, chiar mai mult, se întrevede posibilitatea închiderii totale a acestui traseu.

Această cale de comunicație este una foarte importantă, ea face legătura întregii țări cu Maramureșul istoric și a fost realizată pe un traseu greu accesibil, prin munți, beneficiind de lucrări de anvergură, multe dintre ele chiar de artă. În plus, pentru întreținerea și buna funcționare a acestei căi feroviare sunt implicați sute de oameni care muncesc zi de zi în condiții nu foarte ușoare.

Având în vedere cele de mai sus, precum și cele cuprinse în memoriu și celelalte documente, pe care vi le anexez, vă întreb, domnule ministru, care este situația de fapt cu privire la acest traseu feroviar și ce planuri are ministerul pe care îl conduceți pentru susținerea și dezvoltarea chiar a acestei importante linii de legătură din nord-vestul țării, astfel încât cei care muncesc în acest sector feroviar să beneficieze în continuare de un loc de muncă, iar cei care călătoresc spre și dinspre această zonă să aibă acces la servicii de transport de calitate.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Pereș Alexandru, Grupul parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Saghian Gheorghe.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O întrebare adresată Ministerului Educației Naționale, domnului ministru Remus Pricopie.

Obiectul interpelării: „Situația salariilor profesorilor din județul Alba”.

Domnule ministru,

În județul Alba există cinci comune unde profesorii nu și-au primit banii de salariu. În cazul unora, acest lucru s-a întâmplat pe două luni (martie și aprilie 2013), în cazul „mai fericit” al altora salariile au întârziat „doar” pe luna aprilie 2013. Astfel, profesorii din Râmeț și Mogoș nu și-au primit salariile pe două luni, iar cei din Ocoliș, Poșaga și Întregalde nu și-au primit remunerația pe luna aprilie 2013.

Doresc să-mi comunicați, domnule ministru, care au fost cauzele care au dus la neplata salariilor profesorilor din județul Alba și ce va face ministerul pe care îl conduceți pentru a preîntâmpina astfel de situații inacceptabile.

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereș.

## Mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Pop Gheorghe, Grupul parlamentar al PSD, să prezinte întrebarea către ministrul delegat pentru întreprinderile mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei Maria Grapini, ministrul delegat pentru întreprinderile mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism.

Are ca obiect „Strategia pentru dezvoltarea turistică a României”.

## Doamnă ministru,

Care este strategia pe care o abordați pentru dezvoltarea turistică a țării, având în vedere că multe zone turistice sunt încă necunoscute publicului larg, deși au un potențial extraordinar?

Aveți în vedere încheierea parteneriatelor cu autoritățile locale sau județene pentru dezvoltarea turistică în toate județele țării? Vă întreb deoarece în ultimii ani s-a investit masiv doar în anumite zone, iar discriminarea a dus la pierderi importante pentru economia națională și pentru cea locală, deși fiecare zonă are specificul ei și ar contribui substanțial la bugetul statului.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc.

Aș vrea să citesc lista celor care au depus în scris întrebări și, dacă sunt cumva prezenți, pot să intervină.

Au mai depus întrebări senatorii:

– Saghian Gheorghe, Bodog Florian, Lazăr Sorin Constantin, Coca Laurențiu Florian, Butunoiu Ionel Daniel, Constantinescu Florin, Bota Marius Sorin, Cordoș Alexandru – din partea Grupului parlamentar al PSD;

– Nicoară Marius Petre, Nasta Nicolae, Ichim Paul, Tudor Doina Anca, Bodea Cristian Petru, Cotescu Marin Adrănel – din partea Grupului parlamentar al PNL;

– Ariton Ion, Isăilă Ovidiu Marius, Tișe Alin Păunel – din partea Grupului parlamentar al PDL;

– Marin Nicolae, Bujor Dumitru Marcel – din partea Grupului parlamentar al PP-DD;

– Mihai Cristian Dănuț – din partea Grupului parlamentar al PC.

Pentru răspunsuri la întrebări?

Nu avem pe nimeni.

Trecem la sesiunea de interpelări.

Dau cuvântul domnului senator Pop Liviu Marian, Grupul parlamentar al PSD, să prezinte interpelările adresate Ministerului Educației Naționale și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Se pregătește domnul senator...

Vă rog, domnule senator.

Se pregătește domnul senator Motoc Octavian.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Prima mea interpelare este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării „Eliberarea atestatelor de echivalare a studiilor”.

Domnule ministru,

Vă aduc la cunoștință o problemă cu care se confruntă un număr mare de cadre didactice la nivel național. Aceasta se referă la posibilitatea înscrierii la master a celor cărora li s-a aprobat echivalarea studiilor de scurtă durată cu studii de licență tip Bologna I. Astfel, pentru înscrierea la master este nevoie de atestatul de echivalare a studiilor care însă, în momentul de față, nu a fost eliberat de anumite universități din țară.

Ținând cont de faptul că în luna iulie se fac înscrierile pentru aceste studii, vă întreb, domnule ministru, care este poziția ministerului pe care îl conduceți referitor la această problemă și ce măsuri considerați că ar trebui să fie luate pentru a urgenta eliberarea acestor atestate?

Solicit răspuns în scris.

A doua interpelare este adresată domnului Nicolae Liviu Dragnea, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Obiectul interpelării: „Promovarea funcționarilor publici cu studii superioare”.

## Domnule viceprim-ministru,

Vă prezint următoarea situație de fapt:

Un funcționar public este angajat pe un post cu studii medii, cu toate că are studii superioare absolvite anterior angajării pe acest post. Art. 68 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici prevede că, în urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior, funcționarii publici de execuție au dreptul de a participa la examenul organizat pentru ocuparea unei funcții publice într-o clasă superioară celei în care sunt încadrați, dacă studiile absolvite sunt în specialitatea în care își desfășoară activitatea sau dacă autoritatea ori instituția publică apreciază că studiile absolvite sunt utile pentru desfășurarea activității.

Prin urmare, având în vedere prevederile acestui articol, persoanele care au absolvit facultatea înainte de a intra în corpul funcționarilor publici nu mai au posibilitatea de a promova într-o clasă superioară.

Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Motoc Octavian, Grupul parlamentar al PNL, să prezinte interpelarea.

Se pregătește domnul senator Todirașcu Valeriu, de la PDL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul interpelării este o revenire asupra unei probleme legate de „Imputarea asupra plății sumelor reprezentând venituri de natură salarială încasate în anul 2011 de funcționarii publici ai Primăriei Municipiului Tulcea”.

Domnule ministru Robert Marius Cazanciuc,

În urma unei interpelări adresate inițial în data de 4 februarie 2013, cu revenire în data de 4 martie 2013, am primit un răspuns care analizează doar parțial și, în opinia mea, părtinitor situația funcționarilor publici din Primăria Tulcea, persoane care au fost obligate de justiție la plata sumelor reprezentând venituri de natură salarială încasate în anii 2010 și 2011.

Din răspunsul dat de responsabilii din Ministerul Justiției care s-au ocupat de respectiva interpelare a reieșit că trei dintre hotărârile instanțelor au permis admiterea anulării deciziilor de imputare, pentru că drepturile prevăzute erau trecute ca drepturi speciale în Acordul colectiv de muncă aferent anului 2009, iar pentru toate celelalte hotărâri ar fi admis deciziile de imputare salarială, pentru că s-ar referi la drepturi încasate în anul 2010 și primul semestru al anului 2011, deci după intrarea în vigoare a Legii salarizării.

Acest răspuns este în neconcordanță cu adevărul, cu toate că datele au fost obținute de la Tribunalul Tulcea de către Curtea de Apel Constanța, solicitată de Ministerul Justiției să constate modul în care o problemă de drept a fost soluționată în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive.

Astfel, facem trimitere la Decizia civilă nr. 1.241/CA din 11 iunie 2012 și, respectiv, la Decizia civilă nr. 1.242/CA, în ambele fiind respinse ca nefondate recursurile contenciosadministrative și fiscale declarate de pârâtul Primăria Municipiului Tulcea.

Interesant este faptul că, în urma prezentării speței în cele două interpelări, ministerul dumneavoastră analizează numai anumite dosare din întreg demersul propus spre analiză și soluționare, iar Tribunalul Tulcea prezintă documente numai pentru cauze care justifică argumentațiile sale de fond privind deciziile de imputare.

În acest sens, fac apel din nou la dumneavoastră pentru a analiza – în lipsa existenței regulii precedentului creat de instanță – modul în care, la cauze identice, judecate de aceeași instanță, pe baza acelorași documente probatorii, instanța se pronunță în mod contrar.

Mulțumesc.

Domnul senator Valeriu Todirașcu, Grupul parlamentar al PDL.

O rog, după aceea, pe doamna senator Federovici Doina Elena.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelare adresată ministrului sănătății, Eugen Nicolăescu.

Stimate domnule ministru,

Fondurile disponibile în România pentru sănătate nu sunt suficiente pentru a acoperi costurile unei îngrijiri medicale de nivel european pentru toți cetățenii țării asigurați prin sistemul public de asigurări de sănătate. Oficiali ai Ministerului Sănătății vorbesc de reducerea pachetului de servicii medicale de bază, care să includă numai atâtea servicii câte pot fi plătite din contribuția la asigurările publice. Acest demers se dovedește foarte dificil, în special pentru că presupune costuri politice importante și, de aceea, niciun Guvern nu a finalizat procesul de alcătuire a acestui pachet de bază. Dumneavoastră ați promis că documentul va fi gata până la 30 aprilie anul curent, dar, până acum, nu sunt cunoscute nici principiile după care vor fi incluse unele servicii și excluse altele. În discuții publice ale oficialilor Ministerului Sănătății s-au prezentat două opțiuni alternative, fără a se analiza avantajele și dezavantajele fiecăreia și fără să se stabilească pe ce principiu se va adopta de către decidenți. Este vorba de opțiunea unu: ca serviciile medicale uzuale, ieftine, dar necesare pentru majoritatea populației, să fie cele asigurate, iar cele mai rar utilizate și mai scumpe să fie obiectul unor asigurări suplimentare private sau, din contră, opțiunea doi: acoperirea de către asigurarea publică a serviciilor scumpe, necesare unor boli mai rare, dar cu gravitate crescută, să facă obiectul asigurării publice și să se ofere asigurări private, suplimentare, voluntare, pentru afecțiunile banale, frecvente, dar mai puțin costisitoare. Ambele soluții conferă avantaje și dezavantaje, care le fac pe amândouă inacceptabile.

Întrebarea 1: De ce nu s-a pus în discuția publică, înaintea oricărui alt demers, principiul după care un serviciu va fi introdus în lista de bază și altul în lista de excluderi? Soluția care merită a fi susținută ar fi o combinație a celor două. Propun includerea în pachetul de bază a serviciilor strict necesare pentru prevenția și tratamentul afecțiunilor banale, cu excluderea serviciilor care nu au o dovadă obiectivă a eficacității și cost-eficienței lor și, în plus, a tratamentelor clasice, puțin costisitoare, pentru afecțiunile grave, dar mai rare. Ar rămâne ca asigurările suplimentare să acopere tratamentele inovatoare, mai rar folosite și foarte scumpe. Acestea aduc confort sporit pacienților, dar pe seama unor cheltuieli suplimentare mari sau numai un beneficiu redus privind calitatea vieții sau supraviețuirea pacienților cu afecțiuni grave. Pentru selectarea rațională a serviciilor costisitoare aflate pe lista de excludere din pachetul de bază al asigurării medicale publice este necesară studierea continuă a beneficiilor acestor servicii în comparație cu serviciile clasice, de bază, și stabilirea cu claritate a cost-eficienței. Unele servicii de excepție și foarte costisitoare se pot dovedi – prin studii aprofundate – aducătoare de economii pe termen lung, prin evitarea serviciilor cu cost mai scăzut, dar necesare pe perioade lungi de timp. Aceste servicii ar trebui incluse în listă, și nu eliminate.

Și eu vă mulțumesc, cu rugămintea ca altă dată, când prezentați interpelări... Deci la sesiunea de întrebări erați. Dacă o să prezentați interpelări, vă rog să vă limitați, sintetizați în timpul alocat.

Vă rog din tot sufletul.

Doamna senator Federovici Doina Elena, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Vegh Alexandru.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării: „Precizări privind Măsura 322”. Stimate domnule ministru,

La nivelul Oficiului Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Botoșani sunt depuse de către primarii de pe raza județului Botoșani, mai exact spus 31 la număr, 31 de proiecte pe Măsura 322 în sesiunea din iunie–iulie 2009, dar și în sesiunea iulie 2011. Aceste proiecte au fost declarate eligibile, dar nefinanțate (30 din 2009 și un proiect din 2011), sumele pentru această măsură fiind în acest moment epuizate.

Având în vedere faptul că pentru elaborarea acestor proiecte primăriile au făcut eforturi financiare foarte mari pentru proiectare, pentru studii de fezabilitate, studii geo, topo și hidro, vă rog să-mi spuneți, domnule ministru, în ce măsură este posibil ca aceste proiecte să fie luate în calcul într-o nouă sesiune de proiecte pentru anul 2013, sesiune finanțată din banii necheltuiți în totalitate pe alte măsuri PNDR, din banii de la rezilieri de contracte pe Măsura 322 sau dacă pot fi redirecționate pe alte programe cu fonduri europene, pe care ministerul condus de dumneavoastră le coordonează.

În numele primarilor de pe raza județului Botoșani, care așteaptă cu viu interes un răspuns pozitiv din partea dumneavoastră, vă mulțumim anticipat.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator PSD, Doina Elena Federovici, Colegiul uninominal nr. 1 – Dorohoi-Flămânzi, județul Botoșani.

Mulțumesc.

Domnul senator Vegh Alexandru, Grupul parlamentar al UDMR.

Îl rog, după aceea, pe domnul senator Leonard Cadăr.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, stimate colege,

Interpelarea mea de astăzi se adresează domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale, în privința respectării Legii educației naționale în județul Sălaj. În programul de guvernare, la capitolul „Educație”, punctul „Pachetul social garantat pentru educație”, sunt cuprinse următoarele puncte:

– implementarea unor programe care să permită condiții de dezvoltare și formare a copiilor de la naștere și până la majorat;

– Pachetul Social Garantat pentru Educație va fi particularizat în funcție de o serie de elemente, astfel încât să fie garantată egalitatea de șanse, indiferent de statutul social al familiilor din care provine copilul, sex, religie, etnie etc.

În Legea educației naționale, art. 84 alin. (3), se prevede că „elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educației Naționale, prin unitățile de învățământ la care sunt școlarizați, pe bază de abonament.” În mod normal, decontarea abonamentelor lunare se face integral pentru elevii care fac naveta în limita a 50 de km, iar pentru cei care parcurg distanțe mai mari ministerul nu asigură decât contravaloarea a opt călătorii dus-întors pe semestru. Mulți dintre copiii care fac naveta provin din familii nevoiașe, părinții făcând eforturi mari să achite transportul lor. Iar costurile nu sunt deloc de neglijat, spre exemplu, un elev care face naveta dintr-o localitate aflată la 10-15 km de municipiul Zalău plătește aproximativ 150 de lei lunar. Dacă sunt mai mulți copii, putem face un calcul la cât se ridică. Este absolut necesar să se rezolve această problemă în cel mai scurt timp, pentru a nu afecta calitatea actului educațional și pentru a nu contribui la creșterea absenteismului și chiar a gradului de abandon școlar.

Din septembrie 2012 până în prezent nu s-a decontat nicio sumă, deși fondurile aferente navetei au fost solicitate în fiecare lună. La nivelul județului, suma totală de plată, în momentul de față, se ridică la aproximativ 1,9-2 milioane de lei. Părinții au fost foarte înțelegători până la adoptarea bugetului de stat pe 2013 și au fost încrezători, dar, din păcate, a fost aprobat foarte târziu. Este, într-adevăr, o situație dificilă pentru părinți, care fac eforturi să-și trimită copiii la școală.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Cadăr Leonard, independent.

Domnule senator Neagu, aveți vreo interpelare sau o întrebare?

Bine.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Radu Stroe, ministrul afacerilor interne.

Obiectul interpelării: „Regulamentele și comportamentul agenților de circulație”.

## Domnule ministru,

În urma multor semnalări venite de la cetățenii județului Neamț pe adresa cabinetului meu parlamentar, cât și a constatărilor personale, modul în care, în București, agenții de circulație selectează autoturismele pentru sancționarea unor contravenții pare a fi discriminatoriu, cei mai afectați fiind cei din regiunea Moldovei. Altfel nu se explică cum dintr-o coloană de autovehicule care circulă cu aceeași viteză sunt oprite exact autovehicule care nu au număr de București.

Precizez, de asemenea, și cazuri de sancționare a șoferilor pentru nepurtarea centurii de siguranță, evident a celor care nu aveau număr de înmatriculare de București, în condițiile în care mulți șoferi bucureșteni care treceau prin același loc și în același interval orar nu purtau centura de siguranță și nici nu erau sancționați.

Dată fiind această stare de fapt, domnule ministru, pot înțelege rigurozitatea pe care ați declanșat-o în ultimul timp, dând dispoziție subalternilor dumneavoastră să fie cât mai prompți în amendarea contravenienților și colectarea cât mai multor bani la bugetul de stat din amenzi, dar nu pot fi de acord că unii sunt mai contravenienți decât alții, doar pe baza subiectivismului agenților de circulație.

În consecință, pentru a nu se ajunge la interpretări tendențioase din partea șoferilor sancționați în ultima perioadă, vă rog să-mi transmiteți:

1. Care sunt criteriile și procedura internă pe care un agent de circulație este obligat să le respecte atunci când dintr-o coloană de autovehicule care nu respectă legile circulației oprește doar un număr foarte mic de contravenienți?

2. Care sunt obligațiile agenților de circulație, în condițiile în care le sunt semnalate de către șoferi anumite încălcări ale legii de către partenerii de trafic și, mai ales, care sunt sancțiunile pe care le suportă agenții de circulație în cazul în care nu dau curs acestor solicitări?

Vă mulțumesc și eu.

Îl rog pe domnul senator Frătean Alexandru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator...

Domnule senator Dobra, aveți interpelare, da? Vă rog, vă pregătiți, după domnul senator. Mulțumesc.

Bună ziua.

Interpelarea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale, precum și domnului Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru învățământ superior, cercetare științifică și dezvoltare tehnologică.

Obiectul interpelării: „Programe de susținere a excelenței în educație”.

Domnilor miniștri,

Doresc, în primul rând, să vă felicit, să felicit întregul Guvern Ponta pentru eforturile depuse într-un domeniu fundamental pentru dezvoltarea națiunii române, cel al educației.

Ca senator de Mureș al PSD, sunt mândru că provin dintr-un județ cu tradiție în ceea ce înseamnă calitatea și performanța actului educațional la toate nivelurile, în special cu performanțe deosebite la nivelul liceelor care formează olimpici naționali și internaționali, precum și la nivelul celor trei universități de prestigiu și tradiție din Târgu-Mureș: Universitatea de Medicină și Farmacie, Universitatea „Petru Maior” și Universitatea de Arte.

Dat fiind faptul că PSD și-a asumat, prin programul de guvernare USL, sprijinirea educației drept un pilon fundamental al societății românești, edificarea unui model profesionist și responsabil al învățământului românesc, în condițiile în care investiția în sistemul educațional este una dintre cele mai rentabile investiții pentru prezentul și viitorul României, doresc să fiu informat cu privire la programele concrete de susținere a excelenței în educație pe care le derulează sau urmează să le deruleze ministerele pe care le coordonați, atât la nivel preuniversitar, cât și la nivel universitar, astfel încât instituțiile de învățământ care-și asumă cu onoare datoria de a pregăti drumul pe care copiii și tinerii îl parcurg de-a lungul vieții să-și poată susține toate demersurile spre performanță.

Cu toată stima și considerația. Aștept răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul senator Dobra Dorin, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Pop Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea îi este adresată prim-ministrului României, domnul Victor Ponta.

Obiectul interpelării: „Recalibrarea formulei de desemnare a câștigătorilor licitațiilor”.

Stimate domnule prim-ministru,

Doresc să vă aduc la cunoștință și să trag un semnal de alarmă asupra faptului că desemnarea câștigătorilor licitațiilor pe fonduri europene după o metodă ce privilegiază „prețul cel mai scăzut” se transformă într-un fenomen totalmente dăunător țării, mediului de afaceri, concurenței și, până la urmă, nivelului de trai pe care-l înregistrăm.

Exemplul din localitatea din care provin, în urma căruia o firmă câștigă, în baza prețului licitat, reabilitarea unui cămin,

este elocvent. Din suma inițială, câștigătorul adjudecă licitația cu 40%, subevaluând în mod evident costurile, și spre sfârșitul perioadei de execuție anunță beneficiarul că este în imposibilitatea de a finaliza lucrarea.

Domnule prim-ministru,

Nu vreau aici să mai subliniez situația catastrofală a banilor ce se întorc la Uniunea Europeană, în timp ce noi nu putem finaliza un proiect.

Vreau însă să mă gândesc la ceilalți licitatori onești ce riscă să rămână fără activitate din cauza acestor jucători aberanți și mai vreau să mă gândesc la presiunea pe care, ulterior, administrațiile o suportă pentru a face, cumva, rost de bani ca să finalizeze proiectele. E, așadar, un fenomen ce se întoarce împotriva noastră.

Cunosc faptul că există o ecuație în urma căreia e calculat câștigătorul, dar știu sigur că această ecuație pune prea mare accent pe indicele „prețul cel mai scăzut”.

Din acest motiv, vă rog, domnule prim-ministru, să-i împuterniciți pe toți cei responsabili să recalibreze formula de desemnare a câștigătorilor licitațiilor, având în vedere trei obiective:

1. Lucrări de calitate superioară la prețuri echitabile.

2. Licitațiile să urmărească folosirea cât mai multor bani din sumele dedicate, încurajând indicatori precum durabilitatea lucrărilor, costurile scăzute ale mentenanței, service și garanție pe perioade cât mai îndelungate etc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Pop Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Marian Dan Mihai, din partea Grupului parlamentar al PDL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății și are ca obiect „Fonduri insuficiente alocate Programului de _screening_ pentru depistarea cancerului de col uterin”.

## Domnule ministru,

Din informațiile primite de la autoritățile sălăjene din domeniul sanitar reiese că Ministerul Sănătății a alocat județului Sălaj pentru anul 2013 fonduri pentru efectuarea a 1.000 de teste „Babeș – Papanicolau” în cadrul Programului național de _screening_ pentru depistare precoce a cancerului de col uterin, în condițiile în care, în doar șase luni de la demararea programului, Sălajul ocupă locul 1 la nivel național în privința numărului de teste efectuate.

Ultimele statistici publicate arată că, de la demararea programului, în toamna anului 2012, au fost testate gratuit peste 9.000 de sălăjence, iar numărul solicitărilor se menține la un nivel crescut. Testarea gratuită „Babeș – Papanicolau” a salvat mii de femei din „ghearele” cancerului de col uterin și, din acest motiv, dorim cu toții ca programul de testare gratuită să continue fără impedimente financiare sau de orice altă natură.

Ținând cont de numărul mare al solicitărilor venite din partea populației feminine din județul Sălaj și de faptul că în curând se vor epuiza fondurile alocate pentru cele 1.000 de teste prevăzute pentru anul 2013, vă întreb, domnule ministru, dacă veți suplimenta fondurile și câte teste gratuite „Babeș – Papanicolau” se vor putea efectua până la sfârșitul anului.

În baza căror criterii s-au repartizat aceste fonduri și care este cauza alocărilor deficitare pentru populația din Sălaj? Solicit răspuns în scris.

Cu considerație, senator Gheorghe Pop. Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Marian Dan Mihai, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Grapă Sebastian, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul fondurilor europene, și obiectul acesteia este „Scrisoarea Comisiei Europene adresată Guvernului României privind programarea priorităților pentru exercițiul bugetar 2014–2020”.

În data de 22 aprilie anul curent, Comisia Europeană a publicat o scrisoare adresată Guvernului USL condus de premierul Victor Ponta, referitoare la modul în care au fost întocmite prioritățile în materie de fonduri europene pentru exercițiul bugetar 2014–2020.

Termenii în care se exprimă oficialii de la Bruxelles sunt extrem de duri și negativi la adresa actualei guvernări.

„(...) Propunerea făcută de Guvernul României nu întrunește încă minimele condiții de calitate și credibilitate pentru a permite un dialog informal eficient privind viitoarele documente de programare.”

Conform unor surse europene, Ministerul Fondurilor Europene, pe care-l conduceți, ar fi trebuit să vină cu prezentarea unor direcții strategice privind prioritățile de dezvoltare pe care România le are în cadrul Uniunii Europene, priorități stabilite în baza unor analize socioeconomice. Se pare că Jean-Marie Sayler, director la Directoratul de Politică Regională și Urbanism al Comisiei Europene, a oprit discuțiile și v-a trimis specialiștii, care au reprezentat România la aceste discuții, să refacă documentația: „La această întâlnire (discuțiile informale din 31 ianuarie 2013), toate ministerele au expus propriile lor nevoi sectoriale, fără să fie susținute de o viziune strategică și fără să fie suficient și consistent raționalizate și coordonate.”

În loc să refaceți documentele în conformitate cu exigențele oficialilor de la Bruxelles, ați revenit cu aceleași liste de priorități și proiecte, nesusținute de analize socioeconomice serioase.

Din informațiile noastre, Ministerul Fondurilor Europene avea la dispoziție un set de analize socioeconomice realizate

în proporție de circa 50% în 2012 de către cei care v-au precedat în acest minister, însă nu au mai fost valorificate și completate în vederea structurării lor în liniile strategice destinate programării pentru 2014–2020.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Același lucru și dumneavoastră. Deci sunteți la secțiunea întrebări.

Vă mulțumesc și eu.

Îl rog pe domnul senator Grapă Sebastian, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește doamna senator Anghel Cristiana.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Victor Ponta și doamnei ministru Rovana Plumb.

Obiectul interpelării: „Exploatarea gazelor de șist în România”.

Domnule prim-ministru Victor Viorel Ponta,

Vă semnalez faptul că, în momentul de față, este încălcată, în modul cel mai grosolan cu putință, legea privitoare la aprobările date pentru începerea explorării gazelor de șist în România, explorări care grevează peste 60% din suprafața agricolă a țării.

E greu de crezut, domnule prim-ministru, că cel care primește aprobare pentru explorare și cheltuiește milioane de euro pentru aceasta nu se gândește și la exploatare. Astfel, în România, baza legală pentru emiterea autorizațiilor referitoare la gazele de șist este dată de Legea petrolului nr. 238/2004, în care aceste gaze de șist nu se regăsesc!

Articolul 1 spune în felul următor: „Resursele de petrol situate în subsolul țării și al platoului continental românesc al Mării Negre, delimitat conform principiului dreptului internațional și convențiilor internaționale la care România este parte, fac obiectul exclusiv al proprietății publice și aparțin statului român.

Petrolul reprezintă substanțele minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale acumulate în scoarța terestră și care, în condiții de suprafață, se prezintă în stare gazoasă, sub formă de gaze naturale, sau lichidă, sub formă de țiței și condensat.

Gazele naturale cuprind gaze libere din zăcăminte de gaz metan, gazele dizolvate în țiței și cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de țiței, precum și gazele rezultate din extracția amestecului de gaz condensat.”

Deci în art. 1 alin. (3) din Legea nr. 238/2004 gazele de șist nu sunt prevăzute, iar pe cale de consecință nu pot fi exploatate sau explorate-dezvoltate și, implicit, nici autorizate pe teritoriul acestui stat membru al Uniunii Europene, pentru că, pur și simplu, nu sunt prevăzute în lege.

În conformitate cu prevederile art. 2 al aceleiași legi, termenii și expresiile folosite se definesc după cum urmează:

## **Domnul Nicolae Moga:**

Și eu vă mulțumesc. Domnule senator,

În calitatea mea de președinte de ședință nu am voie să fac comentarii, dar vreau să vă dau un singur exemplu: am avut ocazia de a rosti un discurs în Parlamentul European, acolo timpul era limitat, trei minute. A trebuit să fac, în sufragerie, exerciții ca în trei minute să mă încadrez în timpul necesar. Interesante lucrurile dumneavoastră, dar PNL-ul are alocate 8 minute. Eu nu vă spun că... Sigur, avem timp acum, până la și jumătate, să prezentăm, dar, dacă s-ar prezenta toți cei care au depus interpelările, depășiți. Adică v-aș ruga, prietenește vă spun, sintetizați lucrurile, pentru că eu aș vrea ca toți senatorii să-și prezinte interpelările și întrebările, că asta este activitatea unui parlamentar și sunt înscrise acolo ca activitate. Nu vreau să fac comentarii, dar sintetizați altă dată.

Vă rog, domnule...

## **Domnul Sebastian Grapă**

**:**

O afirmație de 3 secunde mi se permite?

## **Domnul Nicolae Moga:**

Vă rog.

## **Domnul Sebastian Grapă**

**:**

Mie adresarea de întrebări și interpelări mi se pare că este cea mai importantă activitate a unui parlamentar.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Fără discuție, și declarațiile politice, orice...

Nu, dar nu, eu... Nu, nu vreau să intru în dialog cu... Doamnă senator, vă rog. Aveți un minut.

Vă rog, doamnă senator.

Interpelare adresată domnului Horia Georgescu, președintele Agenției Naționale de Integritate (ANI).

Obiectul interpelării: „Conform principiului transparenței, solicitare către conducerea ANI pentru postarea tuturor datelor publice pe site-ul instituției referitoare la personal și cheltuirea sumelor destinate personalului”.

Domnule președinte,

Ați vrut război, aveți război! Pe viață și pe moarte! Pentru că mie îmi puteți închide gura doar cu pământ, „Căci nu-i tot una leu să mori / Ori câine-nlănțuit”.

Vă acuz, domnilor din conducerea ANI, de abuz în serviciu în ceea ce mă privește, de fraudă la lege, de poliție politică și de amestec inacceptabil și ilegal în probleme care depășesc sfera dumneavoastră legală de acțiune.

Prin urmare, joi, când am fost la sediul dumneavoastră, precizez, din proprie inițiativă, am constatat – fără mirare – că singurul document existent la dosarul autosesizării în ceea ce mă privește era un articol calomnios, din – culmea! – ziarul „Evenimentul zilei”. Culmea, ziar în care domnul Cristoiu, cel cu care sunt în proces de calomnie încă din campania electorală pentru „așa-zisa grevă a foamei făcută cu fripturi pe banii Antenei 3”, își publică editorialele.

Prin urmare, cetățeanul român vă plătește cu zeci de milioane de lei pe lună ca să citiți, culmea, în timpul programului, ziare de scandal!

Având în vedere cele exprimate mai sus, vă somez, domnule președinte, ca, în maximum o săptămână, pe site-ul instituției conduse de dumneavoastră să apară toate informațiile de interes public, după modelul site-ului Senatului, și anume:

– funcțiile îndeplinite și de doamna Ana-Maria Anghelescu în cadrul ANI, CV-ul, cheltuielile din bani publici făcute de doamna Anghelescu în ultimii trei ani;

- dacă există în cadrul ANI un departament juridic și ce

- atribuții are acesta;

- numele și numărul inspectorilor de integritate din

- București și din teritoriu;

- numele și numărul angajaților de la celelalte

- departamente;

– CV-ul fiecăruia;

Și eu vă mulțumesc. Îl rog pe domnul senator Grigoraș Viorel, Grupul parlamentar al PNL, să prezinte...

După aceea, îl rog pe domnul senator Ioan Iovănescu, Grupul parlamentar al PP-DD. Iovescu, v-am botezat, vă dau un miel!

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelarea din această seară este adresată domnului Victor Ponta, prim-ministru.

Obiectul interpelării: „Amenzile aplicate de Inspectoratele

- de Stat pentru Control în Transportul Rutier (ISCTR)”. Domnule prim-ministru,

Reprezentanții transportatorilor rutieri mi-au înaintat în repetate rânduri nemulțumirile legate de legislația în domeniu, de nivelul amenzilor aplicate de ISCTR, dar și de infrastructura proastă care le afectează activitatea.

Având în vedere declarațiile pe care le-ați făcut în ultimele zile cu privire la amenzile aplicate în trafic și la neîncasarea banilor din amenzi la bugetul de stat, mă adresez dumneavoastră în legătură cu acest aspect semnalat de transportatori – amenzile pentru diverse nereguli și controalele făcute de organele abilitate.

Conform Hotărârii de Guvern nr. 69/2012, nivelul amenzilor aplicate de ISCTR a crescut alarmant, proporțional cu numărul contestațiilor în instanță și al amenzilor neplătite, până la urmă. Un exemplu ar fi amenda pentru neprezentarea pe loc a licenței de traseu, care este acum de 8.000 de lei și care era, conform vechii legi, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2005, de 500 de lei, adică 250 de lei în 24 de ore. În goana după bani, Guvernul PDL a majorat excesiv amenzile, dar nu a prevăzut faptul că toate vor fi contestate în instanță, că multe vor fi preschimbate în avertisment și că se va încărca rolul instanțelor inutil. Motivând, în mod eronat, creșterea amenzilor prin aducerea la nivel cu prevederile europene, același Guvern a uitat să aducă la standarde europene și infrastructura de transport rutier sau posibilitățile de cazare și masă ale șoferilor care trebuie să respecte timpii de conducere și odihnă. Având în vedere cei trei factori care intervin în activitatea transportatorilor – om, mașină, drum –, este evident că nu poți sancționa în mod excesiv doar șoferul sau deținătorul licenței de transport.

Ținând cont de aspectele menționate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Luați în calcul, la nivelul Guvernului, un nivel acceptabil al nivelului amenzilor aplicabile transportatorilor, respectiv revenirea la cuantumurile din vechea Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 109/2005, când se și încasau sumele?

Și eu mulțumesc.

Domnul senator Iovescu Ioan, Grupul parlamentar al PP-DD. Se pregătește domnul senator Pereș Alexandru.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelare adresată domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta și doamnei Maria Grapini, ministrul delegat pentru IMM-uri.

Obiectul interpelării: „Ce face Guvernul cu micii întreprinzători?!”.

Domnule prim-ministru,

Doamnă ministru Grapini,

Stimați colegi,

În România zilelor noastre, în țara noastră, cetățenii din poporul al cărui reprezentant mă consider – și chiar dați-mi voie să cred că sunt... Am fost întrebat de multe ori, atunci când sunt în mijlocul lor, ce facem noi, parlamentarii, guvernanții pentru micii întreprinzători? Și întreb, mai departe, ce face Guvernul cu micii întreprinzători? Îi înglodăm în datorii, îi sufocăm cu taxe și impozite? Tăiem în felul acesta posibilitatea lor de a trăi decent, de a face micul comerț sau mica afacere de pe urma căreia își pot câștiga existența.

Întreprinzătorii mici și mijlocii sunt nemulțumiți de întârzierea transcrierii Directivei europene privind efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale.

Întreprinzătorii mici și mijlocii au criticat, de asemenea, timbrul de mediu, despre care au spus că este un bir în plus

și nu reflectă principiul „poluatorul plătește”. Propunerea este ca timbrul de mediu să fie introdus în prețul combustibilului. Un ban pe litru cred că este suficient!

Impozitul forfetar produce mari nemulțumiri în rândul unor întreprinzători mici și mijlocii.

Într-o întrebare scurtă: ce vom face, domnilor colegi, cu micii întreprinzători? Oare le putem asigura lor și celor care muncesc în magazinele rurale, în micile ateliere sau meșteșugarilor, celor care mai sunt, traiul decent?! Putem face în așa fel încât oamenii, poporul să fie, să existe pentru ca noi, românii, să existăm?! Ce măsuri considerați că se impun pentru a salva micii întreprinzători? Mai pot fi salvați? Solicit răspuns în scris.

Pot să pun și o întrebare?

Vă rog, domnule senator, prezentați și întrebarea.

Am și o întrebare.

Mă scuzați, că am întârziat!

Întrebarea este adresată domnului Relu Fenechiu, ministrul transporturilor, și domnului Radu Stroe, ministrul afacerilor interne.

Obiectul-întrebării „Avem șosele? Nu, dar vrem radare performante!”.

## Domnilor miniștri,

Sub aspectul siguranței rutiere, Guvernul dorește să extindă la nivel național rețeaua de supraveghere video cu radar pentru a asigura faptul că șoferii care depășesc viteza legală vor fi pedepsiți cu siguranță, indiferent dacă este sau nu polițist la fața locului. Însă ar trebui să reflectăm și asupra altui aspect, destul de important în această țară, și anume situația infrastructurii, care, din nefericire, reprezintă o adevărată problemă pentru noi.

Problema numărul 1. Vrem radare performante, deci scumpe, dar nu avem autostrăzi, iar pe cele pe care le avem, în general, nu putem merge cu o viteză permisă. În același timp, unde putem merge cu o viteză superioară avem limitare de viteză și exact în aceste locuri sunt amplasate radare. Care este scopul acestor radare?

Problema numărul 2. Avem radare performante, dar starea șoselelor și a semnalizării rutiere din România este jalnică. Și unde sunt condiții bune pentru a circula se introduc restricții de viteză și, automat, în același loc se instalează și radare. De exemplu, pe sectorul de drum Deva – Hunedoara, deși sunt două benzi pe sens pe toată distanța, limitarea de viteză este de 50 km la oră și cel puțin un echipaj – cel puțin! – își face datoria 24 de ore din 24.

Vin cu propunerea să se analizeze într-un mod profesionist și cinstit locul unde se amplasează radarele, respectiv să fie amplasate în locurile unde viteza neadaptată la condițiile respective prezintă un pericol pentru circulație, și nu în locurile unde se poate circula cu viteză superioară fără a pune în pericol circulația rutieră.

Cu considerație.

Solicit răspuns în scris.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe colegul senator Pereș Alexandru să încheie sesiunea de interpelări.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta, iar obiectul interpelării este: „Despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni – CEC în vederea achiziționării de autoturisme”.

Domnule prim-ministru,

În data de 25 octombrie 2010, Senatul României a adoptat, sub indicativul L419/8.06.2010, Proiectul de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni – CEC în vederea achiziționării de autoturisme Dacia.

La data de 2.11.2010, proiectul de lege menționat a fost înregistrat la Camera Deputaților, Cameră decizională, cu numărul PL-x 643/2010, pentru dezbatere și adoptare.

La data de 12.04.2011, procesul legislativ este blocat la Comisia pentru buget, finanțe și bănci de la Camera Deputaților, din cauză că Ministerul Finanțelor Publice nu și-a manifestat un punct de vedere ferm, care să nu-i discrimineze pe deponenții CEC care au transferat banii la BRD – SA fără afectarea soldului inițial, față de cei care au menținut banii la CEC și care au fost, de altfel, despăgubiți în totalitate.

## Domnule prim-ministru,

Având în vedere faptul că problema deponenților CEC care și-au menținut banii la această instituție bancară a fost

rezolvată și luând în considerare faptul că unul dintre inițiatorii propunerii legislative cu indicativul L419/8.06.2010 este chiar domnul Frunda György, mai nou numit consilier onorific al dumneavoastră, vă solicit să interveniți în vederea transmiterii punctului de vedere al Ministerului Finanțelor Publice care să conducă la deblocarea situației de la Comisia pentru buget, finanțe, bănci a Camerei Deputaților, astfel încât proiectul de lege să ajungă în plenul Camerei pentru dezbatere și adoptare.

- Solicit răspuns în scris.

- Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereș. Mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Au mai depus interpelări următorii colegi senatori:

– Saghian Gheorghe, Butunoi Ionel Daniel, Bota Marius Sorin Ovidiu, Mitu Augustin Constantin, Lazăr Sorin Constantin, Marian Valer, Toma Ion, Fifor Mihai Viorel, Badea Leonardo, Cordoș Alexandru, din partea Grupului parlamentar al PSD;

– Nicoară Marius Petre, Tomoiagă Ștefan Liviu, Tudor Doina Anca, Bodea Cristian Petru, Cotescu Marin Adrănel, din partea Grupului parlamentar al PNL;

- Ghilea Găvrilă, Tișe Alin Păunel, Igaș Traian Constantin,

- din partea Grupului parlamentar al PDL;

- Popa Constantin, din partea Grupului parlamentar al

- PP-DD.

- Acestea fiind spuse, declar închisă ședința Senatului de

- astăzi, 13 mai 2013.

- Vă mulțumesc.

- O seară bună!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647213]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 62/21.V.2013 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei