Valeriu Todirașcu

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea de astăzi este adresată ministrului sănătății, domnul Eugen Nicolăescu.

Obiectul interpelării este: „Propunerea nr. 4 de creștere a finanțării sănătății fără alocări suplimentare de fonduri de la buget, prin diminuarea costurilor nejustificate generate de fraudele din sistemul de sănătate cauzate de amânarea introducerii cardului electronic de sănătate și prin reducerea furnizării serviciilor medicale doar către cei care nu au datorii către sănătate”.

Domnule ministru,

Până în prezent, am emis și trimis în atenția dumneavoastră trei propuneri de creștere a finanțării sănătății fără alocări suplimentare de la buget, care se realizează prin diminuarea costurilor actuale nejustificate ce decurg din luarea în considerare a unor rapoarte de cost-eficiență. Astfel:

– Propunerea nr. 1, din 15 mai 2013, de stopare a risipei din banii asiguraților, în valoare de sute de milioane de euro anual, constă în definirea corectă a structurii pachetului de servicii de bază, conform studiului de cost-eficiență emis pentru fiecare tip de serviciu medical, care să justifice includerea doar a anumitor servicii medicale, „clasice” sau inovatoare, ieftine sau scumpe, pe principiul: costul soluționării cauzei unei boli este mai mic decât costul efectelor nesoluționării cauzei unei boli, și în limita fondurilor anuale disponibile, care să acopere un număr cât mai mare de asigurați;

– Propunerea nr. 2, din 6 iunie 2013, de stopare a risipei din banii asiguraților, în valoare de peste 50 de milioane de euro anual, prin reluarea urgentă a finanțării activității transplantului renal, care, având costuri de 10 ori mai mici decât costurile dializei, ar putea disponibiliza fonduri pentru soluționarea de noi cazuri de transplant și cu economiile aferente;

– Propunerea nr. 3, din 17 iunie 2013, de stopare a risipei din banii asiguraților, în valoare de peste 40 de milioane de euro anual, prin aplicarea propunerii de identificare a metodei corecte de soluționare a cererilor de analize medicale în laboratoarele publice, printr-un raport prezentat la următoarea contractare anuală în care să se prezinte costurile efectuării fiecărei analize în regie proprie. Prin acest procedeu, analizele neurgente și care au un cost mai mare decât prețul pieței ar putea fi subcontractate de pe piața liberă, la un preț sub nivelul decontării analizelor prin ambulatoriu de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Interpelarea de astăzi se referă la propunerea nr. 4 de finanțare a sănătății fără alocarea de fonduri suplimentare de

la buget, care se referă la stoparea scurgerilor financiare prin raportarea fictivă de către furnizorii de servicii medicale și decontarea lor de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății. Această fraudă însumează, anual, până la 300 de milioane de euro, cifră care a fost avansată public chiar de unul dintre foștii președinți ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.