Stenogramă plen

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă rog să luați loc în sală, doamnelor și domnilor colegi. Avem, astăzi și mâine, un maraton legislativ.

Vă rog să fiți... să fiți pregătiți, luând loc în sală.

Avem foarte multe puncte pe ordinea de zi, unele care sunt mai complicate, este vorba de vot pe listă, vot cu bile pentru numiri... Da.

Puteți să-mi spuneți, domnilor secretari, câți avem prezenți în sală?

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința Senatului României din 25 iunie. Vă anunț că din totalul din 174 de senatori și-au înregistrat prezența până în acest moment 115 senatori, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința este condusă de subsemnatul, vicepreședinte al Senatului, Cristian Dumitrescu, asistat de domnii senatori Ion Rotaru și Alexandru Pereș, secretari ai Senatului.

Mulțumesc.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Dacă în legătură cu ordinea de zi și cu programul sunt observații?

Programul vreau să vi-l repet. Numai o clipă. Da.

Domnul..., poftiți. Domnul președinte Luchian. Aveți observații la program și la ordinea de zi.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În calitate de președinte al Comisiei pentru sănătate publică și în numele Grupului parlamentar al PNL, vă propun un moment de reculegere pentru victimele care au fost în Muntenegru și să transmitem, din partea Senatului, condoleanțe familiilor, iar celor răniți însănătoșire cât mai grabnică.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc foarte mult.

Urma să fac și eu acest lucru, dar trebuia să așteptați să deschidem ședința și să fim în ședință legal constituită.

Vă rog.

Doamnelor și domnilor, moment de reculegere în memoria victimelor accidentului din Muntenegru.

Vă mulțumesc.

În legătură cu programul... Deci ordinea de zi este cea pe care v-am propus-o. Programul este următorul: de la ora 16.00 până la ora 18.00 – ședința plenului pentru dezbatere legislativă; de la 18.00 la 19.30 – ședința de întrebări și interpelări în prezența membrilor Guvernului. Mâine...

În legătură cu ședința de astăzi, deoarece avem trei numiri care, în mod normal..., când era vot electronic și puteam să-l aplicăm, se putea face prin vot electronic secret. Procedura nu putem să o susținem – fiind vorba de numiri – decât tot prin vot secret.

Atunci o să facem și avem trei rânduri de voturi, trei rânduri de numiri și acestea o să le facem în același timp, într-o sesiune specială de vot de numiri, de la ora 17.30. Vom face cele trei numiri. Vă rog, foarte mare atenție și să fim prezenți cu toții la plen pentru a putea face această procedură puțin mai complicată. Dar asta este. Până în septembrie, când vom reintroduce votul electronic, asta este situația.

Mâine. Mâine, de la ora 9.00 până la ora 11.45, vă propun să avem ședință de plen, conform programului de altfel, dar, dat fiind faptul că avem o ordine de lucru foarte încărcată, vă propun ca – și vă propune Biroul permanent, nu vă propun eu – de la ora 9.00 să deschidem sesiunea de declarații politice. În mod excepțional, Biroul permanent v-a solicitat și a aprobat să poată să fie depuse sub formă scrisă. Deci noi nu putem să împiedicăm domnii și doamnele senatori să depună..., să facă declarații politice, deci trebuie să păstrăm această procedură, dar am găsit această soluție, care este o soluție perfect procedurală și corectă din punct de vedere legal. Deschidem sesiunea de declarații politice, însă ele se vor face sub formă scrisă prin depunerea la secretariat.

În continuare, ne vom desfășura activitatea în plen până la ora 11.45. La ora 12.00 avem ședința comună a plenului celor două Camere, care se va desfășura la Camera Deputaților. Având în vedere că este ultima ședință de plen..., ultimele ședințe de plen ale Senatului și ultima ședință de plen din această sesiune ordinară, sigur că va fi extrem de încărcată ordinea de zi și vă solicit multă atenție și, din acest punct de vedere, o prezență importantă.

Dar... Poftiți.

Un anunț din partea domnului senator... Valer Marian.

## **Domnul Valer Marian:**

## Domnule președinte, Domnilor senatori,

Având în vedere că liderul Grupului parlamentar al PSD a anunțat cu o lună în urmă că am fost exclus din PSD, dar, până în prezent, nu mi-a fost comunicată această decizie și nu am fost convocat la vreun for statutar în acest scop, până la soluționarea contenciosului, întrucât voi uza de căile de atac prevăzute de Statutul PSD și de lege, voi activa ca senator independent afiliat Grupului parlamentar al PP-DD, pentru a nu mai fi obstrucționat la prezentarea declarațiilor politice, a interpelărilor și a întrebărilor.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc, domnule senator. Sigur că aveți toată... Deci a fost făcut un anunț.

Poftim?

Domnule președinte... Nu are raportul... _(Replică neinteligibilă din sală)._

Păi, introduceți-l. Solicitați introducerea pe ordinea de zi. O să vină raportul. Deci veniți, domnule... Domnule președinte Hașotti, vă rog să solicitați. Avem o..., o să fie mici...

Dacă o să fim foarte atenți și o să fim foarte concentrați, nu o să fie probleme. Dar este o scăpare și domnul senator vrea să o repare..., să o...

De altfel, stimați colegi, onorat Senat, la Biroul permanent al Senatului s-a stabilit acest lucru, anume ca pe ordinea de zi să fie introdus un punct care să prevadă votarea președintelui Institutului Cultural Român.

Așteptăm raportul de la Comisiile reunite de cultură și de politică externă și solicit, prin urmare, ca la 17.30, așa cum s-a stabilit în Biroul permanent al Senatului, să se voteze în aceeași manieră, cu buletine de vot, și propunerea PSD-ului, susținută de Partidul Național Liberal, de nominalizare a unui domn la... în fruntea Institutului Cultural Român.

Da. Nu modificăm ordinea de zi, pentru că eu am anunțat de la microfon, când am votat ordinea de zi, că la ora 17.30 vom avea trei numiri. Dar haideți că e bine atunci să specific: este vorba despre – dacă până acum..., sub rezerva să ne sosească raportul până atunci – numirea pentru președintele Institutului Cultural Român, numirea pentru președintele Autorității Naționale de Supraveghere a Datelor și este vorba despre o validare a unui procuror, a unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii, reieșit în urma alegerilor care s-au desfășurat în cadrul justiției pentru postul... un post rămas vacant. Deci acestea vor fi trei numiri pe care le vom face în sesiune specială prin vot secret.

Da, domnule senator Oprea, microfonul 2, dar foarte scurt, că astăzi voi fi foarte parcimonios cu timpul pe care îl voi acorda pentru intervenții.

Nu o să blochez eu ședința, dar, din câte știam, era: președinte la ICR și vicepreședinți.

Aveți dreptate. Corect.

Domnule președinte, s-a luat hotărârea să se numească numai președintele, vicepreședinții se vor numi în toamnă, pentru simplul motiv că activitatea ICR-ului, care este în subordinea dumneavoastră, dacă nu are o structură de conducere care să fie..., o persoană care să fie delegată, să fie ordonator de credite, ar putea să aibă dificultăți în funcționare, și atunci am hotărât... Adică am primit solicitarea pentru numirea numai a membrului din conducere care e președintele, care poate să acopere toate aceste... Ceilalți, vicepreședinți, primesc, prin delegare, atribuții. Deci așa este. Va funcționa cu președinte. Fără vicepreședinți.

Vă rog, continuați.

Felicitând...

Nu pot să vă întrerup, pentru că sunt întrebări pertinente. Nu am ce să fac.

Nu. Felicitând Biroul permanent al Senatului, aș vrea să fie, de aici, o obișnuință ca declarațiile politice – știți bine, că ați condus cele mai multe ședințe de declarații – să intre în obișnuință: o parte să fie prezentate pentru următorul mandat... Da?

Mulțumesc.

E o doleanță mai veche, a fost o discuție permanentă.

În următoarea sesiune.

Am înțeles. Dar s-a luat hotărârea în Biroul permanent, prin vot, ca să se facă declarații numai la microfon, asta e o cale de excepție. Da?

Deci dacă vom modifica cum spuneți dumneavoastră, asta vă va comunica Biroul permanent în mod sigur. Aveți foarte mulți partizani ai acestei poziții, inclusiv Excelența Sa, domnul președinte de grup Sârbu, dar mai sunt și alții care nu sunt. Așa că, deocamdată, nu se procedează ca atare. Da.

Trecem la primul punct al ordinii de zi. Dați-mi vă rog să citesc sesizarea!

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale:

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2012 privind mandatarea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri în vederea înființării unei societăți comerciale – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2013 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea și utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, și pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” – procedură de urgență;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2013 privind gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile aferente Mecanismului financiar al Spațiului Economic European 2009–2014 și Mecanismului financiar norvegian 2009–2014 – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții – ISC – procedură de urgență;

– Lege privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune – procedură de drept comun;

2. COM(2013) 267 final – Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor.

3. COM(2013) 265 final – Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele furajere, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor, materialul de reproducere a plantelor, produsele de protecție a plantelor, precum și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, 1.829/2003, 1.831/2003, 1/2005, 396/2005, 834/2007, 1.099/2009, 1.069/2009, 1.107/2009, a Regulamentelor (UE) nr. 1.151/2012, [...]/2013 [Oficiul pentru Publicații, vă rugăm să inserați numărul Regulamentului de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor] și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE, 2008/120/CE și 2009/128/CE (Regulamentul privind controalele oficiale).

Punctul 2 pe ordinea de zi.

Punctul 2 pe ordinea de zi.

Punctul 2... punctul 1, adică Proiectul de hotărâre privind Propunerea de regulament cu privire la libera circulație. Aveți două propuneri. Una este...

Da, domnule președinte.

Vă rog.

Dezbaterile au avut loc în două ședințe succesive, astfel încât membrii Comisiei pentru afaceri europene și ai Comisiei juridice, examinând Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind promovarea liberei circulații a cetățenilor și a întreprinderilor prin simplificarea acceptării anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană și de modificare a regulamentului

corespunzător, punctele de vedere exprimate de ministerele de resort, ministerele interesate – externe, justiție și interne –, au constatat că actul european nu încalcă principiul subsidiarității.

De asemenea, Comisia juridică, de numiri, imunități și validări, în aceleași ședințe, a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui aviz motivat, cu privire la respectarea principiului subsidiarității, motiv pentru care propune plenului acest raport comun.

Și proiectul de hotărâre, da?

Și proiectul de hotărâre.

Cu privire la libera circulație a cetățenilor, da?

Și a întreprinderilor...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da. Mulțumesc foarte mult. Dacă nu sunt observații,

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Materialul de reproducere a plantelor.

Da. Dar eu nu am aici.

Stați un pic, că găsesc. Da.

2. Proiectul de hotărâre cu privire la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind producerea și punerea la dispoziție pe piață a materialului de reproducere a plantelor (legea privind materialul de reproducere a plantelor) – COM(2013) 262 final.

Comisia sesizată în fond..., de fapt sunt două: Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Raportul este comun.

Îi dau cuvântul domnului senator Vochițoiu, microfonul 6, pentru a prezenta raportul comun. Aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală au fost sesizate de Biroul permanent al Senatului cu raport comun la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind producerea și punerea la dispoziție pe piață a materialului de reproducere a plantelor.

Proiectul de propunere consolidează și actualizează legislația privind comercializarea materialului de reproducere a plantelor prin abrogarea și înlocuirea a douăsprezece directive comunitare.

Dezbaterea a avut loc în ședințele din datele de 11 și 17 iunie 2013, în prezența senatorilor.

Comisia... Au fost primite avize favorabile de la următoarele comisii permanente: Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

În consecință, în urma dezbaterilor desfășurate, Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport, cu amendamente, raport care...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Supun la vot titlul hotărârii – Hotărâre cu privire la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind producerea și punerea la dispoziție pe piață a materialului de reproducere a plantelor.

Dacă sunt observații?

Nu sunt.

Supun la vot. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri?

## Adoptat.

Art. 1 cu lit. a), b), c), d), e), f), g)... și h), i), j). Dacă sunt observații la vreuna dintre aceste litere? Dacă nu sunt, supun la vot art. 1 cu toate literele prezentate.

Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate. Punctul 2... Art. 2? Observații? Nu sunt. Supun la vot. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Unanimitate. Mulțumesc.

A fost adoptat proiectul de hotărâre.

Punctul următor. Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative – punctul 3 din ordinea de zi:

1. Proiectul de lege pentru realizarea capabilității operaționale aeriene cuprinse în Faza 1 a Etapei de tranziție inițială a Concepției de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană în cadrul programului „Avion multirol al Forțelor Aeriene”.

2. Propunerea legislativă privind completarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

3. Propunerea legislativă privind modificarea alin. (1[1] ) al art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 10 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.

Nu este corect!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Supun la vot. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Mulțumesc.

2. Propunerea legislativă privind completarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

Aici – un grup de domni senatori și deputați. Dacă susține cineva...

Dacă nu susține, trecem mai departe. Nu se acordă.

Punctul 3. Propunerea legislativă privind modificarea alin. (1[1] ) al art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Inițiatori – un număr de deputați și senatori. Dintre inițiatori...

Se susține procedura de urgență?

Nu susține.

Nu se aprobă.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 10 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.

Dacă sunt observații..., în sensul dacă susține cineva dintre inițiatori, că e inițiativă legislativă. Nu susține.

Nu se aprobă.

Punctul 5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Inițiator: Claudiu Boghicevici, deputat.

Este aici?

Nu este. Nu susține.

Claudia Boghicevici!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Claudia. Pardon, Boghicevici, deputat PDL. Să mă scuze stimata doamnă, dar nu este aici ca să susțină procedura de urgență. Nu se aprobă.

Astea sunt.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Mai e una.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

E aici? Dar dacă nu susține, eu ce să-i fac?

Vreți să susțineți? Păi, poftiți la microfon, de aia v-am chemat. Domnul senator Petru Eghevan...

Eghe... Eghegardner. Eghegardner.

Eghegardner.

Îmi cer scuze, domnule președinte, nu m-am recunoscut. De aia nu am...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Dar până la urmă v-am pronunțat corect.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Ehegartner.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Ehegartner.

Propunerea mea era pentru extinderea modului de a avea aceste dezbateri publice și consider că, în momentul de față, pentru această etapă când comunicarea și pe internet, și pe forumuri de comunicare e extrem de activă, cred că este o formă necesară în acest moment pentru a extinde dezbaterile publice. Acesta este punctul meu de vedere.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doamnelor și domnilor, supun la vot solicitarea de propunere de a se dezbate în procedură de urgență acest proiect de lege.

Cine este pentru?

Domnule Oprea, gata, astăzi nu discutăm.

Mai e una?

6. Propunerea legislativă pentru completarea articolului 6 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.

Inițiator, un domn senator, Petru Ee... ghednăr... _(Râsete, discuții.)..._ Eghegardnăr.

Nu susține procedura de urgență, nu se aprobă.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

E aici.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Pe procedură, domnule președinte!

Pe procedură, da, 30 de secunde. Microfonul 3.

30 de secunde. Luați aminte! Nu înseamnă 24 ore, cum procedați, ci 30 de zile.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Eram convins că o să-mi spuneți asta. Știam, dar nu pot să nu vă dau cuvântul.

Punctul 4 din ordinea de zi, Proiect de hotărâre privind revocarea din funcție a președintelui Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Aici trebuie să existe un raport și există un raport din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Îl rog pe domnul președinte Chiuariu sau altcineva din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări să susțină raportul.

Comisia juridică...

Păi, da, dar trebuie să-l susțină cineva. Haideți, domnule... Raportul comisiei. A venit doamna secretar, suntem salvați.

Vă rog să prezentați raportul.

Este vorba despre un Proiect de hotărâre privind revocarea din funcție a președintelui Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Vă rog să prezentați raportul. Microfonul 7.

Doamna senator Federovici, secretar al comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, prin adresa Biroului permanent nr. 535 din data de 15 aprilie 2013, a fost sesizată în vederea întocmirii unui raport referitor la memoriul domnului Florin Negoiță, vicepreședinte al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, memoriu înregistrat la Biroul permanent sub numărul 490.

În acest sens, în zilele de 23 aprilie și 22 mai 2013... Nu știu dacă are rost să dau citire raportului în sine...

Vă rog, nu încercați să citiți așa de...

Am să fac precizările finale.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamna senator, nu încercați să citiți așa de repede ca și mine, pentru că eu citesc cu intonație.

În consecință, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pe baza concluziilor formulate în urma demersurilor întreprinse, au stabilit, în cadrul ședinței comisiei din data de 4 iunie 2013, pentru motivele arătate și care au fost susținute, cu unanimitate de voturi, să supună atenției Biroului permanent al Senatului, în conformitate cu dispozițiile legale menționate, prezentul raport, prin care se propune revocarea din funcție a conducerii autorității, în speță a doamnei președinte Georgeta Basarabescu.

Mulțumesc. Sunt observații? Nu sunt. Trecem la... Domnul senator Oprea, microfonul 2.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Doamna, între timp, s-a mai odihnit și cred că... Ați zis „pentru motivele arătate”. Nu au fost arătate. Un motiv.

Mai arătați o dată. Auziți.

Rectificare. Mai citiți o dată, doamnă, pentru că ați citit așa de repede acele motive, încât nu le-a auzit domnul senator Oprea și are drept la informare.

Vă rog.

Eu cred că ar trebui să facem o copie după raport și să-l furnizăm domnului coleg senator, pentru că sunt foarte multe motive.

Nu. Citiți din partea...

Nu... Raportul este cuprins în patru pagini, dacă-mi permiteți.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Haideți că vă citesc eu, că am găsit mai repede.

Scăderea vizibilității activității în domeniul public, de asemenea, tensiuni la nivelul conducerii acestei autorități cu rol deosebit de important în asigurarea inspectării anumitor... de acces al cetățenilor la aceste date... și așa mai departe.

Sunt prevăzute în raport. Vă rog să aveți puțină înțelegere, domnule Oprea. Am un exemplar pentru dumneavoastră, dar sunt convins că l-ați citit azi de dimineață, ca de obicei, între 5.00 și 6.00 dimineața. Nu?

Așa mi-ați spus, că îl citiți totdeauna. Și sunt convins... Mi-ați demonstrat.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Având în vedere cele menționate,

Deci, având în vedere că e vorba despre unul din trei voturi, îl păstrăm pentru a vota la ora 17.30, conform programului stabilit, votat și susținut de Domniile Voastre, în unanimitate.

Numirea o facem mâine, pe ordinea de zi. Mâine facem numirea. Poftim?

Deci ca să putem să numim pe cineva, trebuie să revocăm, să constatăm vacanța postului. Ca să putem constata vacanța postului, trebuie să revocăm printr-o hotărâre. Hotărârea, am înțeles – că eu am fost deputat și am revenit în Senat după foarte mult timp –, la dumneavoastră, se votează prin vot deschis. Așa este, da?

Atunci, votăm acum revocarea, iar numirea, la ora 17.30. În înțelepciunea lor...

Au dreptate, așa este, pentru că revocarea se votează prin vot deschis. Numai numirea se votează prin vot secret. Domnul fost președinte al Senatului, Blaga, este foarte apropiat de aceste proceduri și cred că nici în China nu le-a uitat.

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, Atunci supun votului hotărârea..., dar dați-mi voie s-o citesc până la capăt, că așa-i legal, așa-i corect.

Având în vedere concluziile raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări nr. XIX/89/7 iunie 2013, înregistrat la Biroul permanent al Senatului cu nr. 846 din 11 iunie 2013, precum și hotărârea Biroului permanent al Senatului adoptată în ședința din data de 17 iunie 2013,

În temeiul dispozițiilor art. 9 alin. (1) și (2) din Legea nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cu modificările ulterioare,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Doamna Georgeta Basarabescu se revocă din funcția de președinte al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Hotărârea a fost dată... Și așa mai departe.

Supun la vot hotărârea.

Cine este pentru?

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Numărați, domnilor secretari!

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Câte au fost împotrivă?

Nu le-ați numărat?

Împotrivă?

Nu deranjați secretarii! Sunt suficiente voturi pentru.

92 de voturi pentru. Voturi împotrivă?

Mi-a spus domnul secretar. Voturi împotrivă? Vă rog să vă exprimați prin vot. Voturi împotrivă? Abțineri? Mulțumesc.

Cu 92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 21 de abțineri, a fost adoptată hotărârea.

Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor colegi.

Punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de hotărâre privind modificarea Hotărârii Senatului nr. 17/2013 pentru înființarea Comisiei de anchetă privind interceptările telefonice ale magistratului Corneliu Bîrsan, judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Este o hotărâre...

De fapt, vrea prelungirea termenului.

Dau cuvântul domnului senator Georgică Severin să prezinte raportul.

Unde e domnul Georgică Severin? Sau cineva din partea Comisiei pentru cultură și media.

Putem să sărim peste acest punct, pentru că dânșii sunt în ședință, împreună cu Comisia pentru politică externă, pentru a da un aviz. Îl punem deoparte și mergem mai departe, la punctul 6.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Un alt membru al comisiei.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Păi, nu văd, că sunt în ședință de comisii reunite. Spuneți, doamnă.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

E o comisie specială.

De fapt, este vorba despre... Haideți să vă spun, că nu avem nevoie de niciun raport, în sensul de a fi prezentat raportul.

Art. 5 al Hotărârii Senatului nr. 17/2013 pentru înființarea Comisiei de anchetă privind interceptările telefonice ale magistratului Corneliu Bîrsan, judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, se modifică și va avea următorul cuprins: „Concluziile comisiei vor fi cuprinse într-un raport ce va fi prezentat până la data de 30 decembrie 2013.”

Este vorba despre o prelungire a termenului de funcționare a comisiei.

Deci eu nu încalc niciodată regulile și procedurile, dar fiind vorba de o prelungire, ce raport trebuie să ne mai prezinte cineva? Avem raportul cu privire la necesitate... Se spune că nu au fost respectate niște termene.

Supun la vot hotărârea de prelungire.

Cine este pentru? Domnule președinte, da? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? 21 de abțineri.

Cu 91 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 21 de abțineri, hotărârea de prelungire până la 30 decembrie 2013, pentru această comisie de anchetă, a fost adoptată.

Punctul 6. Proiect...

Vă rog, domnule senator Oprea, microfonul 3.

Chiar vă rog să tratați cu seriozitate. Dacă în sală sunt 92 de voturi pentru, eu nu mai vin în Parlament o sesiune întreagă.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Ar fi păcat, domnule președinte, vă rog să mă credeți. Eu nu am făcut altceva decât să iau... Să știți că eu nu număr niciodată. Eu solicit domnilor secretari să-mi spună. Da?

Dacă vreți să contestați cvorumul, aveți două posibilități. De fapt, una singură. Adică... două. Una, să-l contestați cum ați procedat, eu să întreb domnii senatori – și îmi spun că avem cvorum de ședință, că i-am întrebat –, sau a doua este să ceară un lider de grup să facem apel nominal, pentru că... Dar vă spun eu că suntem în cvorum de ședință.

S-a votat, domnule Severin. S-a votat. S-a votat! Ați cerut o prelungire a termenului...

Da, s-a votat.

Nu. Aia e altceva.

Punctul 6 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2012 privind stabilirea unor măsuri pentru eliberarea benzilor de frecvențe radio 830–862 MHz, 1747,5–1785 MHz, 1842,5–1880 MHz și 2500–2690 MHz, precum și pentru aprobarea unor măsuri în domeniul financiar-bugetar.

Proiectul de lege este susținut de Ministerul Apărării Naționale.

Participă domnul Vasile Costea, secretar de stat. Microfonul 8.

Vă rog, scurt, prezentați susținerea pentru proiectul de lege. ## **Domnul Vasile Costea** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Domnule președinte, Domnilor senatori,

Vă solicit să adoptați proiectul de lege și raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, întrucât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2013, supusă spre aprobare prin prezentul proiect de lege, permite realizarea acelei capabilități de apărare aeriană privind Programul multirol, întrucât, prin această ordonanță, se realizează posibilitatea plății celor 97 de milioane de euro la care România s-ar putea angaja în urma încheierii acestui contract.

Deci există finanțarea prin acest proiect de lege, întrucât a fost avizat de toate ministerele în cauză. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Nu ați pronunțat niciodată, în această intervenție, cuvântul „avioane”. Ați spus „multirol”. Programul multirol, avioane multirol. Pentru informarea domnilor senatori.

Dumneavoastră știți. Sigur, știu că știți, dar... Deci este vorba despre avioanele multirol și de aceea a fost o procedură de urgență, pentru a se putea realiza acest program și se cere acest lucru, cum o să vă explice, mult mai detaliat și mai bine decât mine, domnul președinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, microfonul 7, domnul senator Dobrițoiu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doresc, cu acest prilej, să informez plenul Senatului că avem aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și a Comisiei pentru politică externă, fapt pentru care le mulțumesc președinților celor două structuri.

În ședința de astăzi, în procedură de urgență, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente, fapt ce ne îndreptățește să prezentăm spre aprobarea dumneavoastră raportul și proiectul de lege.

Menționez că Senatul este prima Cameră sesizată și, în acest sens, încă o dată, am rugămintea pentru un vot favorabil.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale asupra acestui proiect de lege.

Sunt intervenții, solicitări de luări de cuvânt din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnul senator Geoană, microfonul central.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Multă lume a așteptat o decizie a statului român cu privire la un program vital pentru securitatea noastră națională.

Ar fi fost inacceptabil să continuăm să tolerăm ca statul român să fie privat complet de un mimim de forță aeriană și imaginea noastră ca stat NATO ar fi avut în continuare de suferit.

Evident, într-un moment greu pentru economie, pentru societate, pentru oameni, a investi în social sau în apărare e întotdeauna o decizie dificilă pentru oamenii politici și pentru decidenți, dar aș vrea ca această decizie, pe care eu o încurajez, chiar dacă nu este, probabil, cea mai fericită soluție din punctul de vedere al durabilității acesteia, chiar dacă probabil că în spate se ascunde un plan pe care domnul ministru Dobrițoiu îl cunoaște în fosta sa capacitate de a putea avea o perspectivă pe termen mediu și lung cu privire la securitatea noastră militară...

Vreau să fac și de aici un apel către Guvernul României și către Parlamentul României, către Senatul României, Camera noastră superioară, de a încerca să înțelegem că a fi printre țările din NATO care alocă cel mai puțin pentru apărare reprezintă un risc pe securitate națională.

Avem o obligație de a investi 2% din PIB, pe care l-am asumat în mod oficial, public, formal, solemn, toate guvernele, toate parlamentele, toți președinții României, în ultimii mai bine de 10 ani de zile. De aceea eu aștept în continuare ca și la CSAT, și la nivelul Guvernului, și la nivelul Parlamentului să vedem – și aceasta ar fi încurajarea mea – un plan de creștere graduală, modestă, dar fermă, an de an, astfel încât, până în 2016, să putem să ajungem la un buget al apărării care să ne permită să reapărem ca un aliat credibil în sânul NATO și în sânul Comunității Europene și euroatlantice.

Mai mult decât atât, aș dori să încurajez Ministerul Apărării Naționale, care întârzie de mulți ani de zile să vină în fața Parlamentului cu ceea ce în Statele Unite, în Marea Britanie, în tot ce înseamnă stat NATO emancipat și sofisticat... cu o abordare multianuală, pe patru ani de zile. În America se numește _Quadrennial Defense Review_ , cu care conducerea armatei, generalii americani, miniștrii apărării din America, secretarul apărării din America vin în fața Congresului american și iau o aprobare generică pe patru ani de zile, pentru a nu mai cârpi și improviza.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor,

Mai sunt alte intervenții din partea altor grupuri?

Dacă nu mai sunt, închei dezbaterile generale și trecem la procedura de vot.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Noi suntem prima Cameră sesizată.

Rog stafful să-l transmită de urgență la Camera Deputaților.

Punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru realizarea capabilității operaționale aeriene cuprinse în Faza 1 a Etapei de tranziție inițială a Concepției de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană în cadrul programului „Avion multirol al Forțelor Aeriene”.

Acest proiect de lege are un raport din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Ne aflăm în procedură de urgență și inițiatorul este Ministerul Apărării Naționale. Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Vasile Costea, microfonul 8, pentru a susține proiectul de lege.

## Domnule președinte, Domnilor senatori,

Vă solicit respectuos adoptarea proiectului de lege. El face parte din – ceea ce am spus și inițial – Concepția de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană în cadrul programului „Avion multirol al Forțelor Aeriene”. Este vorba de achiziția celor 12 avioane multirol, iar acest proiect de lege e conform memorandumului aprobat de Guvernul României. La pct. 8 din acest memorandum este condiționată încheierea acestui contract de aprobarea prin proiectul de lege, având în vedere, evident, și Ordonanța Guvernului nr. 114/2011, având în vedere valoarea.

Vă solicit respectuos ca adoptarea acestuia să se facă în concordanță cu toți pașii stabiliți și de către Guvernul României, prin memorandumul aprobat. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult. Doamnelor și domnilor,

Îi dau cuvântul domnului președinte Dobrițoiu, microfonul 7, pentru a prezenta punctul de vedere și raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Acest proiect de lege pune în operă exact ceea ce domnul senator Geoană a rostit la microfonul Senatului, și anume o viziune pe termen lung privind achiziția de avioane de luptă, care va spori atât capacitatea operațională a forțelor, dar, în special, capacitatea de descurajare strategică a acestei țări la granița de est a alianței.

Aceasta este o fază intermediară, urmând faza finală, pentru că se va derula pe o perioadă de peste 20 de ani, accesul la aparate de generația a cincea.

Toate aceste aspecte au fost analizate în cadrul reuniunii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, care a adoptat un raport de admitere, fără amendamente, fapt pentru care vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să acordați votul dumneavoastră atât pentru raport, cât și pentru proiectul de lege, precizând faptul că acest proiect de lege a fost avizat favorabil de către Consiliul Legislativ și de către Comisia pentru politică externă, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

- Deschid dezbaterile generale la acest punct al ordinii

- de zi.

- Sunt observații din partea doamnelor și domnilor

- senatori? Nu sunt.

- Închei dezbaterile generale.

- Trecem la procedura de vot.

- Raportul comisiei, după cum ați observat, este de

- admitere, fără amendamente.

- Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Pe cale de consecință, supun la vot raportul de admitere,

fără amendamente, și proiectul de lege.

- Cine este pentru?

- Voturi împotrivă? Abțineri? Vă felicit!

- În unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

Vă anunț că, în clipa asta, am semnat și trimiterea proiectului de lege către Camera Deputaților, pentru a fi luat în dezbatere în procedură de urgență.

- Doamnelor și domnilor,

Trecem la punctul 8 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea amendamentelor la Acordul de garanție dintre statele membre ale Uniunii Europene și Banca Europeană de Investiții privind împrumuturile care vor fi acordate de către Banca Europeană de Investiții pentru proiectele de investiții din statele din Africa, Caraibe și Pacific și din țările și teritoriile de peste mări.

- Proiectul de lege este al Guvernului.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget,

- finanțe, activitate bancară și piață de capital. Are un raport de admitere.

- Caracterul legii este ordinar.

Inițiator este Ministerul Finanțelor Publice.

Este prezent aici domnul secretar de stat Dan Manolescu, microfonul 10.

Îi dau cuvântul să prezinte proiectul de lege. Aveți cuvântul.

## **Domnul Dan Manolescu** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege vizează ratificarea amendamentelor aduse la Acordul de garanție semnat între statele membre ale Uniunii Europene și Banca Europeană de Investiții privind împrumuturile care vor fi acordate de către Banca Europeană de Investiții pentru proiecte de investiții în state din regiunea Africa, Caraibe și Pacific.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Nicula, microfonul 7, pentru a prezenta raportul. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. De asemenea, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru politică externă au dat avize favorabile. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat textul inițiativei legislative și avizele primite și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, Deschid dezbaterile generale.

Există intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori la acest punct al ordinii de zi?

Nu sunt intervenții.

Închei dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, noi fiind Cameră decizională.

Punctul 9 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului dintre România și Republica Austria și a Protocolului adițional, semnate la Viena la 1 octombrie 2012, de modificare a Convenției pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 30 martie 2005.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Caracterul legii este ordinar.

Ministerul Finanțelor Publice este inițiator.

Domnul secretar de stat Dan Manolescu – microfonul 10, îi dau cuvântul – este prezent să susțină proiectul de lege. Aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Consiliul Legislativ, aviz favorabil asupra proiectului de lege.

De asemenea, Comisia pentru politică externă a transmis un aviz favorabil.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României și art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este Cameră decizională și supunem spre adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Există intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori la dezbateri generale?

- Dacă nu, încheiem dezbaterile generale. Trecem la procedura de vot.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei, după cum ați văzut, este de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Noi suntem Cameră decizională.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege vizează ratificarea Protocolului dintre România și Republica Austria și a Protocolului adițional, semnate la Viena la 1 octombrie 2012.

Aceste protocoale vizează crearea posibilității efectuării unui schimb extins de informații în domeniul fiscal, inclusiv în cel bancar, ori de câte ori sunt solicitate astfel de informații de către autoritățile competente din cele două țări.

Ministerul Finanțelor Publice susține proiectul de lege în forma supusă ratificării Parlamentului. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte Nicula, microfonul 7, să prezinte raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Finanțelor Publice nu susține propunerea legislativă, întrucât vizează introducerea unui nou sistem de amnistie fiscală, ceea ce ar descuraja comportamentul contribuabililor onești, care sunt dispuși să-și plătească la termen obligațiile fiscale.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Nicula, microfonul 7, să prezinte raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl reprezintă anularea sau reducerea tuturor creanțelor fiscale accesorii și mă refer aici la: dobânzi, majorări de întârziere și penalități aferente obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat, bugetelor asigurărilor sociale și bugetelor locale, în condițiile achitării sau compensării obligațiilor principale în termen de trei luni, respectiv șase luni de la data intrării în vigoare a acestei prezente legi.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri, în schimb, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a transmis aviz negativ.

Guvernul a transmis un punct de vedere potrivit căruia nu susține adoptarea inițiativei legislative, iar membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au propus un raport de respingere, cu o abținere.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, iar potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României și ale art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc. Intervenții la dezbateri generale? Microfonul 2. Domnul senator Oprea. Microfonul central.

Este o formă a respectului meu față de inițiatori și nu știu de ce atâția inițiatori sunt în sală și unul nu a avut curajul să-și prezinte expunerea de motive, care începea foarte elegant: „Prinos de recunoștință Guvernului Boc!”

Prin art. XI din Ordonanța Guvernului nr. 30/2011, inițiatorii spun că a fost luată o măsură conjuncturală de anulare, reducere a penalităților, prin care s-a urmărit stimularea achitării voluntare de către contribuabili a obligațiilor principale și dobânzilor aferente, maximizarea încasărilor bugetare, stimularea mediului economic și diminuarea arieratelor bugetare.

Toate sunt adevărate. De ce nu ați avut curaj să le susțineți?

Domnule Nicula, erați unul dintre inițiatori. Și în comisie, probabil, v-ați abținut, dar tot dumneavoastră veniți cu probe.

De această facilitate au beneficiat aproximativ 11.800 de contribuabili pentru care au fost anulate penalități în sumă de 42,5 milioane și, în perioada asta, au crescut încasările bugetare în valoare de 324 de milioane de lei – citez din expunerea de motive a colegilor de la Grupul parlamentar al PSD.

Cum să te opui unei astfel de inițiative? Pentru că o să urmeze o altă ordonanță care distruge – asta întărea! –, și mă surprinde!

Eu vă felicit pentru curaj și, categoric, Grupul parlamentar al PDL o să vă susțină.

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu mai sunt, închei dezbaterile generale și trecem la procedura de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere. Cine este pentru?

Domnule președinte, cine este pentru raportul de respingere?

Mulțumesc. Numărați! Numărați! 79 sau 80? Cu noi, 82.

Voturi împotrivă? 24 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Două abțineri.

Raportul de respingere a fost adoptat, pe cale de consecință propunerea legislativă a fost respinsă.

Ca urmare, vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților. Punctul 11 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscale.

Comisia sesizată în fond: Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Raportul este de admitere.

Caracterul legii: ordinară.

Ministerul inițiator este Ministerul Finanțelor Publice. Dau cuvântul domnului secretar de stat Dan Manolescu, microfonul 10, să prezinte proiectul de lege.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2013 a vizat modificări în ceea ce privește Codul de procedură fiscală, prin schimbarea sistemului de penalități de întârziere datorate de către contribuabili.

De asemenea, în domeniul eșalonării la plată, au fost aduse modificări privind includerea în eșalonare a datoriilor, constatarea de către organele de control ulterior obținerii unei eșalonări inițiale, iar în domeniul facilităților de plată pentru agenții economici care aveau de încasat sume de la autoritățile care se ocupă de gestionarea fondurilor europene s-a instituit un sistem de amânare în vederea scutirii la plată a dobânzilor și a penalităților până la data la care aceștia încasează sumele datorate de autoritățile care gestionează astfel de fonduri.

Ministerul Finanțelor Publice susține Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2013 în forma promovată de către Guvern.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Nicula, microfonul 7, să prezinte raportul Comisiei de buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia economică, industrii și servicii a transmis un aviz favorabil.

CES-ul a transmis un punct de vedere de avizare favorabilă cu câteva observații.

De asemenea, avem aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege, iar potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României și ale art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Dau cuvântul domnului senator Oprea. Microfonul 2.

De fapt, luarea de cuvânt anterioară nu a fost decât introducerea, fiindcă propunerea făcută de colegii de la Grupul parlamentar al PSD era foarte înțeleaptă, iar aici este ceea ce nu credeam că o să facă vreodată un guvern care e de stânga, dar și care vrea ca și starea economică să fie cât de cât alta. Pentru că, prin această Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 50/2013, sunt vizate, dincolo de Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, Ordonanța de urgență nr. 29/2011, care viza eșalonarea la plată pentru obligații fiscale față de ANAF și, apoi, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2011, care viza anularea sau reducerea penalităților, ceea ce, într-un fel, prezentau și colegii noștri înainte...

Numai că, de data asta, lucrurile stau exact pe dos. Ceea ce Guvernul Boc oferise ca o înlesnire pentru mediul de afaceri, acum priviți cu atenție – dacă ați avut vreme, cred că ați sesizat – în ce constă, zic eu, lipsa de fairplay față de mediul de afaceri, pentru că se taxează din prima zi cu 7% toate sumele care vizează categoriile menționate prin Codul de procedură fiscală, ce constituie subiect al acestei ordonanțe, față de nimic până la 30 de zile, cum era înainte, sau 5%, de la 31 la 90 de zile. Și se vine acum din prima zi, 7%.

Curaj, oameni de afaceri!

Practic, tot corpul acestei ordonanțe de urgență nu este decât o altă formă disperată de a mai omorî și ceea ce mai merge din economia actuală.

Da.

Doamnelor și domnilor, dacă mai sunt intervenții la dezbateri generale...

Nu mai sunt.

Intrăm în procedură de vot.

Domnul senator Vochițoiu, microfonul 2. Microfonul central. Haideți, că aici vă place.

Poftiți!

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Vă mulțumesc mult.

Eu aș vrea să vă spun că acest proiect de lege îl vom vota și, într-adevăr, deși vine foarte târziu, este o măsură recuperatorie și reparatorie pentru agenții economici care au avut dificultăți financiare și care au întâmpinat dificultăți tocmai din cauza unor măsuri greșite luate de guvernele..., nu știu de unde să încep, și Boc mi se pare prea aproape, cred că și înaintea lui au mai fost guverne care au luat măsuri greșite.

Eu cred că este o mână de ajutor dată acestor firme care, unele dintre ele, plătesc penalități sau au plătit foarte multe din cauza întârzierilor venite chiar și de pe fondurile europene și cele guvernamentale.

Ideea este că, da, vom vota această ordonanță de urgență, acest proiect de lege, de fapt, dar cred sau sper să nu mai ajungem în această situație, să fim nevoiți să dăm legi ulterior. Să nu se mai ajungă în această situație în care agenții economici să fie, din cauza unor greșeli de guvernare, duși în aceste dificultăți.

Și pentru că nu am vrut să vorbesc de două ori, că știu că ne grăbim, fac și eu o completare. Mi s-a părut ciudat că niciun inițiator al celeilalte legi de dinainte nu a venit să-și susțină proiectul și nici măcar nu și l-a votat.

Este o practică cu care eu sper să nu mă obișnuiesc vreodată sau să înțeleg așa ceva.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții.

Închei dezbaterile generale asupra proiectului de lege. Intrăm în procedura de vot.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, noi suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul și proiectul de lege.

Cine este pentru? Câți sunt? Numărați! 98 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 12 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Raportul este de admitere. Caracterul legii: ordinar.

Inițiator este Ministerul Finanțelor Publice.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Dan Manolescu pentru a prezenta proiectul de lege. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2013 a vizat modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor.

Printre modificările introduse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2013 este vizat sistemul de remunerare a personalului cu funcție de conducere din societățile deținute de către stat.

Ministerul Finanțelor Publice susține Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2013 în forma prezentată Parlamentului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Dau cuvântul domnului președinte Nicula pentru a prezenta raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Avem aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat textul inițiativei legislative și avizul primit și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale asupra proiectului de lege. Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori în legătură cu proiectul de lege?

Nu sunt.

Pe cale de consecință, intrăm direct în procedură de vot, încheind dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Cine este pentru?

Supun la vot proiectul de lege și raportul. Raportul și proiectul de lege. Cine este pentru? Vedeți că votează și Grupul parlamentar al UDMR. 96 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 10 voturi împotrivă. Abțineri? O abținere.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Vă rog să-l transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 13 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2013 pentru modificarea și completarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență.

Proiectul de lege are un raport din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, comisie sesizată în fond, raportul este de admitere, legea are caracter de lege ordinară.

Inițiatorii sunt: Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Din partea inițiatorilor participă domnul secretar de stat Gabriel Onaca.

Îi dau cuvântul.

Microfonul 10.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Gabriel Călin Onaca** – _secretar de stat_

_în Ministerul Fondurilor Europene_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2013 vizează, în principal, contractarea suplimentară de proiecte finanțate în cadrul programelor operaționale în vederea evitării riscului de dezangajare automată a sumelor alocate României de către Uniunea Europeană și a creșterii gradului de absorbție a instrumentelor structurale.

Mulțumesc.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Îi dau cuvântul domnului președinte Nicula, microfonul 7, să prezinte raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Avem aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, de asemenea, din partea Comisiei economice, industrii și servicii avem aviz favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat textul inițiativei legislative și avizele primite și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă la dezbaterile generale... Domnul senator Oprea, microfonul 2. Aveți cuvântul.

Știu cum se va vota, dar măcar să fiți puși în gardă ce veți vota.

Pentru prima dată, autoritățile de management sunt autorizate să încheie contracte, decizii, ordine, într-adevăr, dincolo de axe, la nivel de program operațional. Sunt două amendamente pe care nu știu dacă ați avut timp să le urmăriți; unul vizând dezangajarea și al doilea, alin. (4), deci după alin. (2) se introduc două alineate, alin. (3) și (4), care spun în felul următor:

Beneficiarii proiectelor finanțate din Fondul european de dezvoltare – asta e din alin. (4), adăugat și el –, care au încheiat contracte de finanțare cu ordonatorii principali de credite, cu rol de Autoritate de management, potrivit prevederilor prezentului articol, și care nu finalizează proiectul în perioada de eligibilitate a cheltuielilor, vor suporta din bugetul propriu sumele necesare finalizării proiectelor după această dată.

Votați bine!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult, doamnelor și domnilor. Mai sunt alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu mai sunt solicitări din partea doamnelor și domnilor senatori.

Intrăm în procedură de vot, încheind dezbaterile generale. Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Doamnelor și domnilor, am ajuns la ora 17.30 și am aprobat să intrăm într-o procedură de vot pentru numiri.

Vă rog să fiți atenți, pentru că este destul de complicat. Ce se întâmplă? E complicat, pentru că la Senat se votau numirile cu vot secret, așa cum este obligatoriu, dar, pentru că votul secret era securizat prin votul electronic secret, aceste proceduri au fost foarte simple de fiecare dată.

De data aceasta însă, până în septembrie, când secretarul general ne-a promis că vom avea vot electronic pentru fiecare dintre domnii și doamnele senatori, pentru că suntem mai mulți decât aparatele de vot, vom face procedurile uzuale.

Așa cum s-a stabilit în Biroul permanent, de la ora 17... Da. Domnul senator Greblă.

Da, domnule senator Greblă.

Pentru CSM, înainte de a trece la vot, trebuie prezentat raportul.

Și la celelalte trebuie prezentate. Da. Toate. O să prezentăm.

Și după aia...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Sigur. Lăsați-mă să explic un pic procedura de vot, că e olecuță mai complicat. Vom avea trei voturi în același timp.

În Biroul permanent..., la ora 17.30 a început procedura de validare a unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Așa se numește procedura, din cei aleși de către domnii judecători și doamnele judecător sau domnii procurori, noi îi validăm.

Și numirea la două autorități și instituții publice aflate sub controlul parlamentar al Senatului, respectiv Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și Institutul Cultural Român, unde există vacanța postului.

Pe cale de consecință, vă propun...

S-au mai simplificat lucrurile, deci nu avem decât două voturi, urmând să reportăm votul mâine pentru Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Nu a sosit raportul. Când avem raportul – asta e –, atunci votăm.

Deci avem doar două voturi: votul pentru validarea unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii și votul pentru președintele Institutului Cultural Român.

Vă propunem ca votul să se facă cu bile, pentru că acum nu avem trei voturi, nu avem decât două, și avem două rânduri de urne, că asta era problema.

Și, atunci, primul vot îl vom face pentru validarea unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Dau cuvântul, microfonul 7, domnului vicepreședinte Toni Greblă să prezinte raportul din partea Comisiei juridice, de numiri, imunități și validări.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Senatul, cu majoritatea membrilor săi, în baza raportului comisiei, validează magistrații aleși ca membri în Consiliul Superior al Magistraturii. Având în vedere demisia unui procuror din CSM, Biroul permanent a sesizat Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări în legătură cu desemnarea doamnei procuror Luminița Palade pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii.

Verificând actele depuse la dosarul de candidatură, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în temeiul art. 18 din Legea nr. 317/2004, propune plenului Senatului validarea alegerii doamnei procuror Luminița Palade în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult, doamnelor și domnilor colegi. Acum am să-l invit la microfon pe domnul Georgică Severin să prezinte raportul comisiei pentru numirea președintelui Institutului Cultural Român. Microfonul 7.

Aviz comun pentru numirea președintelui Institutului Cultural Român al Comisiei pentru cultură și media și al Comisiei pentru politică externă

În temeiul prevederilor Legii nr. 356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român, cu modificările și completările ulterioare, precum și ca urmare a sesizării Biroului permanent al Senatului, Comisia pentru cultură și media și Comisia pentru politică externă s-au întrunit în data de 25 iunie 2013 în ședință comună pentru audierea candidatului propus pentru funcția de președinte al ICR.

La propunerea Grupului parlamentar al PSD, pentru această funcție a fost nominalizat domnul Lilian Zamfiroiu. Candidatul a făcut o scurtă prezentare a activității sale și a răspuns întrebărilor formulate de membrii celor două comisii. După încheierea dezbaterilor, comisiile reunite au avizat favorabil, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți în sală în momentul votului, candidatura domnului Lilian Zamfiroiu pentru funcția de președinte al Institutului Cultural Român. Semnăturile de rigoare.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc, doamnelor și domnilor. Intrăm în procedura de vot.

Au fost prezentate cele două nominalizări, nu? Candidatura pentru Institutul Cultural Român și raportul cu privire la validarea unui membru al CSM.

Acum trebuie să constituim două comisii de numărare a voturilor.

Se poate una singură?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Atunci vă propun așa: supun la vot întâi să dăm cele două voturi prin vot secret cu bile.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Dar în urne separate.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

În urne separate, normal. În urne separate. Vot secret cu bile.

Cine este pentru această procedură de vot? Vă rog să vă exprimați prin vot. Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt.

Acum trebuie să constituim și vă propun să constituim o singură comisie de numărare a voturilor, formată din reprezentantul fiecărui grup politic.

Cine este pentru această propunere? Voturi pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? S-a aprobat.

Solicit acum nominalizări din partea grupurilor politice pentru a se constitui comisia de numărare a voturilor. Grupul parlamentar al PSD?

## **Domnul Ilie Sârbu**

**:**

Domnul senator Coca Laurențiu!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Coca Laurențiu. Grupul parlamentar al PNL?

**Domnul Puiu Hașotti**

**:** Domnul senator Titus Pașca!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Ca de obicei, domnul senator Titus Pașca. Grupul parlamentar al PDL?

## **Domnul Cristian Rădulescu**

**:**

Domnul senator Dincă Mărinică!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mărinică Dincă. Domnul senator Mărinică Dincă. Grupul parlamentar al PP-DD?

**Domnul Haralambie Vochițoiu**

**:**

Domnul senator Iovescu!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Ion..., domnul senator Ioan Iovescu.

Grupul parlamentar al UDMR?

**Domnul Tánczos Barna**

**:**

Domnul Pataki...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Ei, hai, că de acolo nu aud. Nu te supăra, și ești și tânăr. Microfonul 2, haide!

Domnule președinte, Grupului parlamentar al UDMR îl propune pe domnul senator Csaba Pataki.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Pataki Csaba. Grupul parlamentar al PC?

## **Domnul Vasile Nistor**

**:**

Domnul senator Neagu Mihai!

Domnul senator Ungureanu Mihai.

Deci aceasta este comisia pentru numărarea voturilor.

Neagu Mihai!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Neagu Mihai.

Vino, la microfon. Te rog frumos. Hai! Dacă nu poți să țipi. Da?

Neagu Mihai.

Supun la vot componența comisiei de numărare a voturilor.

Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

O abținere.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

O abținere. Da? Cu o singură abținere, a fost aprobată comisia de numărare a voturilor.

Procedura de vot este următoarea. Vor fi patru urne. Da? Una pentru votul pentru validarea reprezentantului în Consiliul Superior al Magistraturii și alta pentru președintele ICR.

Îi invit pe domnii chestori să ia bilele. Două rânduri de bile. Domnii chestori o să dea fiecărui domn senator...

Haideți, domnilor, că nu e chiar așa.

Poftiți? Da. Două rânduri de biluțe, ca să fim în asentiment cu domnul senator Chelaru.

Deci fiecare domn senator are două bile: două albe, două negre și își exercită votul o dată pentru președintele ICR, o dată pentru validarea unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Votul. Bila albă în urna albă, bila neagră în urna neagră înseamnă vot pentru. Votul. Bila neagră în urna albă și bila albă în urna neagră înseamnă vot împotrivă. Lămurit?

Dacă e, atunci procedăm la vot. Solicit domnului secretar Rotaru să prezinte apelul nominal și-i invit pe domnii senatori și doamnele senator să-și exercite votul, iar în ședința de întrebări și interpelări vom anunța rezultatul votului. Mult succes!

|Agrigoroaei Ionel|prezent| |---|---| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|absent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni<br>Ariton Ion|absent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Atanasiu Teodor|absent| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|absent|Greblă Toni|prezent| |---|---|---|---| |Banias Mircea Marius|prezent|Grigoraș Viorel|prezent| |Barbu Daniel Constantin|absent|Hașotti Puiu|prezent| |Barbu Tudor|absent|Ichim Paul|absent| |Bădălău Niculae|prezent|Igaș Traian Constantin|absent| |Bălu Marius|prezent|Iliescu Lucian|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent|Ilieșiu Sorin|prezent| |Bereanu Neculai|prezent|Ioniță Dan Aurel|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|prezentă|Iovescu Ioan|prezent| |Blaga Vasile|prezent|Isăilă Marius Ovidiu|absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă|Jipa Florina Ruxandra|absentă| |Boboc Cătălin|absent|Klárik László Attila|prezent| |Bodea Cristian Petru|prezent|László Attila|prezent| |Bodog Florian Dorel|absent|Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Boeriu Valeriu Victor<br>Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent<br>absent|Luchian Dragoș<br>Luchian Ion|prezent<br>prezent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent|Marian Dan Mihai|absent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent|Marian Valer|prezent| |Burlea Marin|prezent|Marin Nicolae|prezent| |Butnaru Florinel|prezent|Markó Béla|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent|Mazăre Alexandru|prezent| |Cadăr Leonard<br>Calcan Valentin Gigel<br>Câmpeanu Mariana<br>Chelaru Ioan|prezent<br>prezent<br>absentă<br>prezent|Mihai Cristian Dănuț<br>Mihai Neagu<br>Mihăilescu Petru Șerban<br>Miron Vasilica Steliana|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absentă| |Chiriac Viorel<br>Chiru Gigi Christian|prezent<br>prezent|Mitu Augustin Constantin<br>Mocanu Victor|prezent<br>absent| |Chiuariu Tudor Alexandru<br>Ciorbea Victor<br>Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Moga Nicolae<br>Mohanu Nicolae<br>Mora Ákos Daniel<br>Motoc Octavian|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Coste Marius<br>Cotescu Marin Adrănel<br>Crețu Gabriela<br>Cristache Iulian<br>Cristina Ioan<br>Croitoru Cătălin<br>Deneș Ioan<br>Dincă Mărinică<br>Dobra Dorin Mircea<br>Dobrițoiu Corneliu|prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezentă<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Mutu Gabriel<br>Nasta Nicolae<br>Neagu Nicolae<br>Neculoiu Marius<br>Nicoară Marius Petre<br>Nicolae Șerban<br>Nicula Vasile Cosmin<br>Nistor Vasile<br>Niță Mihai<br>Nițu Remus Daniel<br>Obreja Marius Lucian<br>Oprea Dumitru|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Stimați colegi, vă rog să eliberați în fața chestorilor, acolo,<br>vă văd și eu.||Oprea Gabriel<br>Oprea Mario Ovidiu<br>Oprea Ștefan Radu|absent<br>prezent<br>prezent| |Donțu Ovidiu Liviu<br>Drăghici Damian|prezent<br>absent|Pașca Liviu Titus<br>Pașcan Emil Marius|prezent<br>prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent|Pataki Csaba|prezent| |Dumitrescu Florinel|prezent|Pavel Marian|absent| |Dumitrescu Iulian|absent|Păran Dorin|prezent| |Durbacă Eugen|prezent|Păunescu Teiu|prezent| |Duruț Aurel|prezent|Pelican Dumitru|absent| |Ehegartner Petru|prezent|Pereș Alexandru|prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă|Pop Gheorghe|prezent| |Fifor Mihai Viorel|prezent|Pop Liviu Marian|prezent| |Filip Petru|prezent|Popa Constantin|absent| |Firea Gabriela|prezentă|Popa Florian|prezent| |Florian Daniel Cristian|absent|Popa Ion|prezent| |Flutur Gheorghe|prezent|Popa Mihaela|absentă| |Frătean Petru Alexandru|prezent|Popa Nicolae Vlad|absent| |Geoană Mircea Dan|prezent|Popescu Corneliu|prezent| |Ghilea Găvrilă|prezent|Popescu Dumitru Dian|prezent| |Ghișe Ioan|prezent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|absent| |Grapă Sebastian|prezent|Purec Ion Simeon|prezent|

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu.

Vreau să-l felicit pe domnul Lilian Zamfiroiu pentru noua funcție pe care a obținut-o astăzi și să-i doresc succes în activitate și în înalta demnitate pe care a obținut-o și, sigur, și pe doamna Luminița Palade, membru al CSM-ului.

Le doresc mult succes!

Începem cea de-a doua parte a ședinței noastre de astăzi, întrebări, interpelări, și vreau să vă reamintesc că timpii acordați pentru întrebări, interpelări sunt repartizați pe grupuri parlamentare după cum urmează:

- Grupul parlamentar al PSD – 21 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 17 minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 8 minute;

- Grupul parlamentar al PP-DD – 7 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 8 minute;

Îl invit pe domnul senator Laurențiu Florian Coca să prezinte rezultatul votului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului secret cu bile exprimat cu privire la validarea unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii

Procedându-se la numărarea voturilor exprimate cu privire la validarea unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii, s-au constatat următoarele:

- Grupul parlamentar al PC – 3 minute;

- senatori independenți – 1 minut.

Începem cu întrebările și o invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Titus Pașca.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea este adresată domnului Relu Fenechiu, ministrul transporturilor.

Obiectul întrebării: „Scrisoarea de transport tip CMR”. ## Domnule ministru,

Prin Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 980/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea prevederilor referitoare la organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora, stabilite prin Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, la secțiunea 1 a capitolului V, dedicată transportului rutier național de mărfuri, se prevede obligativitatea deținerii documentului de transport – scrisoarea de transport tip CMR – prevăzut de Convenția referitoare la contractul de transport internațional de mărfuri pe șosele, al cărui model este prezentat în anexa nr. 14 din norme.

Acest document poate fi obținut de la asociații profesionale: UNTRR, ARTRI etc. sau firme de tipografie și pot fi personalizate sau simple, dar la controale ale autorităților din domeniu transportatorilor care efectuează transport național de mărfuri li se indică faptul că unele modele de CMR nu sunt conforme, motiv pentru care pot primi amenzi, cu toate că în Convenția de la Geneva referitoare la contractul de transport internațional de mărfuri pe șosele, la art. 6 alin. (3), se prevede faptul că „Părțile pot insera în scrisoarea de trăsură orice altă indicație pe care ele o consideră utilă”.

În aceste condiții, vă întreb, domnule ministru, dacă modelul prevăzut în anexa nr. 14 din Ordinul MTI nr. 980/2011 este model unic obligatoriu și, dacă da, de ce nu este document cu regim special, astfel încât să conțină aceleași elemente, indiferent de cine este tipărit.

Solicit răspuns în scris.

## Mulțumesc, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul senator Liviu Titus Pașca. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea este adresată domnului ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu, de către subsemnatul, Liviu Titus Pașca, Circumscripția electorală nr. 26 – Maramureș, Colegiul electoral nr. 1, Grupul parlamentar al PNL.

Obiectul întrebării: „Modificarea Ordinului MSF nr. 725/12709//2002 privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru copii și se aplică măsurile de protecție specială a acestora”.

## Stimate domnule ministru,

În urma unor audiențe acordate la cabinetul senatorial și după discuțiile purtate cu specialiștii în domeniul asistenței sociale din cadrul Direcției generale de asistență socială și protecție a copilului Maramureș, Serviciul de evaluare complexă, am primit o serie de propuneri referitoare la modificarea Ordinului MSF nr. 725/12709/2002 privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru copii și se aplică măsurile de protecție specială a acestora.

În mod concret, părerile specialiștilor în domeniu converg către ideea modificării și completării ordinului menționat după cum urmează în tabelul pe care o să-l depun spre atenția dumneavoastră.

Aceste modificări și completări vizează: afecțiuni neurologice, tulburări psihice, afecțiuni ale structurii funcțiilor auzului, afectări cardiovasculare, afectări ale structurii sistemului imunitar și ale funcțiilor sale în cazul afectării HIVSIDA, afecțiuni hematologice, tulburări cronice de metabolism și nutriție, afectări ale structurii pielii, anexelor și funcțiilor tegumentelor, „Activități și participare. Factori de mediu”.

Ca urmare a celor expuse, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați dacă veți lua în calcul modificarea ordinului respectiv, având în vedere și propunerile formulate.

Vă mulțumesc și vă asigur de întreaga mea colaborare și considerație.

Solicit răspuns în scris.

Domnule președinte, dacă-mi permiteți, am și o interpelare.

La secțiunea de interpelări.

Bine.

Domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Marcel Bujor.

Întrebarea este adresată domnului ministru Eugen Teodorovici, Ministerul Fondurilor Europene.

Obiectul și motivarea întrebării: „Cum va fi asigurată absorbția fondurilor europene cu ajutorul unor firme fără experți?”

Domnule ministru,

Recent, ați anunțat că ministerul a selectat 39 de firme private cu activități în domeniul recrutării de personal pentru a asigura evaluarea rapidă a proiectelor, a cererilor de rambursare a fondurilor europene depuse de beneficiari, dar și pentru verificarea contractelor de achiziții publice încheiate în cadrul proiectelor finanțate din fonduri comunitare.

În perioada imediat următoare, vor fi selectați experții propuși de societățile comerciale agreate, pentru ca aceștia să înceapă să presteze servicii pentru autoritățile de management, organismele intermediare sau pentru agențiile de dezvoltare regională. Experții vor fi plătiți cu sume cel puțin discutabile, fără a avea garanția că vor desfășura activități mai eficiente.

În contextul dat, domnule ministru, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

– Care mai este rolul ministerului și al angajaților acestuia, în condițiile în care activitatea de expertiză în managementul fondurilor europene este externalizată în beneficiul unor firme asupra cărora există o serie de suspiciuni privind profesionalismul lor?

– Care au fost criteriile de selectare a celor 39 de societăți ce vor recruta experții de care are nevoie ministerul? Care este numărul experților ce urmează a fi angajați?

– Ce raționament economic a stat la baza stabilirii tarifului de 280 de euro pe zi pentru plata serviciilor prestate de acești experți? Care sunt condițiile contractuale în funcție de care va fi evaluată activitatea experților, astfel încât scopul pentru care au fost angajați să fie atins? – În final, nu credeți că ar fi fost mult mai avantajos ca ministerul să angajeze pentru o perioadă determinată acești experți, cu sume mai decente, dar sub controlul statului, și nu al unor intermediari?

Solicităm răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Marcel Bujor. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Firea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Gheorghe Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății, și se referă la „Revizuirea sistemului de salarizare a personalului medical”.

De la 1 iulie se preconizează că medicii vor demara acțiuni de protest, principalele nemulțumiri fiind salariile mici, condițiile de lucru, lipsa dotărilor din unitățile spitalicești, birocrația excesivă în relația medic–pacient, dar și modul superficial în care sunt tratați de către pacienți și autorități. Aceste proteste vor avea efect, în primul rând, asupra pacienților și vor destabiliza întreg sistemul sanitar, mai ales că personalul medical amenință și cu demisii în caz că nu vor fi găsite soluții cu privire la modificarea grilei de salarizare.

Salariile din sistemul sanitar românesc sunt de zece ori mai mici decât media europeană, un medic rezident câștigând echivalentul a 200 de euro, iar un medic specialist, 500 de euro.

Medicii nu sunt motivați să profeseze în țară și aleg să plece în străinătate, statul pierzând, astfel, peste 226 de milioane de euro în ultimii ani prin plecarea din țară a aproximativ 20.000 de medici. Pentru studiile unui medic, timp de șase ani, statul cheltuiește aproximativ 30.000 de lei, iar pentru specializarea lui 21.000 de lei, în condițiile în care 64% din studenții la medicină intenționează să părăsească România.

Având în vedere aceste aspecte, vă întreb, domnule ministru, care sunt măsurile pe care intenționați să le adoptați pentru revizuirea sistemului de salarizare a personalului medical din unitățile spitalicești din România.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator PP-DD, Marcel Bujor. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

O invit la microfon pe doamna senator Gabriela Firea, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ionuț Zisu.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Robert Marius Cazanciuc, ministrul justiției, și domnului Radu Stroe, ministrul afacerilor interne.

## Stimați domni miniștri,

Dată fiind creșterea alarmantă, în ultimele luni, a cazurilor de violență domestică semnalate în mass-media, cel mai recent fiind al artistei Alexandra Stan, vă rugăm să aveți

amabilitatea să ne comunicați statistici oficiale întocmite la nivelul ministerelor pe care le conduceți cu privire la astfel de cazuri și care sunt măsurile active ce pot fi luate pentru a proteja victimele unor astfel de agresiuni.

În această idee, stimați domni miniștri, vă rog să-mi spuneți dacă, potrivit evaluării specialiștilor din ministerele dumneavoastră, actualul cadru legal este sau nu suficient pentru tratarea cu eficiență a acestor situații, iar, dacă nu este, ce modificări considerați că ar trebui aduse.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, Gabriela Firea, senator PSD de Ilfov.

Mulțumesc.

Domnul senator Ionuț Zisu, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereș.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Reîncadrarea activității modelistice în domeniul sportiv”.

## Stimate domnule ministru,

Discuțiile din cadrul Cercului de Aeromodelism de la Palatul Copiilor Pitești au scos la iveală o serie de probleme și disfuncționalități la nivel național cu care se confruntă profesorii care își desfășoară activitatea în acest domeniu.

Astfel, convins fiind de utilitatea și necesitatea sporturilor tehnice în dezvoltarea psihomotorie, dar și competițională a copiilor care urmează aceste cursuri, doresc să vă adresez următoarea întrebare: care sunt pașii necesari pentru reîncadrarea activității modelistice în domeniul sportiv, ținând cont de faptul că modelismul (aero, racheto, navo, auto) este un sport tehnic, nu doar o activitate tehnică, așa cum este el înțeles astăzi?

Pe de o parte, arondarea modelismului în domeniul sportiv creează o stare de normalitate, iar, pe de altă parte, antrenorii angajați la cluburile și cercurile de modelism vor putea beneficia de mai multe facilități prin accederea la competițiile naționale organizate de Ministerul Educației Naționale și de federație.

Convins că există posibilitatea de a aduce, în acest domeniu, acele modificări care să vină în sprijinul copiilor și instructorilor specialiști, aștept cu încredere răspunsul pe care mi-l veți trimite în scris și vă mulțumesc, domnule ministru, pentru parcurgerea acestor rânduri.

Cu stimă, Ionuț Elie Zisu, senator, Colegiul uninominal nr. 4 – Argeș, Partidul Național Liberal. Mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

## Mulțumesc și eu.

Domnul senator Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Marian Valer.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Am două întrebări.

Prima întrebare este adresată Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Național și Investiții Străine, domnului ministru delegat Dan Coman Șova.

Obiectul întrebării: „Taxa pentru Podul Fetești–Cernavodă – cozi de 20 de kilometri și mulți bani aduși statului român”.

veni în sprijinul lor pentru catalogarea sau omologarea semințelor, astfel încât soiurile autohtone românești să nu dispară.

Solicit un răspuns în scris.

Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereș. Mulțumesc.

Domnule ministru,

Aproape fiecare sfârșit de săptămână aduce cu el trafic de coșmar pe Autostrada Soarelui, pe sensul de plecare dinspre litoral.

Cozi de 20–30 de kilometri se formează la punctul de taxare aflat la intrarea în Fetești, astfel încât acea bucată de autostradă ajunge să fie parcursă în două ore! Un timp extrem de mare, un inconvenient la fel de mare pentru cetățenii care se întorc de pe litoral. Este o situație inacceptabilă, care trebuie remediată și care merită o atenție mai mare, inclusiv din partea dumneavoastră.

În plus, taxa de trecere pe Podul Fetești–Cernavodă s-a majorat, anul acesta, de la 11 lei la 13 lei pentru autovehiculele mici. Media precizează că veniturile încasate de CNADNR prin taxa pentru Podul Fetești–Cernavodă a fost de 14,5 milioane de euro, iar lucrările de reabilitare a podului au costat până în 340 de mii de euro anul trecut. Anul acesta, CNADNR estimează venituri în creștere cu 1,5 milioane de euro. Drept urmare, această taxă se dovedește a fi o adevărată „mină de aur” pentru statul român.

Având în vedere cele expuse mai sus, doresc să-mi comunicați:

1. Există deja soluții pentru descongestionarea traficului pe Autostrada Soarelui, îngreunat din cauza punctului de taxare de pe Podul Fetești–Cernavodă?

2. Cum au fost valorificați, anul trecut, banii obținuți în urma taxei pentru Podul Fetești–Cernavodă și ce investiții se vor face, pe termen lung, din banii obținuți anual din taxa pentru acest pod?

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, Alexandru Pereș, senator PDL de Alba.

A doua întrebare este adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Daniel Constantin.

Obiectul întrebării: „Măsuri pentru protejarea soiurilor autohtone de semințe”.

Domnule ministru,

Conform declarațiilor apărute în presa centrală, Uniunea Europeană a înaintat spre dezbatere publică un act normativ din care reiese că se intenționează interzicerea la vânzare a semințelor „necatalogate sau neomologate”.

Dacă această propunere a oficialilor Uniunii Europene se va transpune în practică, țara noastră va fi cea mai afectată din rândul statelor europene, deoarece majoritatea producătorilor de semințe ar putea să dispară de pe piață. Mai mult, și consumatorii vor avea de suferit din cauza acestui fenomen, pentru că nu vor mai beneficia de produse tradiționale românești, care nu conțin substanțe chimice, așa cum conțin majoritatea semințelor din import.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Valer Marian. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Laurențiu Florian Coca.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru, și are ca obiect: „Restabilirea legalității în problema steagului secuiesc”.

În cursul lunii martie anul curent, în urma arborării steagului secuiesc pe clădirea Parlamentului Ungariei și pe mai multe clădiri din județele Harghita, Covasna și Mureș, ministrul afacerilor interne, Radu Stroe, a dat ordin să fie inventariate și ridicate toate steagurile secuiești arborate în România.

Întâmplarea a făcut că în Săptămâna Mare din acest an, respectiv la finele lunii aprilie și începutul lunii mai, am trecut și prin secuime, și prin Budapesta. Cu ocazia trecerii prin capitala Ungariei, am constatat că nu mai este arborat steagul secuiesc pe clădirea Parlamentului, în schimb, cu ocazia unei deplasări efectuate la domiciliul elevei Sabina Elena Muruianu, din orașul Covasna, devenită cunoscută pentru că și-a pus bentiță tricoloră de Ziua națională a Ungariei, am constatat că steagul secuiesc era arborat pe toate primăriile din zona secuimii, începând din comuna Viforoasa, județul Mureș, continuând cu orașele și comunele de pe ruta Sovata – Odorheiu Secuiesc – Miercurea Ciuc – Sfântu Gheorghe – Covasna.

Cu această ocazie, familia elevei Sabina Elena Muruianu mi-a comunicat, revoltată, că dumneavoastră ați fi încheiat un târg cu președintele UDMR, Kelemen Hunor, privind acceptarea tacită a arborării steagului secuiesc în zonă. Încheierea unui astfel de târg mi-a fost semnalată, ulterior, și de preoți, și de ierarhi ortodocși din zonă, precum și de lucrători activi sau în rezervă ai anumitor servicii de informații. Cert este că, de patru luni, steagurile secuiești sunt arborate în județele Mureș, Harghita și Covasna, pe primăriile controlate de UDMR, PCM și PPMT, și că autoritățile județene și centrale ale statului român nu au adoptat, până în prezent, nicio măsură pentru restabilirea ordinii legale și constituționale.

Având în vedere aspectele comunicate, vă solicit să îmi comunicați dacă ați încheiat vreo înțelegere cu președintele Kelemen Hunor privind permisivitatea arborării steagului secuiesc și care este temeiul legal și constituțional al acesteia.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Laurențiu Florian Coca. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Valeriu Todirașcu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei ministru Mariana Câmpeanu, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Obiectul întrebării: „Situația doamnei Berta Costina Ceaușescu, din Râmnicu Vâlcea”.

Doamna ministru,

La biroul meu senatorial din Râmnicu Vâlcea s-a prezentat în audiență doamna Berta Costina Ceaușescu, economist la Serviciul derulare contracte materii prime și servicii auxiliare din cadrul Societății Oltchim – SA.

Domnia Sa a depus la sediul societății cererea cu nr. 11.030/17.05.2013, prin care solicita acordarea concediului pentru creșterea și îngrijirea copilului până la doi ani începând cu data de 21.05.2013 până la data de 18.01.2015, în temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010.

În intervalul cuprins între data completării formularului cererii de acordare a concediului pentru îngrijirea copilului până la vârsta de doi ani și momentul emiterii deciziei de suspendare a relațiilor de muncă, a fost emisă decizia nr. 999 din 15.05.2013 de încetare a contractului individual de muncă, începând cu data de 14.06.2013 – documente pe care le atașez.

Față de această situație de încălcare a dispozițiilor privind legislația muncii prin emiterea concomitentă a două decizii, una de suspendare și alta de încetare a raporturilor de muncă, vă rog să analizați atât actele emise, cât și consecințele juridice produse de aceste decizii.

Solicit răspuns în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul Valeriu Todirașcu. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Alexandru Cordoș.

Întrebare adresată ministrului dezvoltării regionale și administrației publice, domnul Liviu Dragnea.

Obiectul întrebării: „Situația clădirii «Casa Radio» din București”.

## Domnule ministru,

Clădirea situată în București, la intersecția străzii Știrbei Vodă cu Calea Plevnei, numită „Casa Radio”, prezintă o pată pe fața orașului prin monstruozitatea proiectului și aspectul actual de clădire în curs de demolare.

Această situație se prelungește de 23 de ani și se pare că nimeni nu dorește să o îndrepte.

Din informațiile mele rezultă că proprietarul acestei clădiri este statul român, prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, pe care îl conduceți, și că administrarea a fost încredințată către Societatea Comercială „Dâmbovița Center” – SRL.

Ca senator al României, ales în Circumscripția nr. 42 – București, vă adresez următoarele trei întrebări:

1. Care este situația juridică actuală a acestei clădiri?

2. Ce demersuri ați făcut pentru ca această clădire să fie terminată și zona să fie asanată?

3. Care sunt demersurile care se pot face în viitor pentru ca această clădire să reintre în administrarea statului și să poată fi folosită în interes public?

Vă adresez aceste întrebări în baza Legii nr. 544/2001 a accesului la informații publice, pentru că doresc să inițiez o propunere legislativă prin care clădirea respectivă să fie administrată de Ministerul Culturii pentru a fi amenajată ca un complex muzeal care să cuprindă și un viitor muzeu al dictaturii comuniste.

Aștept răspunsul dumneavoastră în scris, în termenul legal.

Menționez că o solicitare similară, cu aceleași întrebări, a fost depusă și în atenția primarului general al Bucureștiului. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Pop Gheorghe, tot din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Întrebarea este adresată domnului Relu Fenechiu, ministrul transporturilor.

Obiectul întrebării: „Confortul călătorilor cu CFR Călători”. Domnule ministru,

Ați depus eforturi susținute pentru privatizarea CFR Marfă, însă în domeniul transporturilor pe căile ferate se află și CFR Călători, care trece printr-o perioadă dificilă din cauza lipsei lichidităților.

Această companie a acumulat datorii uriașe în ultimii ani și unul dintre elementele care au contribuit la acest lucru este nivelul subvenției de la stat. În ultimii cinci ani, s-au acumulat nevoi de finanțare din subvenții care nu au fost niciodată acoperite.

Ștergerea datoriei CFR Marfă va influența constructiv și activitatea CFR Călători datorită faptului că CFR Infrastructură va putea aloca acum fonduri pentru întreținerea și înnoirea infrastructurii feroviare.

## Domnule ministru,

Având în vedere cele prezentate, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza cum va susține și încuraja Ministerul Transporturilor planurile CFR Călători de a asigura condiții moderne de transport în următorii ani.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Ionel Agrigoroaei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului Titus Corlățean, ministrul afacerilor externe, și are ca obiect: „Gestionarea tragediei din Muntenegru”. Ea are și o notă de fundamentare, care este foarte lungă, pe care am să o depun la Secretariatul Senatului, așteptând răspuns în scris. A doua întrebare, care este mai scurtă, este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății, și are ca obiect: „Emiterea cardurilor de sănătate”.

## Domnule ministru,

Implementarea programului de emitere a cardului de sănătate către asistații din toată țara se dovedește a fi un proces extrem de dificil, deși, până în prezent, programul a înghițit milioane de lei de la buget. Nu demult, ați promis că se va relua tipărirea cardurilor, însă nimeni, în afara câtorva arădeni, nu a primit vreun card de sănătate. Populația are nevoie de acest mijloc de a-și dovedi calitatea de asigurat, mai ales că procedura de eliberare a adeverințelor de asigurat este destul de dificilă din cauza birocrației.

Vă întreb, așadar, când va demara procesul de emitere a cardurilor de sănătate. Dar a dosarului electronic? Care sunt fondurile cheltuite până în acest moment de la bugetul de stat pentru implementarea programului?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Agrigoroaei Ionel, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea o adresez domnului Constantin Niță, ministrul delegat pentru energie.

Obiectul întrebării: „Evaluarea Centralei Nucleare de la Cernavodă”.

Domnule ministru delegat,

Guvernul României a aprobat zilele trecute strategia de vânzare a pachetului minoritar de acțiuni de la „Nuclearelectrica”. Dumneavoastră ați declarat că acțiunile au fost evaluate la 300–350 de milioane de euro, ceea ce duce la concluzia că întreaga companie, cu două reactoare nucleare, valorează 630 de milioane de euro, un preț echivalent cu cel de ridicare a trei stadioane.

## Domnule ministru delegat,

Cum a fost stabilit acest preț, în condițiile în care costurile pentru reactoarele 3 și 4 se ridică la peste 6,4 miliarde de euro?

Doresc răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

A doua întrebare o adresez domnului ministru Titus Corlățean, Ministerul Afacerilor Externe.

Obiectul întrebării: „Eliminarea suspiciunilor legate de regionalizarea României”.

Domnule ministru,

Uniunea Europeană a cerut reorganizarea României în regiuni, în caz contrar fiind condiționată de imposibilitatea accesării fondurilor nerambursabile. În mod constant, sute de cetățeni români îmi scriu sau mă abordează în mod direct, fiind îngrijorați că această directivă ar putea face parte dintr-un plan al marilor puteri de a ne desființa ca stat, la un moment dat. După cum știm cu toții, statul român a avut nevoie de 1.800 de ani pentru a realiza unirea tuturor celor ce vorbesc aceeași limbă. De aceea, această posibilitate de divizare, chiar puțin probabilă, sensibilizează și neliniștește populația.

Știm că orice țară este conștientă că noi, românii, uniți într-un singur stat, putem fi mai de folos Europei și întregii

lumi. În cazul unei tentative de despărțire forțată, nimeni nu poate contabiliza pierderile imense la nivel mondial. Personal, știu că o asemenea situație nu ar avea nicio șansă și nu e realizabilă, deoarece patriotismul și dorința de unitate a românilor, ce se declanșează în asemenea momente, vor învinge în lupta cu eventuala inconștiență a altora.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu cele două întrebări pe care le am.

Prima întrebare este adresată domnului Nicolae Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Obiectul întrebării: „Finalizarea lucrărilor de asfaltare la drumul comunal Heci – Probota, comuna Lespezi, județul Iași”.

Stimate domnule ministru,

Prin prezenta, doresc să vă informez despre necesitatea finalizării lucrărilor de asfaltare la drumul comunal Heci – Probota, pe o distanță de 1,6 kilometri, în comuna Lespezi, județul Iași.

Din lipsa fondurilor, lucrarea a fost întreruptă în anul 2008.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog, domnule ministru, să dispuneți alocarea sumei de 1.300 de mii de lei, conform Hotărârii Guvernului nr. 577/1997, în vederea finalizării lucrărilor de asfaltare la drumul comunal Heci – Probota, pe o distanță de 1,6 kilometri, în comuna Lespezi, județul Iași.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebit respect, senator PSD, Florin Constantinescu. A doua întrebare este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Reparații capitale la școlile din satele Vânători, Crivești, Hârtoape, comuna Vânători, județul Iași”. Stimate domnule ministru,

Prin prezenta, doresc să vă informez că, pentru buna desfășurare a activității didactice a elevilor care studiază la școlile din satele Vânători, Crivești, Hârtoape, comuna Vânători, județul Iași, sunt necesare lucrări de reparații capitale.

## Domnule ministru,

Având în vedere faptul că bugetul comunei Vânători nu dispune de fondurile necesare lucrărilor de reparații capitale ale unităților de învățământ, vă rog să dispuneți alocarea sumei de 3.000 de mii de lei pentru școlile din satele Vânători, Crivești și Hârtoape, comuna Vânători, județul Iași. Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebit respect, senator PSD, Florin Constantinescu.

Pentru că nu mai sunt colegi care să prezinte întrebări, pentru stenogramă, vreau să vă informez că la secretariatul Senatului au depus întrebări în scris următorii colegi senatori:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Darius Bogdan Vâlcov, Florian Dorel Bodog, Sorin Constantin Lazăr, Daniel Savu, Trifon Belacurencu, Marius Sorin Ovidiu Bota, Liviu Marian Pop, Ovidiu Liviu Donțu, Gheorghe Saghian și Ionel Daniel Butunoi;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Doina Anca Tudor, Paul Ichim;

– din partea Grupului parlamentar al PDL: Găvrilă Ghilea, Alin Păunel Tișe;

– din partea Grupului parlamentar al PP-DD: Nicolae Marin, Dan Aurel Ioniță, Haralambie Vochițoiu;

– din partea Grupului parlamentar al UDMR: Rozalia Ibolya Biró, Barna Tánczos.

Trecem la următorul capitol al ședinței noastre de astăzi, interpelări.

Începem cu Grupul parlamentar al PSD. Din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit la microfon pe doamna senator Doina Elena Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Victor Ponta, prim-ministru al Guvernului României.

Obiectul interpelării: „Creditorii FNI – restituirea sumelor câștigate de aceștia în instanță”.

Stimate domnule prim-ministru,

La cabinetul meu parlamentar din teritoriu s-au prezentat, în diverse rânduri, mai mulți cetățeni de pe raza județului Botoșani – creditori FNI –, cerând lămuriri cu privire la restituirea de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a sumelor câștigate de către aceștia în instanță, prezentând, în acest sens, sentințe definitive și irevocabile, pe care urmează să le pună în executare prin intermediul executorilor judecătorești. Mi-au prezentat inclusiv răspunsuri ale autorității prin care li se aduce la cunoștință faptul că această instituție nu dispune de fondurile necesare plății sumelor datorate creditorilor FNI și că autoritatea nu a mai efectuat plăți voluntare către acești creditori de la finele anului 2008.

Având în vedere faptul că marea majoritate a acestor persoane sunt foarte în vârstă, sunt bolnave, sumele pe care ar trebui să le primească le sunt mai mult decât necesare pentru plata medicamentelor.

În acest context, cu deosebit respect și cunoscând situația economică actuală, precum și dificultățile financiare, vă rog să ne comunicați ce soluții aveți în vedere în perioada imediat următoare pentru ca aceste persoane, care așteaptă, din anul 2004, restituirea sumelor câștigate în instanță, să își primească aceste drepturi.

Depun alăturat răspunsul primit de către domnul Murariu Mircea, din municipiul Botoșani, de la autoritate, în luna ianuarie 2013.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Liviu Titus Pașca. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Todirașcu Valeriu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Relu Fenechiu, ministrul transporturilor, și domnului Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, de subsemnatul, Liviu Titus Pașca, Circumscripția electorală nr. 26, Colegiul electoral nr. 1, Grupul parlamentar PNL.

Obiectul interpelării: „Necesitatea marcării cu vopsea reflectorizantă a capetelor de pod și de podețe de pe drumurile publice”.

## Domnilor miniștri,

Vă supun atenției, prin această interpelare, rezolvarea unui aspect deosebit de grav, care se petrece pe drumurile publice din România și pe care îl cunoaștem aproape cu toții, indiferent dacă suntem șoferi sau nu: mă refer la pericolul uriaș pe care îl reprezintă capetele de pod și de podețe de pe drumurile naționale și județene. Foarte multe accidente grave s-au petrecut la nivel național, soldate cu morți, răniți grav sau ușor, ca urmare a impactului cu aceste poduri și podețe. Nu de puține ori, lipsa rețelei de iluminare stradală sau, pur și simplu, lipsa iluminatului stradal au dus la producerea de accidente grave după coliziuni cu capetele de pod. În foarte multe localități din țară, administratorii drumurilor nu își permit, din cauza crizei economice, să folosească pe timp de noapte iluminatul stradal.

Consider că trebuie să facem ceva pentru a limita numărul accidentelor de pe drumurile publice, marcând aceste capete de pod și de podețe. Specialiștii cu care m-am consultat, din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Maramureș, Serviciul rutier, spun că cea mai bună variantă ar reprezenta-o vopsirea capetelor de pod și de podețe cu vopsea reflectorizantă de tipul celei folosite la marcajele rutiere.

Pericolul acestor obstacole care ne pun sănătatea și chiar viețile sub semnul întrebării este foarte mare, așa cum arată și o statistică a serviciului Inspectoratului Județean de Poliție Maramureș, care, de exemplu, a insistat foarte mult ca pe drumul Baia Mare – Dej, la reabilitarea sa totală, să existe cât mai puține posibil capete de pod.

Alarmante sunt și cifrele care mi-au fost puse la dispoziție de Serviciul rutier Maramureș, cu privire la accidentele grave care au avut ca mod de producere lovirea unui obstacol în afara carosabilului, cum ar fi poduri și podețe.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Valeriu Todirașcu. Se pregătește, din partea Grupului PP-DD, domnul senator Dumitru Marcel Bujor.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea de astăzi este adresată ministrului sănătății, domnul Eugen Nicolăescu.

Obiectul interpelării este: „Propunerea nr. 4 de creștere a finanțării sănătății fără alocări suplimentare de fonduri de la buget, prin diminuarea costurilor nejustificate generate de fraudele din sistemul de sănătate cauzate de amânarea introducerii cardului electronic de sănătate și prin reducerea furnizării serviciilor medicale doar către cei care nu au datorii către sănătate”.

Domnule ministru,

Până în prezent, am emis și trimis în atenția dumneavoastră trei propuneri de creștere a finanțării sănătății fără alocări suplimentare de la buget, care se realizează prin diminuarea costurilor actuale nejustificate ce decurg din luarea în considerare a unor rapoarte de cost-eficiență. Astfel:

– Propunerea nr. 1, din 15 mai 2013, de stopare a risipei din banii asiguraților, în valoare de sute de milioane de euro anual, constă în definirea corectă a structurii pachetului de servicii de bază, conform studiului de cost-eficiență emis pentru fiecare tip de serviciu medical, care să justifice includerea doar a anumitor servicii medicale, „clasice” sau inovatoare, ieftine sau scumpe, pe principiul: costul soluționării cauzei unei boli este mai mic decât costul efectelor nesoluționării cauzei unei boli, și în limita fondurilor anuale disponibile, care să acopere un număr cât mai mare de asigurați;

– Propunerea nr. 2, din 6 iunie 2013, de stopare a risipei din banii asiguraților, în valoare de peste 50 de milioane de euro anual, prin reluarea urgentă a finanțării activității transplantului renal, care, având costuri de 10 ori mai mici decât costurile dializei, ar putea disponibiliza fonduri pentru soluționarea de noi cazuri de transplant și cu economiile aferente;

– Propunerea nr. 3, din 17 iunie 2013, de stopare a risipei din banii asiguraților, în valoare de peste 40 de milioane de euro anual, prin aplicarea propunerii de identificare a metodei corecte de soluționare a cererilor de analize medicale în laboratoarele publice, printr-un raport prezentat la următoarea contractare anuală în care să se prezinte costurile efectuării fiecărei analize în regie proprie. Prin acest procedeu, analizele neurgente și care au un cost mai mare decât prețul pieței ar putea fi subcontractate de pe piața liberă, la un preț sub nivelul decontării analizelor prin ambulatoriu de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Dumitru Marcel Bujor. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Ion Rotaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Obiectul interpelării: „Prevenirea și combaterea fenomenului de violență în familie”.

Violența în familie reprezintă un fenomen grav cu care se confruntă România, statisticile fiind alarmante. Astfel, cifrele arată că, la fiecare 30 de secunde, o femeie este victimă a violenței domestice și, anual, în România, aproape 800.000 de femei recunosc că sunt maltratate, însă numărul real al cazurilor de violență în familie este mult mai mare. În ultimii șapte ani, aproximativ 800 de femei au murit din cauza violenței domestice în România.

În anul 2012, Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie a fost modificată și completată cu un act normativ care prevede că victima violenței în familie poate cere un ordin de restricție față de agresor. Acest ordin prevede păstrarea distanței de minimum 200 de metri față de persoana vătămată, evacuarea agresorului de la domiciliul comun, interzicerea oricărui contact telefonic sau prin corespondență, însă ordinul de restricție nu poate depăși doi ani. Practic, victimele violenței domestice nu sunt ajutate decât pe o perioadă determinată.

În baza aceleiași legi, a fost înființată, în anul 2004, Agenția Națională pentru Protecția Familiei, în scopul prevenirii și combaterii violenței în familie, iar unul dintre principalele proiecte prevedea organizarea unor adăposturi publice destinate victimelor violenței în familie, care ar fi asigurat protecție, găzduire, îngrijire și consiliere victimelor.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza:

1. Care este strategia ministerului pe care îl conduceți în vederea elaborării și implementării unui program în scopul prevenirii și combaterii violenței în familie?

2. Care este activitatea Agenției Naționale pentru Protecția Familiei?

3. Care sunt măsurile pe care le veți întreprinde pentru realizarea unui serviciu de tip rezidențial în fiecare județ pentru victimele violenței în familie, așa cum este prevăzut în Programul de guvernare?

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu domnului senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Ion Rotaru. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Marin Burlea.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Daniel Constantin.

Domnule ministru,

Agricultura ecologică a câștigat din ce în ce mai mult teren în ultimii ani în România și în întreaga lume. Beneficiind de sprijin din partea Guvernului, acest domeniu s-a înscris într-un trend ascendent în ceea ce privește producția și exportul de produse.

Potrivit datelor centralizate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la ora actuală, se face agricultură ecologică pe o suprafață de 450 de mii de hectare, iar numărul operatorilor de pe piața produselor ecologice a ajuns, în acest an, la 15.000. Exportul de produse bio a înregistrat și el creșteri semnificative de la an la an. Dacă, în 2009, România exporta produse ecologice în valoare de aproximativ 103 milioane de euro, doi ani mai târziu, în 2011, valoarea exporturilor a depășit 200 de milioane de euro.

În februarie 2012, la Nürnberg, un nou pas în facilitarea exportului de produse ecologice a fost făcut prin semnarea Parteneriatului dintre Uniunea Europeană și SUA, care a unificat standardele dintre cele două regiuni pentru obținerea certificării produselor bio.

Din păcate, România nu exploatează la maximum această oportunitate. Țara noastră este exportator doar de materii prime și produse cu un grad redus de procesare pe piața bio, asta în condițiile în care pe piața din SUA cererea de produse ecologice procesate depășește cu mult oferta. Cam la fel stau lucrurile și în statele europene, de aceea România ar trebui să profite mai mult de această deschidere

pe piață, extrem de profitabilă, a produselor ecologice, să înceapă să exporte și produse procesate.

În contextul celor prezentate mai sus, vă rog să îmi comunicați, domnule ministru, dacă ministerul pe care îl coordonați are în vedere elaborarea unor măsuri de sprijin pentru operatorii de pe piața produselor ecologice, în scopul creșterii cantității de produse bio procesate destinate exportului, dar și consumului intern.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu domnului senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Marin Burlea. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, doamnei ministru Mariana Câmpeanu, de către subsemnatul, Marin Burlea, Circumscripția electorală nr. 24, Colegiul uninominal nr. 5 – Iași, Grupul parlamentar PNL.

Obiectul interpelării: „Sesizarea primită din partea Avocatului Poporului, Biroul teritorial Iași”. Stimată doamnă ministru,

La cabinetul parlamentar din teritoriu am primit o adresă din partea Instituției Avocatul Poporului, Biroul teritorial Iași. Această adresă face referire la unele aspecte care au fost prezentate în presă și sunt de competența ministerului pe care îl conduceți.

În principal, este vorba de un articol – „Mutilați pe viață” –, care se referă la accidentele frecvente în perioada verii în rândul copiilor trimiși la muncile câmpului, în multe dintre aceste cazuri copiii rămânând mutilați pe viață.

Se discută reluarea și anumite clarificări în privința dreptului de a proteja și de a asigura sănătatea copiilor, integritatea fizică și psihică, conform art. 49 și art. 22 din Constituția României. Sunt reluate..., de asemenea, art. 5 alin. (2)–(4) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, în care se stabilește că răspunderea pentru creșterea și asigurarea dezvoltării copilului revine, în primul rând, părinților și, în subsidiar, responsabilitatea revine colectivității locale din care fac parte copilul și familia sa, autorităților administrației publice locale.

În aceeași ordine de idei, art. 6 din aceeași Lege nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului stabilește anumite reguli și anumite drepturi ale copilului, referitoare la:

a) respectarea/promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;

b) egalitatea șanselor și nediscriminarea;

c) responsabilizarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești;

d) primordialitatea responsabilității părinților cu privire la respectarea și garantarea drepturilor copilului;

e) descentralizarea serviciilor de protecție a copilului – asta intră chiar în competența ministerului;

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereș. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Laurențiu Florian Coca.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată prim-ministrului României, domnul Victor Viorel Ponta.

Obiectul interpelării: „Licitațiile imobilelor aflate în administrarea RA-APPS”.

Domnule prim-ministru,

Vânzarea imobilelor aflate în administrarea RA-APPS pare a fi un eșec, cel puțin până acum. Deși condițiile de licitație s-au relaxat, consultanții imobiliari spun că strategia de vânzare ar fi proastă: licitațiile sunt anunțate târziu, cei interesați nu pot obține informații despre imobil dacă nu achită sute de euro pentru dosarele de prezentare, pe site-ul RA-APPS nu apar detalii ale imobilelor care urmează a fi vândute, nu se știe dacă acestea sunt locuite sau nu, iar o parte dintre locuințele scoase la vânzare se află în clădiri cu risc seismic ridicat și se solicită un preț foarte mare, peste prețul pieței.

Dacă aceste imobile nu sunt vândute la prima licitație, prețul lor scade cu 10%, la a doua licitație cu 20%, iar dacă nici în urma acestor licitații, în timpul cărora prețul imobilelor ar urma să scadă cu 30%, imobilele nu se vor vinde, atunci se va trece la negociere directă cu potențialii cumpărători. Această procedură ridică numeroase suspiciuni, fiindcă se crede că imobilele vor fi vândute la prețuri extrem de mici.

## Domnule prim-ministru,

## Solicit să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt criteriile în funcție de care s-a stabilit prețul de vânzare a imobilelor aflate pe lista RA-APPS, considerate de consultanții imobiliari ca fiind cotate peste prețul pieței?

2. De ce nu sunt transparente și accesibile procedurile de vânzare ale imobilelor RA-APPS și de ce informațiile despre aceste imobile, transmise la fiecare licitație, sunt foarte vagi?

Solicit un răspuns în scris. Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereș. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Laurențiu Florian Coca, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Viorel Grigoraș, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Robert Cazanciuc, Ministerul Justiției.

Obiectul interpelării: „Desființarea Judecătoriei Bălcești, Vâlcea”.

Domnule ministru,

În urma unei întâlniri cu reprezentanți ai autorităților locale din orașul Bălcești, județul Vâlcea, am primit un memoriu, pe care îl atașez, din partea magistraților și a personalului auxiliar de specialitate, referitor la desființarea Judecătoriei Bălcești și a Parchetului de pe lângă aceasta, ca urmare a Hotărârii nr. 548, adoptată de plenul Consiliului Superior al Magistraturii în ședința din 4.06.2013.

Vă informez că Judecătoria Bălcești are menirea de a răspunde criteriului prioritar de asigurare a accesului la justiție, potrivit Raportului Comisiei Europene pentru evaluarea justiției, pentru un număr de 15 localități arondate, circa 45.000 de locuitori. Acești oameni ar fi obligați să parcurgă 50-80-90 de kilometri, până la Drăgășani, Horezu sau Râmnicu Vâlcea, pentru a se prezenta la instanță. Acest lucru ar presupune îndepărtarea actului de justiție față de cetățean.

Mai adaug faptul că imobilul în care se desfășoară activitatea instanței a fost construit în anul 2000, într-un stil modern, structurat pe trei niveluri – în care funcționează acum judecătoria și parchetul –, aparținând Ministerului Justiției, destinația lui neputând a fi schimbată. Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Domnul senator Viorel Grigoraș, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea din această seară este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării: „Prioritățile Ministerului Educației Naționale”.

Domnule ministru,

De pe site-ul instituției pe care o conduceți am aflat că intenționați să accesați un leasing operațional pentru a achiziționa 800 de microbuze școlare, în valoare de 31 de milioane de euro. Este de apreciat intenția dumneavoastră de a rezolva problema transportului elevilor navetiști, dar, mă întreb, cum veți reuși să plătiți leasingul, când vechile datorii pentru naveta copiilor nu sunt achitate nici la ora actuală? Mai mult decât atât, în toată Europa s-a dovedit că externalizarea serviciilor de transport este benefică.

În numele părinților și al transportatorilor, vă mulțumesc pentru praful în ochi de 14% dat până acum pentru transportul aferent anului școlar 2012–2013.

Țin să vă spun și că practicarea tarifelor diferențiate pe zone kilometrice de către firmele de transport este perfect legală, plecând de la principiul elementar al economiei de piață, dar și ca rezultat al prețului de cost. Utilizarea unui tarif unic limitat superior pe kilometru se poate face prin negociere între operatorii de transport și școli la încheierea contractului de transport.

Revenind la restanțele la plata navetei, sugerez ca, pe perioada vacanței, să se facă plăți substanțiale pentru decontarea navetei, altfel riscăm ca, în septembrie 2013, să asistăm la creșterea alarmantă a abandonului școlar.

Având în vedere situația expusă, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. În bugetul uriaș, prevăzut pentru a contracta utilizarea de microbuze școlare, ați inclus și cheltuielile suplimentare cu șoferii și persoanele desemnate să coordoneze activitatea de transport: salarii, atestate profesionale, licențe, contravaloare carburanți și piese de schimb, asigurări, roviniete etc.?

2. Nu considerați că, înainte de a angaja ministerul în noi cheltuieli, trebuie plătite vechile datorii?

3. Când veți dispune plata diferenței de la 14 procente achitate în prezent pentru naveta elevilor? Vă mulțumesc.

Domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ionuț Zisu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: „Calitatea serviciilor medicale românești”.

Domnule ministru,

Odată cu intrarea în vigoare a Directivei 2011/24/UE, din luna octombrie a acestui an, riscăm să asistăm la fenomenul depopulării masive a sistemului medical românesc, din cauza faptului că este posibil ca medicii specialiști și asistenții bine pregătiți să plece din țară pentru condiții de lucru mai bune și pentru salarii mai mari.

O altă consecință a directivei o va constitui faptul că pacienții care au cel puțin un nivel mediu de trai vor urma medicii români în țările de destinație pentru un tratament mai bun, tratamentul fiindu-le plătit de statul român.

Deoarece directiva va obliga statul român să ramburseze contravaloarea tratamentului, procesul va căpăta amploare, lipsind spitalul de potențiali pacienți și golind vistieria Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în timp ce doar cei săraci vor încerca să apeleze la sistemul sanitar românesc.

Una dintre posibilitățile de remediere urgentă a problemelor, atât în ceea ce privește situația salariaților, cât și cea a pacienților, poate fi o reformă a sistemului de finanțare a sănătății, care să aibă drept rezultat o creștere semnificativă a resurselor financiare alocate unităților sanitare.

## Stimate domnule ministru,

Având în vedere cele prezentate, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza ce modalități de acțiune aveți în vedere pentru a asigura creșterea calității serviciilor medicale din România și care este termenul de implementare a acestora.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Ionuț Zisu, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Ionel Agrigoroaei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată prim-ministrului României, domnul Victor Viorel Ponta.

Stimate domnule prim-ministru,

După cum știți, interzicerea cumulului pensie-salariu în sistemul public de către Guvernul Emil Boc a reprezentat o măsură dură și injustă social, cu un caracter excepțional, născută în contextul unei crize severe și al unei guvernări incapabile să găsească calea corectă pentru România.

Astfel, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 329/2009, Executivul de atunci a instituit o situație de excepție în regimul cumulului pensiilor cu venitul salarial, menită să își producă efecte numai temporar. Ca urmare, în anul 2011, parlamentarii Uniunii Social-Liberale au inițiat un proiect legislativ în scopul anulării acestor efecte negative cu caracter excepțional și al restabilirii ordinii firești. Din păcate, acest demers parlamentar salutar și onorabil al opoziției unite a fost sortit eșecului de către Guvernul Emil Boc.

În consecință, ținând cont de faptul că regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale este în continuare guvernat de normele redactate de Executivul condus de Emil Boc, vă adresez rugămintea de a-mi transmite un răspuns în formă scrisă la următoarele întrebări vizând tema cumulului pensiesalariu:

1. În atenția Guvernului României și pe agenda de lucru a acestuia se regăsește modificarea legislației privind cumulul pensiilor cu venitul salarial?

2. În viitorul apropiat este posibilă modificarea prevederilor legale, în sensul fie de a înlătura efectele capitolului IV din Legea nr. 329/2009, fie de a suspenda partea din pensie care depășește venitul stabilit, și anume câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013?

3. Conform cunoașterii guvernamentale de care dispuneți, fără îndoială, care este orizontul de timp în care se pot opera modificările dorite și asumate de parlamentarii USL asupra capitolului IV al Legii nr. 329/2009?

Cu încredere în răspunsul pe care îl voi primi de la dumneavoastră, vă mulțumesc, domnule prim-ministru, pentru parcurgerea acestor rânduri și vă asigur de întreaga mea considerație.

## Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ionel Agrigoroaei, Grupul parlamentar al PP-DD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea o adresez domnului prim-ministru Victor Ponta.

Obiectul interpelării: „Asigurarea climatului optim pentru investitorii străini”.

## Domnule prim-ministru,

România este cea mai mare oportunitate investițională din Europa în următorii 20 de ani. Am crezut în acest lucru în trecut și l-am reafirmat, în mod oficial, în urmă cu 4-5 luni. Am insistat și insist ca toți factorii decizionali să conștientizeze faptul că țara noastră este în fața unei șanse imense, istorice pentru viitorul economic și social.

Care sunt argumentele și ce avem de făcut? Argumentele nu sunt ale senatorului Ionel Agrigoroaei. Ele sunt enunțate, susținute și prezentate de către cei mai importanți manageri, personalități, specialiști și oameni bine informați din lume. Unul dintre cotidienele de top din țară anunța, cu puțin timp în urmă, că „Mercedes are planuri mari pentru România”, cu investiții de peste 300 de milioane de euro. Consiliul de administrație de la Daimler AG a decis să extindă rețeaua de producție a cutiilor de viteză Mercedes-Benz Cars. Sunt planificate acum capacități suplimentare pentru producția cutiilor de viteze și componente ale motoarelor, scopul fiind de a satisface cererea mare a clienților, cu o flexibilitate mai mare în viitor.

Un alt titlu anunță: „Sondele «made în România» vor fi făcute în trei schimburi pentru Europa, Africa și Asia de către compania texană Lufkin.” România a fost aleasă pentru investiția de peste 140 de milioane de dolari datorită poziției strategice, a tradiției de peste 100 de ani în domeniul industriei petroliere, dar și a personalului calificat. „Încă din primele analize, am fost impresionați de calitatea, educația și competența oamenilor din România, astfel că, dincolo de producție, am realizat aici și un departament de proiectare și unul de IT, ce vor oferi suport pentru întreaga Europă”, declara Jay Glick, președinte și CEO al Lufkin.

În partea a doua a anului, compania va trece în proprietatea General Electric, într-o tranzacție ce depășește 3,3 miliarde de dolari. Deja reprezentanții marelui concern american au vizitat fabrica din România și s-au arătat încântați de investiție. Acest lucru ar putea motiva General Electric să își extindă și să își dezvolte activitățile la noi în țară.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Aș avea o rugăminte la dumneavoastră, domnule senator, pentru viitor, să țineți cont că timpul afectat grupului parlamentar pe care îl reprezentați este, în total, de șapte minute, iar dumneavoastră ați avut o interpelare care a durat mai mult de 10 minute.

Mulțumesc.

Pentru stenogramă, vreau să vă informez că au depus interpelări în scris la secretariatul Senatului următorii colegi senatori:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Șerban Constantin Valeca, Sorin Constantin Lazăr, Marius Sorin Ovidiu Bota, Trifon Belacurencu, Ion Toma, Liviu Marian Pop, Ovidiu Liviu Donțu, Gheorghe Saghian, Ionel Daniel Butunoi;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Paul Ichim;

– din partea Grupului parlamentar al PDL: Marius Bălu, Găvrilă Ghilea, Alin Păunel Tișe, Marius Emil Pașcan;

– din partea Grupului parlamentar al PP-DD: Dan Aurel Ioniță, Haralambie Vochițoiu, Florinel Butnaru, Valer Marian;

– din partea Grupului parlamentar al PC: Cristiana Irina Anghel.

Acestea fiind spuse, declar închisă ședința Senatului de azi, marți, 25 iunie 2013.

Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.25._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647473]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 88/3.VII.2013 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei