Doru Adrian Pănescu

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Obiectul declarației mele de astăzi: „Măsuri ale statului român pentru sprijinirea comunității românești din Ucraina”. Stimați colegi,

Aduc în atenția dumneavoastră problema sensibilă a învățământului în limba maternă cu care se confruntă etnicii

români din Bucovina de Nord, azi parte integrantă a Ucrainei. Datele Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina arată că în prezent în această țară locuiesc peste 400.000 de români.

După cum bine știți, în septembrie 2017 autoritățile ucrainene au adoptat controversata Lege a educației, despre care, într-o rezoluție din 12 octombrie 2017, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a susținut că este „un impediment major pentru predarea în limba minorităților în Ucraina”. Legea a stârnit îngrijorări majore în rândul minorităților naționale din țara vecină, implicit în rândul etnicilor români. Controversa vine din faptul că, prin art. 7 din actuala Lege a educației, nu li se mai permite minorităților naționale să studieze în limba maternă până la sfârșitul liceului, așa cum era prevăzut în legea anterioară.

Noua lege elimină această posibilitate și prevede, în schimb, asigurarea învățământului în limba minorităților doar la nivelul ciclului primar, urmând ca din clasa a V-a, în mod progresiv, numărul obiectelor predate în limba maternă să scadă în favoarea învățământului în limba ucraineană. Motivul invocat de autoritățile de la Kiev este faptul că absolvenții de liceu nu știu într-o măsură suficientă limba ucraineană, că sunt încurajați de unele partide proruse să învețe limba rusă, fapt care conferă control sporit Rusiei asupra tuturor minorităților naționale din spațiul postsovietic.

Însă aceste modificări aduc grave prejudicii comunității românești din Ucraina. Reprezentanții asociațiilor, ai societăților și ai mass-mediei de limbă română din Bucovina de Nord susțin că nu vor mai fi familii de români care să-și trimită copilul la o școală românească doar până în clasa a IV-a, pentru ca apoi acesta să fie nevoit să învețe limba ucraineană. În mod pragmatic, se va opta pentru învățământ în limba ucraineană încă de la intrarea la școală a copilului. Drept urmare ideea apartenenței la etnia română se va dilua treptat.

O veste bună, din fericire, este că acel controversat art. 7 din Legea educației va intra în vigoare, în urma recomandărilor Comisiei de la Veneția, abia în 2023, lăsând loc unei perioade de tranziție pentru trecerea de la învățământul în limba minorităților la cel în limba de stat. Intervalul acesta ne permite și nouă, ca stat, să sprijinim diaspora românească și sunt de salutat unele măsuri deja întreprinse.

Astfel, vă reamintesc că, încă din septembrie 2017, plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților a adoptat, cu unanimitate de voturi, declarația referitoare la modificarea Legii educației din Ucraina, stabilind o serie de principii care să genereze dezbateri și negocieri cu autoritățile ucrainene privind modificarea acestor prevederi.