Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·1 aprilie 2019
other · adoptat tacit
Traian Băsescu
Discurs
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Permiteți-mi ca, în mod colegial, să vă doresc casă de piatră și să aveți copii, așa cum ați spus, că vreți să mai aveți copii. Mi-a plăcut mult că și cei doi copii au fost în poză cu dumneavoastră.
Legat de modificarea legii și de stabilirea prin lege că doar 5% din rezerva de aur poate fi ținută în străinătate, cred că este o mare greșeală și noi facem un exercițiu de naționalism populist fără acoperire, profitându-se de faptul că cetățenii nu înțeleg mecanismul credibilității internaționale. Dacă această lege va trece, Banca Națională va trebui, va putea să mențină în străinătate 5 tone de aur din cele... 5,3 tone de aur ca garanție.
Vreau să privim puțin la realitate. Ni se pare astăzi că dăm peste margini de stabilitate și de resurse. Este greșit. Vă rog să luați notă de faptul că pe plan internațional sunt foarte mulți specialiști care estimează în 2020–2021 o nouă criză a datoriilor statelor, lucru care este perfect posibil, din cauza faptului că, după criza din 2008–2009, statele, în loc să-și reducă datoriile, și-au crescut datoriile, continuând cu împrumuturile nesăbuite. Într-o situație de criză n-o să știm cum să fugim mai repede cu aurul la Londra să arătăm că avem rezervă. De aceea, cred că este greșit ceea ce ne pregătim să facem și sugestia mea este să lăsați atribuțiunile Băncii Naționale așa cum sunt din acest punct de vedere și să nu avem o intervenție politică într-un moment care ni se pare că este potrivit, dar care se poate răsturna într-o noapte. Și colegii de la ALDE vă pot confirma că la intrarea în criză, în 2008, în luna octombrie, când se aflau la guvernare și aveau premier, li se părea că duduie economia și într-o singură lună economia României s-a prăbușit cu opt procente și acolo a rămas un an de zile. Deci rezerva aflată în străinătate înseamnă și o garanție de vreme rea.
Gândiți-vă, de asemenea, la costurile de repatriere. Să nu vă imaginați că o astfel de cantitate de aur va fi transportată cu multă ușurință și într-un singur transport. Gândiți-vă la costurile pentru securitatea acestei cantități și la costurile de repatriere.
Un alt lucru asupra căruia am putea să reflectăm. În momentul de față există o țară foarte mare care și-a repatriat rezerva de aur, dar n-o mai crede nimeni după ce și-a repatriat-o și suspiciunile mari sunt că acea țară a și modificat calitatea aurului pe care l-a declarat înainte de a-l repatria, deci o diminuare a calității aurului prin amestec, ceea ce-i creează probleme. Aș vrea să aveți în vedere că este o practică, sunt niște reguli de bună practică pentru o țară. Dumneavoastră cam tratați România precum o țară cu triplu A. Nici măcar Germania, care are rating triplu A, nu și-a permis să repatrieze cantități de aur extrem de importante; are încă depozite foarte mari de aur în străinătate.
Aș vrea să mai fac o mențiune. Aurul trebuie tratat la fel ca valuta. Cine crede că cele 34 de miliarde de euro echivalent se află depozitate în vreo cameră pe la Banca Națională se înșală. Pentru a fi crezută, Banca Națională trebuie să depoziteze acești bani în bănci străine, bănci care pot garanta, să-i investească, într-un fel sau altul, pentru a-i pune să producă ceva. Nu-i cazul aurului. Foarte mulți din banii din rezervă sunt investiți.