Laura Iuliana Scântei

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege senator,

Stimați colegi senatori,

Declarația mea politică de astăzi are ca obiect ședința comună a guvernelor din România și Republica Moldova, stabilită pentru data de 23 martie 2017, la Piatra Neamț.

„Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru”, spunea în 2011 Majestatea Sa Regele Mihai, adresându-se Parlamentului reunit.

Pentru a doua oară de la instalarea sa, Guvernul Grindeanu-Dragnea dă o nouă palmă Iașiului și ieșenilor. Nu a fost suficientă alocarea pentru Iași a celui mai mic buget dintre bugetele pentru infrastructura județeană aprobate pentru cele șase județe ale Moldovei, nici refuzul de a acorda banii necesari pentru realizarea autostrăzii Târgu-Mureș– Iași–Ungheni sau pentru extinderea Aeroportului Internațional Iași cu linie cargo. Săptămâna aceasta, Guvernul, în data de 23 martie 2017, va organiza la Piatra Neamț ședința comună a guvernelor din România și Republica Moldova, în contextul marcării, pe 27 martie, a unirii din 1918 a Basarabiei cu România.

Lipsa de cultură istorică a Guvernului PSD ar fi fost, poate, salvată de existența în intențiile acestui Guvern a unor proiecte și soluții concrete pentru dezvoltarea Moldovei, dar, în lipsa unor bugete solide pentru dezvoltarea județelor din regiunea Moldovei, Guvernul Grindeanu-Dragnea se mulțumește să-și răsplătească liderii obedienți ai unor filiale PSD, cum este cea de la Neamț, cu ședințe de guvern care sfidează istoria și cetățenii.

Puțin probabil ca ieșenii, nemțenii și locuitorii din celelalte județe ale Moldovei să mai creadă că prin ceremonii și ședințe de partid deghizate în ședințe de guvern mai pot primi atenție și respect de la actualul Guvern. Cei 4,5 milioane de locuitori ai Moldovei sunt martori la neputința de a guverna a actualului Cabinet, la o lipsă de viziune și de proiecte pentru întreaga Moldovă.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

„Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie”, spunea Regele Mihai.

Pentru cei care mai au morală, credință și memorie, le reamintesc că, în martie 1917, Iașiul era, de aproape cinci luni, capitala României, iar oamenii politici ai vremii, cu adevărat iubitori de țară, precum I.C. Brătianu, președintele Consiliului de Miniștri, Emanoil Porumbaru, președintele Senatului, ceilalți senatori și deputați înțeleseseră că venise timpul jertfelor supreme pentru realizarea unui ideal al tuturor românilor. La Iași, Senatul, întrunit acum o sută de ani, în aula Universității „Alexandru Ioan Cuza”, și Adunarea Deputaților, în sala Teatrului Național din Iași, aveau să adopte cele mai importante decizii politice pentru salvarea României din cumpăna războiului și pentru realizarea Marii Uniri din 1918.

Tot la Iași, în urma Proclamației Regelui Ferdinand din 23 martie 1917 – o coincidență nefericită cu 23 martie 2017 –, acesta promitea pământ țăranilor și „o mai largă participare la trebile Statului”. Parlamentul avea să adopte la Iași primele legi reformatoare ale țării: Legea agrară și Legea electorală.