Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·26 februarie 2018
Dezbatere proiect de lege · adoptat
Allen Coliban
Discurs
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Cred că este util să înțelegem complexitatea acestei probleme aduse în discuție. Într-adevăr, vorbim despre 13.500 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia și ni se
spune că acești angajați depind de extinderea exploatărilor de lignit pentru a-și menține locurile de muncă, exploatare de lignit care nu se poate face altfel decât cu eliminarea unor suprafețe din fondul forestier, respectiv cu tăierea de păduri. Ni se spune, de asemenea, că este foarte urgentă această măsură, este necesară a fi adoptată cât mai devreme. Întrebarea mea este: de unde această urgență?
Niște oameni politici cu experiența dumneavoastră, domnilor, experiență pe care – nu-i așa? – țineți să ne-o amintiți de fiecare dată, niște oameni politici cu asemenea experiență de ce lasă lucrurile să ajungă în al 12-lea ceas? Este o întrebare.
A doua întrebare este: de ce această măsură nu vine ca soluție din partea Guvernului și vine din partea parlamentarilor? Și aici ar putea fi o explicație găsită în faptul că o propunere venită din partea Guvernului ar necesita un studiu și o fundamentare foarte bine făcute, pe când singura fundamentare pe care o avem la dispoziție pentru această inițiativă este că, pur și simplu, nu există alte soluții.
Ne îndoim de acest fapt!
Mai mult, să ne uităm un pic la Codul silvic, care permite scoaterea din fond forestier a unor suprafețe, evident cu niște compensații, compensații care se traduc în reîmpăduriri, reîmpăduriri care se fac în regim pornind de la 1 la 3 sau 1 la 5, în cazul de față. Întrebarea este: de ce nu pot fi făcute aceste reîmpăduriri? De ce Complexul Energetic Oltenia nu are soluții în această direcție?
Practic, ce face legea? Permite acestui operator să facă aceste scoateri de terenuri din fondul forestier, cu plata unor compensații bănești. Și să ne uităm un pic ce se întâmplă cu aceste compensații. Ele ajung la Ministerul Mediului într-o... și la Ministerul Apelor și Pădurilor, pentru un fond de regenerare și reîmpădurire. Care sunt datele acestui fond?
Noi avem, la ora actuală, 2,2 milioane de hectare de terenuri degradate care sunt pretabile acestor reîmpăduriri. Dacă adăugăm și partea de perdele forestiere, ajungem undeva la 2,5 milioane de hectare, pe care noi ar trebui să le reîmpădurim. Noi, de fapt, anual, împădurim și regenerăm undeva între 25.000 și 30.000 de hectare, undeva la 1%. Asta înseamnă că în 100 de ani, în ritmul actual, vom reuși să împădurim ceea ce ar trebui să împădurim.
Mai mult, fondul forestier este garantat de stat și există legislație în domeniu. Prin urmare, de ce avem nevoie să facem o lege care să scoată din fondul forestier și să încalce cumva acest principiu al garantării? Dacă s-ar respecta principiul compensării în regim de 1 la 3 sau 1 la 5, acest lucru ar asigura nu doar conservarea fondului, ci și diminuarea unor efecte ale amprentei de carbon, pentru că, dacă vorbim despre exploatările de lignit, în zona acestor exploatări se produc și niște efecte secundare, respectiv pulberi, poluarea aerului.