Stenogramă plen

2. Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal;

Vă mulțumesc... Vă mulțumesc, doamna președinte.

...unitar și coerent fenomenului violenței domestice în România și astfel putem stopa cazuri care au escaladat în ultima perioadă și care au terifiat țara. Și mă refer la cele două cazuri de crimă, de la Titu și de la grădinița din sectorul 2 din București.

Prin urmare, vă rog..., și Guvernul propune trecerea prin procedură de urgență a prezentului proiect de lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Rugămintea: mai scurt. Doar susținem procedura de urgență, nu facem astăzi dezbatere pe conținutul proiectului.

Vă supun aprobării.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (b522/25.10.2017).

Dacă sunt inițiatorii prezenți?

Doamna senator Doina Silistru, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cerem procedura de urgență, având în vedere situația care există la nivel de țară în ceea ce privește vânzarea terenurilor din România.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Fac precizarea că este punctul 3 de pe ordinea noastră de zi.

Vă

Revenim la punctul 2, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice (b53/23.02.2018).

Domnule secretar de stat de la MAI, Mihai Valeriu, vă rog.

## **Domnul Valeriu Mihai** _– subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține adoptarea prezentului proiect de lege în procedură de urgență.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Vă supun aprobării procedura de urgență.

Trecem la punctul 2, proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor cu privire la rezultatele Agendei europene privind migrația – COM(2017) 558 final.

O invit la cuvânt pe doamna Gabriela Crețu; doamna senator Gabriela Crețu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Conform obligației pe care și-a asumat-o, Comisia Europeană informează parlamentele naționale asupra aplicării și a efectelor aplicării Agendei privind migrația. În acest caz este vorba de o evaluare intermediară a ceea ce s- a pus în aplicare până acum, la care se adaugă și propuneri suplimentare în privința adaptării la noul context.

Se apreciază că până la acest moment _hotspoturile_ din Grecia și Italia s-au dovedit a fi un succes, pentru că au reușit totuși să îmbunătățească gestionarea fluxurilor de refugiați. În aceeași măsură este apreciată instituirea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă.

Fac precizarea că, în contextul crizei refugiaților sirieni, programele de ajutor umanitar ale Uniunii Europene au furnizat, încă de la începutul crizei, sprijin persoanelor care aveau nevoie în interiorul Siriei, precum și celor două milioane și jumătate de refugiați aflați în Egipt, Irak, Iordania, Liban, Turcia și Balcanii de Vest. De asemenea, s-au cheltuit 430 de milioane de euro pentru sprijinirea gestionării situației refugiaților din Grecia.

În cadrul comisiei noastre raportor a fost domnul senator Titus Corlățean, care vă poate da și detalii suplimentare cu privire la evaluarea pe care o face la acest moment Comisia Europeană în privința felului în care s-a reușit gestionarea fluxului de refugiați, din Siria în special.

Drept urmare vă propunem un raport simplu, care se găsește în format oficial pe pagina noastră de internet.

Dacă sunt intervenții? Doamna senator Sbîrnea, vă rog, microfonul 3.

Trebuie menționat faptul că numai în anul 2016 Uniunea Europeană a relocat sau a acordat azil unui număr de peste 720.000 de refugiați, de trei ori mai mult decât Australia, Canada și Statele Unite luate împreună.

Agenda europeană privind migrația stabilește, de asemenea, o abordare cuprinzătoare, care tratează toate aspectele migrației, pe baza a patru domenii: migrația neregulamentară, gestionarea frontierelor, politica în materie de azil și migrația legală.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Domnule Titus Corlățean, vă rog, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doar câteva lucruri pe scurt, fără a mai detalia ceea ce în mod corect a fost prezentat de președinta comisiei noastre de afaceri europene și de doamna senator care m-a precedat.

Un singur lucru aș vrea să subliniez. Conținutul documentului pe care-l propunem, spun eu, este corect echilibrat, însă cu preocupare am văzut anumite evoluții în ultimii ani; e adevărat, pe fundalul acestei presiuni foarte mari la care Europa trebuie să facă față, presiunea migraționistă _lato sensu._ Există însă o tentație din partea unei Europe care s-a constatat a fi și egoistă, atunci când interesele îi cer, și lipsită de respect față de niște lucruri care sunt importante la nivelul dreptului internațional și la care și Uniunea Europeană, prin statele membre, s-a angajat. Există o tentație și din rațiuni, din considerente de natură politică internă, în special în statele vest-europene, care, pe scurt, înseamnă transformarea – și e un proces foarte interesant –, transformarea conceptului de refugiat, ceea ce necesită protecție prin instrumentele de drept internațional umanitar, acea persoană sau familie care fuge dintr-o zonă de conflict sângeros pentru a-și salva viața; ca să simplific, transformarea refugiatului în imigrant sau migrant ilegal. Care sunt consecințele? Nu doar discursul public politic, care generează voturi în anumite situații, ci și transformarea în instrumente juridice obligatorii la nivel european, deci și pentru statele membre, transformarea în migrant ilegal înseamnă scoaterea refugiatului, nu a celui care vine în scop terorist, să spunem, ci transformarea refugiatului, care are dreptul la ocrotire umanitară cât timp este o zonă de conflict și nu se poate întoarce în țara lui, transformarea și deplasarea lui în centre de detenție. Pentru că migranții ilegali sunt plasați în centre de detenție, cu o procedură care este mult mai scrupuloasă și care înseamnă adesea refularea înapoi în zona de conflict, acolo unde viața acelui refugiat este pusă în pericol.

E o tendință asupra căreia trebuie să fim și noi atenți, mai ales că normele de drept internațional umanitar – Convenția de la Geneva și tot sistemul de convenții din 1949 încoace – înseamnă necesitatea de a ocroti ființa umană, și nu de a o împinge la loc, pentru că te deranjează pe tine, Europă vest-europeană, foarte confortabilă în egoismul său.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Mihail, vă rog, microfonul 2.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Voiam să subliniez faptul că raportul menționează ajutorul important pe care Uniunea Europeană îl acordă țărilor care primesc refugiați și aș vrea să accentuez rolul unor țări ca Iordania, care suportă o presiune demografică și economică extraordinară în acest proces. Și am fost surprins că în raport se vorbește foarte puțin de tot ce înseamnă relocare, a fost deja menționat de o antevorbitoare. România a relocalizat mai puțin de 1.000 din cei peste 4.000 de refugiați pe care s-a angajat să-i adopte, dar suntem totuși o țară care-și respectă angajamentele, chiar dacă trebuie să accelerăm, față de alte țări precum Ungaria și Polonia, care refuză să intre în acest proces la nivel european, ceea ce ne face să fim foarte clari că nu sunt modele de adoptat pentru noi.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt intervenții? Înțeleg că nu.

Ba da, mai e una, Tánczos Barna.

Da.

Domnule Tánczos Barna, vă rog, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Antevorbitorul meu, domnul ministru, are o vastă experiență și are dreptate în ceea ce a afirmat. Are o vastă

experiență în tot ce înseamnă politică europeană. Am constatat și constatăm zi de zi că acest fenomen la nivelul Uniunii Europene este scăpat absolut complet de sub control. Și sunt extrem de periculoase abordările la ambele capete extreme ale fenomenului. Nu putem afirma că toți sunt refugiați, la fel cum nu putem afirma că toți cei care vin în Europa, din diverse motive, sunt imigranți ilegali. Și de aceea spun că ambele abordări de extremă sunt extrem de periculoase și Europa trebuie să găsească soluții pentru a stăpâni acest fenomen.

Astăzi în Europa nu poți să intri cu acte în regulă nici cu o pisică în geantă sau nu poți să aduci un cățeluș fără pașaport și fără acte legale. Am constatat în schimb că au intrat milioane de persoane cu destinație incertă, cu țara de proveniență incertă, cu situația imediat următoare incertă. Deci fenomenul este unul amplu, trebuie stăpânit și trebuie un management eficient la nivelul întregii Europe și trebuie o abordare extrem de serioasă.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt intervenții? Nu mai sunt.

În aceste condiții,

2. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu – O abordare strategică privind reziliența în cadrul acțiunii externe – JOIN(2017) 21 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Doamna senator Crețu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de un document nelegislativ, la care raportor a fost tot domnul senator Titus Corlățean.

Relevanța acestuia constă în faptul că Comisia Europeană și Serviciul de Acțiune Externă își prezintă strategia, care de data aceasta presupune o schimbare: de la abordarea concentrată pe cum reacționăm la o situație de criză, de stres, de șoc, deci o gândire pe termen scurt, la o abordare diferită a crizelor externe, mai structurată, pe termen lung, cu accent pe anticipare, pe prevenție și pe pregătire a Uniunii Europene și a statelor membre pentru reacție în cazul în care crize se petrec.

În cadrul comisiei și al dezbaterilor noastre am apreciat această schimbare de abordare mai politică, mai strategică și, pe de altă parte, am solicitat clarificări, pe care le găsim în textul proiectului de hotărâre, legate de anumite concepte, interacțiuni, moduri de transpunere în practică a acestor idei foarte bune. De asemenea, am subliniat și necesitatea operaționalizării și includerii aspectelor legale în ceea ce privește consolidarea rezilienței la nivel european.

Cum raportor a fost Titus Corlățean, bănuiesc că vrea să adauge câteva lucruri.

Deci vă propunem o opinie succintă adresată Comisiei Europene în linia în care am vorbit anterior, mai curând de operaționalizare și clarificare a principiilor propuse în comunicarea de față.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Domnule Titus Corlățean, vă rog, cu rugămintea, la toți colegii, să fim scurți și la obiect, ca să putem parcurge toată ordinea de zi.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Scurt și la obiect. E bine totuși să spunem un lucru, ca doamnele senator, domnii senatori să aibă elementul de bază, pentru că această comunicare va însemna instrumente noi, va însemna buget, va însemna acțiune mult mai strategică a Uniunii Europene și o contribuție a României. Și trebuie să știm despre ce e vorba, pe scurt, cu acest – scuzați-mi expresia – așa-zis „animal ciudat”. Ce-o fi cu reziliența asta? Vreau doar, foarte pe scurt, să dau mai întâi definiția asta, ca să știm exact despre ce e vorba, și pe urmă două considerente.

Există o definiție dată încă într-o comunicare a Comisiei Europene din 2012: „Reziliența este capacitatea unei persoane fizice, a unei gospodării, comunități, a unei țări sau a unei regiuni de a rezista, de a se adapta, de a-și reveni rapid din situații de stres și de șoc.”

Ce propune Comisia Europeană – și propune corect – este ca modul în care Uniunea Europeană utilizează mecanismele sale în materie de reziliență în politica externă, atenție!, să fie trecut într-o abordare mult mai strategică. Ea privește reziliența statală și societală. E o abordare care va implica resurse pentru, de exemplu, prevenirea conflictelor, pentru combaterea amenințărilor hibride, securitatea cibernetică, protecția infrastructurilor critice, campaniilor externe de dezinformare. Se va apleca și asupra modului în care în statele partenere, statele asociate, în statele terțe care colaborează cu Uniunea Europeană vor fi promovate modele de bună guvernare – și Uniunea Europeană poate ajuta –, a modului în care sistemele sunt mai incluzive, apropo de modele de dezvoltare socioeconomică durabilă, echilibrată, inegalitățile, vulnerabilitățile socioeconomice. Închid treaba asta, pentru că acest instrument va da, de exemplu, răspuns la ceea ce am discutat mai devreme: la modelele de subdezvoltare, de criză, de războaie, care generează, de exemplu, valuri de refugiați sau de migrație.

Deci e o chestiune foarte inteligentă, în opinia mea, propusă de o manieră destul de sofisticată, mai strategică. Nu intru în amănunte, aveți toate elementele în proiectul pe care l-a menționat doamna președinte al Comisiei afacerilor europene, și invit colegii să voteze pentru aprobarea acestui document.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt intervenții pe acest subiect? Nu mai avem intervenții.

3. Proiectul de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Social European și Comitetul Regiunilor – Combaterea conținutului ilegal online – Către o responsabilitate sporită a platformelor online – COM(2017) 555 final.

O invit pe doamna senator Crețu, reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.

Cu aceeași rugăminte: scurt și la obiect, ca să putem parcurge ordinea de zi.

Mulțumesc, domnule președinte. În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost colegul senator domnul Cătălin Toma.

Prin această comunicare..., deci nu e vorba, din nou, de un act legislativ, e vorba de o comunicare, prin care Comisia Europeană stabilește un set de orientări și principii adresate tuturor platformelor online în vederea intensificării luptei împotriva conținutului online ilegal. În cooperare se face acest lucru cu autoritățile naționale, cu statele membre și cu alte părți care sunt interesate în controlul conținutului online ilegal.

Urmărește să ofere clarificări platformelor cu privire la răspunderea pe care ele o au atunci când vehiculează conținut ilegal și cum trebuie să elimine conținutul ilegal sau să-l blocheze.

Vizează răspândirea tuturor bunelor practici care au existat până acum în ceea ce privește diferitele forme de conținut ilegal și promovarea cooperării mai strânse între platforme și autoritățile competente.

Dezbaterea s-a făcut cu participarea autorităților naționale responsabile, care sunt conștiente de conținutul comunicării și lucrează în acest domeniu.

Propunem un raport simplu pentru comunicarea de față.

Mulțumesc.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu avem intervenții. Vă supun aprobării...

Scuzați-mă, domnule senator! Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

O foarte scurtă intervenție. Eu aș vrea să subliniez legătura care există între această hotărâre și educație. De ce? Veți fi de acord că în momentul de față internetul este printre cele mai importante resurse educaționale. Și în acest sens există o strategie europeană intitulată „Un internet mai bun pentru copii”, iar raportul pe care-l discutăm este parte a acestei strategii.

Elementul important, deja subliniat și de doamna președintă a comisiei, este faptul că această hotărâre aduce unele clarificări în ceea ce privește responsabilitatea celor care găzduiesc informații pe internet. Termenul în engleză – „hosting”. Tocmai prin acest mecanism de _hosting_ se întâmplă adesea ca un conținut nepotrivit să apară pe internet.

De asemenea, am observat că hotărârea asigură un echilibru între partea legislativă care se hotărăște la nivelul Uniunii Europene și cea care revine fiecărei țări în parte.

noastră face eforturi în acest sens pentru sporirea nivelului de securitate cibernetică.

Atragem atenția însă Guvernului pentru a promova cu celeritate Proiectul de lege privind asigurarea nivelului comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice, dat fiind că termenul final de transpunere a directivei este 9 mai 2018. Mulțumesc.

Apreciez ca favorabile raportul și hotărârea.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator Pănescu.

Dacă mai sunt alte intervenții? Înțeleg că nu.

Mergem la punctul 4, Proiectul de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Valorificarea la maximum a NIS – Către punerea în aplicare eficace a Directivei (UE) 2016/1.148 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune – COM(2017) 476 final.

Dau cuvântul doamnei senator Crețu, Comisia pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.

Mulțumesc.

Dacă comunicarea anterioară se referea la conținuturile care circulă în mediul online, această comunicare se referă la asigurarea securității sistemelor, a rețelelor care asigură circulația conținuturilor.

În cadrul comisiei a fost raportor domnul senator Radu Ștefan Oprea, pe vremea în care nu era încă ministru.

A avut loc o dezbatere a conținutului extrem de serioasă, cu participarea Ministerelor Comunicațiilor și Societății Informaționale, Afacerilor Externe, inclusiv a Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO.

Drept urmare, documentul... Subliniem faptul că documentul oferă orientări cu privire la o serie de aspecte esențiale pentru ca Directiva privind securitatea rețelelor să poată fi transpusă. E vorba de obligația statelor membre de a adopta o strategie națională de securitate cibernetică, de instituire a... de autorități naționale competente sau puncte unice de contact și echipe de intervenție în caz de incidente de securitate informatică. Cerințele... Și, de asemenea, stabilește cerințele de securitate și de notificare a incidentelor care se aplică operatorilor de servicii esențiale și furnizorilor de servicii digitale.

În ansamblu, salutăm inițiativa Comisiei Europene de a furniza informații, orientări și recomandări în vederea transpunerii corecte a Directivei privind securitatea informatică și facem precizarea că, la noi, CERT-RO, adică organismul românesc, reprezintă România în grupul de cooperare, beneficiind de toate bunele practici, și țara

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu avem intervenții.

5. Proiectul de hotărâre referitoare la Documentul de reflecție privind viitorul apărării europene – COM(2017) 315 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Crețu, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Documentul face parte din marile documente de reflecție din această perioadă care vizează refondarea Uniunii Europene. În cadrul comisiei a fost raportor domnul senator Titus Corlățean. Propunerea, documentul de reflecție al Comisiei Europene a fost discutat în mai multe ședințe, dintre care și o ședință specială în care l-am invitat pe ministrul apărării, domnul Mihai Viorel Fifor, pentru o discuție detaliată și amplă asupra principiilor, dar și asupra elementelor concrete legate de viitorul apărării comune. Documentul Comisiei Europene prezintă scenarii ca și în cazul Cărții verzi privind viitorul Uniunii Europene. E vorba de trei scenarii, în care primul ar fi cooperarea pentru securitate și apărare, care abordează o viziune interguvernamentală asupra apărării, al doilea scenariu – securitatea și apărarea partajate, care vine cu ideea unei solidarități financiare și operaționale între statele membre și cu ideea că Uniunea Europeană ar putea să completeze din fonduri proprii fondurile necesare pentru dezvoltarea apărării comune în această variantă, și un al treilea scenariu – securitate și apărare comune, care prevede elaborarea progresivă a unei politici comune de apărare a Uniunii, care să conducă în final la apărarea comună, în temeiul art. 42 din Tratatul Uniunii Europene.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Ca urmare a analizei am elaborat o opinie extrem de nuanțată. Am să îi las colegului Titus Corlățean mai întâi dreptul de a lua cuvântul în calitate de raportor, după care mă înscriu și eu la cuvânt.

Vă mulțumesc. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Domnul Titus Corlățean. Vă rog. Microfonul 3.

Am reținut rugămintea, domnule președinte, ca intervenția să fie concisă. În 90 de secunde încerc, pentru că tema chiar ar fi meritat mai multă dezbatere.

Obiectivul pentru realizarea acestei uniuni a apărării și securității, obiectivul temporal este 2025.

Se lucrează, declarativ, cel puțin, pe trei scenarii, care au fost menționate de doamna președinte, de la cel mai puțin angajant, deci simpla cooperare interguvernamentală între state, până la formule mai ambițioase, fie „Securitate, apărare partajate” – s-a menționat –, fie „Securitate și apărare comune”, ceea ce înseamnă altceva.

Pe scurt, nimic nu este bătut în cuie. În clipa de față, scenariile sunt evolutive și este posibil ca în final să fie o combinație de acțiuni cu aplicabilitate pe toate cele trei scenarii. Ce am subliniat noi? Interesul nostru legat de industria de apărare europeană, acolo unde industria românească trebuie să aibă o contribuție, trebuie să fie mai competitivă și trebuie să aibă și partea sa de acces la resurse, că și asta este o chestiune importantă. Și deschid o paranteză. Bine a fost că, în sfârșit, după 26 de ani, în România, am reușit în 2016 – și o spun cu modestie, și la propunerea subsemnatului – să avem o Lege a industriei naționale de apărare, cu consecințe care, cred eu, se vor vedea pe termen scurt, mediu.

Am subliniat necesitatea unei bune coordonări în politicile de securitate, apărare ale UE, cu principalii parteneri, în primul rând cu Alianța Atlanticului de Nord și cu sublinierea faptului că, din punctul de vedere al României, NATO va rămâne principalul garant de securitate al țării încă cel puțin o mai lungă perioadă de timp. Și în final... Și aici a fost elementul în care n-am avut unanimitate în comisie și trebuie să spun că a fost un pic cu surpriză, cel puțin pe o anumită direcție ideologică din colegii prezenți, o reticență, nu știu de ce, la reafirmarea unui angajament internațional al României, bazat pe acordul politic al tuturor partidelor politice parlamentare, până sus la nivelul președintelui, contribuția noastră cu cei 2% din produsul intern brut pentru zona de apărare. Am avut un vot partajat aici. Din fericire, a fost o majoritate. Eu invit însă colegii să voteze acest document, care include și un angajament internațional care... Or – și înțeleg considerentele de natură socială, economică, investiții, resurse alocate – lucrurile astea care necesită o dezbatere trebuie totuși respectate, sunt un angajament și nu cred că putem să punem sub semnul întrebării acest angajament internațional.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Crețu.

Am o respectuoasă rugăminte la toți colegii. 27 este termenul de adoptare tacită la primele cinci inițiative

legislative. Trebuie să le dezbatem neapărat astăzi. De aceea rugămintea să fim mai la obiect și să avem intervenții scurte.

Mulțumesc mult.

Extrem de la obiect. O să vedeți că e foarte important ceea ce spun.

Munca la acest raport, subliniez încă o dată și apreciez, a fost excepțională: și a lui Titus Corlățean, și prezența lui Mihai Fifor la comisie, și discuția pe care am avut-o.

La acest moment, statele membre ale Uniunii Europene au un buget anual dedicat apărării de două ori mai mare decât, să zicem, adversarul prezumptiv. Cu toate acestea, lipsește interoperabilitatea, sistemul de achiziții militare nu duce la dezvoltarea economiei proprii europene și, drept urmare, eficiența cheltuirii banului public în acest sector este mică.

Documentul de reflecție vine ca un răspuns la această stare de fapt. Cheltuim foarte mult și n-avem niciun fel de rezultate.

După reflecția de scurtă durată însă s-a trecut și la fapte, respectiv s-a stabilit cooperarea structurată în domeniul apărării la nivel european, în care sunt membre deja 25 dintre cele 27 de state ale Uniunii – România, printre ele. Suntem parte a Uniunii Europene într-un moment de refondare a acesteia. E firesc să susținem proiectele comune, cele care pot oferi cetățenilor mai multă siguranță, Uniunii o voce pe scena internațională și care să permită o mai bună cheltuire a banului public, dar, în același timp, 22 dintre statele Uniunii sunt și membre NATO. În această calitate, statul român și-a asumat, cum a menționat Titus, să cheltuie anual, pentru următorii 10 ani, 2% din PIB pentru apărare, sub pretextul că avem obligații asumate. Obligațiile internaționale asumate se îndeplinesc întotdeauna în funcție de un calendar de atingere a obiectivelor și ținând cont de posibilitățile fiecărui stat în parte – dar nu despre asta e vorba – și cu clauze _offset_ .

Ceea ce e neclar la acest moment este raportul dintre cheltuielile Uniunii Europene, ale statelor membre și cheltuielile statelor membre NATO. 22 sunt comune. Adică facem cheltuieli la nivel interguvernamental din bugetele naționale pentru a construi apărarea comună sau facem cheltuieli din bugetul comun al Uniunii Europene? Dacă facem din bugetul comun al Uniunii Europene, în contextul Brexitului și al diminuării fondurilor, asta înseamnă că trebuie să tăiem alte fonduri, adică coeziunea și agricultura, ceea ce ar submina niște obiective importante ale României. Dacă cheltuim de la nivel național, atunci acești bani sunt parte a celor 2% sau nu sunt parte a celor 2%? Sunt întrebări foarte serioase, în ciuda zâmbetelor dumneavoastră, cărora trebuie să le răspundem. Pentru că noi avem în țara asta și niște cetățeni pentru care trebuie să finanțăm educație, trebuie să finanțăm sănătate și toate celelalte lucruri care sunt așteptate și față de care ne-am angajat.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc și eu. A fost foarte scurt. Dacă mai sunt alte intervenții pe acest subiect? Înțeleg că nu. Vă supun aprobării proiectul de hotărâre.

6. Proiectul de hotărâre referitoare la Documentul de reflecție al Comisiei Europene privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare – COM(2017) 240 final.

O invit pe doamna senator Crețu, reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul comisiei am fost eu raportor. Documentul care vine de la Comisia Europeană este unul extrem de pozitiv, uitând toate consecințele negative ale crizei.

Drept urmare vă propun, spre aprobare, o opinie pe care să o trimitem Comisiei Europene, în care constatăm că diagnoza nu aprofundează toate consecințele legate de globalizare, mai ales în ceea ce privește provocările și dezavantajele, ia în considerare numai avantajele. Se apreciază că identificarea celor mai bune modalități e utilă, pentru că se discută despre asta, dar nu suficientă. Se atrage atenția că beneficiile globalizării sunt încasate doar de marile companii favorizate de măsurile legate de globalizare, în defavoarea redistribuirii echitabile către cetățenii Uniunii Europene și crescând astfel riscurile prin înrăutățirea condițiilor de viață. În plus, se... Faptul că avem obligații pe dimensiunea fiscală diminuează marja de intervenție a statelor pentru a reduce distribuția inechitabilă generată de piață.

Liberalizările, dereglementările și privatizările au dus, de asemenea, la întărirea poziției celor mai puternici actori de pe piață și au accentuat inechitățile de la nivelul statelor membre, ceea ce pune... a și dus Uniunea Europeană în situația destul de tensionată în care se află astăzi.

Se solicită, de asemenea, continuarea finanțării instrumentelor de coeziune, a Fondului Social European, a Fondului de coeziune și crearea unor instrumente suplimentare de reducere a inegalităților, astfel încât să se ajungă la o coeziune reală în interiorul UE, pe modelul altor instrumente care au existat până acum și au avut excelente consecințe la nivel economic și social.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții pe marginea proiectului prezentat? Înțeleg că...

## **Domnul Gheorghe Baciu**

**:**

Și Mihail.

Domnule senator Mihail, vă rog.

Am auzit în propunerea de hotărâre faptul că globalizarea ar fi cauza pentru care unele companii profită în mod excesiv, în dauna cetățenilor, și că diferențele economico-sociale dintre țările membre se datorează, din nou, globalizării.

Cred că este imprudent să tragem astfel de concluzii populiste, pentru că trebuie întâi să ne uităm la noi în ogradă, să vedem cât de bine administrăm noi resursele și suntem capabili să beneficiem de creșterea pe care o aduce globalizarea – da? – și cum administrăm resursele pe care le primim de la Uniunea Europeană pentru a gestiona globalizarea.

Deci a rămâne în stadiul de a condamna globalizarea într-o hotărâre a Senatului nu mi se pare oportun. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Înțeleg că nu.

Proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Cu 94 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 9 abțineri, proiectul de hotărâre a fost aprobat.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a unei inițiative legislative.

Biroul permanent al Senatului, în ședința din 26 februarie 2018, a analizat solicitarea Comisiei economice, industrii și servicii privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere, conform art. 93 alin. (3) din Regulamentul Senatului, pentru inițiativa legislativă: Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului (L435/6.11.2017).

Potrivit art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent.

Vă supun aprobării prelungirea termenului de dezbatere.

Pentru că este ora 17.00, vom merge la votul final pe legi organice.

Avem înscrisă la ordinea de zi Propunerea legislativă pentru modificarea art. 84 alin. (1) și (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L536/11.12.2017).

Stimați colegi,

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 21.02.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

Cu 98 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul, cu amendamentul admis, a fost adoptat.

Mergem la secțiunea Inițiative legislative.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției dintre România și Bosnia și Herțegovina pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Sarajevo la 6 decembrie 2016 – adoptat de Camera Deputaților (L32/5.02.2018).

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, domnul secretar de stat Attila György, de la Ministerul Finanțelor Publice. **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc frumos.

Prin convenție sunt stabilite cote de impozit și un tratament fiscal în avantajul contribuabililor din ambele state, cu privire la impunerea, printre altele, a veniturilor din dividende, dobânzi, redevențe, salarii și pensii, venituri obținute de studenți, practicieni, artiști și sportivi, precum și a veniturilor obținute din valorificarea capitalului.

Vă rugăm să fiți de acord cu legea de ratificare a convenției.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Viorel Arcaș, pentru prezentarea raportului.

Membrii Comisiei de buget au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere.

Ca atare, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt întrebări, comentarii pe acest proiect? Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

La punctul 2 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Ordonanței

Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu completările și modificările ulterioare, și a Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, republicată, cu completările și modificările ulterioare (L422/6.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului. Vă rog.

Domnule ministru Viorel Ilie, vă rog. Microfonul 9.

## **Domnul Viorel Ilie** _– ministrul pentru relația cu Parlamentul_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Demersul legislativ vizează reformularea unor definiții, introducerea unora noi, precum și obligativitatea încheierii unor protocoale între asociațiile deținătorilor de detectoare de metale și o instituție publică cu profil muzeal.

Guvernul a transmis la începutul anului 2017 un punct de vedere negativ.

În urma reconsultării instituțiilor vizate, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îmi cer scuze! N-am dat cuvântul inițiatorului. N-am sesizat că este în sală.

Da, vă rog, domnule senator. Microfonul central.

## Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

După cum se știe, în România a existat între 1990 și 2000 un vid legislativ în privința protejării patrimoniului național, întrucât legea valabilă până atunci a fost abrogată integral, fără a se păstra reglementări care să asigure o minimă protecție.

După acest vid legislativ, în anul 2000 au fost adoptate în sfârșit două astfel de reglementări.

Dacă protejarea patrimoniului național mobil a fost reglementată printr-o lege, 182/2000, nu același lucru se poate spune despre prevederile referitoare la arheologie, care au fost cuprinse într-o ordonanță de Guvern ratificată abia în anul 2006 în Parlament.

Evoluția tehnologică și progresul cercetării sunt evidente pentru oricine în aceste aproape două decenii de când au fost adoptate reglementările în cauză.

De asemenea, funcționarea organismelor care se ocupă de protejarea patrimoniului cultural național... au fost confruntate cu o serie de situații noi, cu un volum de muncă care a crescut exponențial. Vă voi da un singur exemplu în acest sens. Dacă în primul an de activitate, din 2000, Comisia Națională de Arheologie aviza un număr de aproximativ 250 de proiecte, autorizări, rapoarte și alte reglementări pe an, acest volum de muncă îi revine acestui organism pentru mai puțin de o lună. Propunerea legislativă de astăzi este menită să aducă următoarele tipuri de modificări: corectarea, completarea și clarificarea unor definiții; o mai corectă clasificare și o actualizare terminologică ale unor etape ale cercetării arheologice care necesită avizare de către Comisia Națională de Arheologie; corectarea unor măsuri absolut necesare protejării patrimoniului arheologic, prin corelarea lor cu unele prevederi din Legea nr. 182/2000. Legea de modificare are 36 de inițiatori, provenind majoritatea de la USR, dar și de la PSD, PMP, cărora țin să le mulțumesc și pe această cale. Țin să le mulțumesc în mod special senatorilor Lucian Romașcanu și Turos Lóránd pentru atenția specială și pentru sprijinul important acordat acestei legi, precum și Comisiei Naționale de Arheologie și Direcției Patrimoniului Cultural de pe lângă... Ministerului Culturii și Identității Naționale.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt intervenții?

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Nu.

Nu.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cultură și media, domnul senator Preda, pentru prezentarea raportului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ, aviz favorabil de la Comisia pentru administrație publică, aviz favorabil, cu amendamente, de la Comisia pentru buget și aviz favorabil, cu amendamente, de la Comisia juridică.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului, spre dezbatere, raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Dacă sunt întrebări și intervenții pe marginea proiectului? Domnul senator Romașcanu. Microfonul 3.

## **Domnul Lucian Romașcanu:**

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Reiau și eu discursul de mai devreme al domnului senator Alexandrescu. Este o lege extrem de importantă pentru protejarea patrimoniului arheologic, dar, mai mult decât atât, creează cadrul legal necesar pentru acțiunea acelor – cum să le spunem? – cercetători amatori care sunt posesori de detectoare.

Până în acest moment existau niște stipulări în lege care împiedicau sub orice formă participarea detectoriștilor la... participarea legală a detectoriștilor la cercetările sau la descoperirile întâmplătoare arheologice. Acum am stabilit

Cu 99 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 9 abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Mergem la punctul 3 al ordinii de zi. Avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 36 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic (L514/4.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul, din partea inițiatorilor, domnului senator Iriza Scarlat, pentru susținerea propunerii legislative.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Societatea Comercială Complexul Energetic Oltenia este o societate cu capital majoritar de stat, cu un rol determinant în asigurarea și stabilizarea Sistemului Energetic Național, având un aport definitoriu în perioadele critice de iarnă sau de secetă. Complexul Energetic Oltenia dă României în acest moment 35% din consumul de energie al țării. Complexul Energetic Oltenia este o companie declarată de utilitate publică și de interes național, în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010.

În prezent, Complexul Energetic Oltenia are blocate 10 excavatoare gigant de mare capacitate în carierele sale din Roșia, Tismana I – II, Jilț-Nord și Jilț-Sud, toate acestea din cauza art. 36 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic. Acest proiect de lege reglementează deblocarea acestor cariere mai sus menționate.

Drept urmare, avem astăzi în plenul Senatului proiectul de lege semnat de mai mulți parlamentari PSD plus ALDE, pe care, cu mare respect, vă rog să-l votați.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia...

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat, Ministerul Apelor și Pădurilor, Istrate Stetco. Vă rog, microfonul 9.

## **Domnul Istrate Stetco** _– secretar de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Conform legii, se dorește scoaterea din fondul forestier național a unor suprafețe de teren, fără compensare, cu achitarea taxelor prevăzute de lege. Pe aceste terenuri se vor realiza lucrări miniere de interes național și declarate de utilitate publică, pentru exploatarea zăcămintelor de lignit.

În consecință, Guvernul susține adoptarea acestui act normativ. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul Comisiei pentru mediu, domnul senator Coliban, pentru prezentarea raportului.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Guvernul susține aprobarea propunerii legislative, care a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare și de la Comisia economică, industrii și servicii.

Membrii comisiilor sesizate pe fond, respectiv Comisia pentru mediu și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente, pe care îl supunem spre adoptare plenului Senatului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Dezbateri generale?

Domnule Coliban, vă rog, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Cred că este util să înțelegem complexitatea acestei probleme aduse în discuție. Într-adevăr, vorbim despre 13.500 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia și ni se

spune că acești angajați depind de extinderea exploatărilor de lignit pentru a-și menține locurile de muncă, exploatare de lignit care nu se poate face altfel decât cu eliminarea unor suprafețe din fondul forestier, respectiv cu tăierea de păduri. Ni se spune, de asemenea, că este foarte urgentă această măsură, este necesară a fi adoptată cât mai devreme. Întrebarea mea este: de unde această urgență?

Niște oameni politici cu experiența dumneavoastră, domnilor, experiență pe care – nu-i așa? – țineți să ne-o amintiți de fiecare dată, niște oameni politici cu asemenea experiență de ce lasă lucrurile să ajungă în al 12-lea ceas? Este o întrebare.

A doua întrebare este: de ce această măsură nu vine ca soluție din partea Guvernului și vine din partea parlamentarilor? Și aici ar putea fi o explicație găsită în faptul că o propunere venită din partea Guvernului ar necesita un studiu și o fundamentare foarte bine făcute, pe când singura fundamentare pe care o avem la dispoziție pentru această inițiativă este că, pur și simplu, nu există alte soluții.

Ne îndoim de acest fapt!

Mai mult, să ne uităm un pic la Codul silvic, care permite scoaterea din fond forestier a unor suprafețe, evident cu niște compensații, compensații care se traduc în reîmpăduriri, reîmpăduriri care se fac în regim pornind de la 1 la 3 sau 1 la 5, în cazul de față. Întrebarea este: de ce nu pot fi făcute aceste reîmpăduriri? De ce Complexul Energetic Oltenia nu are soluții în această direcție?

Practic, ce face legea? Permite acestui operator să facă aceste scoateri de terenuri din fondul forestier, cu plata unor compensații bănești. Și să ne uităm un pic ce se întâmplă cu aceste compensații. Ele ajung la Ministerul Mediului într-o... și la Ministerul Apelor și Pădurilor, pentru un fond de regenerare și reîmpădurire. Care sunt datele acestui fond?

Noi avem, la ora actuală, 2,2 milioane de hectare de terenuri degradate care sunt pretabile acestor reîmpăduriri. Dacă adăugăm și partea de perdele forestiere, ajungem undeva la 2,5 milioane de hectare, pe care noi ar trebui să le reîmpădurim. Noi, de fapt, anual, împădurim și regenerăm undeva între 25.000 și 30.000 de hectare, undeva la 1%. Asta înseamnă că în 100 de ani, în ritmul actual, vom reuși să împădurim ceea ce ar trebui să împădurim.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte intervenții? Domnul senator Iriza Scarlat, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

De ce atâta grabă pentru acest proiect de lege? Pentru că Guvernul tehnocrat, Guvernul susținut și de USR, a vrut să distrugă Complexul Energetic Oltenia. Dacă Guvernul tehnocrat nu era schimbat, în momentul de față Complexul Energetic Oltenia nu mai era sau funcționa numai la 10% din capacitate. Ei au blocat totul. Complexul Energetic Oltenia plătește în momentul de față, după acest proiect de lege, de cinci ori prețul pădurii respective. Acești bani se duc la direcțiile silvice și direcțiile silvice au bani să împădurească, zic eu, cu banii Complexului Energetic Oltenia, toată țara, inclusiv Suceava sau unde s-a defrișat în draci, cum se zice.

Și pentru aceasta cred că acest proiect de lege trebuie să treacă, neapărat, pentru binele țării. Mulțumesc.

Am ascultat cu multă atenție discursul antevorbitorului meu.

Este bine-venit acest discurs, chiar și vehement, chiar și foarte, foarte convins de acele principii de dezvoltare durabilă, de amprentă de carbon și așa mai departe, dar trebuie să lăsăm discursul verde, câteodată, poate „habotnic”, la ușa Parlamentului, odată ce trecem de la mișcările de stradă, de la ONG-uri în calitatea de senatori. Și aici trebuie să avem o atitudine multidisciplinară, dacă pot să folosesc această sintagmă, pentru că am văzut ce înseamnă autostrăzi blocate din cauza vehemenței unora care, poate, câteodată, pe bună dreptate, încearcă să protejeze o specie de fluturi, de șopârle, de alte ființe pe cale de dispariție, ce înseamnă blocarea unor comunități în beznă și fără infrastructură de secol XXI, odată ce anumite proiecte rămân blocate din cauza prevederilor legii pe Natura 2000, ce înseamnă să nu ai autostradă între Târgu-Mureș și Iași, pentru că nu se poate trece muntele. Peste tot în Europa se poate construi autostradă oriunde, numai în România nu se poate trece muntele din cauza prevederilor privind protecția mediului.

Dacă nu avem o atitudine multidisciplinară, dacă nu încercăm să căutăm echilibrul, dacă nu susținem, câteodată, industria și nu facem concesii, poate pentru 30 de ani, pentru o anumită zonă, riscăm să ne blocăm în acest discurs, riscăm să nu ne dezvoltăm, cum s-a dezvoltat întreaga Europă, care – în ghilimele sau în paranteză fie spus – a inventat aceste proceduri foarte stricte de protejare a mediului înconjurător după ce au eliminat specii de animale, cum este ursul, de exemplu, au eliminat foarte multe zone care ar trebui să fie protejate acum, nu mai au păduri virgine. Numai România rămâne să fie grădina zoologică a Europei, o pată verde frumoasă pe harta europeană, fără infrastructură, fără autostrăzi, fără cariere și fără alte dezvoltări.

Niciuna dintre abordările extremiste, așa cum am spus și în intervenția mea anterioară, nu este bună, dar nici nu putem să nu avem o atitudine multidisciplinară și să nu lăsăm acest discurs caracteristic ONG-urilor la ușa Parlamentului. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Tancoș Barna. Vă rog...

Și...

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

M-ați mai botezat o dată.

Dar veniți cu... Vine Paștele acum și vă achitați. Nu-i problemă.

Promit că învăț limba maghiară mai bine.

Domnul senator Ioan Chirteș, Grupul PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am auzit discursuri, argumente pro și contra.

Aș începe de la prevederile și de la expunerea de motive a inițiatorului. Este vorba despre Complexul Energetic Oltenia. Iată, din nou facem derogare de la o lege importantă, de la un cod silvic, facem derogări de la câteva principii, referindu-ne, chiar dacă este vorba de 13.000 de angajați, la o situație punctuală. Cred că trebuia să plecăm întâi de la modificarea a tot ceea ce înseamnă interes național în ceea ce înseamnă exploatarea resurselor. Dacă vorbim astăzi de lignit, mâine vom vorbi despre câmpuri petroliere, poimâine vorbim despre exploatări de, să spunem, cariere și toate ar fi cam de interes național.

Eu am atras atenția și în cadrul comisiei cu privire la aceste aspecte.

Una este când săptămâna trecută am votat modificările Legii nr. 51 privind serviciile comunitare de utilități publice, care era o lege valabilă pe tot teritoriul României și de care beneficiau toate unitățile administrativ-teritoriale, și, iată!, astăzi vorbim despre o situație punctuală...

Nu cred că într-o săptămână-două, într-o lună, chiar în doi ani, singura problemă a Complexului Energetic Oltenia au fost aceste suprafețe care vor fi afectate, până la urmă, de exploatarea lignitului. Cred că avem nevoie de mult mai multe date, avem nevoie exact de o strategie a ministerului, o strategie a Guvernului în ceea ce privește exploatarea acestor zăcăminte și astăzi. Noi, ca Partid Național Liberal, vom vota împotriva acestui proiect de act normativ. Mulțumesc.

Șerban Nicolae.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Vorbim aici de proiecte legislative, adică de lege. Problema mare nu este cu cei care respectă legea, problema mare este cu cei care încalcă legea. Am auzit o propagandă destul de găunoasă și pe care o cunoaștem suficient de bine de săptămâna trecută, cum că Senatul a dat liber la drujbă în pădurile virgine și cvasivirgine. Eu aș crede în virginitatea celor care au făcut asemenea afirmații, dar mă îndoiesc că ar fi valabilă. Pentru că știm foarte bine un caz celebru în care un cunoscut om de afaceri – mă rog, cunoscut și pentru activitatea pe care o finanțează în materie de ONG-uri – care, pe de o parte, finanța – o parte mică! – proteste împotriva unei exploatări miniere, iar, pe de altă parte – cu o parte mare de bani –, încerca să cumpere compania care deținea licența. Cu alte cuvinte, era împotriva exploatării miniere de către altul, dar finanța exploatarea minieră de către firmele proprii.

În ceea ce privește votul de săptămâna trecută, lucrurile au fost suficient de clare pentru cine este de bună-credință și cine a înțeles ce s-a întâmplat. Vorbeam de interes public comunitar și de lucrări făcute de către stat. Nu vorbeam de exploatări forestiere, nu vorbeam de exploatări de masă lemnoasă, nu vorbeam de tăieri de păduri virgine, cvasivirgine sau de intervenții de acest tip în zone protejate, chiar cu regim foarte strict. Cu toate astea, o propagandă mincinoasă, pe care eu am numit-o „a ecologiștilor de asfalt”, s-a grăbit să spună că am dat verde la exploatări forestiere în zone protejate sau în păduri virgine.

Din păcate, se insistă pe același mecanism de propagandă, că trebuie să rămânem într-o zonă de subdezvoltare, că trebuie să rămânem o țară de Ev Mediu, în timp ce alții, foarte evoluați, foarte civilizați și foarte ancorați în secolul XXI și-au rezolvat problemele la ei în țară. N-ar trebui să facem exploatări miniere, pentru că distrugem pătura de ozon și afectăm încălzirea globală – cei care au dubii ar putea să iasă puțin până afară, eventual într-o ținută sumară, ca să vadă cam cum este cu încălzirea globală –,

Vă mulțumesc și eu.

O să dau cuvântul și domnului senator Bădulescu. Este singurul grup parlamentar care nu a avut intervenții. Vă rog respectuos pe toți să aveți în vedere că trebuie să trecem astăzi mai multe propuneri legislative.

Microfonul 3, domnule...

2. Iertați-mă. Domnule senator, vă rog.

## Mulțumesc.

O să fiu destul de scurt. Și, fără a avea pretenția că fac propagandă pro sau contra unei soluții, trebuie, în mod evident, să găsim noi, parlamentarii, soluții, pentru a nu fi nevoiți să intervenim de fiecare dată pe un cod silvic care este, din punctul meu de vedere, destul de bine făcut.

Ce se întâmplă de fapt? Noi creăm acum o situație de excepție, în condițiile în care ar trebui să gândim o soluție mult mai amplă pentru astfel de situații de excepție, să modificăm o dată pentru totdeauna Codul silvic, dacă este cazul, cu componenta de protecție a mediului, evident.

Îi dau dreptate aici și colegului Șerban Nicolae, în condițiile în care știm foarte bine că protecția mediului nu se realizează acolo unde este aplicată legea, ci, mai degrabă, acolo unde nu se aplică legea. Și este un lucru extrem de important și aș vrea să remarc acest lucru, pentru că, într-adevăr, dacă e să modificăm Codul silvic, avem nevoie de niște măsuri mult mai stricte în ceea ce privește protecția mediului, raportat la defrișările ilegale și la modul în care lemnul este exploatat în pădurile noastre.

Dar din perspectiva dezvoltării economiei noi știm foarte bine că este nevoie să ne exploatăm resursele așa cum trebuie, adică cu echilibru. Și, atunci, trebuie să creăm acel echilibru între exploatarea industrială, între modul în care folosim resursele și protecția mediului.

Din această perspectivă, simpla exploatare minieră nu înseamnă distrugerea mediului și nu putem pune egal... Astfel că Grupul PMP poate să spună, în momentul de față, că este pentru dezvoltarea economică și, în același timp, cu respectarea principiilor privind protecția mediului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Pentru că au luat cuvântul reprezentanții tuturor grupurilor parlamentare, vă propun, în conformitate cu dispozițiile art. 102 din Regulamentul Senatului și art. 107, să sistăm dezbaterile.

Și declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Cu 72 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Domnule Goțiu, microfonul 2, pentru explicația votului. Rugămintea: scurt și la obiect.

Și listă de vot pentru liderii de grup.

...și au fost puși să plătească.

Deci dacă vrem să vorbim de dezvoltare sustenabilă, de comunități locale...

Mulțumesc, domnule senator.

...atunci, haideți să ne gândim în ansamblu, nu doar la unele categorii.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Ați ieșit deja din obiectul propunerii legislative.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu**

**:**

Am votat împotrivă.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mergem la punctul următor al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar (L436/6.11.2017.)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative. Dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Zamfir...

microfonul central, pentru susținerea propunerii legislative.

Vă rog, domnule senator.

## Bună ziua!

## Stimate colege,

## Stimați colegi,

Votul pe proiectul de lege care tocmai a trecut nu a fost unul pro sau contra blocării unei activități, și, mai exact, a Complexului Energetic Oltenia, ci pro sau contra reducerii fondului forestier al României, mai exact a suprafeței împădurite a României.

Până la urmă, Complexul Energetic Oltenia este o companie cu capital majoritar de stat și, practic, acea compensare nu ar fi făcut decât să refacă pădurea care s-a distrus. S-a vorbit și săptămâna trecută, s-a vorbit și astăzi despre interesul comunităților locale, despre interesul celor angajați la Complexul Energetic Oltenia. Haideți, atunci, să ne gândim la interesele tuturor cetățenilor români, pentru că ceea ce se întâmplă în județul Gorj – să dăm doar două exemple: Runcurelu și Roșia Jiu – arată modul în care noi avem grijă de comunitățile locale.

S-au făcut exproprieri, s-au luat terenurile unor localnici la un euro metrul pătrat, au fost lăsați cu niște terenuri pe care nu le pot folosi, pentru că nu mai au drumuri, nu mai au acces și așa mai departe.

La Roșia Jiu, din cauza exploatării miniere, au rămas fără apă potabilă; li s-a adus o vreme de complexul energetic apă potabilă, apoi li s-au pus apometre...

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

De la bun început aș vrea să vă dau niște informații, întrucât în spațiul public au apărut numeroase manipulări și intoxicări și cred că trebuie să le curmăm de la bun început.

S-a spus despre acest proiect de lege că ar contravine principiilor libere de piață și că ar introduce mercurialul. Nimic mai fals!

Vreau să știți, stimați colegi, că 14 țări din Uniunea Europeană au dobânzi la credite plafonate. Franța, Germania, Spania, Italia, Portugalia, Polonia, Grecia, ca să dau numai câteva exemple, au dobânzile plafonate. Care e rezultatul? Dobânda medie în Uniunea Europeană este de 1,73%. Dobânda medie în România – țineți-vă bine! – e 6,10, cam de vreo patru ori mai mult.

Și ca să vă dau și exemple pe fiecare țară în parte: Italia are 1,91, Spania – 1,84, Austria – 1,81, Germania – 1,79, Slovenia – 1,77, Grecia... Vă aduceți aminte ce ni se spunea despre Grecia? Că e pe marginea prăpastiei. Ei bine, Grecia, dragi colegi, are dobânda la jumătate față de noi, 3,35. Și bulgarii ne râd în nas, cu o dobândă de 4,33. Ungaria – 3,71.

Știți? A ieșit Banca Națională, argumentând că e riscul de țară. De câțiva ani buni – buni! – de zile, Banca Națională vorbește numai despre asta, despre riscul de țară. Mai apar și diverși analiști economici „independenți” – sper că ați marcat ghilimelele – care încep să spună cât de rău o să le

Mulțumesc mult. fie românilor dacă dobânzile vor scădea, dacă vom avea și noi dobânzi în România aproape de media europeană.

Eu filmul ăsta prost, regizat de Banca Națională și cu actorii despre care vă vorbeam, l-am mai trăit și la Legea dării în plată. Acolo, dacă vă aduceți aminte, spuneau cei de la Banca Națională că vreo patru bănci vor da faliment dacă va intra în vigoare Legea dării în plată, va fi o pierdere de vreo patru miliarde și, bineînțeles, va fi risc sistemic.

Ei bine, nimic din lucrurile astea nu s-a întâmplat. Mai mult decât atât, băncile au raportat profit dublu față de media europeană, iar despre risc sistemic nici nu poate fi vorba.

Și celor care vorbesc despre... și continuă să vorbească despre faptul că se încalcă principiile unei piețe libere, le-aș mai spune și le-aș mai da un exemplu: în Statele Unite ale Americii, toate – dar toate! – statele au dobânzile plafonate. Absolut toate statele din Statele Unite au valorile plafonate.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Vă rog, domnule secretar de stat Attila György.

Microfonul 8. Vă rog.

## Mulțumesc.

Prin proiectul de lege se completează prevederile Ordonanței Guvernului nr. 13/2011, prin introducerea a două noi articole ce vizează dobânzile practicate pe piață în contractele de credit oferite consumatorilor.

Menționez că punctul de vedere formal al Guvernului este în lucru, raportul comisiilor parvenindu-ne acum mai puțin de o săptămână.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Arcaș, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă reamintesc că este vorba de un raport comun cu Comisia economică, industrii și servicii și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă. Dezbaterile asupra propunerii legislative s-au desfășurat pe parcursul mai multor ședințe, în prezența majorității senatorilor.

La dezbaterea propunerii legislative au participat, în conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, ai Băncii Naționale a României, ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, ai Asociației Române a Băncilor, Asociației Societăților Financiare din România, Consiliului Patronatelor Bancare.

În urma dezbaterilor, cele trei comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa nr. 1 la prezentul raport comun, iar amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2.

Ca atare, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia economică, industrii și servicii supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere, amendamentele și propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Intervenții pe marginea proiectului?

Da, domnule senator, vă rog. Domnule senator Dumitrescu, vă rog.

## **Domnul Iulian Dumitrescu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Partidul Național Liberal nu o să susțină această inițiativă legislativă și, întrucât ea e inițiată de un coleg de-al nostru și mai sunt și alți colegi care au semnat-o, îmi revine mie plăcerea să explic motivele care au stat la baza acestei decizii.

Precizez, înainte de toate, că nici eu, ca mulți din dumneavoastră, nu sunt mulțumit de activitatea băncilor din România, și eu, ca mulți din dumneavoastră, sunt iritat de tot felul de norme stupide impuse de Banca Națională băncilor comerciale, și eu am avut dificultăți când am încercat să iau un credit, fie pe firmă, fie pe persoană, fiind persoană expusă politic, și așa mai departe.

Dar nu despre asta este vorba în această lege.

Nu, mai ales nu despre asta.

În primul rând, vreau să-i întreb pe inițiatori ce au cu... sau: ce aveți cu milioanele de români care au depozite la bănci? Ei cu ce v-au greșit? Toată lumea știe că băncile nu folosesc banii lor. Băncile folosesc banii celor care..., deponenților.

Dacă plafonăm dobânzile la credite, o să micșorăm dobânzile la depozite. Dacă mâine s-ar aplica această lege, e posibil ca dobânzile să ajungă negative. Asta înseamnă că prin această lege o să luăm bani din buzunarul a milioane de români;

încă o dată, cei care au depozite în bănci. Ironia sorții este că sunt și printre semnatari destui colegi cu depozite la bănci.

În al doilea rând, trebuie să-i întreb pe inițiatori: ce aveți cu sutele de mii de români care au firme de tip IMM? Toată lumea știe cât de greu este să iei un credit dacă ai o firmă de tip IMM. Dacă plafonăm dobânzile, în mod sigur, o să scadă oferta de creditare și volumul de creditare.

Cine o să mai ia credite? O să ia credite, după aceea, statul, o să ia credite firmele mari, o să ia credite multinaționalele și foarte, foarte greu o să mai ia credite IMM-urile.

Prin această lege favorizați multinaționalele și firmele mari, în dauna sutelor de mii de firme românești de tip IMM. De mult nu am mai văzut o lege atât de antinațională și care va distruge afacerile a zeci de mii de români.

În al treilea rând, trebuie să-i întreb pe inițiatori: ce aveți cu românii care vor să mai ia credite de consum? Ei cu ce v-au greșit?

Sunt creditele acelea cu adeverință de salariat, creditele cu risc mai mare și cu dobânzi mai mari.

Oamenii nu iau creditele de consum de plăcere. Ei le iau de nevoie. Plafonați dobânzile și n-o să mai poată să ia credite de consum. O să-i aruncați pe mâinile cămătarilor sau o să-i forțați să vândă din casă ceva, dacă o să aibă nevoie de bani.

În concluzie, stimați colegi, prin această lege o să loviți în milioanele de români care au depozite la bănci, o să loviți în sutele de mii de români care au afaceri de tip IMM și o să loviți în sutele de mii de români care o să mai vrea să ia credite de consum.

Această lege nu ține nici de Partidul Național Liberal, nici de Partidul Social Democrat, nici de USR, nici de PMP și nici de UDMR. Această lege ține de bunul nostru simț și de ce avem în sufletul nostru.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Rugămintea: mai întâi... inițiatorul, după care iau cuvântul reprezentanții grupurilor parlamentare.

Vă rog, doamna senator Presadă.

Vreau să vă rog pe toți să aveți în vedere că mai avem cel puțin două propuneri legislative la care se împlinește termenul de adoptare tacită și va fi nevoie să prelungesc programul de lucru dacă nu ne încadrăm.

Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

O întrebare către inițiator: cum a ajuns la acest nivel al dobânzilor, acest nivel al plafonului ratei dobânzilor? Am dori să știm care sunt calculele din spate pentru a justifica acest nivel.

Mulțumim.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Din partea Grupului PNL a intervenit la dezbateri generale liderul de grup. Îmi pare rău! Regulamentul așa prevede.

Dau cuvântul domnului senator Zamfir, pentru a răspunde la întrebările puse și a da o replică, bănuiesc.

## **Domnul Daniel Cătălin Zamfir:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu, e... Înainte de replică, aș vrea să dau explicație, pentru că liderul de grup al Partidului Național Liberal a dorit să aibă anumite explicații.

În legătură cu dobânzi la depozite.

Dragi colegi,

Vreau să știți un lucru: dobânzile... nivelul dobânzii la depozite în România este cel mai scăzut din Uniunea Europeană. În schimb, în schimb, creditele pe care le iau românii le iau la cele mai scumpe prețuri din Uniunea Europeană. Adică, ca să înțeleagă liderul de grup de la Partidul Național Liberal, dacă dobânda este 0,33% la depozit, dobânda la credit este de 6,10%, ecartul, adică profitul băncii, este de peste 1.500%.

În Uniunea Europeană, e adevărat, depozitele... dobânda la depozite este de 0,4%, dar și acolo dobânzile la credite sunt de 1,7%. Iată, un ecart de vreo cinci ori mai mic. Așa că, Doamne, Dumnezeule!, unde să se mai ducă în jos dobânzile la depozite în România, că și așa, spuneam, sunt la cel mai jos nivel?! Constat cu amărăciune că liderul Partidului Național Liberal, liderul de grup, n-a citit legea...

pentru că această lege nu se referă la creditele pentru IMM-uri. Este vorba doar de relația dintre instituția financiară și consumator. Ca atare, se aplică doar persoanelor fizice. Ce avem cu românii care vor credite de consum? Păi vă spun eu ce avem. Vreau ca și românii, în România, să ia credite de consum așa cum iau cetățenii în Uniunea Europeană. Știți cât au grecii dobândă la creditele de consum? Grecia, despre care vorbim că este pe prăpastie, e în prăpastie... Grecii iau cu 6,5% maximum. Știți cu cât iau românii? Fără număr: 6.000%, 7.000%, 9.000%. Despre asta este vorba. Astea sunt dobânzile pe care românii le practică în Uniunea Europeană. Iar, dacă noi vrem să limităm abuzurile băncilor, să limităm dobânzile care au ajuns la un plafon inimaginabil, asta nu însemnă că limităm piața liberă. V-am explicat că în toate țările din Uniunea Europeană există... în 14... și în toate statele unite există o limitare a dobânzilor. Care e rezultatul acolo? Cetățenii europeni iau credite în condiții civilizate. Vreau ca și cetățeanul român să ia credite în aceleași condiții.

M-a întrebat, de la Grupul USR, dacă nu mă înșel, care a fost criteriul, pe ce... care a fost principiul după care am stabilit această plafonare. Ei bine, pentru creditele ipotecare am preluat un model din Spania, și anume: așa cum acolo se plafonează dobânzile raportate la dobânda de referință a băncii naționale, noi am considerat că până la urmă cea mai stabilă rată de referință este rata de referință a Băncii Naționale – ea a fost vreo trei ani de zile la 1,75, e adevărat, acum, în ultima vreme, a sărit la 2,25 –, înmulțită cu un anumit coeficient. Ăsta este rezultatul, de asta a ieșit o dobândă de 5,62 la creditele ipotecare. De asemenea, am plafonat rata dobânzii și la creditele de consum. Dobânda stabilită a fost de 18%? De ce 18%? Pentru că statul român însuși percepe această dobândă persoanelor – știți bine – când la ANAF există probleme și le constituie penalități și așa mai departe.

Deci, dacă însuși statul român crede, consideră că trebuie plafonată o anumită dobândă, de ce noi n-am gândi că băncile și instituțiile financiare, care, apropo, au înregistrat media profitului dublă față de media europeană, nu trebuie să se supună unor reguli?

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă sunt amendamente respinse care se susțin în plen? Nu sunt.

În aceste condiții, raportul, cu amendamentele admise, se supune votului.

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Listă.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Listă pentru liderii de grup.

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Listă.

Listă pentru liderii de grupuri parlamentare. Domnul Cîțu, explicația votului. Microfonul 2, vă rog.

Mai avem două minute și apoi nu putem prelungi programul de lucru. Vă rog, un minut.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Rar mi-a fost să aud atâtea lucruri ca astăzi care n-au fost adevărate de la tribuna Parlamentului, dar am să vă spun doar câteva lucruri pe care ar trebui să le știți. Da, este adevărat, sunt 14 țări în Uniunea Europeană care au plafoane ale dobânzii, dar în toate cazurile, unanim, s-a descoperit că accesul la credit este redus, în special pentru persoanele care au venituri mici. Acest lucru este evidențiat de raportul Comisiei Europene din 2009.

În același timp, sunt 67 de țări la nivel mondial care au acest lucru, la nivel global, care au plafoane și în toate aceste țări s-a descoperit același lucru – Banca Mondială, 2014, studiu.

Și acum să vă spun câteva dobânzi, pentru că ni s-au prezentat câteva cifre astăzi. Să vă spun despre Statele Unite, ce se întâmplă acolo, unde-s plafonate dobânzile: în California – 450%, în Florida – 342%, în Missouri – 1.955%...

Vă mulțumesc, domnule senator.

...în Anglia – 1.296%...

Vă mulțumesc. Vă mulțumesc.

Păi mi se pare că vrem să votăm cu cifre reale, nu cu aberații și cu „hulisme”.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Am înțeles. Era bine să-l ajutați pe colegul lider de grup. Vă rog să fiți de acord să discutăm mai întâi prelungirea programului de lucru până la 18.15. Mai avem două propuneri legislative al căror termen de adoptare tacită se împlinește.

## **Domnul Gheorghe Baciu**

**:**

Și Mihai Goțiu vrea ceva.

Domnule senator Zamfir, 20 de secunde aveți pentru...

20 de secunde, explicarea votului.

...pentru o replică și explicarea pe urmă.

## **Domnul Daniel Cătălin Zamfir:**

Dragi colegi, vă mulțumesc.

Mulțumesc, în primul rând, celor care au semnat alături de mine această inițiativă. Și nu ați fost puțini, ați fost 90 de parlamentari – sigur, unii s-au retras sau se vor retrage – pentru această inițiativă legislativă.

Mulțumesc, de asemenea, tuturor celor care ați votat astăzi și care ați înțeles că a face dreptate oamenilor nu ține de vreo doctrină politică. A lupta împotriva abuzurilor și a-i feri pe oameni să mai fie jecmăniți de bănci și de IFN-uri nu are culoare politică. Dreptatea nu se vede într-un fel de la stânga și în alt fel de la dreapta. Dreptatea-i dreaptă.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Trecem la punctul 4 al ordinii de zi...

Doamna senator, vă rog, 30 de secunde.

Deci 30 de secunde! Îmi cer scuze de la început; ați depășit, am întrerupt.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vorbim, în ultimă instanță, despre promovarea unei politici maxime a prețului, o politică acceptată în contextul economiei de piață. Însă plafoanele pe care le propune inițiatorul – și care ne-au determinat pe noi, ca Grup USR, să ne abținem – determină efecte contrare.

Prima dată, propunem pentru creditele imobiliare și ipotecare 2,5 ori dobânda legală, ceea ce înseamnă un plafon de 5% în contextul actual al dobânzii legale, sub prețul de echilibru al pieței, menționat chiar de dumneavoastră: 6,10. Aceasta va determina o cerere excedentară în raport cu oferta pe piață, ceea ce înseamnă că vor rămâne consumatori care nu vor putea semna contracte pentru astfel de nevoi.

Celălalt plafon, de 18%, se situează sub..., deasupra prețului de echilibru, ceea ce înseamnă că va exista un excedent de ofertă de monedă pe piață și o satisfacere completă a cererii, ceea ce este pozitiv.

Vă mulțumesc, doamna senator...

Consumatorii care vor să semneze contracte de credite de consum vor fi pe deplin satisfăcuți. De asemenea, această măsură determină o... mai puțină presiune pe lichiditate și poate chiar să ajute la echilibrarea ROBOR-ului...

Doamna senator, ați făcut un minut aproape. Mulțumesc mult!

Mulțumesc.

Mergem la punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori (L437/6.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnul senator Zamfir.

Vă rog, cu rugămintea, prezentarea, într-un minut.

## Da, pentru că suntem în întârziere.

Aici lucrurile sunt foarte simple, nu facem altceva decât să reintroducem în Codul civil retractul litigios, adică dreptul celui care a fost executat să poată să răscumpere bunul de care a fost deposedat, plătindu-i societății de recuperare, cesionarul de creanțe, dublul sumei cu care acesta, cesionarul, a cumpărat respectivul bun de la bancă.

Am constatat că s-au întâmplat... În foarte multe situații, firmele de recuperare nu sunt altceva decât niște vehicule ale băncii care cumpără aceste bunuri la prețuri derizorii,

de multe ori plătind între 5 și 7% din valoarea bunului respectiv. Ulterior, parchează aceste bunuri la acest vehicul, care, spuneam, aparține băncii, iar diferența dintre prețul acesta incorect și prețul real este suportată tot de debitor, care va fi încărcat și cu această valoare.

Ca atare, nu cred că facem altceva decât să limităm, până la urmă, dreptul acestor societăți de creanțe de a-și... de a câștiga, de a obține niște profituri nelimitate, în detrimentul și cu consecințele scoaterii din case, din locuințele familiale a multor oameni.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Bogdan Pandelică, președinte, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului. Microfonul 10.

Domnule președinte, vă rog.

## **Domnul Marcel Bogdan Pandelică** _– președintele_

_Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor_ **:**

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Susținem acest demers și această propunere legislativă a domnului senator, mai ales pentru faptul că vine în reglementarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 50/2010, prin care se urmărește protejarea persoanelor fizice, respectiv consumatorii, ce se află în faza de cesionare a contractului. Așa că susținem această propunere de îmbunătățire a Ordonanței nr. 50.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul Viorel Arcaș, președintele Comisiei pentru buget, pentru prezentarea raportului comun.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dezbaterile asupra acestei propuneri legislative s-au desfășurat, de asemenea, pe parcursul mai multor ședințe, în prezența majorității senatorilor.

Am primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa nr. 1 la prezentul raport comun, amendamentele respinse regăsindu-se în anexa nr. 2.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Nu sunt.

Dezbateri generale?

Nu avem înscrieri la cuvânt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen?

**Domnul Marian Pavel**

**:**

Dinu Nicoleta, de la USR.

Doamna senator Dinu, vă rog. Microfonul 2.

Mă refer la amendamentul nr. 4 din tabelul de amendamente respinse, respectiv modificări asupra art. 71[4] .

Voi citi textul: „Debitorul-cedat care are calitatea de consumator se va putea elibera de datorie plătind cesionarului dublul prețului pe care acesta l-a plătit pentru a dobândi creanța, fără costuri suplimentare.”

Amendamentul pe care-l propun eu este să includem în text „cel mult dublul prețului”, nu doar „dublul prețului”, pentru corelare cu art. 71[1] .

Nu credem că putem să legiferăm un preț fix la care să se facă aceste cesiuni de creanță. Cred că trebuie să se păstreze nuanța și să se facă această corelație cu articolul precedent, să se păstreze această nuanță de „cel mult dublul prețului”. Bănuiesc că este doar o omisiune, nu este chiar intenția inițiatorului în acest sens.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Cu 69 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă, nicio abținere, amendamentul a fost adoptat.

Dacă mai sunt alte amendamente respinse care se susțin în plen?

Nu mai sunt.

În aceste condiții, raportul, cu amendamentele admise, inclusiv amendamentul respins de comisie, dar adoptat de plen, se supune votului.

Vă

## **Domnul Gheorghe Baciu**

**:**

Se solicită listă.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Se solicită listă pentru liderii de grup.

Se supune la vot propunerea legislativă.

Listă pentru liderii de grup.

Punctul următor de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei „Delta Dunării” (L432/6.11.2017).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, pentru susținerea propunerii.

Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Cine este prezent de la Guvern? Domnul secretar de stat György. Vă rog. Microfonul 8.

Mulțumesc frumos.

Prin inițiativa legislativă se prevăd facilități suplimentare pentru locuitorii din Munții Apuseni și Rezervația Biosferei „Delta Dunării”.

Punctul de vedere al Guvernului este în sensul nesusținerii proiectului de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Avem un raport comun – Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Domnul Viorel Arcaș, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii celor două comisii au reanalizat propunerea legislativă și avizele, iar, în urma votului exprimat, aceasta a înregistrat 17 voturi pentru și 3 abțineri.

În consecință, comisiile au hotărât să adopte raport comun suplimentar de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa nr. 1.

Mulțumesc. Întrebări inițiatorului? Nu. Dezbateri generale. Domnul senator Goțiu. Rugămintea, microfonul central, un minut.

Bună seara!

O să încerc să fiu cât mai succint pentru a explica care a fost diferența dintre...

Vă rog să observați că mai avem exact trei minute și se adoptă tacit apoi.

Da. Vreau să spun că, prin amendamentele aduse în reexaminarea din comisii, primind votul pozitiv, practic, s-a extins de la Munții Apuseni aplicarea facilităților de lemn care se dau persoanelor care locuiesc..., de la Munții Apuseni la toate zonele montane defavorizate, 657 de UAT-uri din 28 de județe, la toate persoanele, nu doar la funcționarii publici și la cler, și s-a crescut volumul de masă lemnoasă care se acordă pentru acest lucru.

Foarte pe scurt, vă solicit votul pentru acest proiect de lege, pentru că, într-adevăr, cred că, dacă ajutăm persoanele din aceste zone montane defavorizate să-și construiască o locuință, pe de o parte, avem șansa să-i stabilizăm acolo, pentru că noi pierdem foarte mult prin depopularea acestor zone, iar, pe de altă parte, vom sprijini și dezvoltarea folosirii lemnului cu valoare adăugată, adică dezvoltarea industriei constructoare de case din lemn.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte înscrieri la dezbateri generale? Domnul senator Dogariu. Microfonul 3. La fel, rugămintea, foarte scurt.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Inițiativa legislativă prezentă a fost mai multe săptămâni temă de discuție în Comisia pentru administrație. Ca urmare a amendamentelor făcute, inițiativa legislativă a fost modificată substanțial, așa cum spunea antevorbitorul meu, prin extinderea numărului de beneficiari, dar și printr-o mai strictă..., mai strict acces la aceste facilități.

Chiar dacă există anumite lucruri care nu au fost clarificate în timpul dezbaterilor, credem că trebuie să luăm măsuri eficiente pentru a preveni depopularea localităților din aceste zone defavorizate și, de aceea, Grupul PSD va vota pentru.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt alte înscrieri?

Nu.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen?

Nu sunt susținute.

Raportul, cu amendamentele admise, se supune votului.

- A fost adoptat raportul cu amendamente.

-

Declar închise dezbaterile.

Stimați colegi, bună seara!

Dați-mi voie să