Sorin Constantin Lazăr

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Tema de astăzi se referă la Ziua Armatei, o temă de suflet, de altfel.

Sărbătorirea Zilei Armatei în lume s-a instituit în mod diferențiat de la o țară la alta, după Primul Război Mondial, cu scopul de a oferi societății civile posibilitatea evocării faptelor de arme sau a evenimentelor hotărâtoare din viața fiecărei oștiri. De regulă, aceste zile au fost stabilite în corelație cu momentele semnificative din istoria modernă și contemporană a fiecărei țări în parte.

În general, armatele din Occident nu au stabilită o dată anume ca sărbătoare a armatei. Excepție de la această regulă fac Franța, care-și sărbătorește armata la 11 noiembrie, de altfel, Ziua armistițiului dintre Aliați și Germania – 11 noiembrie 1918, Italia, a cărei Zi a armatei este la 4 noiembrie, data semnării Armistițiului de la Villa Giusti, de pe 4 noiembrie 1918, și România, care-și sărbătorește Ziua Armatei la 25 octombrie.

Ziua Forțelor Armate Române a fost sărbătorită pentru prima dată la 2 octombrie 1951, iar din anul 1959 a fost stabilită ca zi aniversară data de 25 octombrie. Devenită simbol al tuturor bătăliilor și eroilor neamului românesc, data de 25 octombrie a rămas întipărită în sufletele românilor ca zi în care țara își sărbătorește armata și pe cei care au fost în slujba ei.

După 23 august 1944, România a avut o contribuție substanțială la eforturile de război ale Națiunilor Unite. Armata Română trebuia să contribuie la efortul de război al aliaților cu peste 12 divizii de infanterie, conform art. 1 al Convenției de armistițiu, semnată în noaptea de 12 spre 13 septembrie 1944, dar aceste forțe au crescut constant, în pofida dificultăților întâmpinate în cooperarea militară româno-sovietică.

Ofensiva pentru eliberarea părții de nord-vest a României, începută la 9 octombrie 1944, a fost inclusă în operațiunea ofensivă „Debrețin”, planificată și condusă de Înaltul Comandament Sovietic, obiectivele acesteia fiind atinse în data de 25 octombrie 1944, când au fost eliberate localitățile Carei și Satu Mare. Semnificația victoriei este dată de eliberarea teritoriului național ocupat temporar în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940.

Deși victorioși pe câmpul de luptă, ostașii Armatei Române aveau să suporte consecințele unui proces de transformare bazat pe realitățile postbelice. Supraviețuitorii au fost mult timp ostracizați și marginalizați, în mod deosebit cei situați în afara granițelor României, pentru vina de a fi luptat pentru apărarea teritoriului național.

Ziua de 25 octombrie este una care trebuie să ne aducă aminte de toate sacrificiile și de victoriile Armatei Române. Este o zi pe care trebuie să o sărbătorim ca simbol al păstrării independenței și suveranității naționale. Momentul este unul de evocare a faptelor de arme ale înaintașilor în locuri precum Posada, Rovine, Podul Înalt, Războieni, Călugăreni, Plevna, Smârdan, Mărăști, Mărășești sau Oituz.