Stenogramă plen

Bună dimineața, dragi colegi!

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 28 octombrie 2015. Sesiunea de declarații politice este condusă de subsemnatul, senator Vasile Nistor, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ștefan Oprea. Se pregătește domnul senator Puiu Hașotti. Aveți cuvântul, domnule senator.

Bună ziua!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am să citesc declarația politică privind câteva considerații despre TTIP – Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții.

Prin încheierea TTIP între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii se urmărește deschiderea piețelor de investiții, servicii și achiziții publice prin punerea accentului pe alinierea regulilor și a standardelor tehnice ale produselor. Se consideră că încheierea TTIP ar putea constitui un stimulent pentru creșterea comerțului și a investițiilor și ar contribui la o revenire a creșterii economice și la o mai mare competitivitate a acesteia.

Din punct de vedere politic, TTIP ar conduce la consolidarea Parteneriatului transatlantic, la consolidarea binomului strategic SUA – UE, în plan global. De asemenea, va conduce la consolidarea și amplificarea Parteneriatului strategic dintre România și SUA, inclusiv pe dimensiunea economică.

Din punctul de vedere al intereselor comerciale, este necesară asigurarea unei creșteri sustenabile și a competitivității pe piața americană, prin promovarea comerțului și a investițiilor într-un mediu concurențial echitabil și o deschidere de durată a piețelor. Astfel, încheierea TTIP este de natură să producă rezultate concrete din punct de vedere economic și comercial, avantajele TTIP rezultând din potențialul de creștere a exporturilor românești către SUA, în baza reducerilor tarifare și a coerenței de reglementare, precum și din creșterea nivelului investițiilor americane în România, obiectiv prioritar în cadrul Parteneriatului strategic bilateral, fapt ce ar determina crearea unor noi locuri de muncă.

Având în vedere că TTIP trebuie să fie un acord profund ambițios, echilibrat, și care să producă beneficii ambelor părți, considerăm necesare următoarele aspecte:

1. Să se țină seama de faptul că facilitarea vizelor pentru furnizorii de servicii și bunuri europene este un element-cheie pentru a beneficia de pe urma acordului, astfel încât să se garanteze reciprocitatea deplină a vizelor și un tratament egal pentru toți cetățenii statelor membre ale UE, fără discriminare, în ceea ce privește accesul lor în SUA.

2. O cooperare consolidată între Uniunea Europeană, statele membre și SUA, cu scopul de a stabili standarde înalte împotriva infracțiunilor și a corupției financiare și fiscale.

3. Să se asigure un mediu economic eficient și favorabil concurenței, prin identificarea și prevenirea potențialelor bariere netarifare viitoare din calea comerțului, care afectează în mod disproporționat IMM-urile.

4. Să se definească în mod clar măsurile care privesc barierele tehnice în calea comerțului și sarcinile și formalitățile administrative duble sau redundante și care sunt legate de standardele și reglementările fundamentale sau de procedurile care deservesc realizarea unui obiectiv de politică publică.

5. Instituirea unor norme și principii ambițioase cu privire la IMM-uri.

6. Crearea unor mecanisme în vederea facilitării participării IMM-urilor la comerțul și investițiile transatlantice, de exemplu prin eliminarea cerințelor de dublă certificare.

7. Îmbunătățirea transparenței prin accesul parlamentarilor la documente din cadrul negocierilor, pentru a permite acestora să se angajeze în discuții constructive cu părțile interesate, inclusiv cu cetățenii.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Puiu Hașotti, Grupul parlamentar al PNL.

Excelență, aveți cuvântul!

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața!

Înainte de toate, aș vrea să constat preocuparea pe care senatorii o dau declarațiilor politice, care ocupă un loc foarte important în activitatea noastră. În al doilea rând, să remarc umorul dumneavoastră foarte fin și, în al treilea rând, să vă felicit pentru maniera impecabilă în care conduceți lucrările Senatului, în această emulație, în această efervescență politică.

De altfel, și prezidiul – mai puțin domnul senator Purec – este foarte preocupat de declarațiile politice: unul dintre dumneavoastră aruncă priviri cu dublu înțeles, altcineva își consultă tableta, dar, în sfârșit... În sfârșit, declarația mea politică se numește, are titlul „În sfârșit...” și are mai multe puncte. Poporul român spune că „mai bine mai târziu decât niciodată”.

La ce mă refer? La faptul că dosarul mineriadelor s-a redeschis, har Domnului! Sigur că este o întrebare: de ce a fost nevoie de o decizie CEDO pentru a se redeschide dosarul mineriadelor?

În orice caz, mă bucur că Parchetul General, sper, va arăta ceea ce mulți dintre noi am arătat de mult, și anume că – și sper că sunt și mulți colegi din Partidul Social Democrat, de pe la grupul parlamentar, care ascultă această declarație politică –, și anume că în decembrie 1989 a fost o mare revoltă populară, confiscată de o lovitură de stat militară, în fruntea căreia s-au aflat Ion Iliescu și acoliții săi, o lovitură de stat de sorginte neocomunistă. Vinovați, așadar, de nenorocirile mineriadelor – ale tuturor mineriadelor – se fac Ion Iliescu și acoliții săi.

După 1989, s-a instaurat în România un regim neocomunist, care a încercat și, în unele cazuri, a și reușit să reprime democrația. Ion Iliescu a fost comunist, este și va fi neocomunist. Iar în decembrie 1989 și în timpul mineriadelor s-au petrecut crime, iar crimele nu se prescriu și vinovații trebuie să răspundă în fața legii, pentru că istoria nu iartă și nu uită. Istoria nu iartă și nu uită! Mineriadele au fost devastatoare pentru imaginea și interesele României. Sunt analiști care apreciază că România a fost dată în urmă cu 20 de ani.

Nu am niciun fel de compasiune pentru minerii care s-au comportat ca niște brute, ca niște huligani și ca niște criminali. Faptul că au fost manipulați nu îi scuză.

Partidul Social Democrat și l-a asumat și l-a protejat pe Ion Iliescu și, prin urmare, se face complice cu acesta.

Trebuie să subliniez incredibila nerușinare și nesimțire a lui Miron Cozma, care, în loc să fi fost încă în pușcărie pentru ceea ce a făcut, a declarat că la mineriadă el a fost o victimă și că a fost bătut din cauza lui Marian Munteanu.

În altă ordine de idei, mă întreb: știa oare Liviu Dragnea, care i-a pus pe colegii săi să ceară iertare poporului român pentru victimele comunismului și ale mineriadelor, despre ce urma să i se întâmple lui Ion Iliescu la doar trei zile de la Congresul PSD? Este o întrebare. Oricum, acest gest al PSD nu rezolvă absolut nimic, deoarece, cum am mai spus, crimele nu se pot prescrie și nu se pot ierta.

Deoarece cred într-o Românie mai bună, sper că dosarul așa-zisei revoluții din 1989 se va redeschide, întrucât sper într-o Românie mai bună.

Stimați colegi,

Despre Congresul PSD s-au scris zeci, sute de pagini. Butoaie de cerneală s-au risipit, s-au scris, s-au folosit, mai bine spus, cu ocazia acestui congres. Cred că cel mai bine a fost surprins de ziaristul Doru Bușcu, în revista „Cațavencii”, și dați-mi voie să vă citez un paragraf, doar un singur paragraf. Citez. Încă o dată: citez, nu plagiez. E cu ghilimele. Nu plagiez, citez.

Doru Bușcu: „Patru mii de pesediști au luat poziția de drepți cu fețele lungite de tristețe, apăsați de umbra negrei presimțiri, așteptând din clipă în clipă să li se deschidă pământul sub tălpi și întreg congresul să se prăbușească în cazanul cu smoală. În timp ce Dragnea îi cerea iertare lui Coposu, prin aerul greu al Sălii Palatului s-au putut vedea zvârcolindu-se, ca niște zmeie de fum, duhurile lui Cozmâncă, Hrebenciuc, Dumitrașcu, Văcaru, Păunescu, Dan Marțian și alții. Dragnea ar fi putut spune mai departe «Să fie lumină!” și lumină s-ar fi făcut, iar plenul ar fi văzut că lumina nu e bună. Dar nu e chip să te împotrivești disciplinei de partid. Nici măcar cu trecutul. Când semnalul a fost dat, toți

ca unul, pesediștii, au executat ordinul de lepădare. Dacă la finalul lucrărilor Dragnea anunța că urmează să fie mâncat de viu Ion Iliescu, delegații s-ar fi așezat ascultători la coadă. E, probabil, prețul rămânerii la guvernare, și-ar fi spus liderii din teritoriu între două înghițituri.”

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru declarația politică plină de pilde.

Să aveți o zi bună!

**Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Data viitoare o să fie despre artă.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Mulțumesc anticipat.

Invit la microfon pe domnul senator Saghian Gheorghe, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Viorel Grigoraș. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. „Necesitatea rectificării bugetului” Stimați colegi,

După cum bine știți, o nouă rectificare bugetară a fost adoptată vinerea trecută în ședința de guvern. Premierul Victor Ponta a precizat faptul că această a doua rectificare bugetară are în vedere, printre altele, finanțarea majorării salariale la medici și profesori, rezolvarea problemei legate de asigurarea energiei termice în mai multe orașe, dar și alocarea sumelor necesare pentru agricultorii afectați de secetă.

Printre altele, premierul Victor Ponta a anunțat că bugetul Ministerului Sănătății a fost majorat cu 360 de milioane de lei, sumă care include atât mărirea cu aproximativ 25% a salariilor pentru întreg sistemul medical, cât și cheltuielile suplimentare pentru medicamente și programele desfășurate de Casa Națională de Sănătate.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență cu privire la a doua rectificare bugetară din acest an, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale primește 769,5 milioane de lei pentru plata titlurilor executorii, tranșa aferentă anului 2016, subvenția pentru motorină, cheltuieli îmbunătățiri funciare, investiții și pentru fonduri externe nerambursabile.

Totodată, bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice se majorează pe sold cu 754,4 milioane de lei, în timp ce Ministerul Fondurilor Europene va avea în plus 729,6 milioane de lei pe sold pentru finanțarea proiectelor din fonduri externe nerambursabile, iar Ministerul Apărării Naționale, plus 558,1 milioane de lei pentru achiziții și reparații la tehnica militară din dotare și cotizații la organismele internaționale.

Așa cum s-a cerut, Ministerul Educației și Cercetării Științifice primește 271,4 milioane de lei pentru finanțarea de bază a învățământului superior, burse, manuale școlare și investiții. Ministerul Afacerilor Externe primește în plus 269,2 milioane de lei pentru cheltuieli de personal generate de majorarea normei de hrană și cheltuieli cu bunuri și servicii, iar Ministerul Justiției, plus 245 de milioane de lei pentru plata titlurilor executorii, tranșa aferentă anului 2016, precum și pentru Administrația Națională a Penitenciarelor, proiecte finanțate din fonduri rambursabile și daune moratorii obținute în instanță de magistrați. Pe de altă parte, diminuări ale bugetelor ordonatorilor principali de credite vor fi, în principal, la Ministerul Transporturilor și la bugetul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri. Bugetul acestuia din urmă s-a diminuat per sold cu 108,1 milioane de lei, dar s-au alocat 93,1 milioane de lei, în principal pentru plata restanțelor la ajutoarele _de minimis_ pentru investițiile realizate de întreprinderile mici și mijlocii și investiții ale agenților economici cu capital de stat, dar și pentru exproprieri.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Grigoraș Viorel, Grupul parlamentar al PNL, pentru a prezenta declarația politică.

Se pregătește doamna senator Doina Federovici. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc. Domnule președinte, Domnilor secretari, Doamnelor și domnilor, Bună dimineața!

După prestația de mai înainte a domnului senator Puiu Hașotti, profesor, mă tem că vorbele mele nu vor fi decât niște „cuvinte goale, ce din coadă au să sune”.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „«Complect» nefondat, coane Oprea!”.

Vicepremierul Gabriel Oprea a vorbit, în sfârșit, la șase zile de la tragedia soldată cu moartea polițistului Bogdan Gigină. Mai bine nu vorbea! „Cine se scuză se acuză” spune un vechi proverb.

„La un moment dat, coloana s-a oprit. Nu am știut de ce. Eu nu am văzut accidentul, nu am știut că este vorba despre un accident. Am văzut doar mașina de poliție din față oprită și pe cei doi polițiști coborând și alergând.”

Această afirmație a domnului Oprea contrazice comunicatul de presă al Poliției Române, comunicat dat imediat după evenimentul nefericit.

Citez din respectivul comunicat: „Imediat după producerea accidentului, coloana oficială s-a oprit la fața locului și au fost dispuse măsuri pentru mobilizarea echipajelor medicale în vederea acordării primului ajutor, polițistul fiind transportat la Spitalul Universitar de Urgență București.”

În acest caz, întreb: chiar nu ați știut, domnule ministru al internelor? Un subordonat care vă însoțea era căzut într-o groapă și-și dădea ultima suflare. Cei doi polițiști alergau către Bogdan Gigină. De ce nu ați făcut același lucru? Ascundeți ceva sau un general nu coboară la nivelul unui biet agent?

Domnule ministru Gabriel Oprea,

Nu realizați ce înseamnă că a murit un om? Un om pe care mașina în care stăteați confortabil îl împingea cu viteza uluitoare cu care, de regulă, circulați!

Toți cei implicați de la Brigada Rutieră știu asta! Dormiți bine? Nu aveți coșmaruri?

Cu prea multă ușurință vă delimitați de răspunderea profesională, dar răspunderea morală vă va urmări toată viața, domnule încă vicepremier și ministru de interne! Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Doina Federovici, Grupul parlamentar al PSD, pentru a-și prezenta declarația politică.

Se pregătește domnul senator Nelu Tătaru. Aveți cuvântul, doamnă senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „Măsurile Guvernului Ponta fac din România un veritabil viitor pol de dezvoltare regională”.

Stimați colegi,

Deciziile economice aprobate de Guvern prin ordonanța de urgență de ieri, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2016, vor transforma cu siguranță România într-un veritabil viitor pol de dezvoltare regională.

După cum declara însuși premierul Victor Ponta, combinația ideală pentru o economie funcțională și sustenabilă este un mediu fiscal cu taxe mici, o legislație clară și un control puternic și coerent, care elimină de pe piață evaziunea.

Astfel, devansarea cu un an a reducerii impozitului pentru veniturile din dividende, reducerea TVA pentru livrarea apei potabile și a apei pentru irigații, precum și introducerea unui sistem de impozitare diferențiat pentru microîntreprinderi reprezintă măsuri prin care România profită de creșterea economică, de creșterea încasărilor, pentru a-și stimula dezvoltarea.

Măsura de reducere a cotei de impozitare de la 16% la 5% aplicată dividendelor distribuite persoanelor române, fizice și juridice, precum și dividendelor obținute din România de persoanele nerezidente are în vedere creșterea investițiilor și favorizarea dezvoltării societăților de tip holding, încurajarea păstrării în țară a capitalului românesc, dinamizarea procesului de repatriere a capitalului românesc, încurajând totodată restructurarea societăților comerciale, în scopul adaptării lor la exigențele mediului economic și financiar, național și european, aflat în continuă schimbare. Un aspect extrem de important îl constituie acela că impozitul de 5% se va aplica sumelor primite în 2016 aferente dividendelor realizate în anul 2015.

A doua decizie majoră a zilei de ieri este că TVA la apă va fi redusă la 9%, începând cu 1 ianuarie 2016, atât pentru consumul casnic, cât și pentru cel industrial, impactul măsurii asupra bugetului fiind de 250 de milioane de lei.

Nu pot trece mai departe fără să fac referire la o altă măsură, mai mult decât salutară, care este majorarea plafonului de încadrare în categoria microîntreprindere de la 65.000 de euro la 100.000 de euro cifră de afaceri pe an fiscal și introducerea sistemului de cote de impozitare diferențiate, în funcție de numărul de salariați, între 1% și 3%.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Tătaru Nelu, din partea Grupului parlamentar al PNL, pentru a prezenta declarația politică.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Se pregătește domnul senator Agrigoroaei Ionel. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice: „Legitimitatea Guvernului Ponta, privită prin prisma discreditării premierului și a vicepremierului”.

Criza generată de cazul Oprea – Gigină face să transpară o serie întreagă de probleme de substanță, pe care nu le voi aborda aici, însă doresc să mă refer la relația instituțională

complexă, așa cum caracteriza președintele Iohannis relația dintre Președinție și Guvernul României, cu un premier căruia i s-a cerut demisia, fiind trimis în judecată pentru mai multe fapte penale, și un vicepremier căruia, de asemenea, i s-a cerut să plece pentru suspiciuni rezonabile de abuz în serviciu. S-ar părea că Guvernul nostru dorește să transforme excepția în regulă. Rândurile celor care prejudiciază imaginea instituțiilor statului se îngroașă pe zi ce trece.

Este adevărat, dubla calitate a lui Victor Ponta – premier și urmărit penal – nu a fost considerată motiv suficient pentru ca acesta să-și dea demisia. Nici acum, când se vorbește despre culpa morală și instituțională a unui ministru pentru moartea unui polițist, dar și despre tentativele de mușamalizare a acestui caz, demisia nu este considerată justificată. Se pare că unii oameni politici au uitat că ei ocupă aceste demnități temporar și confundă omul cu instituția. Guvernarea va funcționa și fără ei, chiar mai bine.

A solicita explicații și a sancționa reacțiile neconvingătoare nu înseamnă să folosești o tragedie în scopuri politice. Este o atitudine normală. Însuși viceprim-ministrul Oprea trebuia, voluntar, să aibă o poziție oficială imediat după accident. Și la fel și premierul. Nu s-a întâmplat acest lucru. Primul a tăcut și s-a ascuns în spatele suferinței familiei victimei, iar al doilea a încercat orice pentru a îndrepta atenția către teme false.

Prestația prim-ministrului Victor Ponta în acest caz nu a fost deloc onorantă, acesta reproșându-le jurnaliștilor că nu respectă regulile, în timp ce el refuza să răspundă la întrebările privitoare la moartea unui cetățean român din cauză că un ministru al Cabinetului său nu ar fi respectat regulile.

Când în sfârșit a decis să vorbească, Oprea nu a făcut decât să adâncească criza. Nu a lămurit niciuna din întrebările esențiale în legătură cu accidentul în care a fost implicat. În schimb, ne-a asigurat că nu-și va da demisia și că relația instituțională cu Președinția va continua în parametri firești.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Agrigoroaei Ionel, Grupul parlamentar al PSD, pentru a-și prezenta declarația politică.

Se pregătește domnul senator Păran Dorin. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma aprecierilor făcute la interpelarea mea de luni seara, am adaptat-o și la declarație politică, ținând cont de importanța conținutului ei.

Vă mulțumesc mult.

Poate o depunem tot pe aia, că probabil e la fel. Nu mai e nevoie s-o mai citiți. Dar, mă rog, haideți!

## Vă mulțumesc.

Declarație politică susținută de senatorul Ionel Agrigoroaei, senator UNPR de Iași.

Titlul declarației: „Multinaționalele își fac de cap în Europa”.

De doi ani vă avertizez în privința politicilor îndreptate împotriva economiei românești de către unele multinaționale. Încă din 2013 am anunțat Guvernul României de faptul că G20 a luat o decizie fermă și a impus un plan de acțiune prin care multinaționalele să fie taxate corect. Acum, înțelegerile în care statele acordă privilegii marilor companii ies la iveală. Sunt cazuri în care autoritățile politice se apleacă în fața puterii companiilor. Comisia Europeană a arătat recent că astfel de practici pot fi combătute dacă statele membre își unesc forțele.

Acum, alte detalii ale ingineriilor financiare au ieșit la lumină. Comisia Europeană a declarat ilegale două acorduri fiscale, unul între Fiat și autoritățile din Luxemburg, celălalt dintre Starbucks și autoritățile olandeze. Astfel de acorduri, avantajoase pentru ambele părți, au drept efect trecerea de la impozitare ca obligație la impozitare negociată. Statele care se implică în astfel de acorduri nu analizează prea îndeaproape aspecte delicate, cum ar fi, de exemplu, unde sunt generate, de fapt, profiturile. Obiecția adusă de Comisie în cazul Starbucks este că tipul de privilegiu fiscal de care a beneficiat aceasta reprezintă, de fapt, o subvenție neloială, sau ajutor de stat, care distorsionează concurența, pentru că nu este disponibilă și altor companii.

Cât de puțin plătesc companiile? Profitul grupului Fiat a fost în 2012 de 896 de milioane de euro, în timp ce baza de impozitare a fost de maximum 2,8 milioane de euro. Profitul general după excluderea taxelor al Starbucks a fost în 2012 de un miliard de euro, iar taxele au fost estimate la maximum un milion de euro. Profitul global al Apple a fost de 25 de miliarde de euro în 2011, iar compania a plătit în total taxe de două milioane de euro. Amazon a avut în 2013 venituri operaționale de 13,6 miliarde de euro, în timp ce profitul taxabil declarat pentru centrul din Luxemburg a fost de 75 de milioane de euro.

În toată lumea, marile economii au demarat deja anchete la scară largă. În Australia, Irlanda, Olanda, Germania, Spania sau Suedia, statele vor încerca să recupereze pierderile imense.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Păran Dorin, Grupul parlamentar al PNL, pentru a-și prezenta declarația politică. Se pregătește domnul senator Florian Bodog. Aveți cuvântul, domnule senator.

Bună dimineața, domnilor colegi! Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Mi-am intitulat declarația politică „Ziua Armatei Române”. Este de datoria fiecăruia dintre noi să aducem un omagiu Zilei Armatei Române, care se sărbătorește în fiecare an la 25 octombrie. Chiar dacă 25 octombrie a fost într-o zi de duminică, iar ziua declarațiilor politice în Senatul României este miercurea dimineața, cu scuzele de rigoare depășirii momentului, vă împărtășesc câteva cuvinte de aici, de la tribuna Senatului.

Sărbătoarea Zilei Armatei Române a fost stipulată printr-un decret în octombrie 1959, astfel că, la 25 octombrie, noi, românii, sărbătorim Armata Română, care în 1944, la 25 octombrie, elibera de sub ocupația horthystă Transilvania de nord.

De altfel, Ziua Armatei Române se sărbătorește și ca un simbol al păstrării independenței și suveranității naționale. Momentul reprezintă și evocarea unor fapte de arme ale înaintașilor noștri în locuri cum ar fi Rovine, Războieni, Călugăreni, Plevna, Mărășești și Oituz. Pentru eliberarea orașului Carei a fost concepută o manevră de învăluire din mai multe divizii ale Armatei Române, iar în noaptea de 24 spre 25 octombrie 1944 orașele Carei și Satu Mare au fost eliberate.

În acest an sărbătorim și 70 de ani de la încheierea celui de Al Doilea Război Mondial, iar gândurile noastre se îndreaptă cu un pios omagiu spre cei peste 900.000 de morți, dispăruți, răniți, invalizi, prizonieri și așa mai departe. De altfel, dintre aceștia, peste 90.000 au fost morți, ostași români care și-au pierdut viața pe frontul celui de Al Doilea Război Mondial. Gândurile noastre se vor îndrepta și spre veteranii de război, văduvele de război și văduvele veteranilor de război, cărora le spunem recunoștință veșnică și ne înclinăm cu mult respect, anul 2015 fiind declarat Anul veteranilor de război.

Închei această scurtă declarație politică dorindu-vă, dragi veterani și urmași, multă sănătate și „La mulți ani!”.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian, Grupul parlamentar al PSD, pentru a-și prezenta declarația politică.

Se pregătește domnul senator Dumitru Oprea. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Oarecum printr-o coincidență, spun eu, fericită, doi senatori din grupuri parlamentare diferite au o declarație politică pe aceeași temă, în succesiune.

Stimați colegi,

În ziua de 25 octombrie am cinstit cu toții Ziua Armatei Române. În această zi sunt celebrați eroii națiunii și totodată se promovează structurile militare existente.

Această zi este menită a cinsti cu deosebit respect atât memoria eroilor căzuți la datorie, veteranii de război, cât și efortul colectiv constant al armatei noastre și sacrificiile pe care acești oameni le îndură pentru a menține securitatea României și a ne reprezenta țara cu mândrie. Curajul acestora îi inspiră și pe cei din generațiile tinere, precum și pe noi, factorii decizionali, care trebuie să asigurăm toate condițiile necesare desfășurării activității.

În context istoric, ziua de 25 octombrie este o zi cu însemnătate notabilă pentru țara noastră, având o rezonanță deosebită în conștiința colectivă a poporului român. Pe data de 25 octombrie 1944 militarii Armatei Române au eliberat localitățile Carei și Satu Mare, consfințind astfel eliberarea Transilvaniei de sub dominația horthystă, iar anul 2015 marchează și 70 de ani de la încheierea celui de Al Doilea Război Mondial, unde aproape un milion de ostași și-au dat viața pentru țara noastră.

Pentru a spori însemnătatea și a atrage atenția asupra acestor aspecte importante, anul 2015 a fost declarat de către Guvernul țării noastre drept Anul veteranilor de război, completând astfel tabloul evenimentelor comemorative.

Armata este una dintre instituțiile care și-au definit întotdeauna scopul prin protejarea cu orice preț a poporului român, fiind activă în toate momentele-cheie ale istoriei noastre naționale. Prin eforturile Armatei Române, ne putem mândri astăzi cu apărarea independenței și cu menținerea suveranității naționale și integrității teritoriale a țării noastre, acesta fiind unul dintre pilonii pe care întreaga națiune se sprijină în momentele grele.

În ultimii ani, progresele din domeniul militar au fost remarcabile. Actualul Guvern PSD a reușit eliminarea subfinanțării acestui domeniu și asigurarea condițiilor optime pentru modernizarea, retehnologizarea și pregătirea profesională a forțelor noastre militare. Aceste progrese trebuie neapărat continuate și sporite și în anii care urmează.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PNL, pentru a prezenta declarația politică.

Se pregătește domnul senator Lazăr Sorin Constantin. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică are titlul „Guvernarea Ponta a devenit o piedică prea mare pentru realizarea autostrăzilor din Moldova”.

Felul pompieristic în care Guvernul Ponta a făcut ultima rectificare bugetară atrage critici din toate direcțiile. Pe bună dreptate, pe lângă creșterea deficitului bugetar, cel mai îngrijorător aspect este deturnarea a aproape 3 miliarde de lei de la proiectele de infrastructură pentru interesele electorale ale Partidului Social Democrat, printre cele mai afectate proiecte fiind cele care privesc autostrada din Transilvania. Dacă Executivul a luat bani de la investiții aflate în curs de derulare, ne închipuim ce soartă va mai avea autostrada Iași – Târgu Mureș.

Orice urmă de speranță a dispărut cu Ponta la guvernare. Județele Moldovei nu au nicio șansă să fie legate de restul țării prin mari artere rutiere. Interesele PSD plus lipsa oricărei viziuni fac tot mai improbabilă respectarea termenelor din Masterplanul de transporturi. Dovadă este și abandonarea de către CNADNR a planului pentru autostrada Bacău – Ploiești, care s-a transformat și ea în drum expres, fără licitație lansată pentru revizuirea studiului de fezabilitate.

Din păcate, nu este o abordare pesimistă, ci constatarea realității. Chiar Președintele Republicii Moldova a vorbit săptămâna trecută despre conectarea Chișinăului la autostrada Iași – Târgu Mureș, ca element fundamental pentru viitorul regiunii. Cu toate acestea, Guvernul României nu vede nici acum ca fiind prioritar proiectul, gândindu-se probabil că Moldova se va integra în Europa prin primării PSD, și nu printr-un drum strategic.

În plus, reprezentanții Fondului Monetar Internațional au spus clar, prin concluziile ultimei vizite la București, că fără modernizarea infrastructurii publice beneficiile creșterii economice vor fi de scurtă durată. Guvernul Ponta își favorizează aparatul politic în locul dezvoltării.

Așadar, credem că pentru toată lumea a devenit clar: cu Ponta nu mai e nicio speranță. Îndepărtarea guvernării actuale este primul pas pentru a reveni la un orizont de așteptare decent în privința construirii autostrăzilor Moldovei. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Lazăr Sorin Constantin, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru a prezenta declarația politică.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Tema de astăzi se referă la Ziua Armatei, o temă de suflet, de altfel.

Sărbătorirea Zilei Armatei în lume s-a instituit în mod diferențiat de la o țară la alta, după Primul Război Mondial, cu scopul de a oferi societății civile posibilitatea evocării faptelor de arme sau a evenimentelor hotărâtoare din viața fiecărei oștiri. De regulă, aceste zile au fost stabilite în corelație cu momentele semnificative din istoria modernă și contemporană a fiecărei țări în parte.

În general, armatele din Occident nu au stabilită o dată anume ca sărbătoare a armatei. Excepție de la această regulă fac Franța, care-și sărbătorește armata la 11 noiembrie, de altfel, Ziua armistițiului dintre Aliați și Germania – 11 noiembrie 1918, Italia, a cărei Zi a armatei este la 4 noiembrie, data semnării Armistițiului de la Villa Giusti, de pe 4 noiembrie 1918, și România, care-și sărbătorește Ziua Armatei la 25 octombrie.

Ziua Forțelor Armate Române a fost sărbătorită pentru prima dată la 2 octombrie 1951, iar din anul 1959 a fost stabilită ca zi aniversară data de 25 octombrie. Devenită simbol al tuturor bătăliilor și eroilor neamului românesc, data de 25 octombrie a rămas întipărită în sufletele românilor ca zi în care țara își sărbătorește armata și pe cei care au fost în slujba ei.

După 23 august 1944, România a avut o contribuție substanțială la eforturile de război ale Națiunilor Unite. Armata Română trebuia să contribuie la efortul de război al aliaților cu peste 12 divizii de infanterie, conform art. 1 al Convenției de armistițiu, semnată în noaptea de 12 spre 13 septembrie 1944, dar aceste forțe au crescut constant, în pofida dificultăților întâmpinate în cooperarea militară româno-sovietică.

Ofensiva pentru eliberarea părții de nord-vest a României, începută la 9 octombrie 1944, a fost inclusă în operațiunea ofensivă „Debrețin”, planificată și condusă de Înaltul Comandament Sovietic, obiectivele acesteia fiind atinse în data de 25 octombrie 1944, când au fost eliberate localitățile Carei și Satu Mare. Semnificația victoriei este dată de eliberarea teritoriului național ocupat temporar în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator, vicepreședinte al Senatului, domnul Ioan Chelaru, pentru a-și prezenta declarația politică.

Aveți cuvântul, domnule vicepreședinte.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Revizuirea Constituției. De la dorință la adevăr”.

Declanșarea procesului de revizuire a Constituției a însemnat o mobilizare civică fără precedent, un moment special în care legea nu a ajuns să se discute în Parlament de către deputați și senatori, în procedură obișnuită. S-a dat dovadă de devotament, implicare, seriozitate, timp de aproape doi ani, în care Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a depus toate eforturile pentru conceperea și formularea unei variante agreate de două treimi din membrii Parlamentului.

A fi președintele acestei comisii în ultima parte a desfășurării lucrărilor acesteia a fost și este, poate, cea mai grea și onorantă misiune din cariera mea ca jurist, ca om politic, este o responsabilitate enormă pentru mine, ca cetățean, este o mândrie că am putut să particip activ în cadrul acestui proiect de o importanță maximă pentru statul democratic.

Recunosc, încă de la început, că m-am numărat printre cei care au susținut cu toată forța necesitatea modificării acesteia. Însă revizuirea legii fundamentale a unui stat, chiar dacă parțial se desfășoară în lumina reflectoarelor, presupune foarte mult efort, dialog cu societatea civilă, cu mediul academic și politic, inclusiv cu instituțiile europene specifice și care, într-un cuvânt, nu se poate face peste noapte. Așadar, revizuirea Constituției a fost și rămâne unul dintre cele mai importante proiecte ale generației de oameni politici din care fac parte.

Destabilizarea prin declarații tendențioase, blocarea, tergiversarea cu bună știință a demersului privind redactarea acestui proiect, doar pentru satisfacerea intereselor politicianiste, are drept consecință inadmisibilă lezarea unor valori și principii constituționale democratice, cu deosebire a pluralismului politic și instituțional, a principiului separației puterilor în stat, a principiului supremației legislative a Parlamentului.

Trăim perioade de crize multiple ale căror finaluri încă nu se întrezăresc. Trebuie să conștientizăm că, prin ele însele, constituțiile, într-un stat de drept, care presupune între altele respectarea legalității și a ordinii de drept, protecția individului și a cetățeanului în raporturile lui cu puterea, desfășurarea întregii activități statale pe baza și în limitele stricte ale legii, sunt sau pot fi un obstacol în calea arbitrariului, dacă ele exprimă voința generală, iar respectul față de ele devine o religie pentru guvernanți. În acest context, pe scena politică de astăzi, constat, cu mare părere de rău, că noul PNL a început să-și schimbe poziția și să joace un teatru absurd, caracterizat prin scene cu dialoguri repetitive, incoerente și fără sens, doar cu secvențe comico-dramatice à la Caragiale: să se revizuiască, dar să nu se schimbe nimic. Discutăm de revizuirea Constituției României! Dezbatem un act normativ care trebuie să fie valabil minimum 25-50 de ani și nu te joci cu lucrul acesta!

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Mai așteptăm colegi să vină în sală pentru a-și susține declarația politică.

PAUZĂ

## **Domnul Vasile Nistor:**

## Domnilor colegi,

Constat că timpul alocat declarațiilor politice a expirat. Următorii colegi au depus declarațiile politice:

– Firea Gabriela, Mohanu Nicolae, Butunoi Ionel, Coca Laurențiu, Toma Ion, Butnaru Florinel, Vochițoiu Haralambie, Popa Constantin, Frătean Petre, Doina Silistru, Moga Nicolae – Grupul parlamentar al PSD;

– Tișe Alin, Luchian Dragoș, Pașcan Marius, Nicoară Marius, Ghilea Gavrilă, Ichim Paul, Chiru Gigi, Flutur Gheorghe, Igaș Traian Constantin, Marian Dan Mihai, Florian Cristian Daniel, Popa Mihaela – Grupul parlamentar al PNL;

– Biró Rozalia – Grupul parlamentar al UDMR;

– Durbacă Eugen, Nistor Vasile – Grupul parlamentar liberal-conservator.

Declar închisă ședința Senatului de astăzi, 28 octombrie 2015, sesiunea de declarații politice.

Declarația politică se intitulează „Deciziile economice ale Guvernului pot transforma România în pol de dezvoltare regională!”.

Indiferent de opțiunile politice, deciziile Guvernului privind scăderea taxelor și sprijinul pentru microîntreprinderi, alături de noul Cod fiscal ar trebui să fie salutate de toată lumea. Sunt măsuri prin care România profită de creșterea economică, de creșterea încasărilor, pentru a-și stimula dezvoltarea. Este adevărat, vor fi mai puține lucruri de promis de către partidele din opoziție la anul, în campania electorală, dar ar trebui să realizăm cu toții că sunt și subiecte unde consensul poate aduce lucruri mai bune pentru cetățeni decât disputele mai mult sau mai puțin sterile.

Vor fi atrase investiții private care vor da competitivitate economiei, vor crea locuri de muncă și vor crește nivelul veniturilor. Anul acesta am avut deja cel mai ridicat nivel al investițiilor străine directe de dinainte de criza economică. Tot anul acesta avem cele mai mari încasări la buget din ultimii ani – ceea ce nu este o chestiune conjuncturală, ci efectul direct al unor schimbări de substanță ale abordării luptei împotriva evaziunii fiscale. Este bine că Guvernul folosește această șansă, atât pentru a crește salariile medicilor și profesorilor, cât și pentru a stimula economia și mediul privat. Avem o oportunitate importantă ca, dincolo de luptele politice, dincolo de disputele între partide, să dăm mediului economic un sprijin extrem de puternic. Am susținut Codul fiscal și propunerile de relaxare fiscală, voi susține și aceste măsuri, câtă vreme ele sunt sustenabile, pentru că înseamnă o direcție economică bună pentru România și bunăstare pentru cetățenii ei.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „24–30 octombrie – Săptămâna dezarmării”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sărbătorirea anuală a Săptămânii dezarmării, ce începe în ziua aniversării înființării Organizației Națiunilor Unite, a fost solicitată prin documentul final al Sesiunii Speciale a Adunării Generale a ONU din 1978 pe probleme de dezarmare. În anul 1995, Adunarea a invitat guvernele, organizațiile internaționale și neguvernamentale să contribuie activ la Săptămâna dezarmării, acestea fiind invitate să accentueze care sunt riscurile legate de arme, înarmare, nevoia de a înceta folosirea lor și să accentueze înțelegerea publică asupra măsurilor urgente de dezarmare.

Deși, actualmente, dezarmarea este încă un deziderat și s-au înregistrat anumite succese în ceea ce privește armamentul nuclear, suntem departe de reducerea creșterii numărului armelor și limitarea utilizării lor. Toate statele ar trebui să depună eforturi continue și să-și asume angajamente sustenabile pentru prevenirea proliferării armelor de distrugere în masă, pentru dezarmare și controlul armamentelor convenționale. La summiturile organizate pe tema dezarmării și promovării stabilității internaționale s-a pus accent pe soluționarea divergențelor pe cale diplomatică pentru asigurarea păcii și securității internaționale.

Actualele tensiuni și conflicte din Orientul Mijlociu ne demonstrează că toate statele trebuie să depună eforturi conjugate în vederea găsirii celor mai viabile soluții pentru a conserva și consolida un climat de liniște, de pace, de a depăși problemele fără a se recurge la folosirea armamentelor de orice tip. Statele nu ar trebui să se găsească într-o competiție pentru înarmare, ci într-o preocupare comună și continuă pentru neproliferare, dezarmare, diplomație deschisă și securitate colectivă.

În această Săptămână a dezarmării să ne amintim de Societatea Națiunilor sau Liga Națiunilor, care a fost o organizație interguvernamentală înființată în urma Conferinței de Pace de la Paris, ce a pus capăt Primului Război Mondial și a fost precursoarea Organizației Națiunilor Unite. Articolul 8 al Pactului Societății Națiunilor prevedea „reducerea armamentului național la minimul compatibil cu siguranța națională și cu executarea obligațiunilor internaționale impuse printr-o acțiune comună”. Deși Societatea Națiunilor a fost desființată în 1946, aceasta a avut drept scop menținerea păcii mondiale, dezarmarea și rezolvarea disputelor internaționale pe cale pașnică.

Declarația politică se intitulează „Strategia energetică a României trebuie finalizată”.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Am luat act de intenția Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri de a finaliza Strategia energetică a României. În calitate de președinte al Comisiei pentru transporturi și energie, nu pot decât să mă bucur că acest document va fi terminat. Așteptăm cu interes Strategia și îi asigurăm pe reprezentanții ministerului de tot sprijinul nostru.

Am avut în cadrul ședințelor de comisie numeroase discuții referitoare la proiectele energetice ale României și am ajuns împreună la concluzia că România are mare nevoie de această strategie, fiind un document de referință pentru anii următori. România este parte a Uniunii Europene, a uniunii energetice. Noi trebuie să ne apărăm interesele, dar, în același timp, trebuie să vedem cum sunt ele reprezentate în uniunea energetică. Consider că Strategia energetică a României trebuie să răspundă la cele două provocări: apărarea intereselor noastre și reprezentarea acestor interese în documentele uniunii energetice.

Proiectele strategice ale României, cum ar fi dezvoltarea unităților 3 și 4 ale CNE Cernavodă și dezvoltarea centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, păstrarea mixului energetic și utilizarea resurselor naturale trebuie să se regăsească în documentul strategic.

Un aspect important pe care trebuie să-l conțină Strategia energetică a României, fie că vorbim de proiecte cu termen de finalizare scurt sau lung, fie că vorbim de colaborări cu alte state, este securitatea energetică a României. În actualul context geopolitic, consolidarea securității energetice a României joacă un rol extrem de important. Consider că aici nu vorbim doar de responsabilitatea ministerului sau a Parlamentului. Toate partidele politice, societatea civilă și opinia publică trebuie să-și aducă contribuția pentru ca acest document strategic să promoveze securitatea energetică și independența energetică a României.

În același timp, consider că documentul pe care, așa cum precizam, îl așteptăm cu interes trebuie să conțină elemente concrete cu privire la: menținerea unui preț suportabil al energiei pentru consumatorul final, competitivitate, necesitatea dezvoltării unei piețe interne a energiei eficiente.

Am intitulat prezenta declarație politică „Învinși, dar nu uitați”, provocat fiind de titlul unei cărți, „Învinși și uitați”, referitoare la cel de Al Doilea Război Mondial, scrisă de istoricii Mihail Vasile Ozunu și Petre Otu. Autorii respectivei cărți îi aveau în vedere pe cei 158.854 de ostași români care au pierit (morți, răniți, dispăruți) în luptele de la Stalingrad, de acum mai bine de 71 de ani. În zilele de 19 și 20 noiembrie 1942, armata română a suferit cea mai severă înfrângere din istoria sa. Istoricii români vorbeau despre învinși și uitați deoarece, până în prezent, subiectul participării armatei române alături de germani împotriva URSS a fost foarte puțin dezbătut, iar pentru memoria miilor de români răpuși pe câmpul de luptă nu s-a făcut ceea ce alte state au realizat de mult timp – un cimitir de onoare.

Eu vorbesc astăzi despre cei învinși, dar nu uitați, deoarece, în cele din urmă, duminică, 25 octombrie 2015, s-a inaugurat în cadrul unei ceremonii Cimitirul de onoare al militarilor români de la Stalingrad.

Prin grija ministrului nostru al apărării naționale, domnul Mircea Dușa, și prin contribuția Guvernului Ponta, care a alocat în acest an suma de 150.000 de euro, iată că și militarii români au un cimitir de onoare, așa cum de mai multă vreme aveau camarazii lor germani, unguri și italieni.

Stimați colegi,

Nu i-am uitat de tot pe cei căzuți la datorie, dar și mai important ar fi să nu uităm lecțiile înfrângerii de la Stalingrad și în general lecțiile participării noastre la acel război care a răscolit profund istoria României și a întregii lumi.

Acestea fiind zise, adresez salutul de onoare ostașilor români căzuți sau aflați la datorie! Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Exodul halatelor albe”. Am ajuns într-un moment în care scandalurile politice și subiectele care țin capul de afiș în dezbaterea publică sunt complet diferite de prioritățile și preocupările reale ale românilor.

Ne regăsim astfel, tot mai adesea, în nefasta situație în care falsele problematici acaparează dezbaterea publică, iar teme fundamentale pentru cetățeni sunt complet neglijate. Dintre multele exemple concrete asupra cărora ne-am putea opri, astăzi am ales să atrag atenția asupra problemelor sistemului medical românesc, un sistem mai bolnav parcă decât pacienții săi, aflat în pragul colapsului, și care necesită în mod urgent un tratament de resuscitare.

Nu cred că este un secret pentru nimeni: sistemul medical românesc se confruntă cu un complex de probleme, cea mai mare dintre acestea fiind migrația medicilor din România. Fenomenul este discutat de ani buni, fără a fi însă identificată vreo soluție viabilă. Singura reacție pe care decidenții au avut-o în ultimii 25 de ani a fost aceea de a privi neputincioși acest exod al specialiștilor, constatând amar cum numărul lor crește de la an la an, lăsându-ne spitalele golite de medici, dar pline de pacienți în nevoie.

Realitatea este cu atât mai nedreaptă cu cât, așa cum știm cu toții, medicul are un traseu lung de parcurs până poate ajunge să profeseze, timpul de care are nevoie și conținuturile pe care trebuie să le asimileze în perioada studiilor fiind cu mult peste orice altă profesie. Cu toate acestea, momentul finalizării studiilor nu reprezintă o încununare a eforturilor depuse, ci, mai degrabă, începutul unui lung șir de dezamăgiri și neputințe, de piedici și de nedreptăți devenite în mod rușinos o rutină incontestabilă.

Așa cum am mai vorbit despre tinerii din România și dificultatea găsirii primului job, nici medicii rezidenți nu fac în vreun fel notă discordantă. Sistemul medical românesc este departe de a fi unul atractiv pentru tinerii profesioniști, fiind mai degrabă incapabil să creeze condițiile necesare ori să asigure o recompensă financiară adecvată rezidenților. Prea multe dintre spitalele din România sunt lipsite de dotări și de aparatură modernă, de fondurile necesare pentru medicamente ori de personal suficient, transformând astfel

Declarația politică este intitulată „Asigurarea accesului persoanelor vulnerabile din punct de vedere mintal la justiție”.

- Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

Astăzi doresc să vă atrag atenția asupra unui subiect cunoscut mai mult sau mai puțin, dar care merită sprijinul nostru: accesul la justiție al persoanelor vulnerabile, cu precădere al persoanelor cu tulburări psihice și alte afecțiuni care intră în sfera sănătății mintale.

Legea nr. 129 din 12 iulie 2012 pentru modificarea și completarea Legii sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487 din 2002 ne aduce toate elementele necesare pentru a înțelege felul în care persoanele vulnerabile trebuie să aibă acces la justiție.

Pentru a putea înțelege persoanele în cauză, este necesar să cunoaștem faptul că prin persoană cu tulburări psihice se înțelege persoana cu dezechilibru psihic sau insuficient dezvoltată psihic ori dependentă de substanțe psihoactive, ale cărei manifestări se încadrează în criteriile de diagnostic în vigoare pentru practica psihiatrică, după cum este subliniat și în conținutul legii de mai sus.

Consimțământul persoanei cu tulburări psihice se referă la acordul acesteia, iar, în lipsa discernământului acesteia, al reprezentantului legal ori convențional, după caz, cu privire la procedurile de internare, diagnostic și tratament. Acesta trebuie să fie liber de orice constrângere și precedat de o informare completă, într-un limbaj accesibil, din care să rezulte avantajele, dezavantajele și alternativele procedurilor respective și să fie reconfirmat în continuare ori de câte ori este nevoie sau la inițiativa persoanei în cauză.

Se știe că orice pacient sau fost pacient cu tulburări psihice sau reprezentantul său legal ori convențional poate formula plângeri privind încălcarea drepturilor pacienților.

În plus, așa cum orice persoană cu tulburări psihice are dreptul la cele mai bune servicii medicale și îngrijiri de sănătate mintală disponibile, tot așa, orice persoană care suferă de o tulburare psihică are dreptul să exercite toate drepturile civile, politice, economice, sociale și culturale recunoscute în Declarația universală a drepturilor omului, precum și în alte convenții și tratate internaționale în materie, la care România a aderat sau este parte.

Declarația politică se intitulează „Reducerea cotei TVA la 9% pentru apa potabilă, în contextul Rezoluției Parlamentului European privitoare la «Dreptul la apă»”.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Așa cum știți, în data de 7.04.2015, împreună cu 49 de colegi din UNPR, am înregistrat la Biroul permanent al Senatului, cu nr. XXII/185 BIS, amendamentul asupra Proiectului legii Codului fiscal, prin care solicitam reducerea cotei TVA la 9% pentru livrarea apei potabile. Este cunoscut faptul că românii suportă un preț extrem de mare al apei potabile, în timp ce locuitorii din majoritatea statelor europene plătesc sume infime sau nu plătesc deloc apa.

Totodată, am depus Propunerea legislativă cu nr. L722/2014, pentru completarea Legii nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, prin care se urmărește evitarea sistării furnizării/prestării serviciului de alimentare cu apă și canalizare pentru bun-platnici, proiect legislativ aprobat de Senat la data de 30 martie 2015 și aflat în dezbaterea Camerei Deputaților. Reamintim că în Constituția României este precizat la art. 34 alin. (1) că „dreptul la ocrotirea sănătății este garantat”, iar la alin. (2), că „statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice”.

Mai mult, am depus și proiectul legislativ privind acordarea pentru familiile cu venituri reduse a diferențelor de tarif la serviciile de alimentare cu apă și canalizare furnizate de SC Apa Serv Valea Jiului – SA, proiect ce s-a dorit a fi o continuare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41 din 15 martie 2001, ordonanță ce se referea la acordarea pentru familiile cu venituri reduse a diferențelor de tarif pentru aceste servicii.

Rezoluția Parlamentului European 2014/2239 (INI), din 8 septembrie 2015, referitoare la „Dreptul la apă”, solicită Comisiei UE și statelor membre următoarele:

– să asigure dreptul omului la apă și la salubrizare, astfel încât fiecare persoană să dispună de apă pentru uz personal și casnic de bună calitate, la prețuri accesibile, în cantitate suficientă și de o calitate acceptabilă, subliniind că, în conformitate cu o altă recomandare a ONU, suma plătită pentru serviciile de alimentare cu apă, atunci când aceste servicii se plătesc, ar trebui să reprezinte cel mult 3% din veniturile unei gospodării;

Declarația politică este intitulată „Românii cu credite ipotecare primesc un sprijin important în relația cu băncile”. Stimate colege,

Stimați colegi,

În declarația din această săptămână voi aborda un subiect care vizează mii de români care au credite ipotecare

la bănci. Senatul a adoptat la începutul acestei săptămâni proiectul de lege prin care creditele ipotecare pot fi stinse cu bunurile imobile ipotecate, o măsură ce vine în sprijinul cetățenilor.

Prezenta lege reglementează dreptul debitorului de a stinge integral creanța și accesoriile sale, izvorând dintr-un contract de credit, prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, în condițiile prevăzute de legea care a trecut de Senat.

Prin acest proiect de lege este vizată o corectă împărțire a riscului între bănci și persoanele care fac un împrumut. Inițiativa legislativă reprezintă un scut în favoarea cetățenilor, până acum neexistând o astfel de legislație care să îi protejeze pe români. Prin această legislație, li se face dreptate românilor care au credite bancare.

Până acum riscul era doar al clientului. Un simplu cetățean contracta un credit ipotecar garantat prin intermediul locuinței. Dacă nu mai putea să plătească, banca lua casa, o vindea la ce preț reușea, iar cetățeanul rămânea dator pe restul nerecuperat. Niciun risc pentru bancă, ci toate riscurile (și paguba) erau de partea clientului.

Acum s-a ajuns într-o situație de fairplay. Eu, clientul, îmi asum riscul că, dacă nu plătesc cândva creditul, pierd tot: și banii plătiți până acum, și casa. De asemenea, banca își asumă și ea riscul ca proprietatea executată să fi pierdut din valoarea de piață.

Următorul pas al acestui proiect este la Camera Deputaților. Sper că și colegii deputați vor susține această inițiativă, una de care românii au nevoie și care trebuie să le asigure o protecție în relația cu băncile.

Îmi doresc ca această inițiativă să fie de un real ajutor buzoienilor pe care îi reprezint și care se află în situații dificile cu creditele contractate în anii anteriori. Voi susține acest proiect pe mai departe, alături de colegii mei din grupul senatorial, ca o soluție echitabilă între debitor și creditor, în condițiile în care valoarea imobilului a fost stabilită în momentul acordării împrumutului.

Declarația politică se intitulează „O toamnă bogată în legi pentru oameni, legi pentru cei mulți!”.

Activitatea legislativă din această toamnă a fost una intensă, iar rezultatele pe măsură. Sunt conștient de responsabilitatea mea principală ca senator al Partidului Social Democrat – aceea de a face legi care să servească intereselor oamenilor și să rezolve din problemele lor – și am reușit în această perioadă să parcurgem un număr important de proiecte de lege, iar cele mai multe dintre acestea vizează îmbunătățirea situației pentru diferite categorii sociale. Personal m-am implicat direct în multe dintre aceste proiecte de lege care au fost deja votate în Senatul României sau care se află pe agendă pentru a fi dezbătute în perioada imediat următoare, fie ca inițiator al proiectelor legislative, fie prin susținerea unor amendamente, fie prin votul acordat în cadrul plenului Senatului.

Spre exemplu, în domeniul sistemului de pensii, trei proiecte de lege pe care le-am inițiat au fost adoptate de Senat și am reușit astfel corectarea unor inadvertențe și formulări care lasă loc de interpretări, am completat legislația privind fondurile de pensii administrate privat și pensiile facultative și am eliminat o discriminare privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, astfel încât să avem o reglementare unitară în ceea ce privește modul de recalculare a pensiilor cuvenite acestora.

Am susținut amendamente în cadrul proiectelor de lege prin care s-a aprobat majorarea salariilor din sistemul de învățământ și de sănătate, astfel încât să nu existe discriminări între cei care lucrează în aceste domenii fundamentale pentru România, și am reușit să completăm aceste legi astfel încât de aceste creșteri salariale să beneficieze și personalul nedidactic din inspectoratele școlare, și personalul din direcțiile de sănătate publică, și cel din sectorul de asistență socială.

Am susținut și votat legi și pentru tineri, cum este Legea primului loc de muncă, care sprijină tinerii fără experiență să-și găsească mai ușor un loc de muncă. Nu i-am uitat nici pe copiii din mediul rural care, dacă vor să își continue studiile liceale și profesionale, dar nu dispun de banii necesari, vor fi sprijiniți financiar de către stat.

Declarația politică este intitulată „Moțiunea de dragul moțiunii”.

## Stimați colegi,

În deja mulții ani scurși de la revoluție, în care, după o perioadă sumbră pentru democrație, libertatea de expresie și de opțiune a redevenit regulă, începem să îi sesizăm, secvențial, limitele. Putem face observații, putem critica, putem, prin forța exemplului, să trasăm coordonate și să indicăm direcții viitoare. Putem construi. Putem, însă, în numele libertăților atât de greu câștigate, trebuie să folosim cu justețe acest privilegiu.

Sau... putem abuza de instrumentele pe care democrația ni le pune la dispoziție. În Parlament, moțiunea este unul dintre acestea. Îi știm rostul, cunoaștem și ce condiții obiective trebuie să îndeplinească, știm, în teorie, cam tot ce trebuie să stea la baza inițierii, redactării și depunerii ei. De aceea, afirm, ca punct de plecare, că o moțiune solid argumentată, întemeiată pe o realitate care depășește granițele persoanei sau un context privat, este oricând bine-venită. Dacă mai este și bine scrisă, cu atât mai mult are șanse să fie votată.

Dar, stimați colegi, ce facem cu moțiunea de dragul moțiunii, ce facem cu moțiunea care distruge însăși ideea de moțiune? Vă întreb și chiar aștept un răspuns: câte gloanțe poreclite „moțiune” se mai pot trage dintr-un încărcător aproape gol? Altfel spus, care este rostul depunerii unei moțiuni – simple, în cazul de față – al cărei efect este în avans știut? Stilistica pseudoguvernării și falsele teme să vă fi rămas singurele preocupări?!

Între timp, pe deja cunoscutu-i ton egal, parcă deja plictisit de monotonia și lipsa de inventivitate a susținătorilor Domniei Sale, președintele Iohannis își face, în continuare, cunoscută mai vechea dorință: vrea „guvernul lui”, așa că îl sfătuiește pe vicepremierul Gabriel Oprea să demisioneze. Pe motiv că... Sinceră să fiu, nu am descoperit motivul, cum îmi pare că nici președintele nu a făcut-o. Uitându-ne la economie și, lărgind cadrul, la activitatea în ansamblu a Guvernului, devine repede clar că domnul Iohannis nu poate cere „guvernul lui” pe un ton prea ridicat. Este, cel mult, un reflex al scurtei perioade în care a condus un partid de opoziție, și atunci, ca și acum, la fel de lipsit de idei.

Declarația politică se intitulează „Inventica – un domeniu care necesită mai multă preocupare”.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Performanțele românilor în domeniul invențiilor și inovațiilor au devenit de notorietate.

Anual, sute de inventatori și oameni de știință români, din toate domeniile, se înscriu în concursurile de inventică de pe întreg globul, pentru a demonstra lumii valoarea „inteligenței” românești.

Performanțele truditorilor, de multe ori anonimi, salvează vieți, modifică comportamente, îmbunătățesc parametrii de funcționare.

Rezultatele acestor prezențe de excepție sunt marcate prin multitudinea de medalii obținute în cadrul concursurilor interne și internaționale.

Merită menționat faptul că Salonul Internațional de Invenții de la Geneva încununează fiecare ediție cu un număr important de medalii de aur și argint.

Din păcate, toate aceste rezultate meritorii nu sunt suficient prezentate și promovate.

Consider că a venit momentul acordării unei atenții deosebite pentru valorificarea acestor adevărate valori naționale printr-un cadru legislativ modernizat.

Este o temă de reflecție pentru noi toți.

Este un subiect care ar putea înlocui disputele politice sterile cu un element de punere în valoare și afirmare a României pe locul ce i se cuvine de drept.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Apel la bun-simț, seriozitate și demnitate”.

## Distinși colegi,

În zilele pe care le trăim este nevoie, mai mult decât oricând, ca cei care ne guvernează și ocupă diverse funcții, atât la nivel central, cât și local, să dea dovadă de seriozitate, demnitate și eficiență.

Este inadmisibil să se ajungă la situații extreme, ca abia apoi o acțiune neconformă sau o procedură deficitară să fie reglementată. Este inadmisibil ca excesul de putere să-i facă pe unii demnitari să creadă că pot face orice, oricând, folosind pretextul unei urgențe sau al interesului național. Nu este demn și etic să acoperi o ilegalitate cu pârghii legislative favorabile sau pur și simplu să ignori evenimente tragice, pentru a crea un context mai favorabil. Guvernanții să nu mai folosească puterea pentru a-și face lor dreptate! Dacă cei ce ne conduc au un asemenea comportament, cu siguranță nu poate fi vorba de seriozitate și de interes public în proiectele lor.

Fac apel la bun-simț, probitate morală, seriozitate și demnitate din partea guvernanților, calități care ar trebui să îi definească!

Declarația politică se intitulează „Sistemul de pensii publice – previziune sumbră pentru viitorul nostru ca stat”. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Un articol recent din presa de specialitate menționează faptul că lipsa realizării unui echilibru financiar bugetar a condus în ultimii ani la variante de subfinanțare a sistemelor/schemelor de asigurări sociale privind diferitele contribuții bugetare, una dintre ele fiind și cea privind sistemul de pensii publice.

Am în vedere în această declarație politică evidențierea unei analize a societății civile care ar trebui să reprezinte puncte de reper pentru politicile publice viitoare, indiferent de tipul de guvernare.

România are resurse interne, structurale, pentru a echilibra sistemul de pensii și pentru a-i asigura sustenabilitate pe termen lung, dar, până în acest moment, niciun guvern din ultimii 25 de ani nu a fost capabil să vină cu o politică reală de sprijinire a acestui domeniu.

Conform articolului din contributors.ro, punctul de plecare are în vedere următoarele:

„În lipsa unei tradiții în care guvernele să poată influența factorii structurali (pe care se bazează economia), guvernele viitoare se vor comporta la fel și în următoarea decadă, principala lor misiune fiind să asigure, incremental, echilibrul sistemului de pensii plecând de la viziunea reformei din anul 2010. Să sperăm că vor reuși măcar atât, altfel, e dezastru. Factorii structurali au impact direct asupra sustenabilității bugetului (și, implicit, asupra sistemului de pensii), dar necesită implementarea unor politici/strategii/măsuri concentrate și cu un grad înalt de complexitate ce trebuie planificate, implementate și susținute financiar (bugetate) pe o perioadă lungă de timp. Sunt semnificativi pe termen lung și în corectarea/ameliorarea lor stă cheia robusteții sistemului de pensii. O parte dintre ei sunt tratați în Acordul de parteneriat propus de Comisia Europeană României pentru perioada de programare 2014–2020 și sunt previzionate fonduri structurale și de coeziune care să susțină politicile publice aferente. (...)

În Acordul de parteneriat, corelat cu obiectivele României în cadrul strategiei «Europa 2020», există o țintă care afectează domeniul reformei sistemului de pensii. Astfel, «70% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani să fie angajată». La sfârșitul anului 2013 doar 63,9% din populația din intervalul de vârstă menționat este ocupată, conform INS. Pentru atingerea țintei de 70% este nevoie de un set de politici publice complexe care să se întindă pe mai mulți ani.”

Declarația politică este intitulată „Este cazul să judecăm dacă, individual, ne-am făcut datoria de români!”.

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Am participat zilele trecute, la Târgu Mureș, la o manifestare care a reunit, într-un forum civic, mai multe organizații neguvernamentale și reprezentanți ai comunității românești din județele Mureș, Harghita și Covasna. Fără tăgadă, un eveniment de înaltă ținută, în cadrul căruia am asistat la o trecere în revistă a nedreptăților, asupririlor istorice și a pogromului de care au avut parte și mai au românii din centrul țării, fiind expuse, totodată, unele probleme care privesc prezervarea identității naționale și care țin de drepturi, precum și de libertăți fundamentale, nesoluționate adecvat nici până azi. Au fost punctate abuzurile și ilegalitățile privind retrocedarea unor imobile și terenuri, jaful pădurilor transilvane, ca rod al complicității unor cercuri de interese politicianiste, complotul serviciilor secrete din afara României, pe fondul slăbiciunilor și al lipsei manifeste de autoritate din partea unor instituții aparținând statului român.

Din păcate, problemele sesizate sunt aceleași în România postrevoluționară de aproape un sfert de secol. Nu s-a schimbat nimic semnificativ în privința situației reale a românilor, deveniți o minoritate neglijabilă, oprimată și care se caută a fi asimilată forțat în județele Harghita și Covasna. Dinspre această zonă a țării, parcă abandonată tacit, se mai aud doar ecouri belicoase, înspăimântătoare, ale râvnitei autonomii teritoriale pe criterii etnice și se aprind, la răstimpuri, făcliile intoleranței, ale instigărilor separatiste și segregaționiste. Organizațiile societății civile protestează permanent și vehement pe această temă, incriminează dezinteresul politicianist, veșnicele promisiuni rămase fără acoperire și invocă dezinteresul național și trădarea.

Problemele doar s-au acutizat de-a lungul ultimilor ani, iar cei care mai poartă încă stindardul apărării identității culturale și naționale prin „HarCov” au cam îmbătrânit, fiind invariabil aceiași. Oricât ar fi de supărător pentru puritanii idealiști ai cauzei naționale, trebuie recunoscut că organizațiile neguvernamentale cultural-patriotice, reprezentanții societății civile din centrul țării, deși luptători bine intenționați, și-au pierdut din vigoare, concomitent cu diluarea reprezentativității și a legitimității lor. Sunt tot mai risipiți de interese divergente, de complicități politicianiste, iar pentru a putea supraviețui instituțional au făcut compromisuri menite a le asigura finanțările și resursele necesare existenței și continuității. Nu și-au mai putut însă adapta eficient militantismul pentru cauza națională, nici acțiunile, nici mesajele lor n-au mai rezonat în timp, într-o manieră pragmatică, la realitățile actuale. Astfel, cel mai adesea lipsiți de limpezime, s-au cantonat în discursuri patriotarde sterile, retorici fataliste și lamentații autovictimizante, monologuri insipide și fără de sfârșit. E cu atât mai dificil ca într-o izolare searbădă, într-o abordare atemporală și inconcretă, să mai dobândești sau să cultivi adepți ai valorilor naționale sau să-i atragi pe cei tineri, adică să aspiri la o cuvenită și necesară continuitate.

Declarația politică se intitulează „Evoluția reală a investițiilor străine în România, un adevăr ascuns de Guvernul Ponta”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ne-am obișnuit ca în ultimii ani să auzim tot felul de declarații populiste privind creșterea nivelului de trai, privind consolidarea locurilor de muncă, de creștere a PIB-ului etc., tot felul de afirmații statistice nesustenabile în economia reală.

Analize recente au demonstrat exact contrariul, și anume: mă voi referi aici, în această declarație politică, la evoluția reală a investițiilor străine directe din ultimii doi ani, mai ales că domnului prim-ministru Victor Ponta îi place să tot trâmbițeze cât de performante sunt politicile sale guvernamentale în domeniul atragerii de investitori străini strategici. Dar, dacă ne uităm, în ultimii ani cota investițiilor guvernamentale este aproape de zero, iar oportunitățile pentru cele străine se diminuează pe zi ce trece.

De exemplu, soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a depășit anul trecut pragul de 60 de miliarde de euro, echivalentul a 40% din PIB anual. Cu toate acestea, pe ultimii doi ani, investițiile au avansat undeva aproape de un miliard de euro.

Conform analistului economic Marin Pană (de la cursdeguvernare.ro), toate aceste investiții sunt rezultatul „diminuării expunerii străine pe România în sectorul financiar cu peste trei miliarde de euro (...). Dacă se face totalul între profiturile de 5.518 milioane de euro și pierderile de 4.718 miliarde de euro înregistrate în 2014 de întreprinderile străine, rezultă per ansamblu un rezultat net de numai 800 de milioane de euro din activitatea depusă, adică mai puțin decât veniturile obținute de investitorii străini din dobânzile la creditele acordate întreprinderilor lor din România, venituri în sumă de 904 milioane de euro. Desigur, aceste valori nu ar fi justificat investițiile dacă, simultan, firmele profitabile nu ar fi distribuit dividende în sumă de 2.176 de milioane de euro, motiv pentru care, din punct de vedere contabil, a rezultat o valoare negativă pentru profitul reinvestit, respectiv 1.376 de milioane de euro”. Acesta reprezintă „rezultatul de 1.294 de milioane de euro consemnat de sectorul de intermedieri financiare și asigurări. Mai precis, acolo s-au consemnat profituri de 529 de milioane de euro (din care s-au distribuit dividende în sumă de 154 de milioane de euro) și pierderi de 1.669 milioane euro!”.

Declarația politică este intitulată „Rectificarea de toamnă a pus bomboana pe coliva infrastructurii României”. Domnule președinte de ședință,

## Stimați colegi,

Poate că pe ministrul finanțelor publice l-a luat gura pe dinainte atunci când declara, în cadrul unui interviu televizat în ajunul primei rectificări bugetare din vara acestui an, că Guvernul nu va suplimenta alocațiile către Ministerul Transporturilor întrucât această instituție „nu a dovedit că poate să cheltuiască banii și dezamăgește din acest punct de vedere de la an la an”.

Mai mult, în același context, titularul portofoliului finanțelor publice acuza conducerea Ministerului Transporturilor de lipsă de profesionalism, insistând pe situația paradoxală de la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, care, deși avea bugetate pentru acest an 6 miliarde de lei, nu a reușit să cheltuiască în primul semestru decât 830 de milioane de lei.

Din aceste considerente, la prima rectificare care a avut loc la finele lunii iulie 2015 bugetul transporturilor a fost diminuat cu peste un miliard de lei, sumă alocată inițial susținerii proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă.

„Trebuie tăiate fondurile pentru că cei din Transporturi și compania de drumuri nu știu să le cheltuiască sau trebuie aduși oameni care să se priceapă să cheltuiască banii?”, se întreba, ironic, același telegenic ministru al finanțelor, anticipând oarecum nominalizarea și desemnarea unui nou ministru de sacrificiu, pe mâna căruia, după numai

un trimestru, la ultima rectificare, aprobată săptămâna trecută, instituția a pierdut, tot din cauza nefinanțării lucrărilor de investiții, alte 1,61 miliarde de lei, care au fost redirecționate spre terți ordonatori de credite.

Deși Consiliul Fiscal a avertizat că reducerea cheltuielilor de investiții neînsoțită de o îmbunătățire semnificativă de eficiență pentru a acoperi reducerile de taxe și creșterile de cheltuieli salariale în sectorul bugetar este contraproductivă și va avea efecte nefavorabile pe termen mediu asupra creșterii economice potențiale a economiei, rectificarea de toamnă a pus bomboana pe coliva infrastructurii României.

Declarația politică este intitulată „Importanța economică a județului Constanța, ignorată de PSD”.

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul Ponta și politicile sale, după cum indică cifrele statistice, duc în derivă, minimalizează și chiar ignoră importanța economică a județului Constanța.

Constanța, un județ bogat, Constanța, un municipiu cu oportunități unice în țară – și aici mă refer la Port, dar nu numai – nu stau bine la capitolul economic, căci cifrele sunt alarmante. După mai bine de 15 ani de politică economică locală bazată pe control, gașcă, intimidare, suprimarea liberei inițiative, se confirmă că acest tip de a face și de a organiza activitatea economică locală duce într-o derivă, în timp ce actualul Guvern nu ia nicio măsură concretă în redresarea situației.

Astăzi, datele statistice ne arată cu exactitate ce vremuri trăim, iar rezultatele ne confirmă că, dincolo de discurs, Guvernul Ponta și vasalii Constanței acționează numai din inerția lucrurilor.

Cifra de afaceri a companiilor înregistrate în Constanța este de aproximativ 7,3 miliarde de euro, fapt care plasează Constanța pe locul 8 în topul județelor, înaintea unor județe precum Bihor, Sibiu, dar după Cluj, Prahova sau Brașov. Este rușinos pentru un județ care are port, canal, agricultură, turism, are tot ce îi trebuie pentru a fi bogat, dar nu este.

Este adevărat, se remarcă o creștere a bugetului județului Constanța din 2009 până în 2015, iar aceasta are la bază două surse: descentralizarea anumitor servicii și, implicit, creșterea cotelor defalcate, acordarea de ajutoare de la bugetul central. Ajustate cu inflația, se observă o creștere mică a bugetelor, la nivel de municipiu aceasta fiind aproape de zero, iar acest lucru indică o scădere a activității economice la nivel de județ, în special a nivelului de salarizare, cu impact direct asupra veniturilor de cotele defalcate din impozitul pe venit. Această evoluție a bugetului ne arată că, în ultimii ani, municipiul și județul Constanța au stagnat economic. Mai mult, s-a observat o scădere în termeni reali a PIB-ului județului Constanța, cu aproximativ 0,08%, ceea ce relevă o cvasistagnare a economiei locale în ultimii șase ani.

Declarația politică se intitulează „Pe lângă calamitățile naturale, agricultorii au de înfruntat și dezastrele guvernării PSD. Restanțele Guvernului lasă terenurile nearate”.

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Agricultorii întâmpină mari dificultăți financiare la înființarea culturilor în această toamnă. Recoltele slabe, ca urmare a secetei din vara acestui an, întârzierea plăților la subvențiile pe suprafață, precum și bâlbâielile normative și birocrația excesivă la încasarea subvenției pentru acciza la motorină îi aduc pe mulți agricultori în situația de a nu avea bani nici măcar pentru a ara terenurile.

## Stimați colegi,

În Moldova, fermierii au pierdut zeci de milioane de euro din cauza secetei, suprafețe imense fiind afectate 100%. Seceta prelungită din acest an a afectat mai toate culturile

agricole în județul Suceava, iar în cele mai multe cazuri producțiile obținute au fost la jumătate față de cele estimate. Au fost afectate în proporție de 30-90% culturile de porumb, cartofi, ovăz, rapiță, floarea-soarelui, legumele, pășunile și fânețele naturale.

Cei care fac agricultură intensivă de 20-25 de ani spun că niciodată nu au mai avut producții atât de slabe ca în 2015. Anul 2015 a fost unul al pierderilor. Cultivatorii de cartofi nu au ce vinde, pentru că, pe lângă producția slabă, cartofii nici nu sunt de calitate. Au fost situații în care nu s-a mai intrat pe teren pentru recoltare. Porumbul a fost în mare parte tocat direct pe ogor.

La Guvern sunt centralizate date referitoare la pagubele cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă manifestat în perioada aprilie – septembrie 2015: circa 173.500 de fermieri și 1,65 milioane ha afectate de secetă, ceea ce înseamnă 18% din numărul de fermieri și din suprafața agricolă.

Pentru a se mai putea descurca, agricultorii solicită ca cei care au fost afectați de secetă să primească avansul pentru subvenția pe suprafață în cuantum de 70%.

Stimați colegi senatori,

Fermierii mai au doar câteva zile la dispoziție să ceară Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură subvenția pentru motorina folosită în trimestrul III. Se reclamă faptul că cererile de plată sunt refuzate de APIA pentru că s-ar fi făcut o greșeală în acordul prealabil pentru anul 2015. Tot ce înseamnă recoltat, înființare de culturi se face cu consum mare de motorină chiar în trimestrul III, dar APIA le spune că poate accepta doar cererile pentru culturile înființate anul trecut.

Declarația politică este intitulată „Ziua Armatei, moment simbolic în istoria poporului român”.

## Stimați colegi,

Un mare om de stat, mareșalul Ion Antonescu, spunea că „Armata este ultima carte pe care o joacă o Națiune”. Anul acesta, România a înțeles să fie responsabilă față de armata sa, a înțeles din nou că armata este garantul important al unei națiuni.

La începutul acestui an, reprezentanții partidelor politice și Președintele României au arătat respect și responsabilitate față de militarii români odată cu semnarea Pactului pentru apărare, prin care s-a aprobat alocarea a 2% din PIB pentru armată. Consensul necesită un efort conjugat din partea statului român, dar acest deziderat trebuia îndeplinit cu mult timp în urmă. Armata Română merită tot respectul nostru și o îmbunătățire a condițiilor de muncă!

Prin semnarea Acordului pentru apărare, România a arătat că este membru responsabil în cadrul NATO. Alocarea a 2% pentru bugetul Apărării înseamnă o investiție în securitatea națională și o investiție în securitatea fiecărui cetățean al României.

În plus, un stat capabil să-și asigure securitatea generează certitudini pentru atragerea investițiilor directe în economie. Armata este un furnizor de securitate, dar poate să fie și un furnizor de dezvoltare economică.

## Stimați colegi,

25 octombrie constituie amintirea unei zile de împlinire națională, ziua când Armata Română și-a îndeplinit menirea firească. În fiecare an, la 25 octombrie, sărbătorim Ziua Armatei Române, zi care marchează eliberarea, în 1944, a localității Carei, ultima de pe teritoriul românesc. Dar istoria jertfelor militare românești nu poate fi imaginată fără jertfa eroilor de la Mărășești, Mărăști, Oituz, Soveja și din toate celelalte localități, coline și cote înscrise în cronica campaniei din vara și toamna lui 1917.

Moment simbolic în istoria poporului român, înscris în calendarul sărbătorilor noastre de suflet, Ziua Armatei Romane este o zi de glorie și de cinstire pentru eroismul și jertfele prin care, de-a lungul vremii, oștirea noastră și-a îngemănat faptele de arme cu soarta neamului românesc, îndeplinindu-și misiunea nobilă de a apăra unitatea națională și integritatea teritorială a statului român.

Declarația politică se intitulează „Județul Vaslui a fost detronat în clasamentul șomajului: Teleormanul este pe primul loc”.

Conform ultimei raportări disponibile pe site-ul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (august, 2015), în sfârșit județul în care președintele PSD, Liviu Dragnea, s-a consacrat ca baron local – Teleormanul – a detronat județul Vaslui în clasamentul național al șomajului. Astfel, Teleormanul conduce la nivel național cu o rată a șomajului de 11,05%, fiind urmat îndeaproape de Vaslui, cu 10,53%, după care se situează Buzăul, cu 9,71%.

Nu știm sigur dacă există o corelație pozitivă puternică între nivelul de sărăcie al unui județ și voturile aduse pentru PSD, dar o asociere statistică pozitivă tot există. Geografia electorală ne arată faptul că județele în care PSD s-a baronizat ani de-a rândul sunt și cele mai sărace din țară. Regiunea de „subdezvoltare” Nord-Est, din care face parte și județul Vaslui, este un exemplu elocvent în acest sens. Dacă oprim un cetățean pe stradă și îl rugăm să asocieze în mod spontan cuvântul „Vaslui” cu alte cuvinte care-i vin în minte, vom primi răspunsuri de genul „sărăcie”, „șomaj”, „violență”, „alcoolism”, „absenteism școlar” și altele. În fața acestor evidențe, stau și mă întreb: oare sărăcia unor județe ca Vasluiul și Teleormanul nu are nimic de-a face cu faptul că au fost și sunt conduse de PSD?

La congresul în care a fost validată alegerea domnului Liviu Dragnea ca președinte al PSD, s-a produs o mare nedreptate în contul organizației județene Vaslui a acestui partid aflat la guvernare. Deși în județul nostru PSD este la putere de aproape un sfert de secol, având conducerea consiliului județean și controlând politic majoritatea administrațiilor locale, fiind performant în menținerea sărăciei, a șomajului și în lipsa investițiilor, organizația județeană a acestui partid nu a primit postul de vicepreședinte pe care și l-a dorit. Să te clasezi mai tot timpul pe primele locuri la alegerile locale sau generale prin ținerea captivă a unui larg bazin electoral, iată, stimați colegi, o mare nedreptate pentru colegii noștri de la PSD Vaslui!

## Stimați colegi,

## Distinși colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „PSD = zero viziune, zero dezvoltare, zero locuri de muncă, zero investiții”.

Ca formație profesională, eu vin din zona științelor exacte, a matematicii, și de aceea sunt obișnuită să socotesc.

Și ce ne spune socoteala despre Iași? Că municipiul Iași a pierdut 50% din fondurile europene pe care le-a obținut ca pol regional de creștere. Peste 50 de milioane de euro nu vor mai ajunge la Iași, mii de locuri de muncă nu vor fi create și zeci de proiecte sunt pierdute, dintr-o singură cauză: municipiul Iași este condus de administrația incompetentă a PSD.

Pe de altă parte, în coasta Iașiului, la Aeroport, ce ne spune matematica? Că Iașiul are cel mai modern aeroport din regiune, că numărul de pasageri crește de la lună la lună, că avem acum 3 terminale de pasageri și 14 curse externe! Totul cu bani europeni, fonduri europene nerambursabile, atrase de echipa liberală care și-a asumat și îndeplinit acest proiect!

Acesta este cel mai bun exemplu care arată diferența dintre PSD și PNL. PSD a îngropat Iașiul în datorii, a îngropat autostrada Iași – Târgu Mureș în hârtii și a demonstrat că are zero viziune, zero dezvoltare, zero locuri de muncă, zero investiții.

PNL, prin echipa de la consiliul județean și de la Aeroport, a demonstrat că fondurile europene sunt sursa bunăstării, că deschidem Iașiul spre Europa și că investim pe termen lung în dezvoltarea sustenabilă locală și regională.

Am încredere că PNL va da viitorul primar al Iașiului. Am încredere că vom demonstra, așa cum echipa liberală de la Aeroportul Internațional Iași a demonstrat-o deja, că atâta timp cât există o viziune în interesul și beneficiul cetățenilor, se pot crea și duce la bun sfârșit proiecte cu un real impact, benefic în viața de zi cu zi a locuitorilor acestui oraș. Cred cu tărie că Iașiul va deveni un model de bună practică și vom reuși împreună să readucem în conștiința locală noțiunea de mândrie, servind cetățenii așa cum administrația PSD nu a făcut-o, alegând să-și bată joc de fondurile europene avute la dispoziție, de respectul pe care îl merităm cu toții și de proiectele care ar trebui să facă viața cetățenilor mai plăcută și mai ușoară.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Astăzi doresc să vă atrag atenția asupra unui subiect mai puțin dezbătut și, din păcate, neglijat. Mă refer la provocările și la dificultățile copiilor născuți în familii ai căror membri au dizabilități de auz și de vorbire.

Deoarece părinții lor nu pot auzi sau vorbi, acești copii nu pot învăța o limbă și fără limbă ei nu pot să comunice cu ceilalți, să se exprime sau să învețe la fel de ușor ca și ceilalți copii. Dar, cu ajutor din timp, copiii aceștia pot învăța o limbă ca orice alt copil. Dar, pentru aceasta, au nevoie de implicare din exteriorul familiei. Din păcate, resursele cele mai importante nu pot fi pentru acești copii propriii lor părinți, ci persoane din exteriorul celulei familiale, care nu suferă din pricina unor dizabilități de auz și de vorbire și care îi pot însoți în procesul de învățare a limbajului. Fără acest sprijin, șansele pe care un copil normal, dar născut în sânul unei familii ai cărei membri au dificultăți de auz, le poate avea pentru a se dezvolta corespunzător sunt, din păcate, foarte mici.

Așa cum ne arată specialiștii în psihologie, un copil învață limba foarte repede în primii ani de viață. Este important ca problema de auz a părinților să nu ai aibă un impact negativ asupra copilului și ca acesta să primească ajutor eficient și, mai ales, la timp. În caz contrar, cei mai buni ani pentru învățarea abilităților de comunicare sunt pierduți (de la naștere la șapte ani). Cu cât un copil începe mai devreme să învețe limba și să comunice, cu atât poate învăța mai multe. Copiii folosesc comunicarea pentru a învăța despre lume, pentru a relaționa cu ceilalți, pentru a se exprima, pentru a gândi și a-și dezvolta propriile idei. Fără o anumită formă de comunicare, un copil nu-și poate dezvolta pe deplin mintea sau abilitățile. Cu cât un copil poate învăța limba, cu atât mai mult el poate înțelege lumea din jur, poate să gândească și să-și facă planuri, să dezvolte legături strânse cu cei din jur.

Este nevoie să ne implicăm pentru a ne asigura că acești copii beneficiază de șansele la care au drept. În primul rând, un copil născut într-o familie ai cărei membri au deficiențe de auz și de vorbire trebuie supravegheat îndeaproape și supus unor teste specifice pentru a se stabili dacă aude sau nu bine. Dacă se dovedește că este auzitor, problema se pune ca pentru un copil dintr-o familie normală. Aceeași va fi și colectivitatea în care acest copil se va integra. Cu siguranță veți fi de acord că ar fi total greșit ca acesta să urmeze cursurile unei școli speciale.

Declarația politică este intitulată „Natalitatea în România”. România este una dintre țările care oferă condiții nu tocmai favorabile pentru creșterea copiilor, fenomen resimțit și confirmat prin studii.

În ultimii ani, numărul nou-născuților din România a scăzut dramatic. Sociologii estimează că până în anul 2050 populația României va scădea la 16 milioane de persoane. Degradarea nivelului de trai, șomajul, incertitudinea și stresul sunt factori de scădere specifici perioadei de tranziție, dar am putea identifica și influențe de altă natură: emanciparea femeii și participarea crescândă a acesteia la activități economice în afara gospodăriei, intensificarea fenomenului de migrație, reducerea influenței normelor culturale, creșterea mobilității sociale, sporirea cheltuielilor pentru creșterea și educarea copiilor, incertitudinea zilei de mâine. Ceea ce nimeni nu pare a înțelege este importanța chestiunii demografice, pe care nimeni nu o consideră o problemă în România, deși ea este una dintre cele mai mari, dacă nu chiar cea mai mare, pentru că este cu foarte lungă bătaie și cu consecințe dramatice.

Suntem în continuă descreștere și pentru că nașterile sunt mai puține, dar și din cauza plecărilor în străinătate. În ultimii ani au emigrat mai multe femei decât bărbați. În viitor vom produce tot mai puțin, iar generației acum active nu va avea cine să-i mai plătească pensiile peste 20-30 de ani. Nu vor mai fi asigurate continuitatea și regenerarea acestei națiuni.

Stimularea natalității un trebuie considerată un lux, ci o dovadă de pragmatism. Cu o astfel de problemă s-au mai confruntat și alte țări, iar ca măsuri ar trebui adoptate/implementate politici de stimulare a natalității, mai ales în zona familiilor care își pot permite o creștere și o educație corespunzătoare pentru copii.

Aceasta presupune siguranță socială și materială pentru mame, înseamnă creșe și grădinițe suficiente, spitale de pediatrie bine dotate, medici pediatri mai mulți, deci asistență sanitară de calitate, gratuități pentru copii, mai înseamnă ca toate nevoile copiilor să fie asigurate la costuri decente și în condiții bune.

Cu siguranță sumele necesare nu sunt neglijabile, dar ele reprezintă investiția în viitor. Exact ca acelea în educație. Degeaba dăm bani în alte zone, dacă neglijăm și ne zgârcim cu viitorul acestei țări, dacă nu vom avea o strategie pe termen lung.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Declarația politică se intitulează „Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale”.

## Stimate colege,

## Stimați colegi,

În cadrul unei conferințe de presă recente, organizată de Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil și UNICEF România, a fost prezentat un raport de analiză privind situația grupurilor vulnerabile din România, precum și a contractării serviciilor sociale în 2015. Astfel, în urma

comunicatului, a fost relevat faptul că 40% din populația României se află în risc de sărăcie și excluziune socială, țara noastră fiind situată pe locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește această problemă. De asemenea, statisticile arată că aproape jumătate din copiii români sunt predispuși acestui risc, rata lor fiind a doua cea mai ridicată din UE.

Raportul în care se regăsesc aceste date aduce la cunoștință faptul că cifrele prezentate sunt influențate de deficiențele din cadrul legislativ actual responsabil cu contractarea serviciilor sociale, mecanismul de finanțare a acestora fiind aplicat necorespunzător. În același timp, problemele legislației în vigoare sunt multiple. Aceasta are parte de neclarități și nu este ajustată necesităților actuale în materie de organizare, funcționare sau finanțare. Situația statutului actorilor implicați în procesul contractării nu este una clară, iar sistemul național de servicii sociale trebuie reorganizat, întrucât este slab finanțat și cunoaște un nivel de transparență scăzut.

Toate aceste deficiențe ale cadrului legislativ influențează predispunerea populației la riscul sărăciei și al excluziunii sociale, un fenomen bine cunoscut de către multe alte state din Uniunea Europeană, însă responsabilitatea noastră este aceea de a găsi soluții pentru a reduce rata celor afectați. Acest lucru va fi posibil doar printr-o bună colaborare a autorităților publice competente cu organizațiile nonguvernamentale locale, dar și prin reevaluarea legislației actuale, întrucât aceasta are scopul de a favoriza incluziunea socială.

Doamnelor și domnilor, Începem ședința de plen de astăzi.

Constat, cu părere de rău, că nu avem toți colegii în sală. Rog liderii și viceliderii de grup prezenți să facă o mobilizare.

Îl rog și pe domnul secretar Purec să facă prezența, poate reușim să începem ședința în cinci-zece minute. Mulțumesc.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Facem un apel nominal. Vă rog, puțină atenție.

|Facem un apel nominal.<br>Vă rog, puțină atenție.|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel|| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina|prezent| |Antonescu George Crin Laurențiu|| |Arcaș Viorel|| |Ardelean Ben Oni|| |Ariton Ion<br>Atanasiu Teodor|prezent| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|| |Banias Mircea Marius|| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor||Ilieșiu Sorin|prezent| |---|---|---|---| |Bădălău Niculae||Ioniță Dan Aurel|| |Bălu Marius||Iovescu Ioan|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent|Isăilă Marius Ovidiu|prezent| |Bereanu Neculai|prezent|Jipa Florina Ruxandra|| |Biró Rozalia Ibolya||Klárik László Attila|prezent| |Blaga Vasile||László Attila|prezent| |Boagiu Anca Daniela||Lazăr Sorin Constantin|| |Boboc Cătălin||Luchian Dragoș|| |Bodea Cristian Petru||Luchian Ion|| |Bodog Florian Dorel|prezent|Marian Dan Mihai|| |Boeriu Valeriu Victor||Marian Valer|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent|Marin Nicolae|prezent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent|Markó Béla|| |Bumbu Octavian Liviu|prezent|Mazăre Alexandru|| |Burlea Marin||Mihai Alfred Laurențiu Antonio|| |Butnaru Florinel|prezent|Mihai Cristian Dănuț|| |Butunoi Ionel Daniel|prezent|Mihai Neagu|| |Cadăr Leonard|prezent|Mihăilescu Petru Șerban|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent|Miron Vasilica Steliana|prezentă| |Câmpeanu Mariana|prezentă|Mitu Augustin Constantin|| |Chelaru Ioan|prezent|Mocanu Victor|| |Chiriac Viorel|prezent|Moga Nicolae|| |Chiru Gigi Christian||Mohanu Nicolae|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|prezent|Motoc Octavian|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent|Mutu Gabriel|| |Constantinescu Florin|prezent|Nasta Nicolae|| |Cordoș Alexandru|prezent|Năstase Ilie|prezent| |Corlățean Titus|prezent|Neagu Nicolae|| |Coste Marius|prezent|Neculoiu Marius|| |Costoiu Mihnea Cosmin||Nicoară Marius Petre|prezent| |Cotescu Marin Adrănel|prezent|Nicolae Șerban|| |Crețu Gabriela|prezentă|Nistor Vasile|| |Cristache Iulian|prezent|Niță Mihai|| |Cristina Ioan||Nițu Remus Daniel|| |Croitoru Cătălin|prezent|Obreja Marius Lucian|| |Deneș Ioan|prezent|Oprea Dumitru|prezent| |Dincă Mărinică||Oprea Gabriel|Guvern| |Dobra Dorin Mircea|prezent|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Dobrițoiu Corneliu||Oprea Ștefan Radu|| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent|Pașca Liviu Titus|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin||Pașcan Emil Marius|prezent| |Dumitrescu Florinel|prezent|Pataki Csaba|| |Dumitrescu Iulian||Pavel Marian|prezent| |Durbacă Eugen||Păran Dorin|prezent| |Duruț Aurel|prezent|Păunescu Teiu|| |Ehegartner Petru||Pelican Dumitru|| |Federovici Doina Elena|prezentă|Pereș Alexandru|prezent| |Fifor Mihai Viorel||Pop Gheorghe|| |Filip Petru|prezent|Pop Liviu Marian|prezent| |Firea Gabriela|prezentă|Popa Constantin|| |Florian Daniel Cristian||Popa Florian|prezent| |Flutur Gheorghe||Popa Ion|prezent| |Frătean Petru Alexandru|prezent|Popa Mihaela|prezentă| |Geoană Mircea Dan||Popa Nicolae Vlad|| |Ghilea Găvrilă||Popescu Corneliu|| |Ghișe Ioan|prezent|Popescu Dumitru Dian|| |Grapă Sebastian||Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|| |Grigoraș Viorel|prezent|Purec Ion Simeon|prezent| |Hașotti Puiu|prezent|Rădulescu Cristian|| |Ichim Paul||Rogojan Mihai Ciprian|| |Igaș Traian Constantin|prezent|Rotaru Ion|| |Iliescu Lucian|prezent|Saghian Gheorghe|prezent| |Savu Daniel|prezent| |---|---| |Severin Georgică|prezent| |Silistru Doina|prezentă| |Stuparu Timotei|| |Suciu Matei<br>Șova Dan Coman|| |Tánczos Barna<br>Tămagă Constantin|| |Tătaru Dan|prezent| |Tătaru Nelu<br>Teodorovici Eugen Orlando|prezent<br>Guvern| |Tișe Alin Păunel|| |Toma Ion<br>Todirașcu Valeriu|prezent| |Tomoiagă Ștefan Liviu|| |Tudor Doina Anca|| |Țapu-Nazare Eugen|| |Valeca Șerban Constantin|| |Vasiliev Marian|prezent| |Vegh Alexandru|prezent| |Verestóy Attila|| |Vochițoiu Haralambie|prezent| |Voinea Florea|prezent| |Volosevici Andrei Liviu<br>Vosganian Varujan|| |Zisu Ionuț Elie|prezent|

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog să luați loc, stimați colegi. Invitați în sală și colegii care mai sunt la o țigară. Invitați-i în sală, vă rog, să putem începe ședința de plen. Mulțumim.

Rog colegii să ia loc.

Îi rog pe distinșii colegi din Grupul liberal să poftească în bănci.

Nu mă leg, eu nu mă leg de nimeni de mult timp, știi foarte bine.

Îi rog pe colegii distinși...

Mulțumesc frumos și domnului Hașotti, și celorlalți colegi. Vă rog să luați loc, să putem începe ședința!

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală. Vă rog să luați loc.

Rog să luați loc, stimați colegi!

Domnule Deneș, haideți, că trebuie să încep ședința! Îmi pare rău! Nu aș tulbura niciun fel de discuții, care sunt convins că sunt extrem de interesante, dar să putem deschide ședința. După aceea, în timpul dezbaterilor, mai puteți convorbi.

Domnule secretar general, vă rog, să putem... Lăsați-ne colegii, să putem începe!

Domnule Lazăr, poftiți.

Mulțumesc.

Bună dimineața!

Sărut mâna, doamnelor!

Bună dimineața, distinși colegi!

Vă rog să-mi permiteți să deschid ședința Senatului de astăzi, 28 octombrie, și să vă anunț că, din totalul de 183... 165, pardon, de colegi, sunt prezenți 85, minimul necesar de 83 fiind asigurat.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, delegat de președintele Senatului, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

Ordinea de zi a ședinței v-a fost distribuită. Ea a fost aprobată de Biroul permanent al Senatului în ședința de luni.

Există intervenții legate de ordinea de zi? Nu există.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi a ședinței de astăzi.

Stimați colegi,

## **Din sală:**

Nu merge.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Nu merge.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Există reproșuri că nu funcționează.

72 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

O să repetăm votul imediat, la următoarea chestiune a ordinii de zi.

Programul de lucru pentru astăzi: 9.00 – 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00, lucrări în plenul Senatului.

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru astăzi.

Biroul permanent vă propune pentru săptămâna viitoare următorul program, stimați colegi:

– luni, 2 noiembrie: activități în comisiile parlamentare de la ora 9.00 la ora 11.00; 12.30 – ședința pregătitoare; 13.00 – ședința Biroului permanent; de la ora 16.00 la 18.00 – lucrări în plenul Senatului, care vor cuprinde dezbaterea și votul asupra moțiunii simple cu tema „Gabriel Oprea, demis pentru sfidare, aroganță, abuz și dispreț în exercitarea funcției publice”; de la ora 17.00 – dezbaterea inițiativelor legislative și vot final pe legile cu caracter organic; 18.15 – întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 3 noiembrie: lucrări în plenul Senatului de la ora 10.00 la ora 13.00; vot final pentru legile cu caracter ordinar, la ora 12.00; de la ora 13.00, lucrări în comisii;

– miercuri: 9.00 – 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00, lucrări în plenul Senatului; ora 12.00, vot final pentru proiectele de lege cu caracter ordinar;

– joi: 9.00 – 14.00, lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă – activități în circumscripțiile electorale.

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pe săptămâna viitoare.

Distinși colegi,

Înainte de a intra în programul legislativ, vă aduc la cunoștință că avem musafiri. Un grup de studenți de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București este prezent să asiste la lucrările noastre de astăzi.

Le dorim „Bine ați venit!” și sperăm ca...

experiența pe care o trăiți aici împreună cu distinsul Senat al României să fie de bun augur și numai exemplele bune să ajungă la voi. Vă dau citire unei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru acceptarea celui de-al doilea amendament la Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată de România prin Legea nr. 22/2001, adoptat prin Decizia III/7 a celei de-a treia Reuniuni a părților, la Cavtat, din 1–4 iunie 2004;

– Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Jersey privind schimbul de informații în domeniul fiscal, semnat la Londra la 1 decembrie 2014.

Termenul pentru sesizare este de cinci zile. Intrăm în programul legislativ...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Doamna Cristiana Anghel.

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Stau cu mâna ridicată de o jumătate de oră!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Doriți să faceți un anunț?

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:** La program voiam să intervin.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Poftiți?

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

La program voiam să intervin.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

La program voia să...

Vă rog, poftiți la microfonul 3. Programul, oricum, a fost aprobat.

Mulțumesc.

Uitați-vă și dumneavoastră în sală! Sau să se uite domnii. Stau, de când am intrat în sală, cu mâna pe sus.

Eu încerc să mă uit. Dacă se întâmplă să mai omit câte un coleg, îmi cer scuze anticipat.

Pentru că oricum nu plecăm și avem și miercuri activitate, de ce n-am face luni și marți după-amiază și miercuri de dimineață? Este o propunere pe care vă rog s-o supuneți discuției Biroului permanent și, în cazul în care oamenii sunt de acord și colegii senatori vor fi de acord, să facem așa. Este îngrozitor de obositor.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

De acord cu propunerea, o vom supune atenției Biroului permanent în ședința de luni, însă vă aduc la cunoștință că de vineri seara sunt pe site-ul Senatului proiectele. De vineri seara.

Vă confirm eu, dacă... Credeți-mă.

Poate sunt incidente și anumite proiecte ajung mai târziu, dar, în principiu, cele care sunt pentru săptămâna care urmează sunt de vineri seara. Acum, asta nu înseamnă că dumneavoastră, sâmbătă și duminică, trebuie să lucrați la aceste proiecte. Dar ca să știți.

## Mulțumesc.

Punctul 1, Proiectul de lege privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase.

Din partea Guvernului României, pentru acest proiect, este prezentă doamna Anne Jugănaru, secretar de stat la Ministerul Apelor.

Doamna ministru, pe scurt, vă rog să prezentați proiectul.

**Doamna Anne Rose Marie Jugănaru** _– secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege are drept scop transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei nr. 18/2012 a Parlamentului European și Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase.

Proiectul de lege introduce noi prevederi ce îmbunătățesc măsurile de prevenire a accidentelor, cum ar fi, în principal: stabilirea unei politici de prevenire proporțională cu riscurile; aplicarea unor standarde mai stricte pentru inspecțiile desfășurate pe amplasamentele ce intră sub incidența directivei; participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu.

Alinierea legislației naționale în raport cu prevederile legislației Uniunii Europene în ceea ce privește prevenirea accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase și limitarea consecințelor acestora va conduce la asigurarea într-o manieră coerentă și eficientă...

Bun.

Hai să trecem la ce ne interesează!

Cu tot respectul, lunea este program de după-amiază până seara, marți este program de dimineață. Uneori, se întâmplă să fie și 20-30 de proiecte de lege pentru marți, pe care noi le aflăm, de fapt și de drept, duminică noaptea. N-avem când să ne uităm pe ele și este extraordinar de obositor.

Poziția Guvernului, doamna ministru!

...a unui nivel înalt de protecție. Mulțumesc.

Susțineți sau nu susțineți?

Susținem.

Susțineți.

Președintele comisiei de specialitate, domnul senator Ionuț Zisu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru mediu a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege privind controlul asupra pericolului de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase.

În ședința din data de 27.10.2015, membrii Comisiei pentru mediu au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru mediu supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale.

Domnul senator Daniel Savu – microfonul 4.

Mulțumesc, distinse domnule președinte, pentru că mi-ați acordat cuvântul.

Vreau să susțin acest proiect, reamintindu-vă că, în 2009, Mircea Băsescu a plimbat cu niște mașini de transport, din Portul Constanța până la Băbeni, substanțe periculoase, fără să aibă niciun fel de aprobare, fără să existe măsuri de prevenire a accidentelor, pentru că așa a vrut Mircea Băsescu și autoritățile statului i-au permis să facă treaba asta.

Salut acest proiect care pune reglementare în tot ceea ce înseamnă pericol generat de substanțele periculoase, inclusiv transportul lor.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Alte puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Domnule senator Oprea – microfonul central –, vă rog să poftiți.

Vă rog să păstrați liniștea în sală.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Foarte concentrat. Aflu acum ceva foarte interesant și-l întreb pe domnul senator Savu dacă a făcut plângere penală.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnule senator, nu-i nevoie să răspundeți!

Și, haideți să mergem pe proiectul de lege, că ne întindem, știți ce s-a întâmplat ieri: o oră și jumătate am dezbătut o chestiune..., care merita dezbătută, fără nicio discuție, însă cam mult.

Chestiunea cu plângerea penală este o chestiune pe care o puteți face personal, fără nicio problemă, nu trebuie să dați justificare Senatului.

Declar dezbaterile generale închise.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, așa cum a fost prezentat de domnul președinte Zisu.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Islanda, pe de altă parte, cu privire la participarea Islandei la îndeplinirea în comun a angajamentelor Uniunii Europene, ale statelor membre ale acesteia și ale Islandei pentru cea de a doua perioadă de angajament din cadrul Protocolului de la Kyoto la Convențiacadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnat la Bruxelles la 1 aprilie 2015.

Guvernul României este reprezentat de doamna secretar de stat Anne Jugănaru.

Vă rog, pe scurt, doamna ministru.

Mulțumesc.

Intenția de a îndeplini în comun angajamentele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru cea de-a doua perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto de către Uniunea Europeană, statele membre ale acesteia, și Islanda datează din 2009.

România a semnat acordul în data de 1 aprilie 2015. Pentru a intra în vigoare, acest acord trebuie ratificat de către statele semnatare. Ratificarea Acordului cu Islanda de către România nu presupune angajamente suplimentare față de cele agreate deja la nivelul Uniunii Europene.

Mulțumesc tare mult. Domnule președinte, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 27 octombrie 2015, membrii Comisiei pentru mediu au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru mediu supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale, vă rog. Puncte de vedere ale colegilor? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alin. (1) al art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local. Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Guvernul României e reprezentat de domnul Bogdan Tohăneanu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Acesta nu susține propunerea legislativă, având în vedere că art. 19 din ordonanța respectivă stabilește că cetățeanul român este obligat să solicite eliberarea unui nou act de identitate în termen de 15 zile de la schimbarea domiciliului, și nu în 30, cum este în inițiativa legislativă.

Este, da?

Este.

Domnule Bogdan Tohăneanu, vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Bogdan Tohăneanu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Da, domnule președinte.

Menționăm că Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, având în vedere că, deja, Legea arhivelor naționale nr. 16/1996 are mențiuni referitoare la această chestiune și această problemă este rezolvată prin această Lege a arhivelor naționale.

Mulțumesc tare mult. Comisia de specialitate, domnul senator Deneș. Vă rog, raportul.

În ședința desfășurată la data de 29.09.2015, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc, domnule ministru.

Comisia este reprezentată de vicepreședinte, domnul senator Deneș.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc.

Dezbateri generale, vă rog. Nu sunt.

Le declar închise.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința desfășurată la data de 22.09.2015, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97 din 14 iulie 2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.

Inițiatorii?

Nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului României, tot domnul secretar de stat Bogdan Tohăneanu, de la Ministerul Afacerilor Interne. Vă rog.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive.

Inițiatorii lipsesc.

Din partea Guvernului României este prezent domnul Cătălin Buzgău, secretar de stat în Ministerul Tineretului. Domnule ministru, aveți cuvântul.

Pe scurt, vă rog.

## Mulțumesc.

La propunerea de modificare a art. 4 alin. (2) putem fi de acord cu această propunere, deși nu aduce modificări de substanță prevederilor actuale.

La propunerea de modificare a art. 9 alin. (1) considerăm că prevederile actuale ale legii sunt suficiente.

Iar la propunerea de modificare a art. 11 alin. (5) nu considerăm oportună această modificare, deoarece art. 5..., art. 11 acoperă problematica răspunderii pentru neîndeplinirea condițiilor de siguranță de către cei responsabili.

Domnule ministru, concluzia?

Guvernul nu susține.

Nu susține.

Asta era important să știm, să știe și colegii senatori. Comisia de specialitate, vă rog.

În ședința desfășurată la data de 29 septembrie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă aferentă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

E raport de respingere, da.

75 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abțineri. Raportul a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 243/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României.

Inițiatorul nu este prezent.

Prezent pentru a susține punctul de vedere al Guvernului la această propunere legislativă, domnul ministru Bogdan Tohăneanu.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține inițiativa legislativă, cu propuneri și observații.

Esența acestor propuneri vizează punctele 1 și 3 din inițiativă, pe care le dorim modificate sau chiar eliminate. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia de specialitate. Vă rog, domnule președinte.

În ședința desfășurată la data de 29 septembrie 2015, membrii comisiei au hotărât cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți să adopte raport de respingere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru completarea art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Declar dezbaterile generale deschise.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului, doamna ministru Anne Jugănaru. Vă rog, pe scurt, doamna ministru. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor solicită respingerea acestei propuneri, din următoarele considerente: stabilirea elementelor ce privesc limitele față de linia de țărm a Mării Negre, față de ariile naturale protejate, localitățile urbane, față de alte zone cu regim de protecție sunt analizate în cadrul procedurilor de reglementare din domeniul protecției mediului, iar o analiză detaliată a acestora se realizează în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și a procedurilor de evaluare adecvată derulate de către autoritățile competente pentru protecția mediului.

Având în vedere argumentele expuse, vă solicităm respingerea.

Mulțumesc tare mult.

Comisia de specialitate. Președintele acesteia, domnul senator Zisu.

Vă rog.

## Mulțumesc.

În ședința din 29.09.2015, membrii Comisiei pentru mediu au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Ca urmare a discuțiilor purtate în comisie, Comisia pentru mediu supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

Propunerea a fost respinsă.

Punctul 8, Propunerea legislativă privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate. Inițiatorii nu sunt prezenți.

Din partea Guvernul României, punctul de vedere exprimat pe scurt de doamna ministru Anne Jugănaru. Vă rog.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor susține această propunere legislativă, considerând că, prin înființarea și operaționalizarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, se va asigura un cadru unitar și eficient de gestionare a rețelei naționale de arii naturale protejate și, totodată, dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare a stării de conservare a acestora, a speciilor și a habitatelor caracteristice.

Mulțumesc tare mult, doamna ministru. Președintele comisiei, raportul.

În ședința din 29.09.2015 membrii Comisiei pentru mediu au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru mediu supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale dacă sunt?

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Pașcan Marius.

Domnul senator Marius Pașcan. Microfonul 1. Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Mă simt obligat să iau cuvântul la acest punct, întrucât am solicitat, începând cu 2009 încă, în calitate de prefect, ca ariile naturale protejate, care reprezintă un bun al statului român și se cuvin conservate, să fie administrate în interesul și de către statul român.

Ca să știți de ce a fost nevoie de această reglementare și modificare de legislație: pentru că s-au licitat... s-a licitat administrarea acestor arii naturale protejate la nivel național. Licitațiile, de regulă – și nu știu de ce –, au fost câștigate de către entități private, ocoale silvice de regim privat. Unele din alte județe administrau arii naturale protejate din alte județe și această administrare era, adeseori, făcută în interesul administratorului privat. Adică nu s-a respectat legea și și-au văzut în continuare, uneori, de exploatare și chiar de defrișare de păduri.

Din acest punct de vedere, cred că este o corectură necesară, bine-venită. Din păcate, se întâmplă mult prea târziu, dar, oricum, este bine-venită. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Motoc.

A... În calitate de inițiator, colegul nostru, domnul senator Motoc. Microfonul 6.

Vă rog, domnule senator, pe scurt, prezentați-vă proiectul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectivul acestui proiect legislativ este referitor la modificarea și completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane și se referă, în special, la arborii excepționali care, în urma acestei propuneri legislative, vor trebui să fie trecuți într-un registru special de către fiecare administrație publică, în așa fel încât intervenția asupra lor să fie oricând observabilă, în așa fel încât să nu existe abuzuri asupra acestor adevărate monumente ale naturii din fiecare oraș și localitate a țării.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Guvernului, vă rog, punctul de vedere. Microfonul 8.

Doamna ministru Anne Jugănaru.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor susține adoptarea acestei propuneri legislative, cu cele două amendamente cuprinse în anexa la raportul comun de admitere întocmit de Comisia pentru mediu și Comisia pentru administrație.

Mulțumesc. Comisia, vă rog, raportul.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane.

În ședințele din 22.09 și 29.09.2015, membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport comun de admitere, cu două amendamente admise, cuprinse în anexa la raport. Comisia pentru mediu și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri generale, puncte de vedere ale grupurilor parlamentare?

Domnul senator Petru Filip. Microfonul 4.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Și Savu.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Urmează domnul senator Savu. Tot microfonul 4.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Pașcan.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să fac un comentariu nu neapărat asupra oportunității protejării valorilor naturale care există pe zona administrativteritorială a comunităților din România, ci asupra modalității de aplicare practică a unui astfel de..., unei astfel de inițiative legislative și mă refer aici la folosirea unor terminologii care ar putea să inducă o serie întreagă de interpretări. Și am să vă dau două exemple: arbori de tip matusalemic – nu știu, Matusalem a trăit 500 de ani, a trăit 200 de ani, a trăit 100 de ani –, veterani și multiseculari.

De ce spun aceste lucruri? Pentru că, în momentul în care discuți despre notificarea acestor arbori, trebuie să o faci chiar în cunoștință de cauză, în perspectiva dezvoltării urbanistice a comunității respective. Nu poți să faci o dezvoltare urbanistică decât în anumite condiții și cu respectarea cadrului legal, care nu se referă numai la acest proiect legislativ. Când discuți despre dezvoltarea urbanistică a unei comunități, discuți despre foarte multe legi care, din păcate, în România nu sunt legate, nu sunt conexate în termeni și în aplicare. Și o spun ca unul care a lucrat în zona practică a administrației publice.

Și, de aceea, atrag atenția foarte serios, pentru că, sigur, ministerul pe bună dreptate a spus: „da, suntem de acord”, pentru că, până la urmă, problema cade în responsabilitatea administrațiilor locale, nu a ministerului. Ministerul a spus OK, e o propunere legislativă, să meargă mai departe. Problema este cum o pui în aplicare.

Eu cred că o astfel de propunere legislativă ar fi trebuit să aibă la bază o consultare a structurilor administrative, a celor care vor pune în aplicare o astfel de propunere legislativă. Mă refer la Asociația orașelor, Asociația municipiilor, care sunt cele mai interesate în modalitatea de punere în aplicare a unei astfel de inițiative legislative.

În concluzie, eu v-aș propune... Sigur, acum, comisia a analizat, nu știu cum arată amendamentele respective, dar cred că ar fi fost interesant de a avea..., de a fi avut o dezbatere cu structurile asociative vizavi de modalitatea de punere în aplicare a unei astfel de inițiative legislative. Poate că în raportul Comisiei pentru administrație...

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Savu, vă rog. Microfonul 4.

Mulțumesc încă o dată, distinse domnule președinte.

De această dată, iau cuvântul pentru a susține acest proiect. Chiar dacă colegul meu a vorbit despre necesitatea clarificării unor termeni, eu mă gândesc că acest proiect legislativ a venit un pic chiar prea târziu. Dacă l-am fi avut și el ar fi devenit lege, probabil că am fi prevenit să se taie, în Stațiunea Neptun, foarte mulți arbori, pentru că o deranjau țânțarii pe doamna Carmen Iohannis. Se știe subiectul.

Și, atunci, în domeniul ăsta, e bine să avem reglementări foarte precise cu tăierea arborilor cu o anume vechime.

Și fac precizarea – pentru domnul Oprea, care nu mă ascultă acum – că n-am făcut plângere penală, ca să nu mă mai întrebe încă o dată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Pașcan, vă rog. Microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte.

Indiscutabil, propunerea și proiectul sunt principiale. Cu toții suntem preocupați ca pe acești arbori excepționali să-i protejăm. Problema ține însă de pragmatism și de felul în care reușim să aplicăm acest act normativ câtă vreme el pornește de la niște principii care pot genera o mare confuzie.

Dacă urmăriți puțin cele 7 criterii prin care vor fi stabiliți acești arbori excepționali: criteriul nr. 6 – arbori care asigură habitatul ideal pentru păsări, insecte, mamifere, reptile, ciuperci, licheni, mușchi sau liane _et cetera_ ; criteriul nr. 7 – arbori exotici de vârste și dimensiuni remarcabile, comparabile cu cele din arealul natural al speciilor, veți înțelege că aici intră orice arbore.

Deci, dacă noi vrem să aplicăm abuziv și să blocăm administrațiile publice locale în a-și realiza proiectele – și care presupun și tăierea unor arbori –, invocăm aceste principii și le-am blocat definitiv. Deci opinia domnului coleg, senator Filip, este justă și pornește dintr-o practică a administrației publice locale.

Pe de altă parte, stimați colegi, tocmai discutând pragmatic și de cum se poate aplica, gândiți-vă că vă adresați unor administrații publice locale care n-au niciun fel de expertiză, nici specialiști în a stabili ce..., pe cine încadrați în acest registru, ce arbori încadrați în acest registru. N-o să le poată aplica și le stabiliți amenzi pentru fiecare lună de întârziere. Or, nu va avea cine să facă acest registru!

Mai gândiți-vă la un aspect care ține tot de practică și care nu încalcă principiul de a proteja! Mai gândiți-vă că sunt primării unde au primar, viceprimar, un contabil eventual, și restul sunt oameni care țin de personalul TESA. Cine o să facă? Cui îi dați atribuția? O dați primarului, o dați viceprimarului sau contabilului? Adică, să fim bine înțeleși, nu putem promova proiecte de acte normative doar din bună-credință, câtă vreme nu ne gândim și la practica aplicării lor, pentru că, altminteri, birocratizăm pur și simplu și creăm niște situații nedorite.

Pe de altă parte, eu vă spun din experiență, de la Târgu Mureș, de unde vin: în anumite situații în care astfel de arbori..., care puteau fi încadrați în categoria excepțională, prin tot felul de procese, boicoturi, s-a ajuns în instanță, neputând să fie tăiați la timpul potrivit, iar la o furtună au căzut pe autovehicule, au pus în pericol vieți, chiar au rănit oameni și..., tocmai din cauza acestor abuzuri pe care noi le generăm, lăsând la latitudinea unor interpretări subiective acte normative.

Mulțumesc și eu. Domnule senator Deneș, vă rog. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Am luat cuvântul ca să fac câteva precizări. La această propunere legislativă, Comisia pentru administrație a fost coraportoare cu Comisia pentru mediu.

În Comisia pentru administrație a fost un vot unanim pentru raportul de respingere, numai că, însumându-se cu votul din cadrul Comisiei pentru mediu, raportul a fost de admitere, fiind, probabil ca număr, mai mulți colegi prezenți din Comisia pentru mediu.

Discuția care s-a purtat în Comisia pentru administrație și în care absolut toți oamenii care au lucrat în administrație... Și mă gândesc la domnul senator Filip, la domnul senator Pașcan, și eu am lucrat 12 ani în administrație...

Sigur, din punctul de vedere al mediului, această propunere este o propunere corectă și cu bune intenții. Problema este de aplicabilitate, pentru că, la urma urmei, toate propunerile noastre, la un moment dat, devin legi și trebuie să meargă în teritoriu, acolo, la bază, și să fie puse în aplicare.

Spunea domnul senator Pașcan – și subliniez – să nu uităm, noi nu discutăm și noi nu lucrăm numai cu comunități gen municipii, orașe mari, reședință de județ, ci lucrăm cu comune unde avem 5, 6 angajați, dintre care, probabil, unul are o specializare pe parte economică, altul, secretar, primar, viceprimar. Cine face acest registru? Nu știm, că nu avem specialiști acolo. Și se trezesc acești oameni ca, după câteva luni, să vină o comisie de control și să spună: domnule, n-ai făcut bine registrul acesta cu arbori excepționali. De ce arborele ăla în care, nu știu – sigur, vorbesc metaforic acum –, și-au făcut niște ciori cuiburi, de ce ai luat măsuri să nu mai aibă acele păsări cuiburi în acei arbori, că erau arbori excepționali?!

Adică vreau să spun următorul lucru: noi, când facem propuneri legislative, trebuie să avem în vedere și modul în

care se pot aplica la baza țării sau la baza, așa cum e aici, cei care... Această lege vizează unitățile administrativteritoriale. De aceea, acele amendamente sunt de formă, nu de fond.

Rugămintea mea este ca inițiatorii, pentru că oricum suntem prima Cameră sesizată, până la Camera Deputaților, să gândească puțin mai concret această propunere ca, în cazul în care ar deveni lege, să fie una aplicabilă, și nu una generală, inaplicabilă, așa cum este.

Mulțumesc.

Dacă tot ați vorbit de inițiatori, domnul senator Motoc, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În calitate de inițiator, dar și de membru al Parlamentului, trebuie, mă simt dator să spun câteva lucruri despre această propunere legislativă care, aparent, nu este de o importanță deosebită.

Din păcate, limbajul nostru, când este vorba de propuneri legislative care se referă la domeniul protecției mediului, este încă unul incipient. Nu suntem încă la nivelul unor țări, mă rog, dezvoltate, din Uniunea Europeană, care au deja în domeniul legislativ niște legi care se referă, până la ultimul detaliu..., în privința conservării tuturor tipurilor de patrimoniu al mediului.

Eu doresc să vă menționez faptul că această propunere legislativă este realizată împreună cu decanul Facultății de Urbanism din cadrul Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”, care nu numai că a venit cu niște propuneri din calitatea unui profesor și peisagist, ci și în urma unei..., unui parteneriat, unor discuții care au avut loc pe relația cu mai mulți primari și consilieri locali din mai multe localități, orașe ale țării.

Este adevărat că, la o primă vedere, ar putea să apară anumite probleme legate de înscrierea în acest registru, însă vreau să vă aduc aminte că majoritatea acestor tipuri de arbori există în orașele mari, în care avem peisagiști la primăriile respective. Să spunem lucrurilor pe nume! Într-o comună în care există doi sau trei copaci de acest gen nu cred că este o problemă să-i poți încadra în una dintre cele câteva categorii care există acolo. Însă, în felul acesta putem să avem garanția că acești copaci sunt luați în considerare și că nu vor fi tăiați în urma unui abuz de către autoritățile publice locale.

Și vreau să-i asigur pe colegii mei care cred că ar putea să existe o problemă legată de aplicarea unei contravenții pentru categorisirea într-una dintre categoriile..., cele șapte categorii de acolo sau alta în mod greșit, că nu este în niciun caz o contravenție și nu va fi în niciun caz pusă pe seama unei greșeli a autorităților publice locale.

Așa că vă îndemn să votați o lege care este necesară pentru a putea să îngrădim abuzurile unora dintre cei care conduc la momentul acesta administrația publică locală și care au demonstrat în timp că sunt capabili de astfel de abuzuri.

Mulțumesc. Domnul senator Bota. Microfonul 3.

## Mulțumesc.

Cred că ministerul trebuie să ia act de toate observațiile făcute de colegi. Și, la punctul precedent, chiar am aprobat înființarea unei noi agenții care ar putea să fie agenția care să ofere expertiză tuturor primăriilor, acolo unde nu există această expertiză, unde...

Oricum, de abia la marile orașe există specialiști angajați. În rest, nu prea există și ar fi păcat să facem o lege care să nu fie aplicabilă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise.

Stimați colegi,

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Îl supun aprobării dumneavoastră.

Supun aprobării dumneavoastră și proiectul de lege.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 12 alin. (1) din Legea farmaciei nr. 266/2008, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 2 februarie 2015.

Inițiatorul?

Domnul senator Vasiliev, inițiatorul acestui proiect. Îl rog să prezinte, pe scurt, proiectul pe care l-a promovat. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba, foarte scurt, despre reducerea numărului de locuitori, prevăzut în lege, pentru aprobarea deschiderii unei noi farmacii.

În lege este o diferență între municipiul București, municipiile reședință de județ și celelalte orașe. Și, având în vedere că sunt orașe care, la 10.000 de locutori, au abia două farmacii, am mers pe ideea de a reduce numărul acesta la 3.000 pentru autorizarea deschiderii unei noi farmacii.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Punctul de vedere al Guvernului pentru această propunere legislativă, domnul ministru Răzvan Vulcănescu. Vă rog, domnule ministru.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** – _subsecretar_

_de stat în Ministerul Sănătății_ _**:**_

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea de modificare prevede reducerea numărului de locuitori pentru care se poate înființa o farmacie în mediul urban, însă, în lipsa unui criteriu geografic referitor la distanța

de înființare a unităților farmaceutice, reducerea numărului de locutori pentru care se poate înființa o farmacie nu va conduce la o mai bună repartizare a farmaciilor în cadrul acelui oraș.

Totodată, considerăm că propunerea nu este justificată, întrucât, potrivit datelor oficiale publicate pe site-ul Institutului Național de Statistică, populația României este în scădere.

Acestea sunt motivele pentru care Guvernul nu susține propunerea legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnul senator Bodog, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

În ședința din 29.09.2015, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 11, Propunerea legislativă privind instituirea Zilei mondiale a vederii în România.

Inițiator?

Nu avem prezent.

Din partea Guvernului României, domnul ministru Vulcănescu.

Vă rog, domnule ministru.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu:**

Mulțumesc încă o dată, domnule președinte.

Inițiativa reprezintă, de fapt, o aliniere a țării noastre la planul global de acțiune al Organizației Mondiale a Sănătății și al Agenției Internaționale pentru Prevenirea Orbirii, în sensul instituirii zilei de..., a doua zi de joi...

Stimați colegi!

...din luna octombrie ca zi de...

## Stimați colegi!

Rog colegii senatori să dea importanță punctului de vedere al Guvernului pentru acest proiect.

Vă rog, domnule ministru, continuați.

Deci în sensul declarării Zilei mondiale a vederii în România în cea de-a doua joi a lunii octombrie.

Guvernul este de acord cu această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei de specialitate, domnul senator Bodog. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 29 septembrie 2015, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, tot cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost, de asemenea, adoptată. Suntem foarte mulți ochelariști în Birou..., în Senat, într-adevăr.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Și aici, la prezidiu!

Și în prezidiu, inclusiv, mi se atrage atenția.

Punctul 12, Propunerea legislativă privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” – SA, în domeniul public al orașului Teiuș și în administrarea Consiliului Local al orașului Teiuș, județul Alba.

Inițiatorul nu este prezent.

Din acest punct de vedere, dau cuvântul doamnei Caraman, secretar de stat în Guvernul României.

Vă rog, doamna ministru, aveți cuvântul.

## **Doamna Sirma Caraman** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunem adoptarea acestui proiect de act normativ. Nu avem obiecțiuni la raportul comisiei. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu.

Doamna senator Doina Federovici, secretarul Comisiei juridice.

Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru această propunere legislativă Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru administrație a transmis un aviz negativ, iar Comisia pentru dezvoltare regională și privatizare, aviz favorabil.

Membrii Comisiei juridice s-au întrunit, au discutat și au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.

Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Domnul senator Petru Filip – microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca fost președinte al Comisiei pentru administrație publică în mandatul celălalt, aș putea să întreb de ce avizul Comisiei pentru administrație este negativ, dar n-o să întreb, pentru că... asta este! Comisia juridică a fost cea care a analizat din punct de vedere juridic, nu din punctul de vedere al oportunității.

Dar am o singură întrebare. Aș vrea să știu care este motivația acestei solicitări?

Pot să dau și explicația tehnică. Trecerea din domeniul public și administrarea unei instituții a statului în domeniul public și administrația... sau administrarea administrației publice, pe fond, nu înseamnă rămânerea în această zonă a comunității respective. Pot da hotărâre de trecere din domeniul public în domeniul privat și intră într-o altă zonă.

Dar există o anumită motivare. Aș fi vrut să știu care este motivația respectivă. Atât. Este vorba de, probabil, un interes public. Ne vom mai întâlni cu astfel de situații. Dar, dacă tot este să votăm, măcar să știm care este motivația. Mulțumesc.

E în regulă.

Domnul senator Motoc. Microfonul central.

Domnule ministru, pregătiți răspunsul pentru domnul senator Filip...

Pot să îi răspund eu.

## Dacă îl știți.

Nu sunteți în județul Alba. Am văzut... Mă uitam la cei din județul Alba acum.

Situația este în felul următor: în orașul Teiuș, în județul Alba, în baza Decretului-lege nr. 61/1990 privind vânzarea de locuințe construite din fondurile statului către populație, locuințele de serviciu CFR au fost cumpărare de la SC FLIPS – SA Alba.

Imobilele cumpărate de SC FLIPS – SA Alba Iulia nu au fost înscrise în cartea funciară, iar locuitorii din această zonă nu pot încheia acte juridice (vânzare-cumpărare, întreținere, donație a imobilelor pe care le dețin), nu pot obține autorizații de construire, neavând acte de proprietate asupra terenului, întrucât terenul aferent construcțiilor situate în orașul Teiuș se află în domeniul public al statului, în administrarea Ministerului Transporturilor și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” – SA.

Și, pentru reglementarea situației juridice, s-a întocmit documentația tehnică privind identificarea...

E corect! E corect! Mulțumesc.

Domnule senator Filip, dacă doriți să adăugați la răspunsul pe care tot un coleg de-al nostru l-a dat, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci conform zicalei „gura păcătosului adevăr grăiește”! Deci trece din domeniul public în domeniul public și, după aceea, din domeniul public în domeniul privat sau intră... Plătesc concesiunea cei care au cumpărat blocurile respective.

Deci motivația este clară. N-am niciun fel de problemă... de a fi împotrivă, dar explicația ca atare trebuia dată. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Vă rog, domnule senator Alexandru Pereș. Bănuiesc că cunoașteți problema.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, chiar 2, 3 minute în plus la o asemenea propunere legislativă, cred că nu strică, la cei 8 ani de zile de când încercăm să scoatem din domeniul public al statului și din administrarea CFR această suprafață de teren pe care se află un cartier în care... hai să spunem că erau locuințe de serviciu cumpărate în timp de către cei care au lucrat în CFR, mecanici de locomotivă, acari, în sfârșit, lucrători în Depoul CFR Teiuș.

Ideea este că nu putem investi în modernizarea acestui cartier din bani publici, dacă acest teren se află în administrarea Societății Naționale de Căi Ferate. Problema era ca această suprafață de teren să treacă în domeniul public și în administrarea consiliului local, inclusiv a Primăriei Teiuș, pentru a putea să facem aceste investiții, ceea ce înseamnă: alimentare cu apă, canalizare, drumuri, trotuare și alte... iluminat, dacă doriți. Pentru că, într-adevăr, această zonă nu a primit această posibilitate din banii pe care administratorul, respectiv Societatea Națională de Căi Ferate, probabil că îi avea la dispoziție.

Aceasta este, de fapt, motivația pentru care de 8 ani de zile încercăm și, în sfârșit, am reușit și, cu votul dumneavoastră, probabil că vom reuși și în continuare să trimitem Camerei Deputaților pentru aprobare această propunere legislativă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Domnul senator...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Vegh.

Nu. Până la domnul Vegh, îl avem pe domnul Pașcan. Domnul senator Pașcan, domnul senator Vegh și mai avem și alții.

Vă rog.

Anunțați microfonul.

E deschis.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sigur, un astfel de transfer este legitim și just câtă vreme există acordul părților, al celor care au în proprietate terenul sau în administrare și al entității administrative, respectiv al consiliului local, și nu ne putem împotrivi.

Problema este alta, că e o chestiune care, legal, ține de un atribut al Guvernului. Deci se face acest transfer prin hotărâre de guvern.

Dacă noi acceptăm ca, principial, astfel de transferuri să ajungă toate să se facă prin lege, vom ajunge să avem mii de astfel de situații, pentru că multe administrații publice locale din întreaga țară sunt în situații similare. Deci nu văd de ce nu și-a asumat până acum Guvernul această responsabilitate, să promoveze o hotărâre prin care clarifica situația.

Evident, voi vota „pentru”, dar vă spun că deschidem o cutie a Pandorei.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Vegh. Microfonul 2. Vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Sigur, sunt perfect de acord cu antevorbitorul meu. Parcă mă simt că sunt într-o ședință a comisiei județene de fond funciar, unde împărțim și transferăm de la o entitate la alta anumite chestiuni. Deci nu cred că este locul potrivit pentru a transfera de la o anumită instituție la alta anumite domenii. Sigur...

Și întrebarea mea este următoarea: câte astfel de situații mai sunt în această țară?

Mii!

Sunt mii. Mii! Cu sutele de mii! De ce nu vine... Deci, dacă sunt anumite chestiuni, anumite investiții, anumite imobile care nu mai sunt folosite de CFR, de alte instituții ale statului, să se predea autorităților locale. Dar nu noi, în Senatul României sau prin Camera Deputaților, să facem aceste lucruri.

Mulțumesc.

Deci întrebarea mea este – și poate domnul secretar de stat sau cine reprezintă Guvernul poate să-mi dea un răspuns – câte astfel de situații mai sunt în această țară?

Și poate că ar trebui să vină cu o propunere globală, ca să rezolvăm o dată pentru totdeauna toate aceste chestiuni. Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Domnule ministru... Doamnă ministru, pardon, iertați-mă! Răspuns la cererea domnului senator.

Vă rog, pe scurt. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

În completare la ceea ce au răspuns antevorbitorii mei, prin actul normativ am adăugat destinația acestui teren în vederea realizării unor investiții de utilitate publică. Deci acest teren probabil..., numai cel care va fi în..., terenurile care sunt construite vor fi date în concesiune celor care sunt proprietari pe acele apartamente.

Legat de... dacă avem un inventar cu ceea ce există în țară. Sunt foarte multe spețe.

Unele sunt în capitalul social al companiilor care le au, locuințele acelea de serviciu sau sociale. În cazul acesta, trebuie redus capitalul social al companiilor, trecut în domeniul public al statului, după care, prin hotărâre de guvern, să fie transferate în patrimoniul public al unităților administrativ-teritoriale. Deci aceasta se poate face prin hotărâre de guvern.

Problema este reducerea capitalului social în cazul în care aceste locuințe – și sunt mai multe – sunt în capitalul social al companiilor cu capital de stat. Trebuie hotărâre AGA, conform Legii nr. 31.

Altele, fiind în capital social, sunt private. Nu există temei legal de a transfera din domeniul privat al statului în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale. Este un vid legislativ.

După ce se reduce capitalul social al companiilor cu acele bunuri, trebuie trecute în patrimoniul public al statului ca, după aceea, să se facă hotărâre de guvern de transfer din public în public.

Deci sunt mai multe etape de parcurs, dar nu imposibil. Punctual, le putem rezolva.

Mulțumesc, doamna ministru.

Stimați colegi,

După cum se știe, multe dintre localitățile României au fost teatrul unor lupte grele, în care au căzut la datorie persoane nevinovate. În Turda au fost ucise 13 persoane și rănite 31 în perioada 22 decembrie–25 decembrie 1989.

După cum se știe, localitățile-martir – denumire generică pentru sat-martir, comună-martir sau oraș-martir – reprezintă un titlu acordat localităților din România ca simbol al cinstirii de către patrie a eroismului manifestat și a memoriei martirilor căzuți pentru cauze naționale.

Considerăm că pe harta orașelor-martir din România ar trebui să fie și municipiul Turda, deoarece în decembrie ’89 acest oraș a plătit cu prisosință tributul său de sânge pentru triumful revoluției.

Și repet: 13 morți și 31 de răniți!

Mulțumesc, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Guvernului României, punctul de vedere va fi exprimat de domnul Valentin Iliescu, secretar de stat. Microfonul 10.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru relația cu Parlamentul_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Extrem de elocventă pledoaria inițiatorului, domnul senator.

Guvernul susține. Se justifică întru totul prin bazele de date... comunicate, ale Institutului Revoluției Române, datele comunicate.

Vă rog să fiți de acord cu raportul de admitere.

## Mulțumesc.

Raportul comisiei este susținut de doamna senator Doina Federovici. Microfonul 7.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot pentru acest proiect luni, ora 17.00.

Punctul 13, Propunerea legislativă privind declararea municipiului Turda „oraș-martir” al Revoluției din decembrie 1989.

## Inițiatorii sunt?

Domnul senator Alexandru Cordoș, unul dintre inițiatori. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Revoluția din decembrie 1989 a reprezentat un moment important în istoria modernă a României. Sigur, acum, după 25 de ani, este, poate, pe de o parte, mai delicat, pe de altă parte, putem să judecăm cu mai multă luciditate acele evenimente. Propunerea aceasta legislativă a fost inițiată ca urmare a aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere legislativă are toate avizele favorabile, atât de la Consiliul Legislativ, cât și de la comisiile sesizate în procedura avizului.

În consecință, în data de 6 octombrie 2015, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere propunerea și au hotărât, cu unanimitate de voturi, un raport favorabil, cu un amendament admis. Și fac mențiunea: amendamentul este de tehnică legislativă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Dezbateri generale, stimați colegi. Domnul senator Puiu Hașotti – microfonul 2.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Aș prefera să vin la microfonul central.

Microfonul central.

Eu am spus că vă e mai comod acolo, dar dorința unui senator este lege pentru președintele de ședință.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Mulțumesc.

Mai ales că ne animă aceleași gânduri reciproce de amiciție, de prietenie.

Distins Senat,

Au fost foarte multe propuneri de acest fel – orașe-martir... Niciodată nu am votat în favoare și voi fi consecvent.

Las la o parte faptul că, în opinia mea, și avem fiecare opiniile noastre, nu a fost niciun fel de revoluție, a fost o revoltă populară confiscată de o lovitură de stat militară – și lucrul acesta îl va demonstra istoria, dar vreau să audă și tinerii studenți.

Martirajul, dacă vă uitați în Dicționarul explicativ al limbii române, înseamnă cu totul altceva decât ce s-a petrecut nu numai la Turda, ce s-a petrecut cam peste tot, mai puțin la Timișoara și la București, în ziua de 21, și la Timișoara începând cu ziua de 16 decembrie.

Din păcate, au fost morți la aceste evenimente tulburi. Dar nu au fost..., acești oameni nu au murit pentru că aveau ei idealul unei așa-zise revoluții, revoluție care, încă o dată, nu a existat: a fost o lovitură de stat care a confiscat o revoltă populară majoră, o mare revoltă populară! Și în fruntea acestei lovituri de stat militare au stat domnul Ion Iliescu și acoliții săi. Dar asta este altceva! Pentru că, și în privința revoluționarilor, puțini au fost, mulți au rămas!

Așadar, mă voi opune. Voi vota împotrivă, indiferent de ce spun comisia, Guvernul.

Și încă o dată îmi aduc aminte ce s-a întâmplat într-un orășel, când, pe data de 22 decembrie 1989, pe la ora unu fără un sfert, actul revoluționar a constat în următoarele: trei concetățeni au ocupat biroul primarului care fugise, au luat portretul lui Ceaușescu, l-au aruncat pe geam, alți cinci concetățeni...

## **Domnul Haralambie Vochițoiu**

**:**

Erau clipe de mare curaj atunci!

Știți câți revoluționari cu acte în regulă sunt în acel orășel? 21! Și nu m-aș mira dacă nu ar fi o propunere legislativă pentru ca și acel orășel să fie oraș-martir.

Totul cade într-o desuetudine, totul cade, așa..., într-un fel de... lucru care curge... așa..., ca un firicel, ca un pârâiaș. După 26 de ani, să ne apucăm să facem orașe-martir?! Două au fost, domne! În primul rând, Timișoara și, în al doilea rând, Bucureștiul, dar doar pentru data de 21!

Mulțumesc. Stimați colegi...

Domnul senator Coca, vă rog. Tot microfonul central.

## **Domnul Laurențiu Florian Coca:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Îmi pare rău că trebuie să-l contrazic cumva pe distinsul meu coleg, de la care am învățat foarte multe în acești șapte ani, recunosc, dar vreau să vă spun un singur lucru: a fi oraș-martir nu face să coste absolut nimic bugetul localității respective.

Vreau să vă spun atât, ca membru al Comisiei comune pentru revoluționari: în acel oraș, 13 oameni au murit, 31 au fost răniți!

Deci și Constanța este oraș-martir.

Și vreau să vă mai spun un lucru, ca să fie toată lumea... clar din acest punct de vedere. Nu implică niciun cost financiar în ceea ce privește ordonanța privind luptătorii cu rol determinant.

Deci este un lucru pe care orașul care a luptat împotriva fostului sistem îl merită și chiar vă rog pe toți să vă dați votul. Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Domnul Hașotti, drept la replică. Microfonul 2.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc.

Foarte scurt. Se poate face o propunere legislativă ca națiunea română să fie națiune-martir și cu asta încheiem socoteala!

Vă rog! Vă rog! Vă rog!

Probabil că este mare curaj! A fost și când au venit minerii și ne-au bătut aici, în Piața Universității!

Mulțumesc.

Al doilea...

Domnule Hașotti, vă rog!

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Și au dat lovitura de stat din septembrie 1991! Domnu’ miner!

Alți cinci concetățeni de-ai noștri se uitau de jos la ce fac cei trei și actul revoluționar a constat în faptul că s-au dus și au luat una din cele două butelii ale secretarei cu propaganda.

A! Iertați-mă.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Al doilea lucru.

Păi dați-mi voie ca, preț de un minut, să vă mai relatez ceva.

S-au întâlnit, la sfârșitul anului 1990, un domn care acum este... sau s-a pensionat, a fost contraamiral, s-a pensionat acum câțiva ani, și – la vremea respectivă era – cu un locotenent-colonel. Foarte pe scurt, dialogul... Nu, nu știau ce s-a întâmplat pe 22 decembrie. Au constatat.... locotenent-colonelul spunea că la poarta 6 a portului Constanța, în fața unor vagoane cu piatră, s-a adăpostit compania lui și trăgea într-o ambarcațiune în care aflase, li se comunicase, că vin să debarce teroriști. Iar ofițerul de marină, care se afla pe acea ambarcațiune, a constatat că, de fapt, trăgea în colegul lui de la infanterie, lui spunându-i-se, la fel, că vor să fugă niște teroriști din țară.

Sigur, și Constanța este oraș-martir! Mersi!

Noile reglementări introduse în normele de aplicare menționează doar orașele, și fiți un pic atenți: Timișoara, Caransebeș, Sibiu, Cugir, Lugoj, Târgu Mureș, Cluj-Napoca și București.

Brașovul, care a avut din 1987... Și în Iași au fost mișcările studențești în perioada aia. Nu sunt luate în calcul, dar Brașovul să dispară de pe lista orașelor-martir chiar că este...

Acum, noi discutăm dacă vom continua lista cu alte localități. Mă simt destul de vinovat față de brașoveni, cărora orice le poți lua, numai statutul de oraș-martir, nu, printr-o ordonanță de urgență sau printr-o hotărâre de guvern.

Mulțumesc. Doamna senator Anghel.

Urmează domnul senator Oprea și alți colegi senatori. Poate terminăm până la ora 13.00!

Nu-l voi contrazice pe domnul senator Hașotti...

Vă rog.

...pentru că și părerea mea este aceasta. Dar, vorbind de oamenii care au murit, aveau de unde să știe acești oameni sau să bănuiască faptul că va fi furată lupta lor?! Puteau bănui acești oameni că se va întâmpla ce se va întâmpla?! Nu.

Oamenii care au ieșit în stradă atunci au fost de bună-credință și oamenii aceia chiar trebuie respectați! Și, dacă într-un oraș un singur om s-a jertfit pentru ca noi să putem să vorbim astăzi liber, pentru ca tinerii de acolo să se pregătească într-o țară liberă, atunci nu este un efort prea mare de a da votul pentru această lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Domnul senator Oprea, vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc.

Domnul senator Ilieșiu. Microfonul 3.

Vă mulțumesc.

Este regretabil, după părerea mea, că unii dintre senatorii României contestă caracterul anticomunist al Revoluției din decembrie. Întâmplător, am la mine câteva dovezi care arată că această revoluție a fost anticomunistă. Vă rețin atenția doar câteva zeci de secunde.

Aceste dovezi sunt următoarele:

1. Arborarea, în majoritatea covârșitoare a localităților României, a drapelului național din care a fost tăiată stema comunistă.

2. Arderea steagurilor comuniste cu secera și ciocanul și a unor cărți de propagandă comunistă.

3. Eliminarea atributului „comunist” din înscrisurile publice.

4. În contextul în care regimul comunist pretindea că edifică socialismul, fiind, de fapt, complet străin de adevăratul socialism, denumirea statului nostru, Republica Socialistă România – fosta denumire – a fost înlocuită cu „România”.

5. Scandarea unor lozinci anticomuniste.

6. Eliminarea din denumirile publice a numelor de „eroi comuniști”.

7. Ultimul punct, eliminarea din spațiile publice a statuilor și a monumentelor de „eroi comuniști”.

Mulțumesc, domnule senator.

Cred că știți, există o lege vizavi de Revoluția din decembrie 1989. Iașiul, prin legea invocată, figurează ca singurul oraș în care, în data de 14 decembrie, studenții asistau la o dinamoviadă a tuturor țărilor comuniste, reunite pentru o competiție sportivă cu populația Iașiului.

În seara cu pricina, colegi de-ai noștri au fost arestați și abia după 24-25 decembrie au fost eliberați.

Am avut o inițiativă legislativă ca „Iași, inițiator al Revoluției române”.

Dar mă uit acum pe o presă și pe comunicate ale brașovenilor și constat cu stupoare că Brașovul a dispărut de pe lista orașelor-martir. Și noi, astăzi, vrem să dăm statutul altor localități.

Și iată despre ce e vorba: Guvernul a adoptat ieri, prin hotărâre, actualizarea – și nu este vorba de neimplicare financiară –, actualizarea normelor metodologice de aplicare a Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie ’87.

Aștept ca domnul Hașotti să-și ceară scuze. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Declar dezbaterile generale închise. Stimați colegi...

Doamnă Anghel, ați luat cuvântul o dată.

Vă rog tare mult.

30 de secunde, doamna Anghel.

Haideți să încheiem dezbaterile și să procedăm la vot!

Dacă e să facem o listă despre lucrurile astea, putem să adăugăm la numărul 8 omorârea câinilor polițiști, uciderea lor în Sibiu, spre exemplu. Da?

Mulțumesc.

Sau uciderea ofițerilor, aceia care au fost ținuți în bazin. Da?

Sunt multe. Dar pe străzi, prima dată, nu s-a strigat: „Jos comunismul!”. S-a strigat: „Jos Ceaușescu!”. Toată lumea voia să scape de el.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, doamna senator.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, cu un amendament admis.

Supun aprobării dumneavoastră și propunerea legislativă.

Punctul 14...

Procedură, doamna senator Gabriela Crețu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este o problemă, întrucât, sistematic, celor din spate, când dorim să luăm cuvântul, nu ni se dă cuvântul. Deducem că nu se vede de la secretari. Poate stabilim o modalitate, cumva, astfel încât sala să fie supravegheată până în spate, pentru că este sistematică neluarea noastră în considerare atunci când luăm cuvântul.

Mulțumesc din suflet.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Eu îmi cer scuze, în numele meu și al celor doi colegi secretari, dar am o rugăminte la dumneavoastră, doamna senator. În condițiile în care doriți să luați cuvântul, faceți un efort și ridicați-vă în picioare, că poate colegii mei... și nici eu, având în vedere înălțimea scaunelor pe care le are Senatul în dotare, nu vă putem observa.

Îmi cer încă o dată scuze pentru impolitețea de care noi, cei din prezidiu, dăm dovadă față de dumneavoastră.

Mai am o rugăminte. Bănuiesc... Doamna senator, bănuiesc că decizia de a lua cuvântul n-o luați în fracțiunea de secundă în care vă și ridicați.

Avem un exemplu, pe doamna Anghel, care este imbatabilă din acest punct de vedere.

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru completarea art. 41 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România.

Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt prezenți, da?

Domnul Sorin Lazăr, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Domnule Lazăr, pe scurt, vă rog, poziția dumneavoastră.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

La inițiativa legislativă privind completarea art. 41 din Legea nr. 165/2013, Guvernul propune un aviz nefavorabil, întrucât bugetul total alocat titlurilor de plată pentru anul 2016 ar trebui suplimentat cu circa 20%.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Comisia...

Doamna Doina Federovici, secretarul Comisiei juridice, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și Comisia juridică, în urma analizării acestei propuneri legislative și în urma votului din comisie, a hotărât un raport de respingere, având în vedere, bineînțeles, și avizele negative primite de la Comisia pentru buget și Comisia pentru administrație.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale.

Domnul senator Bumbu. Microfonul central.

Îl rog pe domnul vicepreședinte Nistor să nu-l deranjeze pe domnul Bumbu când vorbește.

Mulțumesc, domnule președinte, inclusiv pentru grija acordată. Nu-i prima, sper să nu fie ultima.

La câte observații primim, să nu vă mire.

Chiar dacă avizul a venit negativ din partea reprezentantului Guvernului și cu un argument atât de solid: nu sunt bani, trebuie să recunoaștem că cei care au fost „beneficiarii” acestei situații, adică cei cărora li s-au confiscat imobile, au așteptat în perioada comunistă și au suferit această nedreptate. Au mai trecut 25 de ani, alții, prin inginerii, au recuperat valori imobile și alte situații de genul acesta și îi vedem pe vechii proprietari că trec pe lângă fostele case ale înaintașilor, unde locuiesc, de multe ori, foști activiști sau care au intrat în așa-zisul circuit civil și nu mai pot să le recupereze.

Iar situația particulară pe care o precizează inițiativa legislativă se referă la sume mici de recuperat, ceea ce n-ar influența, cu certitudine, bugetul atât de mult.

Eu cred că nu putem asista cu bună-credință la o nedreptate, după atâția ani. Și s-a vorbit atât de mult despre revoluție, eroi-martiri, de la cazuri individuale, până la cazuri de grup, de orașe, de țară. Probabil, vom extinde noțiunea și înțelesul, dar bieții oameni trec pe lângă casele care le-au fost furate practic.

Eu cred că trebuie..., ar fi fost cazul să vedem situația particulară, cu valorile mici măcar.

Mulțumesc. Există și alte puncte de vedere? Domnul senator Motoc. Urmează doamna senator Cristiana Anghel.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Suntem trimiși aici și pentru ca, în anumite momente, să facem niște acte de dreptate pentru oameni care au suferit în regimul precedent.

Așa cum spunea și colegul meu de mai înainte, sunt oameni care au fost deposedați în mod abuziv de case și, acum, după atâția ani, nu reușesc nici măcar să-și plătească apartamentele sărăcăcioase în care stau sau casele pe care au reușit să le obțină între timp, dar pe care nu le-au plătit.

Sunt oameni bolnavi, bătrâni, care au nevoie de bani pentru operații, sunt oameni care nu au avut satisfacția ca, după trecerea într-o altă eră, să poată să fie, în sfârșit, puși în drepturile lor.

Vreau să vă dau totuși câteva cifre ca să vă conving că astăzi am putea să facem un act de dreptate.

Din numărul total, de 27.290 de dosare de opțiune înregistrate la ANRP, există un număr de 10.930 de dosare în care sumele stabilite ca despăgubiri, sub 50 de mii de lei, înregistrează o valoare totală de 155.975.426,46 de lei, deci mai puțin de 35 de milioane de euro.

Poate vă aduceți aminte că o singură persoană a beneficiat de la ANRP de o despăgubire mai mare decât toată această sumă, care ar veni în dreptul a 10.930 de beneficiari din țara asta.

Oare nu suntem capabili să înțelegem că trebuie să facem un asemenea pas?

35 de milioane de euro reprezintă atât de mult pentru statul român încât să nu acceptăm ideea că trebuie să-i despăgubim pe acești oameni nu în 5 ani, ci într-unul singur?

Păi ce ar însemna să dai unei familii, unui beneficiar care are de luat 200 de milioane de lei vechi în 5 ani, câte 40 de milioane de lei vechi? Nu e jenant, după o viață în care oamenii ăștia au suferit pentru niște bunuri de care au fost deposedați în mod abuziv? Este anormal.

Vă mai dau două exemple. În primele patru luni ale anului 2015, ANRP a emis titluri de plată aferente celei de-a doua tranșe a despăgubirilor. Până la data la care a fost depusă această propunere legislativă, despăgubirile s-au ridicat la 207.426.000 de lei, în primele 4 luni ale anului, iar în tot anul 2014 s-au dat 544.922.855 de lei.

Haideți, stimați colegi! Suntem aici capabili, în plenul Senatului, să facem acest pas și să fim de acord să le dăm acestor oameni, într-un singur an, pentru cei care au dreptul la până la 50.000 de lei, acești bani de care au atâta nevoie. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Domnule senator Dobra, vă rog.

## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cifrele înaintate de colegul meu sunt chiar elocvente.

Dar am să vă spun eu, colegilor mei senatori, care e marea nedreptate făcută odată cu acest sistem.

Toți cei ce au condus vreodată instituțiile de retrocedare și au preferat ca prioritare dosare de 30 de milioane de euro ne-au făcut nouă, aici, și celor ce au stat aici înaintea noastră o mare nedreptate, pentru că bănuiesc că nu sunt singurul la cabinetul căruia... Nu mai împărțim acum culpe, suntem cu toții în situația... Nu sunt singurul la cabinetul căruia vin oameni ce au de recuperat acest tip de sume.

De multe ori, nenumărați astfel de oameni, ce stau la fel de nemulțumiți ca și unul cu o sumă dintr-aceea mare... Printr-un astfel de gest rezolvăm 10.000 de cazuri odată și, în felul acesta, scăpăm și noi de presiunea aceasta.

Invit și eu, ca și colegul meu Octavian Motoc, colegii de la putere să se gândească – este o lege organică, din câte văd –, dar vă invităm să trecem această lege pentru a rezolva măcar presiunea asta de la cei ce vin pentru bănuții ăia puțini, dar pe care și-i doresc la fel de mult ca și cei ce au de recuperat sume imense.

Mulțumesc din suflet.

Mulțumesc. Doamna senator Anghel – microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru mine această temă este foarte dureroasă. Îmi amintesc, în 2008, că primul meu protest, prin refuz voluntar de hrană, a fost împotriva mafiei caselor naționalizate. 38 de zile am luptat cu această mafie. Am spus lucrurile astea ani de zile. Abia acum a deschis ochii DNA-ul și a văzut ce dezastru a fost acolo. Aveam o hotărâre definitivă și irevocabilă de la Înalta Curte. Trecuseră trei ani de zile și riscam să nu o mai pot pune în executare și să pierd și banii. Era o casă a lui tata, da? Tatăl meu a murit fără să se bucure că a reușit să obțină măcar o sumă infimă, pentru că oricum sumele astea de 500 de milioane nu reprezintă prețul real și valoarea reală a proprietăților.

Vorbim despre Fondul „Proprietatea”? Păi hai să ne aducem aminte cu ce scop a fost făcut Fondul „Proprietatea”? Din ce? Din floarea întreprinderilor românești. Cine este la conducerea acestui fond acum? Domnul Gitenstein? Cel care ne dă lecții de bună purtare și care este anchetat și dumnealui?

## **Din sală:**

Bravooo!

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Cum am putut? Cum am putut ca proprietatea românească, a oamenilor care și-au vărsat, săracii, sufletul muncind pentru această țară, să o dăm pe mâna străinilor? Să-și bată joc de ea! Și ne uităm că nu avem 500 de milioane pentru un amărât de veteran de război sau pentru un bătrân care are 80 de ani și care abia se târăște și ar folosi banii respectivi ca să ajute tot copiii sau tinerii acestei țări care nu au o casă, care nu-și pot întemeia o familie și nu pot face un copil tocmai pentru faptul că nu au cum să-l crească.

Domnilor, este o chestiune foarte dureroasă. Este ușor să spui: respingem. Gândiți-vă că în spatele acestei legi sunt oameni, sunt bătrâni ai acestei țări, care au construit ceea ce facem noi pulbere în ziua de astăzi și ceea ce au făcut ceilalți. Nu e mare lucru! Și gândiți-vă că în spatele fiecărui număr de dosar este un suflet de om care așteaptă cu sufletul la gură să-i dăm noi o gură de aer.

Votați, domnilor, această lege!

Mulțumesc.

Domnul senator Vegh – microfonul 2.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi, Stimate colege,

Sigur, sunt perfect de acord cu antevorbitorii și antevorbitoarea mea. Trebuie să se facă dreptate în această țară, în sensul de a retroceda tot ce se poate retroceda, dar avem legi speciale pentru aceste lucruri. Dar avem o mare problemă: că aceste instituții, aceste comisii, nu funcționează, din păcate.

Deci noi trebuie să avem în vedere acest lucru și trebuie – și Guvernul României, și noi, Senatul – să avem în vedere acest lucru, ca să impulsionăm ca să-și intre în drepturi și să funcționeze aceste instituții. Din păcate, aceste lucruri nu sunt luate în vedere în această țară și cei care au luat anumite decizii, din păcate, au fost trimiși în altă parte. Îmi cer scuze.

Mulțumesc. Domnul senator Oprea.

Vă rog, haideți, poate încheiem cu domnul Oprea dezbaterile, importante, intense, pe problemă..., o chestiune extrem de sensibilă, într-adevăr...

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu știu de ce atunci când iau eu cuvântul vă gândiți la timp, iar eu mă gândesc la colegii din sală _. (Rumoare, discuții în sală.)_ Și le dau dreptate tuturor. Dar rog de aici încolo să nu mai manipulăm prin trimiteri la sume de pe vremuri. De exemplu, este un leu greu acum. Hai, după atâta amar de vreme, să ne referim la leul greu, să nu facem trimiteri la sute de milioane când, de fapt, este vorba de zeci de mii. Ăsta ar fi un subiect prin care am demonstra către cetățenii României o cunoaștere a sistemelor de valori monetare ale României. Am învățat, pe vremuri, că un leu reprezintă 0,1948 grame aur fin și aproape că s-a revenit la chestia asta. De ce acum umflăm leul de 10.000 de ori? Că am făcut-o mai târziu decât polonezii, ce au făcut reforma zlotului în 1995, și noi am făcut-o abia în 2005, e o vină a noastră, dar din 2005 au trecut 10 ani. Este o rugăminte către colegii care fac trimiteri la valori monetare pentru manipulare, cred eu, sau pentru a crea derută în sânul electoratului.

Doi. Îi mai rog pe colegii mei să se gândească la faptul că acum, în urmă cu un an, cu doi ani, cu trei ani, românii au plătit taxe de mediu, iar Guvernul le dă – îmi aduc aminte de povestea celor cinci pâini, aici, a cincimilor de pâini –, Guvernul le dă bani înapoi într-un fel de la sfântul-așteaptă, în următorii cinci ani. Oamenii au plătit acum. De ce nu le dai banul plătit acum?

Dascălii – și mă gândeam că ai noștri colegi își mai aduc aminte – au câștigat un proces în instanță.

Dascălii au câștigat un proces în instanță și li se oferă sumele în următorii cinci ani, interzicându-li-se dreptul de a

ataca în instanță. Este Ordonanța nr. 92. Dom’le, nu puteți să faceți lucrul ăsta și să uitați când luați cuvântul în plen.

Deci sunt o mulțime de nedreptăți făcute românilor..., inclusiv cea de acum este corectă: cererea dumneavoastră, a tuturor, este justificată. Sunt oameni care au vârste destul de înaintate, cum a zis antevorbitoarea, doamna Anghel, că tatăl nu a mai apucat să primească suma aia, dar, în cazul ăsta, sunt oameni care, biologic, dispar.

De ce 50.000, suma maximă, nu poate fi dată acum?

Iar fișa financiară aș vrea să fie un subiect foarte serios la o propunere legislativă, dar nu și la astea care înseamnă deposedări în mod abuziv, nu ale celor care sunt aici în sală. Mulți nici nu știu, părinții și bunicii lor au fost victime ale sistemului comunist, dar ar trebui să-și aducă aminte că cine uită istoria riscă să o repete.

Și nu cred că este cazul.

## Mulțumesc.

Domnul senator Georgică Severin – microfonul 4. Ultimul vorbitor la această temă.

## **Domnul Georgică Severin:**

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Într-adevăr, vorbim de o temă sensibilă, de o temă care îi roade pe foarte mulți oameni și mi s-a părut normal să ia cuvântul atâția colegi, dar – dar! – a luat cuvântul și un coleg care putea să ne spună înșiruirea asta de nume: Stelian Gheorghe, Elena Udrea, Horia Georgescu, Alina Bica, Ioan Oltean, Crinuța Dumitrean și tot ce s-a întâmplat – Teodor Niculescu și așa mai departe –, tot ce s-a întâmplat la acea agenție de restituire a proprietăților. Tot ce arată DNA-ul acum. Nu sunt bani, pentru că au fost furați de colegii..., foști colegi ai dumneavoastră. Pentru asta e greu să dăm banii înapoi.

## Mulțumesc.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise. Vot, ora 17.00, luni.

Punctul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 11 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991.

- Din partea inițiatorului?

- Guvernul României. Este prezent domnul Bogdan

- Tohăneanu.

- Vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă și o consideră nejustificată și discriminatorie, în sensul în care se elimină necesitatea îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 8 din actul normativ indicat, Legea nr. 21/1991.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Comisia de specialitate, doamna Federovici.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică vă propune un raport de respingere a acestei propuneri legislative, având în vedere, bineînțeles, și punctul de vedere al Guvernului, dar și avizele transmise. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declarăm închise.

Vot mâine... Iertați-mă, luni, ora 17.00.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru completarea art. 51 alin. (3) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Dacă este inițiatorul?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, doamna Irina Cajal. Bine ați venit, doamnă ministru!

Aveți cuvântul. Pe scurt, vă rog. Punctul de vedere pentru această propunere legislativă.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare completarea alin. (3) al art. 51 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare, prin inserarea unei noi litere, lit. c[1] ), literă al cărei cuprins a făcut obiectul fostei lit. d), normă care a fost abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.

Prin propunerea legislativă se dorește reintroducerea timbrului monumentelor istorice pentru activitatea de cazinou, jocuri de noroc și jocuri mecanice.

Ministerul Culturii consideră că, prin această propunere, se readuce o sursă de finanțare pentru patrimoniul cultural. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Comisia de specialitate. Domnul președinte Georgică Severin.

## Domnule președinte,

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri din partea Consiliului Legislativ. Guvernul nu a trimis, până la redactarea raportului, un punct de vedere. Comisia economică a dat un aviz favorabil. Comisia pentru buget, finanțe a dat un aviz negativ.

Membrii comisiei au analizat, în ședința din 29 septembrie, propunerea legislativă și s-au declarat de acord cu argumentele inițiatorilor. De altfel, s-a analizat și faptul că, practic, este îndreptat un abuz prin desființarea acestei cote din sumele provenite din jocurile de noroc, care era alocată Ministerului Culturii și, în speță, monumentelor istorice.

În consecință, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente. Legea este ordinară, urmând a fi dezbătută și adoptată de plenul Senatului. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

La dezbateri generale s-a înscris doamna senator Câmpeanu.

Vă rog – microfonul central –, doamna senator.

## Stimați colegi,

Vreau numai să vă dau o mică informație, ca să știți că votul dumneavoastră pentru această lege este vital. Știți cât este bugetul acestui oficiu pe anul acesta? 10.000 de euro. Dacă cu acești bani se pot întreține monumentele eroilor din toată lumea, acolo unde au căzut, cred că nu mai este cazul să discutăm. Nu știu cine a avut acea inițiativă să scoată această suplimentare de fonduri din banii care se strâng de la loterie sau de la alte jocuri de noroc. A fost o mare, o mare greșeală.

Așa încât, avem posibilitatea să o îndreptăm. Vă aduc aminte, 10.000 de euro.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Georgică Severin – microfonul central. Microfonul central, domnule Severin.

## **Domnul Georgică Severin:**

Mulțumesc mult pentru sprijinul acordat de doamna ministru Câmpeanu, numai că faceți o confuzie, doamnă ministru! Acești bani sunt dedicați pentru monumentele istorice de patrimoniu, unde suma este mult mai mare. Cele 10.000 sunt suma de la Cultul Monumentul Eroilor, dacă nu mă înșel, de la Ministerul Apărării Naționale.

Acești bani vor merge la Ministerul Culturii pentru clădirile de patrimoniu.

Vă mulțumesc.

Suma este mult mai mare.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul senator Oprea – microfonul central.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Cine a altoit cultura?

Păi nu știți? 2012. Ordonanța de urgență care a confiscat beneficiul de la Loteria Română – desființată – și i s-au luat veniturile pe 2010, deci din urmă, 2010, 2011, 2012 și 2013. Toate beneficiile Loteriei Române au fost anulate, preluate de Guvern și trecute în bugetul statului.

Ăsta este secretul Loteriei Române care, în sfârșit, și-a revenit după ce, pe cei aproape cinci ani, toate beneficiile Loteriei Române, care aveau destinații precise, pentru cultură, pentru copiii cu probleme, pentru copiii cu..., luau un calculator pentru bătrâni, tot, tot, tot ce ținea de alocarea unor fonduri din beneficiul Loteriei Române s-au dus aici.

Dar eu... Ăsta este un aspect, fiindcă a fost o întrebare. Aș fi vrut să spun că, ieri, am făcut o trimitere la _uomo_ _universale_ și, fără nicio intenție de a-l deranja pe domnul Valentin Iliescu, care, săracul, era nevoit să răspundă tuturor solicitărilor, fiindcă era sub forma a o mie și unu de ministere într-un singur om, de tip... _uomo universale_ de tip renascentist...

M-am bucurat că opoziția a avut un rol ieri și astăzi. În sfârșit, Guvernul a fost reprezentat prin oameni care i-au luat din povară domnului Iliescu să prezinte absolut toate domeniile prin propoziții scurte, uneori forțat de conjunctură. Felicitări!

Mulțumesc. Domnul senator...

Din partea comisiei, domnul senator Georgică Severin dorește să completeze cele susținute.

Vă rog.

Stimați colegi,

Simt nevoia să corectez din nou. Dacă s-ar fi citit raportul, s-ar fi văzut că, de fapt, noi corectăm Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 77/2009, când s-au scos exact literele care prevedeau unde se alocă sumele și s-a scos chiar lit. c)..., s-a introdus c), care ia locul literei prin care s-a desființat posibilitatea ca banii să meargă către monumentele istorice.

2012, recunosc, e un moment de tristă amintire pentru mulți, dar vorbim de evenimente din 2009. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna ministru Cajal, vă rog. Microfonul 9.

Același lucru pe care l-a spus domnul Severin am vrut să-l spun și eu. Același lucru.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise. Raportul comisiei este de admitere...

Stimați colegi, raportul comisiei este de admitere a propunerii.

Supun aprobării dumneavoastră...

Îl rog și pe domnul Mitică, colegul nostru, să voteze.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, de admitere.

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru completarea articolului nr. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.

Alt domeniu important și cu atâtea probleme. Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, prezentă tot..., tot doamna Irina Cajal.

Vă rog, doamna ministru, pe scurt.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă contribuie la finanțarea fondului cinematografiei. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia de specialitate. Vă rog, domnule Severin.

Stimați colegi,

Practic, avem o lege identică cu cea precedentă, cu singura diferență că, de data aceasta, vorbim de îndreptarea unei nedreptăți comise în raport cu cinematografia.

Se revine asupra ordonanței din 2009, în care ne referim la acel punct prin care banii nu se mai duceau către fondul cinematografic.

În rest, exact tot ce am spus și la precedenta lege este valabil și aici.

Vă rog foarte mult să o votați. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale, vă rog. Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere a propunerii legislative.

Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Guvernul României este reprezentat de doamna ministru, subsecretar de stat la Ministerul Culturii, doamna Cajal. Doamna ministru, pe foarte scurt, vă rog.

Mulțumesc. Foarte scurt.

Inițiatorii stabilesc, prin această propunere, că se pot organiza, la nivel național și local, o serie de manifestări cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon.

Semnalăm că, anterior acestei inițiative legislative, plenul Senatului a aprobat retragerea din circuitul legislativ, la solicitarea inițiatorilor, a unei propuneri legislative cu obiect de reglementare similar.

Având în vedere considerentele de mai sus, considerăm că singurul în măsură să decidă este Parlamentul României. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte al Comisiei pentru cultură, vă rog.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, cu observații și propuneri.

Comisia pentru administrație publică a transmis un aviz negativ. Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a Senatului a transmis un aviz negativ.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură și media în ședința din 29 septembrie a.c.

În cursul dezbaterilor, majoritatea senatorilor au opinat că, prin forma sa, inițiativa legislativă este un act care aduce ofensă unui stat partener din Uniunea Europeană și ar deteriora relațiile de prietenie și de bună vecinătate dintre România și Ungaria.

Semnalăm că pe ordinea de zi a comisiei, în data de 27 mai 2014, a mai existat o propunere legislativă cu un conținut similar și care a fost ulterior retrasă de către inițiator.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți – 6 voturi pentru și două abțineri –, să adopte un raport de respingere.

Legea face parte din categoria legilor organice, urmând a fi dezbătută de plenul Senatului. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnule senator Corlățean, vă rog. Și doamna senator Anghel.

Domnul senator Corlățean – microfonul central, da? Poftiți.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, stimați colegi,

Cred că ar fi fost tare bine ca inițiatorul acestei propuneri legislative să fi fost astăzi la această dezbatere. Ar fi fost util, cred, inclusiv Domniei Sale.

Este adevărat – și s-a făcut referire și în luarea de cuvânt a reprezentantului Guvernului și, cred, din partea președintelui Comisiei pentru cultură – că a existat o propunere legislativă pe care am inițiat-o, care, aparent, avea un obiect de reglementare similar – numai parțial, în realitate – și care urmărea declararea zilei de 4 iunie ca Zi a Tratatului de la Trianon.

Acea inițiativă legislativă, care a beneficiat – și mulțumesc chiar și acum colegilor senatori și deputați din majoritatea grupurilor parlamentare –, a beneficiat de susținere, prin semnătură, a fost motivată, în esență, de două rațiuni. Prima rațiune, care pleca și de la o constatare din viața reală, faptul că nu doar avem datoria – și noi, și, în general, națiunile civilizate – de a ști să marcăm și să punem în valoare simbolistica națională, momentele importante ale istoriei, fără să dorim să ofensăm alte opinii, alte sensibilități, ci și să marcăm etapele importante în istoria națională, această simbolistică, în special pentru cei tineri care, trebuie

s-o spunem, au, din păcate, mult mai puțină apetență pentru istoria țării, pentru momentele importante ale istoriei naționale.

Aceasta a fost prima rațiune, ținând cont inclusiv de discuțiile pe care le-am avut cu tinerii, tineri elevi și chiar studenți, care nu prea știau ce s-a întâmplat la acel 4 iunie 1920, la momentul în care, prin sistemul tratatelor de la Versailles, după Primul Război Mondial, la acel 4 iunie 1920, prin tratatul încheiat de puterile învingătoare în Primul Război Mondial cu Ungaria, între altele, au fost fixate frontierele noului stat România, inclusiv Transilvania.

Cea de-a doua rațiune pleca, de asemenea, de la o realitate – de această dată, internațională –, în sensul în care nu doar ca ministru de externe, ci și anterior, ca om care a lucrat în politica externă a României în diferite funcții, constatasem o atitudine consecventă, foarte fermă, uneori agresivă a Ungariei, în special sub guvernele FIDESZ, conduse de domnul Victor Orban, în promovarea propriei teorii, propriei interpretări cu privire la simbolistica zilei de 4 iunie 1920. Și această atitudine, în relațiile internaționale, în relațiile cu foarte mulți parteneri europeni și transatlantici cu privire la semnificația pe care Ungaria o dă zilei de 4 iunie, s-a materializat nu doar în anumite, să spunem, vulnerabilități și pierderi pe care statul român le-a înregistrat în dialogul cu parteneri internaționali pe teme importante, în condițiile în care statul român, în acești ani, a fost îndeajuns de discret, din păcate, pe această temă, dar această atitudine s-a materializat și în adoptarea, în exact 4 iunie 2010, a două legi pe care Parlamentul din Ungaria le-a adoptat cu o largă majoritate, una dintre ele vizând simbolistica Trianon, în înțelegerea pe care Ungaria și în special guvernele de dreapta o acordă, respectiv comemorarea unei zile triste pentru națiunea ungară, acea zi de 4 iunie 1920.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Doamna senator Cristiana Anghel – microfonul 3.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Motivarea comisiei a fost că nu vrem să supărăm o țară vecină și prietenă? Vecină, da. Dar prietenă, de când? Să fim serioși!

Mulțumim.

Și... deci aceasta nu include minoritatea maghiară din România, parte a națiunii române. Deci a face o translatare asupra minorității maghiare, care a fost parte la istoria acestei țări, care suferă la fel cum suferim și noi sau a suferit și de foame, și de frig, și pe timpul lui Ceaușescu. Aceasta este una. Ungaria este cu totul altceva, Ungaria aceea mare, frumoasă, a lui Ștefan cel mare și frumos al lor... Da? Să fim serioși! Scrieți acolo vecini, dar tăiați prieteni. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

S-au înscris la cuvânt doamna... domnul senator Ilieșiu, domnul senator Severin, domnul senator Vegh, doamna senator Crețu.

Domnule senator Ilieșiu, vă rog. Microfonul 3.

## Vă mulțumesc.

Vreau să spun că, în primăvară, am luat și eu parte la dezbaterile din Comisia pentru cultură referitoare la propunerea legislativă a domnului senator Titus Corlățean, propunere legată de semnificația zilei semnării Tratatului de la Trianon.

Am susținut atunci această propunere, am considerat-o ca o propunere foarte justă, foarte ponderată, foarte corectă din punct de vedere istoric și apelul meu către domnul senator Titus Corlățean este să o reînregistreze, poate, într-o versiune pe care, acum, după jumătate de an, o poate considera superioară din punct de vedere diplomatic, să spun așa.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Georgică Severin.

## Stimați colegi,

În această perioadă, în întreaga Europă și chiar și într-o parte a restului lumii se serbează cu mare fast și dându-se o foarte mare importanță așa-numitul „Mare Război”, La Grande Guerre.

Din nefericire, la noi în țară, în acest moment, Războiul din 1914–1918 este tratat cu foarte mare ușurință, se trece extrem de ușor. Din câte știu au apărut două sau trei titluri. Am avut o discuție cu colegul și prietenul Titus Corlățean, când m-a invitat să semnez proiectul legislativ al Domniei Sale, și am spus că eu cred că, în acest moment, ar trebui să ne gândim nu la Trianon, nu la Saint Germain, nu la Neuilly, nu la Sèvres, nu la Versailles, ci la ansamblul tratatelor de pace care au contribuit la apariția României Mari după 1918. Ar trebui să ne gândim la faptul că, din punctul de vedere al istoriei acestui neam, Marele Război și participarea noastră din 1916 până în 1918 au avut un rol extrem, extrem de important. În același timp, s-a spus în ce măsură Trianonul deranjează o țară prietenă.

Vreau să reamintesc că, dincolo de lideri trecători, fie aici, fie la Budapesta, Ungaria este aliatul nostru în NATO, este partenerul nostru în Uniunea Europeană și mai reamintesc că negocierile de la sfârșitul anilor ʼ90 cu Guvernul maghiar de atunci au permis ca România să adere la NATO. Încheierea tratatului de prietenie cu Ungaria și a parteneriatului strategic la sfârșitul anilor ʼ90 au fost esențiale și obligatorii pentru ca România să fie admisă în NATO și, ulterior, în Uniunea Europeană.

Există probleme foarte multe, dar vă întreb: dumneavoastră cum v-ați simți, dacă, de exemplu, prietenii noștri bulgari ar introduce o zi pentru a sărbători Pacea de la Craiova, prin care Cadrilaterul a devenit pământ bulgăresc? Dumneavoastră cum v-ați... De ce să nu discutăm și de Tratatul de la Saint Germain cu Austria, prin care Banatul și teritoriile din Bucovina au devenit parte a României, dar unele acum se găsesc, știți bine, la Ucraina.

Dacă vrem să ne gândim la ansamblul și la momentul important al marelui război de întregire a neamului, da, haideți să facem o zi a tratatelor de pace, o zi a recunoașterii oficiale a României Mari. Sunt absolut de acord. Dar, dacă vom încerca să contrareacționăm la politici, poate greșite, sigur greșite, ale unor guverne vremelnice, nu facem decât să intrăm în jocul lor.

## Mulțumesc.

## Domnul senator Vegh.

Vă aduc la cunoștință, stimați colegi, membri ai Biroului permanent, la ora 13.00 este convocată ședința Biroului permanent al Senatului.

Aș ruga colegii care s-au înscris să epuizeze punctele de vedere până la această oră. Dacă nu, continuăm dezbaterile luni..., în continuare..., pentru că important este să discutăm fiecare punct de vedere.

Vă rog, domnule senator Vegh.

Domnule președinte, sper că nu pe această temă se continuă discuțiile în Biroul permanent.

Eu sper. Dacă faceți o sesizare, s-ar putea să găsim o chestiune adiacentă măcar.

## **Domnul Vegh Alexandru:**

Sigur, nu vreau și nu doresc să intru în polemică cu colegii mei, dar, într-un fel, ca reprezentant al UDMR-ului, mă surprinde oarecum propunerea legislativă a domnului ministru..., a unui ministru de externe, fost ministru de externe și poate viitor ministru de externe...

Sau nu este a dumnealui...

Am înțeles.

Vă rog.

Punctul dumnealui de vedere. Sigur, respectul reciproc. Eu vreau să fiu foarte scurt. Respectul reciproc nu se câștigă printr-o oarecare lege. Se câștigă prin relațiile de zi cu zi, unde noi ne respectăm reciproc și de 15 Martie, și de 1 Decembrie.

Eu vin și sunt dintr-un județ în care ne respectăm reciproc și cred că asta este normal, și așa și trebuie să privim înainte, nu în trecut.

Sigur, trebuie să ne respectăm istoria, trebuie să respectăm tradițiile, dar trebuie să ne uităm spre viitor, în sensul că avem multe alte teme de discutat, avem probleme cu migrațiile, avem alte... Deci Europa are o grămadă de probleme de care trebuie să se ocupe, nu ăsta este cel mai important lucru, cred eu.

Deci este un punct de vedere al meu personal și cred că sunt în asentimentul colegilor.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Doamna senator Gabriela Crețu – microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că trebuie să vă aduc aminte un lucru pe care deseori îl uităm. Cine nu învață din istorie e silit s-o repete. Și există o lecție a istoriei pe care noi, uneori, o repetăm.

Atunci când sunt perioade de mari crize, de mari tensiuni sociale și nu se găsesc soluții, se caută vinovați. Cei mai la îndemână sunt străinii, cei diferiți, minoritarii, femeile etc. Or, noi trăim o asemenea epocă. Și ar trebui nu să ne aducem aminte doar de Primul Război Mondial, ci mai ales de Al Doilea Război Mondial, înaintea căruia noi am oferit hrană naționalismului, șovinismului, ne-am alăturat puterilor Axei, ca și Ungaria de altfel, căci am fost în Al Doilea Război Mondial parteneri tot războiul și într-o direcție, și în cealaltă. Iar astăzi ne întoarcem în timp să învrăjbim relații care pot fi învrăjbite din cauze actuale, nu din cele trecute.

Din acest punct de vedere, cred că este inoportun ceea ce facem și că, dacă trebuie să purtăm o discuție – și văd că trebuie să o purtăm –, e legată tocmai de ceea ce spuneam la început: de a învăța din istorie acele lucruri pe care le-am făcut și care nu ne-au dus prea departe, ci ne-au dus la conflict, ne-au dus la învrăjbire între țări sau între noi, în cadrul aceleași țări, din păcate.

Mulțumesc foarte mult.

## Mulțumesc.

Ultimul cuvânt. 30 de secunde, doamna Anghel. Vă rog.

## Mulțumesc, dom’le președinte.

Eu nu am spus și nu am vrut să se creadă că susțin această inițiativă legislativă. Nu.

Dar am și eu o întrebare de suflet: de ce, în Transilvania, statuia generalilor și Antonescu nu?

Mulțumesc. Declar dezbaterile generale închise. Vot luni, ora 17.00.

Punctul 19, Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 8 martie – Ziua femeii și 19 martie – Ziua bărbatului.

19 noiembrie.

19 noiembrie, da. Inițiatorii sunt prezenți? Doresc să susțină inițiativa? Nu doresc.

Doamna Cajal, dumneavoastră vă revine această sarcină. Să vedem poziția Guvernului.

Mulțumesc.

Pe scurt, doamnă.

Domnule președinte,

Guvernul României susține propunerea legislativă în forma adoptată de comisia raportoare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult. Comisia de specialitate. Vă rog, domnule senator.

Stimați colegi,

Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități au dezbătut propunerea legislativă în ședința din data de 6 octombrie 2015 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere.

Propunerea legislativă urmează a fi dezbătută de Senat în calitate de primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Îi mulțumesc domnului senator Butnaru.

Vă rog, dezbateri.

Doamna senator Crețu Gabriela.

Urmează doamna senator Câmpeanu și urmează, sigur, și doamna senator Anghel.

Încercăm să terminăm până la ora 13.00, da?

## Mulțumesc, domnule președinte.

După dezbaterea anterioară sunt puțin tensionată, dar încerc să pun niște întrebări clare, pentru că mie nu mi-a fost deloc clar ce se dorește prin această lege.

Pe lângă faptul că – probabil, unii mă știți din partid cel puțin –, că sunt o luptătoare pentru egalitate, sunt unul dintre experții pe teme de gen în țara asta, în sens academic vorbind...

Prima dată când am văzut titlul legii am crezut că e o glumă de-a băieților, cum se mai întâmplă, și că vor să instituie o zi de petrecere, după care m-am uitat la inițiatori și am văzut o foarte respectată colegă, urmată de un grup din propriii mei colegi din Partidul Social Democrat, adică un partid care luptă pentru egalitate de șanse, pentru egalitate între femei și bărbați, și am început să citesc cu maximă atenție, bineînțeles, pentru că nu-i înțelegeam sensul. Și aici trebuie să fac o precizare pentru toată lumea, că am impresia că nu știm despre ce este vorba.

Atunci când a apărut ideea de drepturi ale omului la Revoluția franceză, s-a conștientizat încă din timpul revoluției că, de fapt, _omul_ includea doar bărbații, cărora li se ofereau drepturi politice, economice, sociale etc., dar nici într-un caz femeile. Olympe de Gouges a scris încă de atunci în apărarea femeilor declarația... alternativă.

Au fost două decenii... două secole – mă iertați! – de luptă pentru ca femeile să fie recunoscute ca oameni, adică să li se acorde și lor aceleași drepturi pe care le aveau partenerii, colegii lor bărbați.

De 100 de ani se celebrează 8 Martie ca zi de luptă pentru drepturile femeii, nu în sensul în care ele ar avea drepturi diferite de ale omului, ci în sensul în care lor să le fie recunoscute aceleași drepturi ca ale omului.

Din 1975, Organizația Națiunilor Unite a declarat zi internațională această zi, iar România, ca stat membru al ONU, recunoaște și sărbătorește această zi: 8 Martie.

Prin anii ʼ90 a apărut, într-adevăr, o mișcare a bărbaților. Dar despre ce era vorba? Ei au sesizat că discriminarea și excluderea pot fi nu numai la adresa femeilor și că se promovează un model de masculinitate care nu se potrivește tuturor, genul... – cum îl cheamă pe fotbalistul...? – Beckham, așa, deci bărbatul trebuie să fie ca un fel de Beckham, curajos, milităros, plin de succes – da? –, bogat dacă se poate etc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, mulțumesc. Mulțumesc, doamna senator.

Colegele, doamna senator Câmpeanu, mai adăugați ceva?

Vă rog.

## O propoziție.

Mi se pare normal ca bărbații să lupte pentru egalitatea de șanse cu femeile, că doar România este pe locul 100, la egalitate cu Guineea-Bissau, în ceea ce înseamnă promovarea femeilor în politică și în alte organisme.

Luptați, dragi colegi, că trebuie să fiți la egalitate cu noi!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Doamna senator Anghel.

Tot un minut, doamna senator, vă rog.

Multe trăsnăi se mai aud în sala asta câteodată!

Vă rog.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Sub cuvânt de onoare. Adică eu mă plâng de misoginismul bărbaților din acest Parlament, de misoginismul bărbaților de pe stradă și ei vor o zi a lor! De ce? Tocmai. Dacă femeile au, noi de ce să nu avem? Iacătă un lucru... Mai au să mai nască și... gata!

Am înțeles.

Domnul senator Mihai Fifor, liderul Grupului PSD din Senatul României.

Vă rog, domnule lider, aveți cuvântul.

## **Domnul Mihai Viorel Fifor:**

A nu se înțelege că am abandonat lupta.

Solicităm totuși retrimiterea la comisie pentru o săptămână.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

E clar.

Stimați colegi,

Supun aprobării dumneavoastră cererea liderului Grupului

PSD de retrimitere la comisie pentru o săptămână.

Da?

Două.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Ați fi în stare s-o treceți tacit.

46 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, nicio abținere. Restituită la comisie.

Stimați colegi,

Mulțumesc tare mult pentru efortul pe care l-ați făcut astăzi să fiți prezenți.

După-amiază, succes la lucrările comisiilor! Membrii Biroului permanent sunt invitați peste un minut la ședința Biroului și un sfârșit de săptămână plăcut la toată lumea!

La revedere!

Declar închisă ședința Senatului.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|815247]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 192/6.XI.2015 conține 48 de pagini.**

Prețul: 120,00 lei