Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·18 februarie 2015
procedural · adoptat tacit
Mihai Viorel Fifor
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23–28 februarie a.c
Discurs
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Titlul declarației politice „România – partener viabil în conexiunile energetice ale Uniunii Europene”.
La nivelul Uniunii Europene, există un plan de finanțare a unor investiții, menit să consolideze rețelele de transport și energie prin îmbunătățirea permanentă a infrastructurilorcheie, contribuind atât la stimularea competitivității, cât și la creșterea numărului de locuri de muncă la nivel european. În conformitate cu Strategia „Europa 2020”, obiectivele acestui plan vizează, pe de o parte, eliminarea verigilor lipsă din aceste rețele, promovând astfel modalități inovative de transport, pe de altă parte, integrarea mai puternică a pieței interne de energie, reducând astfel dependența energetică și stabilizând securitatea în aprovizionare.
Cunoscut la nivel de regiune ca Mecanismul de conectare a Europei, planul amintit mai sus are ca obiectiv general să contribuie la crearea pieței unice europene. Astfel, putem spune că investițiile realizate prin Mecanismul de conectare a Europei trebuie să acționeze ca un catalizator pentru atragerea unor fonduri suplimentare din sectorul privat și public, conferind astfel credibilitate proiectelor de infrastructură. Pentru prima dată, Comisia Europeană propune un instrument de finanțare unic pentru cele două sectoare, respectând astfel angajamentul de a simplifica regulile și de a crea sinergii.
Acest mecanism funcționează prin mai mulți piloni, însă doi sunt relevanți, respectiv transporturile și energia. Astfel, pentru modernizarea infrastructurii de transport în Europa se vor investi 31,7 miliarde de euro, în vreme ce pentru sectorul energetic investiția va fi de 9,1 miliarde de euro, scopul fiind acela de a îmbunătăți conexiunile dintre diferite părți ale Uniunii Europene.
Iată că, prin intermediul celor două paliere, sunt atrase investiții considerabile care au capacitatea să contribuie la eliminarea deficiențelor financiare și a blocajelor la nivel european, facilitând astfel dezvoltarea permanentă a pieței interne de energie.
România poate deveni o țară cu rol de producător energetic în regiune, deoarece însăși poziția țării noastre reprezintă o oportunitate în acest sens. Pentru a ajunge la stabilitate economică, nu trebuie să rămânem doar o țară de tranzit al produselor energetice pentru regiunea Mării Negre. Beneficiind de un mix energetic extraordinar, format din gaz, hidrocarburi, cărbune, energie regenerabilă și așa mai departe, dar și de vecinătatea cu Marea Neagră, trebuie să negociem mai bine cu partenerii noștri economico-politici, astfel încât să se realizeze o diversificare a resurselor de aprovizionare cu gaze naturale, ridicând astfel gradul de siguranță energetică zonală.
Rețeaua de gaze a României este conectată cu cea a Ungariei și a Republicii Moldova, dar niciuna nu-i asigură un grad ridicat de independență față de importurile rusești, întrucât din Ungaria se importă gaze ce provin tot de la Gazprom, iar în Republica Moldova, din motive tehnice, se exportă doar cantități foarte mici. În acest context, Guvernul apreciază că România nu va mai avea nevoie de importuri de gaze după 2020, deoarece țara noastră deja beneficiază de un set de priorități de dezvoltare a infrastructurii și de alimentare cu gaz, care vizează completarea legăturilor lipsă, precum și valorificarea unor noi surse.