Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor senatori, declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 18 februarie 2015.

Stimați colegi, începem sesiunea de declarații politice. Timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute.

Dau cuvântul doamnei senator Gabriela Firea, Grupul parlamentar al PSD, pentru a prezenta declarația politică. Se pregătește domnul senator Marcel Bujor.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice este „Fumatul trebuie interzis complet în instituțiile publice, pentru sănătatea noastră, a tuturor!”.

Fumatul reprezintă cel mai grav factor de risc, ucigând anual peste 6 milioane de oameni la nivel global, mai mult decât HIV/SIDA, tuberculoza și malaria la un loc. Opiniile tuturor factorilor responsabili la nivel mondial arată clar că, în lipsa unor acțiuni și măsuri energice, acest număr ar putea depăși 8 milioane în anul 2050.

În fiecare din ultimii ani, cheltuielile sistemului public de sănătate din România aferente afecțiunilor cauzate de fumat depășesc un miliard de lei, adică aproape 6% din bugetul total alocat sănătății. Anul trecut, în România, au fost spitalizate din cauza unor afecțiuni atribuite direct fumatului peste 555.000 de persoane, iar dintre acestea peste 40.000 și-au pierdut viața.

În România anului 2015, se fumează fără restricții în locurile publice, industria tutunului încă interferează cu politicile publice în acest domeniu, serviciile de asistență pentru renunțarea la fumat nu sunt la un nivel corespunzător, iar exemplele ar putea continua. Acesta este motivul pentru care specialiștii din Rețeaua Europeană pentru Prevenirea Fumatului, o organizație neguvernamentală activă la nivel internațional, avertizează: „Este timpul ca factorii de decizie din România să facă o alegere clară, aceea a respectării și promovării sănătății celor ce i-au ales să-i reprezinte.”

În ce ne privește, putem avea și noi, Parlamentul, o contribuție directă și rapidă la acest efort, în sensul ameliorării legislației în domeniu.

Dat fiind faptul că România are legislația cea mai permisivă din Uniunea Europeană privind fumatul în locurile publice, vă reamintesc, dragi colegi, că în dezbaterea Senatului va intra în curând o propunere legislativă, printre ai cărei inițiatori mă număr și eu, privind modificarea Legii nr. 349/2002, în sensul interzicerii complete a fumatului în spațiile autorităților și instituțiilor publice, centrale și locale, ale instituțiilor de învățământ, precum și în unitățile sanitare, de stat și private, din țara noastră.

Proiectul legislativ a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru sănătate publică și așteaptă să fie inclus pe ordinea de zi a Senatului.

Profit de acest prilej, dragi colegi, pentru a vă solicita tuturor sprijinul pentru acest proiect, pentru că, dincolo de patimile politice, interesele economice și viciile mai mult sau mai puțin ascunse, este vorba de sănătatea noastră, a tuturor.

Vă mulțumesc.

Și le cer scuze colegilor fumători, dar trebuie să se gândească la familiile lor și la copiii lor și mai puțin la viciul lor, așa cum spuneam, ascuns sau pe față.

Și cu băutura?

Băutul, data viitoare. Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumim.

Domnul senator Dumitru Marcel Bujor, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul Viorel Badea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice – „Onești, nu uita, RAFO este șansa ta!”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La începutul lunii februarie anul curent, acționarul majoritar al RAFO Onești a decis începerea procedurii de desfacere – vânzare – a activelor și utilajelor aferente ale companiei, din cauza situației financiare cu care se confruntă rafinăria.

Sumele obținute ca rezultat al desfacerii activelor și utilajelor vor fi folosite în cadrul companiei pentru întreținerea activității curente, plata obligațiilor de mediu, întreținerea infrastructurii companiei cu scopul viitoarei utilizări a teritoriului în calitate de platformă industrială pentru implementarea unor proiecte tehnice.

Angajații RAFO, precum și locuitorii municipiului Onești au considerat, în urma comunicatului acționarului majoritar, că soarta rafinăriei a fost pecetluită. RAFO Onești, odinioară perla industriei românești, se îndreaptă cu pași repezi către o posibilă lichidare a instalațiilor, un adevărat moment dramatic pentru municipiul Onești și județul Bacău.

Ținând cont de faptul că starea utilajelor statice și dinamice este impecabilă, acționarul majoritar a revenit la decizia inițială de a vinde din activele și utilajele companiei, dând asigurări că lucrează la un plan de salvare a rafinăriei, având nevoie de sprijinul moral, logistic și financiar al autorităților statului pentru demararea acestui proiect de dezvoltare, și nu de lichidare a rafinăriei.

RAFO a fost înființată în anul 1956, fiind una din principalele rafinării de prelucrare a țițeiului, una dintre cele mai mari rafinării de la noi din țară și unul dintre contribuabilii importanți ai județului Bacău. Societatea a fost privatizată în anul 2001 de către Autoritatea pentru Privatizarea Participațiilor Statului, actuala Autoritate pentru Administrarea Activelor Statului, în cadrul procesului de privatizare fiind vândut pachetul majoritar de acțiuni.

Rafinăria din Onești nu mai funcționează din anul 2008, aproximativ 800 de angajați au fost trimiși acasă, fiind păstrați 410 angajați pentru conservarea instalațiilor.

Mulțumim. Domnul senator Viorel Badea. Se pregătește domnul senator Ioan Ghișe.

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi da citire unei „Scrisori deschise adresate Parlamentului României de către Grupul Românilor din Irlanda”.

„Stimați aleși,

Ne vedem nevoiți să inițiem această petiție, ca urmare a multiplelor evenimente care au avut loc în decursul ultimului an, care au arătat, mai mult ca niciodată, lipsa totală de profesionalism din partea acestui Guvern și faptul că acest Guvern dă dovadă de lipsă totală de corectitudine, verticalitate și implicare în problemele reale ale românilor, în special ale celor din diaspora. Pentru că avem o listă de doleanțe, fiecare aspect îl veți regăsi mai jos.

Organizația Grupul Românilor din Irlanda, dar și un număr impresionat de români din diaspora și, mai mult ca sigur, și din România cerem demisia prim-ministrului Victor Ponta. Motivele acestei cereri sunt, după cum urmează: În primul rând, incompetența.

În al doilea rând, plagiatul: faptul că domnul Victor Ponta a copiat pentru lucrarea de doctorat, fapt confirmat deja și de instituțiile competente, ceea ce înseamnă că dânsul și-a însușit un lucru necuvenit și nemeritat.

De asemenea, abuzul în serviciu: faptul că prim-ministrul a adoptat tacit Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2014, care modifică Legea educației naționale nr. 1/2011, astfel încât dânsul să poată renunța la titlul de doctor fără absolut nicio urmare, alta decât pierderea titlului academic.

Deoarece această modificare a fost făcută în regim de urgență și în interes propriu, acțiunea se consideră abuz în serviciu, dacă ne raportăm la lipsa totală de reacție și la refuzul adoptării unei ordonanțe de urgență care să rezolve, pe de altă parte, problema secțiilor de votare în diaspora în perioada scrutinului din 2014. Abuzul în serviciu este cu atât mai grav cu cât un candidat la alegerile prezidențiale este organizatorul acelor alegeri, ceea ce denotă, totodată, și o incompatibilitate nesesizată la data respectivă sau ignorată voit.

Considerăm tot un abuz în serviciu și risipirea fondurilor publice în campania electorală prin plata a două tranșe de bani, acumulând sume consistente, către Biserica Ortodoxă Română, pentru a-și asigura promovarea numelui în timpul slujbelor bisericești, așa cum a fost sesizat în diferite locații din România, și nu numai. Dacă sumele respective erau alocate organizării secțiilor de vot în străinătate, avem convingerea că lucrurile stăteau altfel la ora actuală, prin evitarea nefericitelor evenimente din luna noiembrie 2014 și, mai ales, a efectelor directe suferite de alegătorii români.

Vă mulțumim.

Domnul senator independent Ioan Ghișe.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Mihai Fifor.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică este un „Apel 112 către Guvernul României, către prim-ministrul Victor Ponta și ministrul sănătății, domnul deputat Bănicioiu”.

Sistemul de sănătate din România se află într-o criză fără precedent. În mod de-a dreptul paradoxal, în România sunt 39.000 de medici cu drept de liberă practică, în sectorul public sau privat, dar avem 56.000 de preoți. În ultimele două decenii, nu s-a făcut niciun nou spital mare, în schimb, s-au închis mai multe spitale mici, iar numărul de biserici aproape s-a dublat.

În concluzie, să ne rugăm să nu ne îmbolnăvim, iar dacă totuși o facem, să murim repede. Pentru deces găsim zece preoți, România este perfect pregătită. Găsim mai greu medici să ne vindece.

Un studiu american în domeniul sociologiei cu privire la migrația forței de muncă, din motive economice, arată că un cetățean dintr-o țară este îndemnat sau, mai bine zis, atras să-și părăsească țara de baștină dacă, practicând aceeași muncă, la același nivel de calificare, în străinătate, poate fi plătit cu de patru ori mai mult decât la el acasă.

În România, un medic primar cu 30 de ani vechime în muncă primește un salariu mai mic de 800 de euro. Colegi de-ai lui, care au plecat în țări europene, în Occident, indiferent că vorbim de Germania, Franța, Spania, câștigă între de șase ori până la zece ori mai mult. Sunt medici care au plecat din România și care lucrează pe lună cinci-șase zile, doar în weekend, și fac gărzi de noapte pentru a câștiga între cinci și șapte mii de euro.

La noi, situația cea mai îngrijorătoare este în spitalele de stat. Numărul medicilor a rămas la 13.521, comparativ cu 20.000 acum patru ani. Minimumul necesar este de 26.000 de medici, iar în România acum, în spitalele publice, sunt, repet, 13.520 de medici.

Dacă analizăm situația pe categorii de vârstă, descoperim că 3.000 de medici au peste 60 de ani, 2.600 au între 50 și 60 de ani, 3.600 au între 40 și 50 de ani, 3.900 au între 30 și 40 de ani și doar 400 de medici din spitalele publice au sub 30 de ani.

Potrivit datelor Colegiului Medicilor din România, anual intră în sistem 3.000 de medici și ies din sistem 3.500, prin migrație, pensionare și deces.

Vă mulțumim.

Domnul senator Mihai Fifor, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul Viorel Grigoraș, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice „România – partener viabil în conexiunile energetice ale Uniunii Europene”.

La nivelul Uniunii Europene, există un plan de finanțare a unor investiții, menit să consolideze rețelele de transport și energie prin îmbunătățirea permanentă a infrastructurilorcheie, contribuind atât la stimularea competitivității, cât și la creșterea numărului de locuri de muncă la nivel european. În conformitate cu Strategia „Europa 2020”, obiectivele acestui plan vizează, pe de o parte, eliminarea verigilor lipsă din aceste rețele, promovând astfel modalități inovative de transport, pe de altă parte, integrarea mai puternică a pieței interne de energie, reducând astfel dependența energetică și stabilizând securitatea în aprovizionare.

Cunoscut la nivel de regiune ca Mecanismul de conectare a Europei, planul amintit mai sus are ca obiectiv general să contribuie la crearea pieței unice europene. Astfel, putem spune că investițiile realizate prin Mecanismul de conectare a Europei trebuie să acționeze ca un catalizator pentru atragerea unor fonduri suplimentare din sectorul privat și public, conferind astfel credibilitate proiectelor de infrastructură. Pentru prima dată, Comisia Europeană propune un instrument de finanțare unic pentru cele două sectoare, respectând astfel angajamentul de a simplifica regulile și de a crea sinergii.

Acest mecanism funcționează prin mai mulți piloni, însă doi sunt relevanți, respectiv transporturile și energia. Astfel, pentru modernizarea infrastructurii de transport în Europa se vor investi 31,7 miliarde de euro, în vreme ce pentru sectorul energetic investiția va fi de 9,1 miliarde de euro, scopul fiind acela de a îmbunătăți conexiunile dintre diferite părți ale Uniunii Europene.

Iată că, prin intermediul celor două paliere, sunt atrase investiții considerabile care au capacitatea să contribuie la eliminarea deficiențelor financiare și a blocajelor la nivel european, facilitând astfel dezvoltarea permanentă a pieței interne de energie.

România poate deveni o țară cu rol de producător energetic în regiune, deoarece însăși poziția țării noastre reprezintă o oportunitate în acest sens. Pentru a ajunge la stabilitate economică, nu trebuie să rămânem doar o țară de tranzit al produselor energetice pentru regiunea Mării Negre. Beneficiind de un mix energetic extraordinar, format din gaz, hidrocarburi, cărbune, energie regenerabilă și așa mai departe, dar și de vecinătatea cu Marea Neagră, trebuie să negociem mai bine cu partenerii noștri economico-politici, astfel încât să se realizeze o diversificare a resurselor de aprovizionare cu gaze naturale, ridicând astfel gradul de siguranță energetică zonală.

Vă mulțumim.

Domnul Viorel Grigoraș, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul Sorin Lazăr, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi, 18 februarie 2015, am intitulat-o „Cătușele pentru spectacolul mediatic”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Acest spectacol de dinaintea arestării, făcut pentru senzaționalul, dar mai ales pentru deliciul media, ar trebui limitat, luând exemplul altor state europene. Cătușele au devenit un laitmotiv al știrilor maraton. În țări precum Italia și Franța, este interzisă difuzarea în media a plimbării cu cătușe. La noi, în fiecare zi, e programată o astfel de plimbare.

Teoretic, încătușarea are ca scop descurajarea unei infracțiuni viitoare și readucerea vinovatului în limitele unei conduite legale, însă acest act nu ar trebui să se transforme în paradă. Multe personalități își sfârșesc cariera politică în cătușe și unele dintre ele încearcă să-și scoată din mânecă ultima carte.

Nu cătușele asigură penitența, descurajarea comiterii infracțiunii, ci chiar atitudinea celui încătușat. Cu toate acestea, trebuie să luăm în considerare dimensiunea umană și că este obligatoriu ca statul să asigure închisori civilizate, o viață politică transparentă și civilizată.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Vă mulțumim.

Domnul senator Sorin Lazăr, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul Valeriu Todirașcu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Includerea dezvoltării durabile în cadrul sistemului educațional”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Intrarea României în Uniunea Europeană a impus armonizarea politicilor sale cu cele europene în toate domeniile, inclusiv în direcția dezvoltării durabile. Astfel, au fost inițiate și elaborate diferite planuri și variante de strategii naționale de dezvoltare, reflectate mai mult sau mai puțin în realitățile durabile care ne înconjoară.

Adoptarea de către Guvern a Strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă a influențat în mod fundamental viitorul României, fiind un document bazat numai pe date și argumente științifice. Această strategie este una care să reprezinte interesele țării și care să poată fi acceptată de factorii de decizie, indiferent de orientarea lor politică.

Potrivit Declarației asupra mediului și dezvoltării de la Rio de Janeiro, în 1992, „dezvoltarea durabilă este acel proces de dezvoltare care răspunde nevoilor actuale, fără a periclita capacitatea generațiilor viitoare de a răspunde propriilor lor nevoi. Pentru ca dezideratul dezvoltării durabile să poată fi atins, protecția mediului va constitui parte integrantă a procesului de dezvoltare și nu poate fi abordată independent de acesta”.

România, după o tranziție prelungită și traumatizantă la democrația pluralistă și la economia de piață, mai are de recuperat decalaje considerabile față de celelalte state membre ale Uniunii Europene, simultan cu însușirea și transpunerea în practică a principiilor și practicilor dezvoltării durabile în contextul globalizării.

Cu toate progresele realizate în ultimii ani, este o realitate faptul că România are încă o economie bazată pe consumul intensiv de resurse, o societate și o administrație aflate încă în căutarea unei viziuni unitare și un capital natural afectat de riscul unor deteriorări ce pot deveni ireversibile.

Atingerea obiectivelor dezvoltării durabile nu se poate realiza fără o schimbare de mentalitate a oamenilor și fără comunități capabile să utilizeze resursele în mod rațional și eficient și să descopere potențialul economic al economiei, asigurându-se prosperitate, protecția mediului și coeziunea socială.

Vă mulțumim.

Domnul Valeriu Todirașcu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul Florian Bodog, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Biroul executiv al Colegiului Medicilor din România compromite organizația profesională a medicilor, menținând la conducerea ei o persoană condamnată definitiv pentru conflict de interese”.

Doamnelor și domnilor senatori,

În data de 5 februarie 2015, presa anunța că procurorii DNA au început urmărirea penală în cazul lui Vasile Astărăstoae, rectorul UMF din Iași. Președintele Colegiului Medicilor din România a fost în conflict de interese, angajându-se singur și pe fiica sa în mai multe proiecte europene, derulate chiar de instituțiile pe care le conducea.

A doua zi, profesorul Vasile Astărăstoae a anunțat că a demisionat din funcția de rector al UMF din Iași, dar că va rămâne membru al Senatului UMF Iași și că va rămâne în continuare președintele Colegiului Medicilor din România.

În data de 12 februarie 2015, procurorii DNA au efectuat percheziții în clădirea administrativă a UMF Iași, într-un dosar vizând refuzul senatului universității de a-l demite pe fostul rector al instituției, Vasile Astărăstoae, după ce acesta a fost declarat incompatibil de Înalta Curte de Casație și Justiție în august 2014.

Deși Ministerul Sănătății a precizat că a transmis către Colegiul Medicilor răspunsul Agenției Naționale de Integritate, însoțit de documentația completă, nici până acum Colegiul Medicilor din România nu a luat măsura demiterii profesorului Vasile Astărăstoae din funcția de președinte al Colegiului Medicilor, aducând imense prejudicii de imagine acestei organizații profesionale a medicilor.

În calitatea mea de senator al României și de membru al Comisiei pentru sănătate publică a Senatului, îmi exprim consternarea și profunda dezaprobare în legătură cu această atitudine a Biroului executiv al Colegiului Medicilor, organizația profesională a medicilor care apără onoarea și prestigiul corpului medical.

Medicii reprezintă, cu siguranță, un corp de elită al societății românești și, în profesia acestora, încrederea populației în integritatea corpului medical este de maximă importanță pentru relația tămăduitoare medic-pacient. În acest context, consider că atitudinea conducerii Colegiului Medicilor, de mimare a preocupării în cazul Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor, fără a întreprinde măsurile legale ce se impun, compromite grav prestigiul Colegiului Medicilor și, în consecință, prestigiul întregului corp medical.

Mulțumim.

Domnul senator Florian Bodog, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul Nelu Tătaru, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Niciun copil bolnav de cancer nu trebuie să fie lăsat singur”.

Stimai colegi,

În urmă cu câteva zile, pe 15 februarie, a fost marcată Ziua internațională a copilului bolnav de cancer. Această zi a fost declarată, în 2003, de către „Childhood Cancer International”, fosta Confederație Internațională a Organizațiilor Părinților cu Copii Bolnavi de Cancer, care cuprinde în prezent 177 de rețele de la nivel local și național, conectate la organizații din 90 de țări de pe toate cele cinci continente. Subiectul este unul de foarte mare actualitate și pentru România, având în vedere faptul că, anual, în țara noastră se înregistrează aproximativ 500 de cazuri noi de copii bolnavi de cancer. Și, pentru că statisticile nu ne spun nimic despre suferința acestor copii și drama familiilor lor, am considerat oportun să fac astăzi această declarație de aici, de la tribuna Parlamentului. Consider că este un gest de solidaritate și de conștientizare asupra creșterii numărului de cazuri de copii bolnavi de cancer.

Există 12 tipuri de cancer care se dezvoltă în perioada copilăriei, leucemia și cancerul din zona creierului fiind considerate cele mai frecvente. Din păcate, 80% din decese au loc din lipsă de resurse, bani sau medicamente, iar riscul mai mare este în rândul sugarilor. Deși cancerul la copii reprezintă un procentaj mic, raportat la îmbolnăvirile care au loc la nivel global, majoritatea cazurilor pot fi soluționate pozitiv dacă tratamentul esențial este făcut în timp util. Descoperit din timp, cancerul la copii are șanse mari de vindecare.

Pentru a ne putea lupta eficient contra acestei boli, este nevoie de o înțelegere mai profundă a problemelor și provocărilor cu care se confruntă cei bolnavi, de necesitatea unui acces mai echitabil la un tratament cât mai bun și la îngrijire pentru toți copiii cu cancer. Copiii bolnavi se confruntă cu situații dificile și solicitante, precum izolarea lor de colegi și prieteni pentru perioade lungi de timp. Cel mai adesea, drumul parcurs în lupta cu boala este marcat de o durere imensă și de stres. În aceste împrejurări, niciun copil sau familia acestuia nu ar trebui să fie lăsați singuri.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Nelu Tătaru, Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește doamna senator Doina Federovici, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă bucur să aud că, indiferent de culoare politică, sănătatea românului este în prim-plan.

Titlul declarației politice este „Screeningul în cancer, o prioritate națională”.

Stimați colegi,

Cancerul este una dintre cauzele principale de deces în întreaga lume, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, iar în România, ca urmare a raportului Jurnalului European de Oncologie, publicat în 2013, numărul deceselor provocate de cancer în România s-a dublat din 2009 până în 2012.

La nivel mondial, paralel cu creșterea speranței de viață, a crescut și incidența neoplaziilor. Organizația Mondială a Sănătății avertizează asupra creșterii cu 70% a cazurilor de cancer nou-depistate pe an până în 2034. În aceste condiții, considerând neplauzibilă vindecarea certă a bolii, raportul Organizației Mondiale a Sănătății privind cancerul

recomandă concentrarea intervențiilor pe prevenirea apariției de noi cazuri. Dacă luăm în calcul creșterea abruptă a prețurilor terapiilor actuale, acest fapt va avea un impact puternic asupra bugetelor destinate asigurărilor de sănătate chiar și în țările bogate.

Țara noastră se situează pe primul loc în Europa în ceea ce privește mortalitatea prin cancer de col uterin. Acesta reprezintă a doua cauză de mortalitate prin cancer la femeile din România, după cancerul mamar. 25 de femei sunt diagnosticate zilnic, în țara noastră, cu cancer de sân, astfel că în România se înregistrează un procent al mortalității din cauza cancerului mamar de 36%, mai mare decât media europeană, 29%, și chiar decât cea mondială, 31%.

În România, frecvența cancerului colorectal este în creștere rapidă. Incidența și mortalitatea s-au dublat în ultimii 20 de ani, atingând în 2011 o incidență de 23 de pacienți la suta de mii de locuitori. În 2012, s-au înregistrat 8.240 de cazuri noi, situând România în rândul țărilor cu o incidență medie a bolii. În ultimii doi ani, cancerul colorectal a devenit a doua cauză de deces prin cancer, după cancerul bronhopulmonar, dar devansând cancerul gastric. În circa 80% din cazuri, afecțiunea apare la persoane fără riscuri aparente, din cauza unor factori externi, ce țin de stilul de viață.

Vă mulțumesc și eu.

Doamna senator Doina Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna senator Rozalia Biró.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „Masterplanul general de transport elimină două dintre cele mai arzătoare probleme ale botoșănenilor”.

Distinși colegi,

Masterplanul general de transport, documentul strategic pentru infrastructura țării în următorii ani și în baza căruia țara noastră va primi finanțările nerambursabile de la Comisia Europeană, a fost prezentat săptămâna trecută membrilor Comisiilor pentru transport din Camera Deputaților și Senat, cu modificările aduse, bineînțeles, în urma dezbaterilor publice.

Investiția în sectorul rutier, atât de deficitar României la ora actuală, se ridică la 26,48 miliarde de euro, din care peste jumătate, investiție în autostrăzi.

Dacă forma masterplanului se va menține și după avizul Comisiei Europene, va elimina două dintre cele mai arzătoare probleme ale botoșănenilor. Este vorba de două sectoare rutiere care unesc Botoșaniul cu Suceava și Botoșaniul cu Târgu Frumos.

Cu toate că drumul Botoșani – Suceava a beneficiat de o reabilitare completă anul trecut, nu se încadrează în standardele unui drum de trafic rapid. Actualul masterplan va transforma o porțiune de 26 de kilometri din acest sector rutier în drum expres, iar valoarea investiției ar urma să fie de 125 de milioane de euro, fără TVA.

Pe de altă parte, cel mai circulat segment de drum european (DN28B – DE85) din județul Botoșani, cel spre Târgu Frumos, nu a mai beneficiat de o reabilitare completă de mai bine de 35 de ani. Anul trecut s-a realizat o asfaltare pe un segment de 7,8 kilometri, în dreptul orașului Flămânzi, iar 14 kilometri de drum de beton au beneficiat de un tratament dublu bituminos.

Lista de proiecte pentru drumuri transregio și eurotrans din cadrul masterplanului include segmentul de 73 de kilometri la care făceam vorbire anterior, iar valoarea investiției este estimată la 36,5 milioane de euro.

Iată, stimați colegi, că Guvernul Ponta rămâne consecvent promisiunilor făcute în 2012, continuând programul de bună guvernare pe care și l-a propus la învestire.

Mulțumim.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna senator Rozalia Biró.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Paul Ichim.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice – „Femeia, mereu aceeași sursă de putere și de evoluție a lumii”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

De curând, poporul croat și-a ales președintele. Întâmplător sau nu, noul președinte al statului croat este o femeie: doamna Kolinda Grabar Kitarović.

Statul independent Kosovo are un al patrulea președinte, în persoana tinerei doamne Atifete Jahjaga, care, de asemenea, a deținut și cel mai înalt rang ocupat vreodată de o femeie din Europa de Sud-Est, fiind director adjunct al Poliției din Kosovo, cu gradul de general-maior.

De la prima femeie președinte de stat, între anii 1974 și 1976, de la președinta vreme de 16 ani (între 1980 și 1996) a Islandei, doamna Vigdís Finnbogadóttir, de la președinta Maltei, doamna Agatha Barbara, între anii 1982 și 1987, și președinta statului Filipine între anii 1986 și 1992, doamna Corazon Aquino, s-a ajuns acum, în secolul al XXI-lea, ca mai multe popoare ale lumii să încredințeze conducerea țării lor unei femei.

În anul 2009 – deci la un ciclu electoral distanță –, un raport al Organizației Națiunilor Unite arăta că șapte femei ocupau funcția de șef de stat în lume, față de 143 de bărbați, 11 femei conduceau guverne, din totalul celor 192, iar la nivelul parlamentelor naționale femeile ocupau în 23 de state pragul de reprezentare de 30%.

În acest moment, pentru prima dată, Brazilia este condusă de o femeie. Costa Rica și Argentina, la fel. La care adăugăm India, Kîrgîzstan, Bangladesh, Trinidad Tobago.

Liberia este primul stat african condus de o femeie. Australia, monarhie constituțională, unde prim-ministrul este cel care ia cele mai importante decizii referitoare la guvernarea statului, are o femeie prim-ministru.

Acestea, stimați colegi, reprezintă doar câteva exemple în ceea ce privește rolul femeii în actul guvernării mondiale, la cele mai înalte niveluri.

În zilele noastre, femeile au profesii care, până nu demult, erau apanaj masculin și pe care le exercită cu pricepere, pasiune și dedicare, obținând rezultate excepționale. De cele mai multe ori, acestea au fost și sunt adevărate pioniere, deschizând o cale plină de alegeri și posibilități tuturor femeilor din lume. În acest caz, nici politica și nici exercitarea demnităților publice nu trebuie să facă excepție.

Mulțumim foarte mult.

Domnul senator Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește doamna senator Gabriela Crețu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Și acum, o realitate: haite de șacali au trecut Prutul și atacă gospodăriile din Lunca Prutului, animalele din gospodării.

De aceea, țăranii de acolo își iau mai mulți câini, dar nu au bani să-i vaccineze. Venitul în contact al câinelui domestic cu haitele de șacali ridică riscul pentru rabie. Un câine comunitar, un câine al gospodăriei poate transmite și gospodarului rabia.

Nu știu dacă dumneavoastră știți, dar rabia, odată declanșată, nu are tratament. Mortalitatea e 100%.

Și-atunci, problema: cum rezolvăm această realitate? Titlul declarației: „Se muncește cu spor doar cât se dă la televizor”.

Mulțumim, domnule senator.

În primul rând, se cuvine să mulțumesc mediei că m-a ajutat să găsesc titlul acestei declarații politice.

Și acum, să mă explic! Am înțeles, după ce urmăresc televiziunile, că grija nației este care mai dă declarații pe la DNA, care se mai plimbă cu „brățările” la mână, dacă cineva face arest la rând cu toată lumea sau face arest frumos, bine, acasă.

Eu refuz să cad captiv în astfel de subiecte și poate am să vă supun atenției un subiect care pare mai scos, așa, din interesul public.

Acum un an, un copil era omorât de câinii comunitari într-un parc în București. Opinia publică, siderată de eveniment, a făcut presiuni asupra lumii politice, a ocupat spațiul media câteva zile, toată lumea s-a angajat în mod plenar că va termina această problemă. Au fost soluții care mai de care mai agresive sau mai puțin agresive, mai soft.

După ce a trecut evenimentul, asociațiile iubitoare de câini au început să devină destul de prezente și toată problema a dispărut în uitare.

Ce s-a întâmplat de un an de zile?

De pe stradă au mai dispărut ceva câini, dar nu semnificativ, nu așa cum se angajaseră unii, că într-un an de zile la București nu ai să mai vezi un câine pe stradă, cu toate că... să vă spun un paradox: o firmă de vaci din județul Galați a dat faliment și a ajuns padocul pentru 2.000 de câini din București, importați. Chestii foarte ciudate.

Banii se adună pentru ecarisaj, dar nu se dau pentru a fi gestionați acești câini comunitari. Asociațiile și fundațiile iubitoare de câini nu și-au făcut padocuri noi, doar că transportă și exportă acești câini comunitari pentru adopții internaționale. Adopțiile interne și internaționale acoperă cam 10% din contingentul de câini.

La asta adăugăm încă o decizie a unor factori din Ministerul Agriculturii, care au zis: rezolvăm problema cu câinii, vaccinăm doar câinii care sunt cipați.

Funcționarii de acolo, probabil, nu știu realitatea din teren și atunci nu și-au pus problema dacă cei din mediul rural au bani să plătească cipul și vaccinul. În comunitățile rurale există mai mulți câini pe o comunitate, pe o gospodărie, mai ales cei care gestionează ceva animale, cresc ceva turme de oi, de vaci, mă rog, ce cresc ei acolo. Așa încât, după estimarea medicilor veterinari, câinii care vor fi vaccinați vor fi undeva la 25-30% din tot lotul de câini existent în România.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Așa cum știți, am fost întotdeauna o proeuropeană convinsă. Am visat la o Europă a cetățenilor bazată pe valorile păcii, drepturilor omului și democrației. Ba chiar, în ultimii zece ani, principalul meu obiect de activitate au fost politicile europene: la Bruxelles – șapte ani, restul – aici.

Din acest motiv, sunt extrem de sensibilă la involuțiile înregistrate în politica europeană. Ele sunt manifeste în plan sociopolitic și economic, dar și în relațiile internaționale promovate în ultimii ani.

Dubla măsură pe care o regăsim în deciziile promovate de Consiliul și Comisia Europeană este, poate, semnul cel mai evident al acestui regres, care trebuie să ne îngrijoreze.

Vă ofer o ilustrare a acestei duble măsuri, de la conferințele interparlamentare pentru controlul implementării Compactului fiscal. Funcția esențială a acestei conferințe este realizarea comunicării directe, în fapt, între parlamente – parlamentele naționale și cel european – și instituțiile europene celelalte.

La cea din toamna anului trecut, o zi întreagă, prima, subiectul propus a fost datoriile publice, considerate foarte periculoase, și măsurile ce trebuie adoptate pentru a împiedica statele să se îndatoreze.

Cea de-a doua zi a fost dedicată în întregime problemei accesului mediului privat la contractarea de datorii. Obiectivul era creșterea disponibilității creditului și încrederii piețelor financiare.

Concluzia e clară ca lumina zilei: ni se spune direct că există datorii rele, cele publice, și datorii bune, cele private.

Odată cu Planul Juncker, lansat recent, apare o nouă idee: există investiții rele, investițiile publice directe, care ar pune în pericol consolidarea fiscală, și investiții bune, cele private, dar finanțate cu fonduri sau garantate prin mecanisme publice.

Asta nu e știință economică, stimați colegi, este ideologie pură, asumată de Comisia Europeană, în ciuda tuturor criticilor. Ideologiile nu au nimic rău în ele însele. Doar faptul că există una singură, cea promovată de piețele financiare și corporații, ne sperie și asta se întâmplă în ciuda faptului că a dovedit rezultate foarte slabe în combaterea crizei.

Mulțumim.

Din partea Grupului parlamentar liberal-conservator, domnul senator Mihai Niță.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Alin Tișe.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Obiectul declarației: „În România, legea nu este, încă, prietena celui slab”.

O droaie de politruci și analiști le vorbesc oamenilor despre statul de drept, fără să priceapă ei înșiși, îndeajuns, ce înseamnă cu adevărat statul de drept, democrația reală și obligația apărării acestor valori obținute cu mari și nedrepte sacrificii. Statului de drept îi este proprie o formă de guvernare a statului bazată pe separația puterilor și pe votul universal. Prin trăsăturile sale, statul de drept se identifică cu statul liberal-democratic. Puterea statală trebuie să fie ținută în echilibru prin intermediul unor controale reciproce, apărându-i astfel pe cetățeni împotriva eventualelor acțiuni samavolnice ale statului.

Statul de drept trebuie să funcționeze în raporturile statului cu toți cetățenii săi, inclusiv cu aceia care se află dincolo de limitele teritoriului național. Migrația este inseparabilă de drepturile omului. Numeroase comunități de români aflate dincolo de frontierele țării au fost obligate să treacă prin situații umilitoare, cu prilejul alegerilor prezidențiale din 16 noiembrie 2014. Să nu uităm că mulțimea adunată în stradă la 16 noiembrie este aceeași care ne-a mandatat pe noi să ajungem în Parlament. Se pare că, după 25 de ani de la căderea comunismului, la noi, legea încă n-a ajuns să fie prietenul celui slab, așa cum spunea cineva.

Unii exponenți politici obstrucționează cu îndârjire punerea în operă a voinței majorității cetățenilor, periclitând atât statul de drept, cât și democrația, care este deseori

confundată cu anarhia. De esența democrației moderne țin respectarea drepturilor omului, pluripartidismul, limitarea și separația puterilor în stat.

Un element important al democrației este Constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat. Funcțiile deținute în puterile legislativă, judiciară și executivă nu au voie să se afle în aceeași mână.

Inechitățile ce contravin normelor de drept au dus la polarizarea fără precedent a bunăstării în beneficiul unei minorități, provocând imense contraste și discriminări și au aruncat în mizerie foarte mulți oameni. Aceste derapaje, proprii vechiului sistem și tranziției de la comunism la capitalismul sălbatic, mai stăpânesc încă mentalitatea multora dintre funcționarii statului român. Când ne referim la inechități, avem în vedere toate puterile statului, chiar dacă sunt separate. Oricare dintre ele ar căpăta puteri de necontrolat va deveni un real pericol pentru democrație, pentru stabilitate, pentru securitatea țării.

Mulțumesc.

Domnul senator Alin Tișe, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Florinel Butnaru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică se intitulează „Dublul standard al «democrației marca PSD»”.

Distinși colegi,

Din anul 2012, atrag atenția permanent, atât public, prin conferințe de presă, cât și prin declarații politice, că la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale funcționează un buget de stat secundar, netransparent, repartizat strict pe criterii politice, metodă care eludează tot cadrul legal și care conduce încet, dar sigur, către falimentarea unităților administrativ-teritoriale, a comunităților locale, mai ales a celor mici.

Guvernul Ponta însuși a modificat Legea finanțelor publice locale prin ordonanță de urgență, pentru ca repartizarea Fondului de rezervă la dispoziția Guvernului să se facă doar pentru „finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exercițiului financiar”.

Același Guvern și ministerele sale însă încalcă vădit aceste acte normative. Mai mult, așa cum am arătat și în spațiul public, precum arată și raportul Curții de Conturi privind exercițiul bugetar al anului 2013, cheltuirea banilor publici pentru studii neurmate de construirea efectivă a unor obiective de investiții în diferite județe ale țării reprezintă doar cheltuirea lipsită de eficiență și eficacitate, nu creează plusvaloare, nu contribuie la creșterea numărului locurilor de muncă. Mai mult, se vorbește despre achiziții publice cu încălcarea legislației sau contracte care nu cuprind clauzele obligatorii prevăzute de lege, care au drept scop protejarea autorităților publice și stoparea risipei.

Este din ce în ce mai clar că Guvernul Ponta face acte normative cu dedicație: pentru unii mumă, pentru alții ciumă.

În plină campanie electorală, fie pentru europarlamentare, fie pentru prezidențiale, pentru a-și denigra adversarii politici, acest Guvern a asmuțit Corpul de control pe diferite investiții legal făcute în județele Sibiu, Cluj, Alba, Brașov, despre care aceeași Curte de Conturi a dat an de an, vreme de patru-cinci ani, rapoarte favorabile privind respectarea în totalitate a principiilor legalității, regularității, eficienței și eficacității, atât autorităților locale, cât și Guvernului de la acea dată.

Domnul senator Florinel Butnaru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

Bună ziua!

Declarația politică se intitulează „Dreptul elevilor la timpul lor liber”.

Temele pentru acasă fac parte din viața elevilor și din viața de zi cu zi. Acestea au scopul de a consolida ceea ce copilul învață la școală, nu de a-l stresa, nu de a-l obosi, a-l surmena sau de a-i transforma viața într-un chin. Școala nu trebuie să elimine din viața copilului alte activități, cum ar fi: joaca, mesele, plimbările, comunicările, somnul, sportul și distracția. Temele de acasă ocupă prea mult timp. Viața familiei este afectată de aceste tensiuni de efectuare a temelor acasă.

Prin activitățile pe care le desfășoară în timpul unei zile, școlarii trebuie să depună atât efort fizic, cât și efort intelectual.

Volumul și intensitatea activităților zilnice variază în funcție de vârsta copilului și de preocupările sale. De aceste considerente trebuie să se țină cont în organizarea odihnei și a timpului liber.

Eficiența procesului de studiu depinde de mediul social din care provin elevii, de calitatea actului de învățământ, de capacitatea de concentrare a elevului și de abilitățile acestuia și, nu în ultimul rând, de voință.

Cadrele didactice ar trebui să cunoască prevederile conținute de Ordinul nr. 1.955 din 18 octombrie 1995 al Ministerului Sănătății, care aprobă Normele de igienă privind unitățile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor. Aceste norme sunt obligatorii pentru toate unitățile, pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și a tinerilor, atât în sistemul public, cât și în cel privat. Conducerile unităților sunt răspunzătoare de respectarea întocmai a acestor norme.

Consider necesar ca decidenții din Ministerul Educației să ia măsurile necesare în vederea modificării și mediatizării ordinului menționat anterior, astfel ca dreptul elevilor la timp liber să nu fie afectat de temele pentru acasă.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Marius Pașcan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația de astăzi are titlul „PNL trebuie să demonstreze că rămâne garantul dreptății”.

Recentul vot legat de ridicarea imunității unui coleg de-al nostru a provocat o amplă reacție publică. După alegerile prezidențiale, se aștepta ca Parlamentul să aibă o altă abordare a acestor probleme, astfel încât să nu mai fie veriga slabă pe scena politicii românești. Unele decizii luate de unii parlamentari i-au dezamăgit pe români, care sperau într-o orientare a societății către normalitate, în care fiecare cetățean răspunde pentru faptele sale, indiferent de rang.

La cât de mult le pasă celor de la PSD despre toate aceste lucruri nu ne vom opri. Se știe deja modul în care reacționează acest partid, inclusiv la votul de săptămâna trecută, când culoarea politică nu i-a deranjat să colaboreze în a se poziționa ca barieră în fața justiției. Din păcate, s-a văzut că și unor colegi de-ai noștri le e mai dragă o complicitate păguboasă decât onorabilitatea Partidului Național Liberal, iar asta poate să devină o adevărată problemă. În ultimele luni am declarat că vrem să fim altfel decât tot ce a fost pe scena politică până acum. Or, dacă ne manifestăm și noi ca actuala putere, succesul repunerii României pe o direcție firească stă, din start, sub semnul îndoielii.

Reforma partidelor e o urgență, iar asta trebuie să vină numai din interiorul sistemului politic, și nu sub presiunea unor factori externi, fie că vorbim de alegători sau de justiție. Mai mult, PNL trebuie să fie motorul acestei reforme, pentru că, altfel, valorile din programul președintelui Iohannis, aspirațiile tinerilor, ale românilor din țară și din diaspora sunt spulberate.

De aceea, fac apel cel puțin la conștiința parlamentarilor liberali pentru a nu se mai repeta un astfel de accident. Suntem datori să ne schimbăm mentalitățile, să vedem demersurile societății, inclusiv ale noastre, ca semne de sănătate democratică, și nu de apărare a unor interese individuale sau de grup. Este necesar să înțelegem că toți suntem responsabili de faptele noastre, iar scena politică nu mai trebuie să fie un scut pentru unii politicieni.

Domnul senator Marius Pașcan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Gavrilă Ghilea, tot din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Haideți să renunțăm la imunitate!”.

Este de neînțeles cum unii colegi parlamentari, care au probleme de natură penală sau se simt încolțiți de Parchet și instituțiile abilitate ale statului, nu înțeleg că imunitatea reprezintă doar temporar și, evident, iluzoriu o pavăză salvatoare. Un om politic este dator să reprezinte un exemplu pozitiv pentru comunitate, câtă vreme politica este în același timp știință și artă a guvernării „cetății” și a statului. Un politician care nu reprezintă un reper benefic prin exemplul

personal pentru cei pe care dorește să îi conducă, în general pentru semeni, nu este decât un impostor, un demagog sau un nevrednic parvenit. Pentru a dobândi încrederea și respectul concetățenilor, politic nu ai voie și nu poți evita să dai socoteală, adică să fii responsabil, să respecți legea, principiile morale și etice fundamentale, să îți asumi statutul de om de onoare, în pofida oricăror potrivnicii.

Că la noi, într-o democrație cosmetizată și adaptată neaoș, realitatea este adeseori taman inversă regulilor, ne-am obișnuit nefiresc. Într-o abordare specific inadecvată, tot așa cum legislația românească este în general interpretabilă și foarte adesea supusă conjunctural negocierilor tipic avocățești, la fel este și clasa politică plămăditoare de acte normative, adică alunecoasă și inconsecventă.

Îmi asum aceste constatări, privind cu obidă la colegii parlamentari, care clamează supremația statului de drept, respectul pentru separația puterilor în stat, încrederea în justiție și egalitatea tuturor în fața legilor. Pe de altă parte, aceiași, când sunt chemați să răspundă pentru diverse acuzații de natură penală în justiție, nu mai probează prin fapte elocința declarațiilor democratice, care se dovedesc demagogice și pur sforăitoare. Mai degrabă descoperă temeinice comploturi politice împotriva lor, invocă complicități culpabile ale magistraților, înfiorătoare sforării de culise, tenebre ale serviciilor secrete, conspirații universale pecetluite de conjurații astrale apocaliptice... E de-a dreptul rușinoasă și penibilă o atare situație, indiferent de protagonist, câtă vreme reprezintă un atentat la inteligență și bun-simț pentru orice om rezonabil.

Domnul senator Gavrilă Ghilea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Când Guvernul dă cu biciul tot în caii care trag”.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Impusă prin Legea nr. 186/2014 a bugetului de stat pe anul 2015, noua formulă pentru echilibrarea bugetelor comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, prin care se stabilesc limite de venituri proprii pe categorii de unități administrativ-teritoriale, luând în calcul valorile realizate pe anul 2013, a creat confuzie la nivelul unităților administrativteritoriale din întreaga țară. Astfel, comunele, orașele, municipiile, municipiile reședință de județ, respectiv județele care realizează venituri proprii peste nivelul limitelor stabilite potrivit prevederilor actului normativ citat nu mai sunt eligibile pentru alocarea unor sume de echilibrare din cota de 18,5% din impozitul pe venit – încasate la nivelul fiecărui județ – și nici din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată.

În realitate, este vorba despre o crasă discriminare edilitar-financiară, care a produs deja primele efecte în județul Bihor, unde, conform presei locale, un sfert din cele 100 de unități administrativ-teritoriale vor fi văduvite de alocarea sumelor defalcate pentru echilibrare bugetară.

Astfel, se aruncă, practic, în derizoriu efortul susținut al unor administrații locale de a îmbunătăți gradul de colectare bugetară, atât prin lărgirea și diversificarea bazei impozabile, cât și prin implementarea de facilități pentru stimularea contribuabililor mici, mijlocii și mari de a deveni buni platnici.

Pe de altă parte, perseverând în a da cu biciul tot în caii care trag, Guvernul nu face decât să aplice o nemeritată sancțiune pentru administrațiile care au obținut venituri proprii peste plafoanele impuse empiric prin lege, o măsură cel mult menită să le descurajeze o eventuală „recidivă”.

Artizanii acestei struțocămile legislative nu au ținut cont de faptul că entități administrative de același rang pot avea un număr semnificativ diferit de cetățeni – uneori raportul poate fi și de 1 la 10 în cadrul aceluiași județ –, dar și un număr diferit de localități aparținătoare, ceea ce generează nu numai venituri specifice, dar și cheltuieli aferente.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația politică „Avem a cincea cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană”.

Doamnelor și domnilor,

Anul trecut, România a primit o veste bună de la Biroul de Statistică al Uniunii Europene – Eurostat. Țara noastră a avut cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în trimestrul al III-lea al anului 2014, comparativ cu cel anterior. Noi am avut o creștere economică de 1,8% și după noi s-au clasat Polonia, Marea Britanie, Slovenia și Grecia.

De curând, Institutul de Statistică a făcut cunoscut opiniei publice faptul că România a avut anul trecut o creștere economică de 2,9%, după un avans de 0,5% în trimestrul al IV-lea.

Produsul intern brut a crescut anul trecut cu 2,9% în termeni reali, față de 2013, după ce în ultimul trimestru creșterea economică a fost de 0,5% față de trimestrul anterior, serie ajustată sezonier, și de 2,6% comparativ cu aceeași perioadă din 2013, serie brută, potrivit datelor INS.

Ascensiunea PIB-ului a fost susținută de cererea externă și de revenirea cererii interne. Contribuția industriei și a comerțului este relevantă. Producția industrială a crescut anul trecut cu 6,1%, comerțul a crescut cu 7%. Exporturile au fost în ascensiune, atingând un maximum istoric de 52,5 miliarde de euro. Inflația a coborât sub 1%, atingând un nou minimum istoric.

Trebuie să spun însă și ceea ce nu a fost bine. Investițiile străine au rămas la un nivel modest, construcțiile s-au prăbușit cu peste 6%, insolvențele au rămas la un nivel ridicat, deși au început să scadă, creditele constituie în continuare o piatră de moară pentru români, iar în zona IMM-urilor, a antreprenorilor, există în continuare un orizont de așteptare privind măsuri care să încurajeze mediul de afaceri și să stimuleze creșterea economică.

Concluzionând, au fost lucruri bune și foarte bune, dar România trebuie să stăruie mai mult, politicile noastre trebuie să fie ferme și constante. Noi nu trebuie să așteptăm ca economia, cu toate ramurile ei, să funcționeze. Noi trebuie să o stimulăm, să o încurajăm prin măsuri optime și corespunzătoare așteptărilor ei.

## **Domnul Teodor Atanasiu:**

Timpul a expirat.

Ceilalți parlamentari, ceilalți senatori au depus în scris declarațiile politice:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Silistru Doina, Belacurencu Trifon, Donțu Ovidiu, Saghian Gheorghe, Pop Gheorghe, Anghel Adrian, Tămagă Constantin și Vochițoiu Haralambie;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Nițu Remus, Luchian Dragoș, Igaș Traian, Tudor Doina, Florian Daniel; – din partea Grupului parlamentar liberal-conservator: Nistor Vasile.

O să rog liderii de grup să-și invite colegii în sală.

În cinci minute vom face un apel nominal, pentru a vedea dacă avem cvorum de lucru.

Declarația politică se intitulează „Alte subiecte decât cele juridice...”.

Simt, așa, o neplăcere, ca să nu spun altfel, să mă refer la anumite subiecte la ordinea zilei, dar nu mă pot abține.

De când „Dosarul Microsoft”, „Gala Bute” și altele asemenea și-au revărsat din preaplinul lor asupra noastră, fiecare zi este un etern spectacol. Curg acuzațiile, curg arestările, curg suspiciunile tuturor la adresa tuturor. Clasa politică este mai grav bolnavă decât am bănuit sau am știut, iar încrederea cetățenilor în politicieni, la un minimum istoric.

Putem să-i acuzăm de asta? Nu putem! Îmi spuneam, recent, trezită de dușul rece al „breaking-news-urilor” penale furnizate nonstop, că va trece, probabil, mai mult de o generație până când noi, clasa politică de acum, în ansamblu, ne vom reabilita. Pentru că nu toți suntem, cum se spune la televizor, cu tușe îngroșate: corupți și plini de bani furați de la stat, șpăgari, mânjiți de toate relele posibile și imposibile. Am intrat în politică fără alte așteptări și speranțe decât cele ale oamenilor care m-au încurajat să încerc marea cu degetul și m-au votat și cred că acest lucru este valabil pentru foarte mulți dintre noi. Voi ieși din politică atunci când aceiași oameni, și tot prin vot, îmi vor spune că e momentul să fac pasul înapoi. Până atunci, îmi fac datoria cu seriozitate, devotament și onestitate. Nu am alte ghidaje, nu am nicio agendă secretă, cum vedem că au avut atâția lângă noi.

Totuși, nu despre mine vreau să vă vorbesc, ci despre o altă femeie, acum aflată într-o zonă mult mai răcoroasă (la propriu!) a... politicii.

Aflu, când credeam că nimic nu mă mai poate surprinde, că doamna Elena Udrea, căreia din solidaritate umană îi acord în continuare prezumția de nevinovăție, își va lua purtător de cuvânt. Rolul lui va fi să țină legătura cu presa și să susțină punctele de vedere ale Elenei Udrea pe alte subiecte decât cele juridice, de care se ocupă avocații.

Mă cuprinde o mirare de-a dreptul filosofică: în ce țară trăim, stimați colegi? Ce „alte subiecte” mai poate discuta doamna Udrea? Despre ce să comenteze sau să-și dea cu părerea? Cumva despre guvernare, despre politici publice, despre creșterea salariului minim? Despre democrație,

Declarația politică este intitulată „Statul de drept”.

Din 2004, când domnul Traian Băsescu a câștigat mandatul de Președinte al României, am fost martorii unor „reforme fundamentale în domeniul justiției și al statului de drept”.

Am auzit în toată media românească faptul că PSD este un partid corupt până în măduva oaselor și numai Băsescu și partidul lui sunt capabili de a scăpa România de acest blestem.

În campania din 2009 s-a mizat pe același mesaj politic și a avut efect. Traian Băsescu a câștigat din nou și a continuat „să protejeze independența justiției și statul de drept”.

Din această cauză, partide corupte cum erau PSD și PNL, la aceea dată, au organizat un referendum pentru demiterea președintelui în 2012. Probabil că nu mai puteau suporta „independența justiției”. Mai mult decât atât, au încercat să dea o lovitură de stat, prin vot popular.

Vă rog să nu încercați să înțelegeți formularea oximoronică din propoziția anterioară. Este evident că 7,5 milioane de români au vrut să dea o lovitură de stat și să distrugă „independența justiției” protejată de Băsescu.

La alegerile prezidențiale din 2014, PSD-ul era același partid corupt până în măduva oaselor, deși se schimbaseră liderii și guvernase mai puțin de trei ani din cei zece care trecuseră din 2004 până în 2014, din care nouă luni cu partidul care „proteja statul de drept de PSD”.

Am fost trist când a pierdut alegerile Victor Ponta, dar îmi dau seama acum că poate e mai bine așa. Justiția aceea independentă și protejată de Băsescu a început să ia câte cinci corupți pe săptămână din partidul care salva statul de drept în 2012.

Domnul Gabriel Sandu, ministru al comunicațiilor în mandatul lui Traian Băsescu și protector al independenței justiției și al statului de drept, a recunoscut că a luat șpagă doar vreo 2,5 milioane de euro și a dat șpagă unor persoane din conducerea PDL-ului 5 milioane de euro, pentru a fi pus ministru.

Aflăm că Roberta Anastase, protejata lui Traian Băsescu alături de justiție, a luat șpagă 400 de mii de euro pentru campania prezidențială din 2009.

Alina Bica, Adriean Videanu, Gheorghe Albu, Emil Boc, Daniel Funeriu etc., toți protectori ai justiției și ai statului de drept, au dat sau vor da cu subsemnatul pe la DNA pentru diferite fapte de corupție, inclusiv retrocedări ilegale.

Declarația politică se intitulează „Azi, Parlamentul României rescrie istoria țării”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

De curând, ne-am reunit într-o nouă sesiune ce marchează nu numai jumătatea mandatului nostru parlamentar, ci și evenimentele deosebit de importante care s-au desfășurat în ultima vreme pe scena politică, și nu numai.

Ar putea părea că toate acestea ne-au surprins sau ne-au luat pe neașteptate.

Însă în tot acest context intern, la care se adaugă un altul, extern, deosebit de delicat, Parlamentul, puterea legislativă a unei țări, este cu atât mai mult în atenția tuturor cetățenilor acelei țări, precum și a întregii lumi. Pentru că, doamnelor și domnilor, Parlamentul, în orice stat democrat, reprezintă motorul care animă și fundamentează întreaga structură statală, iar acest motor trebuie să fie performant, bine calibrat, atent verificat, fără rateuri, astfel încât întregul proces, întreaga dinamică politică să se desfășoare în condiții optime.

Din păcate pentru această instituție fundamentală a democrației și pentru noi, cei care o reprezentăm, imaginea și percepția generale nu au fost și nu sunt nici acum dintre cele mai favorabile, iar cerințele și așteptările cresc pe măsura importanței instituției parlamentare și a evenimentelor naționale, dar și internaționale aflate în plină desfășurare.

Cu siguranță, stimați colegi, cu toții resimțiți aceste așteptări și cred că nu sunt singurul atunci când afirm că există cea mai serioasă preocupare și din partea noastră, a parlamentarilor, de a contribui cu tot ceea ce prerogativele noastre o presupun la întărirea nu doar a imaginii Parlamentului, dar mai ales a rolului său în statul român.

Ca membru al Parlamentului, dar și ca parlamentar care activează pe baza expertizei sale profesionale în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cred că sunt în măsură să ofer și în acest moment, ca și în altele, o radiografie corectă și precisă a activității noastre și a rolului fiecărei puteri și instituții din România. Și mă refer aici, cu precădere, la o situație pe care eu o consider fără precedent, în care s-a creat o „anomalie” pe cât de periculoasă, pe atât de sugestivă în ceea ce privește însemnătatea justiției – puterea judecătorească – și modul în care Parlamentul – puterea legislativă – înțelege să i se raporteze. Cunoaștem cu toții principiile separației puterilor în stat, însă se pare că nu toți înțelegem principiul independenței fiecăreia și al conlucrării absolut obligatorii și esențiale a acestora.

Declarația politică este intitulată „Șanse egale tuturor tinerilor, indiferent de mediul în care trăiesc (urban/rural)”. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

După cum bine cunoaștem, România este o țară preponderent rurală, mai exact 59% din suprafață și 45,8% din populație.

În ciuda potențialului agricol, populația rurală nu are un trai decent. În anul 2011, riscul de sărăcie și excluziune din mediul rural era de 40,3%. Nivelul de educație din mediul rural este scăzut.

Dacă ne uităm pe indicatorii statistici, satele au de mai mult de șapte ori mai puțini absolvenți de universitate decât orașele. Nu este o noutate faptul că tinerii părăsesc zonele rurale.

Mai mult de jumătate dintre angajatori consideră că nivelul de calificare profesională a tinerilor din rural nu corespunde cerințelor pieței.

Stimați colegi,

Trebuie să reconsiderăm legislația în vederea acordării de șanse egale pentru acești tineri din mediul rural. Trebuie să punem accent pe formarea de personal calificat în mediul rural, pe creșterea unei generații de tineri activi economic, pe reducerea șomajului și creșterea puterii de cumpărare în mediul rural.

Apreciez că Ministerul Educației a îmbunătățit învățământul profesional și tehnic cu profil agricol, pentru ca tinerii să fie atrași către acest domeniu, iar România să își valorifice propriul potențial, precum și fondurile disponibile în următorul exercițiu bugetar al Uniunii Europene.

Tinerii trebuie să își îmbunătățească cunoștințele despre creșterea animalelor și cultivarea pământului, prin programe de dezvoltare profesională, agricolă și de afaceri care să includă sesiuni practice variate – organizare de loturi demonstrative pentru diverse culturi, de demonstrații concrete cu utilaje și echipamente agricole moderne. Totodată, trebuie să învețe cursuri de management, marketing și etică în afaceri, care să faciliteze accesul fermierilor la oportunitățile de piață și de finanțare apărute în perioada următoare.

Educația în domeniul agriculturii este esențială pentru a profita de oportunitățile oferite de Uniunea Europeană: conform propunerii de buget, agricultura și dezvoltarea rurală vor beneficia, prin politica agricolă comună, de o finanțare de 17,5 miliarde de euro în perioada 2014–2020.

Declarația politică se intitulează „Sănătatea și educația din Sălaj, exemple de manageriat în folosul oamenilor”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Domeniile prioritare pentru viitorul acestei țări – educația, sănătatea, infrastructura, ordinea și siguranța cetățeanului – trebuie să beneficieze în continuare de toată atenția și implicarea întregii clase politice. Odată cu punerea lucrurilor pe un făgaș normal în aceste sectoare, și restul domeniilor au avut și vor avea de câștigat.

S-a pierdut prea mult timp și s-au risipit prea mulți bani timp de opt ani pe „nimic”, acest „nimic” însemnând așa-zisele mari „proiecte de investiții”: terenuri de sport în pantă, parcuri inutile în localități cu un număr foarte mic de locuitori, săli de sport neutilizate și multe alte investiții care aproape puneau lacătele pe administrațiile locale din cauza blocajelor financiare.

Finanțând multele „proiecte de investiții”, guvernanții de la acea vreme au uitat complet de spitale, de unități de învățământ, de drumuri, de apă curentă și canalizare, fiind doar câteva dintre lucrurile firești, normale, de care oamenii au nevoie zi de zi. Iar ei ce-au făcut? Au închis spitale sau le-au distrus prin lipsa modernizărilor. Au închis școli, neasigurând condiții de transport pentru elevii navetiști. Au încheiat o serie de contracte pentru infrastructura rutieră, din care nu ne-am ales cu nimic. Au forțat administrații locale să demareze investiții pentru apă și canalizare, după care le-au tăiat finanțările. Au reorganizat Poliția Rurală fără să asigure și finanțare pentru intervenții, astfel că unele zone au devenit un adevărat „rai al hoților”.

În toate aceste „proiecte” pe care le-am enumerat, ei au găsit surse de venit pentru buzunarul propriu, erau „robinete” prin care se scurgea picătură cu picătură banul public.

Și s-a închis robinetul, cu ajutorul lui Dumnezeu, în 2012. Iar rezultatele le vedem azi, în presă, aici, peste tot.

În timp ce afacerile lor sunt demascate, managerii de bună-credință ce au preluat frâiele – aproape rupte – ale sistemului sanitar, ale sistemului de învățământ etc. mai bifează câte o realizare importantă pentru oamenii de rând.

Declarația politică este intitulată „Serviciile consulare – mai aproape de românii din străinătate”.

Stimați colegi,

În calitate de reprezentant al românilor din străinătate în Parlamentul României, doresc să salut demararea programului „Dialog cu diaspora pe teme consulare”, lansat de Ministerul Afacerilor Externe la începutul acestei săptămâni și să îi felicit pe toți cei care și-au adus contribuția la realizarea acestui program. Iată, după ani de eforturi susținute, se concretizează soluții sustenabile care să vină cu adevărat în sprijinul românilor de pretutindeni.

Multe din problemele cu care se confruntă românii din afara granițelor se referă la procesul greoi și birocratic de desfășurare a activităților consulare. Prin programul lansat luni de către MAE, asistăm la un prim pas în procesul de modernizare a activității consulare, astfel încât să fie asigurate asistența și protecția cetățenilor români din străinătate, să fie promovate proiectele derulate de autoritățile române în afara granițelor și, per ansamblu, să fie asigurată o comunicare mai accesibilă și mai transparentă cu toți cei interesați de serviciile consulare românești.

Practic, prin această campanie, care se va desfășura în perioada următoare, reprezentanți ai MAE vor desfășura vizite spre destinații solicitate din punct de vedere consular: Italia, Spania, Franța, Germania, Marea Britanie, Austria, Belgia și Grecia, vizite cu ocazia cărora va fi prezentat în fața comunităților de români sistemul de servicii consulare E-Cons. În acest fel, reprezentanții MAE au oportunitatea de a afla în mod nemijlocit despre problemele cu care se confruntă românii în activitatea consulară, astfel încât să fie identificate cele mai bune soluții.

Modernizarea statului român trebuie să fie o realitate, dincolo de disensiunile dintre partide, dincolo de fricțiunile dintre opoziție și guvernare. Suntem toți îndatorați acestei țări să o conducem spre evoluție, motiv pentru care folosesc această ocazie pentru a invita toți colegii parlamentari care sunt preocupați de problematica românilor din străinătate să popularizeze desfășurarea acestor vizite, astfel încât mesajul să ajungă la cât mai multe comunități de români. Îmi doresc ca fiecare român din străinătate să poată să își exprime părerea și să fie parte din acest proces de modernizare.

Declarația politică se intitulează „Greu poate gestiona BNR o criză de... doi lei”.

Mai zilele trecute, mă abordează un alegător, unul din miile de argeșeni pe care îi reprezint în Senatul României. De cum mă vede, îmi și spune că a fost și el lovit de problema creditelor în franci elvețieni. Și nu oricum.

Dacă în anul 2007, la contractarea creditului, i se stabilise o rată de aproape 500 de lei, la un venit lunar de 1.500 de lei, acum, în 2015, la același venit, rata lunară bancară a ajuns la 1.230 de lei, aproape câștigul său pe perioadă de o lună. Mă interesez și aflu că deprecierea leului față de francul elvețian afectează destul de serios peste 75.000 de români, care au luat credite în moneda elvețiană. Dacă în anul 2007 cei care au luat credite plăteau circa 2 lei pentru un franc elvețian, acum plătesc o rată mai mult decât dublă.

Despre situația aceasta s-a vorbit mult, au apărut o sumedenie de povești, fără însă vreun rezultat concret. Ba mai mult, guvernatorul Mugur Isărescu îndeamnă pe toți cei implicați să aibă răbdare, concluzionând: „Să lăsăm lucrurile să se așeze!” Până când? Nu se știe. Cert este că tot mai mulți români implicați în asemenea credite nu-și mai pot plăti ratele.

În decursul lunii ianuarie 2015 s-au făcut o serie de propuneri, cum ar fi o lege a insolvenței personale, conversia creditului în lei și câte or mai fi. Fără niciun rezultat concret însă. Să schimbi ceva ce odată a fost aprobat este foarte greu.

Aici mă refer la faptul că băncile comerciale au încheiat contracte de credit, nu clienții, iar un contract rămâne contract, cu stipulările de rigoare. Ce n-a făcut însă BNR este să nu fi aprobat norme de creditare în franci elvețieni. Specialiștii de muncă ai acestei instituții financiar-bancare trebuiau să atragă atenția celor interesați de riscurile la care se expun dacă apelează la asemenea valută. Nici vorbă. Băncile comerciale, în goana după câștig cât mai substanțial, au acordat credite în franci elvețieni pe banda rulantă, fără a explica celor interesați, clienților, riscul la care se expun. Sigur că, ulterior, băncile au scos din oferta lor aceste credite. Târziu, spunem noi, deoarece răul era deja făcut.

Declarația politică este intitulată „Premierul Victor Ponta salvează din nou Complexul Energetic Hunedoara”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Premierul Victor Ponta s-a întâlnit la data de 9 februarie 2015 cu delegația Fondului Monetar Internațional (FMI), ce a solicitat restructurări masive și radicale la Complexul Energetic Hunedoara.

Prim-ministrul Guvernului României, Victor Ponta, a spus foarte clar că este de acord cu măsuri de eficientizare, dar nu va accepta, în ceea ce privește acest sector esențial pentru siguranța noastră energetică, pentru dezvoltarea economică și socială a unor regiuni, măsuri care să ducă pe termen mediu și lung la dispariția acestei industrii. În mandatul premierului Victor Ponta, Complexul Energetic Hunedoara a fost sprijinit de mai multe ori, fie cu stingerea unor datorii pe care le avea față de Compania Națională a Huilei, fie prin faptul că producția i-a fost preluată cu prioritate în Sistemul Energetic Național, cu motivarea că această societate trebuie să asigure menținerea nivelului de siguranță a sistemului energetic național.

Având în vedere presiunile FMI asupra Guvernului României privind luarea unor măsuri radicale asupra Complexului Energetic Hunedoara, consider că nu putem să ne facem că nu vedem că vinovații pentru dezastrul la care a ajuns această societate sunt cei care astăzi conduc fie la nivel de conducere executivă, fie la nivel de consiliu de administrație.

Pentru toate acestea, solicit cercetarea de urgență a acestor factori de decizie de către Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de către Direcția Națională Anticorupție.

Abuzul în serviciu, cheltuirea cu inconștiență a banului public și favorizarea firmelor de casă și a familiilor celor ce conduc CEH au devenit în fiecare zi o obișnuință a acestora.

Ca senator de Valea Jiului și al județului Hunedoara, nu pot să asist pasiv cum niște indivizi fără competență și puși pe căpătuială pot distruge o zonă atât de frumoasă și să lase pe drumuri peste 7.000 de angajați și familiile acestora.

Declarația politică se intitulează „Protecția consumatorilor de servicii financiare”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Evenimentele recente au arătat că este nevoie de o reală protecție a consumatorilor de servicii financiare, având în vedere dezechilibrul cauzat de pozițiile inegale de pe care se află, de o parte, consumatorul și, de altă parte, sistemul bancar.

Am constatat că mulți români au suferit prejudicii ca urmare a unor comportamente abuzive din partea furnizorilor de servicii financiare. În majoritatea cazurilor, băncile au profitat de lipsa unei temeinice pregătiri în domeniul juridic, fapt ce le-a permis să introducă în contracte clauze abuzive.

Existența atâtor procese intentate băncilor demonstrează necesitatea unei mai mari atenții din partea instituțiilor abilitate pentru a proteja clienții băncilor. Trebuie să spunem stop clauzelor abuzive, practicilor comerciale neloiale.

Să luăm aminte că, în SUA, protecția necorespunzătoare a consumatorilor, în special pe piața creditelor ipotecare, pe lângă prejudiciile considerabile în rândul consumatorilor, a adus o contribuție la criza financiară globală. Criza financiară a demonstrat că protecția consumatorilor, în unele piețe financiare, a fost deficitară chiar în perioada premergătoare crizei financiare. Să sperăm că implicarea în sporirea educației financiare a consumatorilor va evita, pe viitor, crearea unor noi crize financiare.

Consider oportună constituirea unui grup consultativ la nivelul Direcției Protecția Consumatorilor din cadrul ASF, care va avea ca obiective consolidarea protecției consumatorilor

de servicii financiare, prevenirea și identificarea practicilor incorecte, neloiale sau frauduloase, a clauzelor contractuale neclare, a celor susceptibile a fi declarate abuzive.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Declarația politică se intitulează „Autostrada Brașov–Bacău, o necesitate strategică regională”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul Ponta, prin ministrul transporturilor, domnul Ioan Rus, a prezentat acum o săptămână, în fața Comisiilor reunite pentru transport din Senatul României și Camera Deputaților, sinteza Masterplanului de transport, documentul strategic care stabilește proiectele de infrastructură de referință pentru cel puțin următorii 15 ani.

Obiectivele domnului Rus sunt ultraoptimiste. Acum să vedem cât de realizabile vor fi. Mai precis, vorbim de peste 1.300 de km de autostrăzi noi – dublu față de varianta inițială –, aproape 1.900 de km de drumuri expres și 2.800 de km de drumuri gen transregio. Pentru realizarea tuturor proiectelor, România ar avea nevoie de peste 26 de miliarde de euro, o sumă ce depășește posibilitățile reale de finanțare guvernamentale. Dar aici va depinde și de capacitatea noastră de a atrage fonduri europene din acest domeniu. În sinteză, sursele de finanțare ale masterplanului nu au fost detaliate, iar Strategia de implementare, documentul care stabilește prioritizarea proiectelor, încă nu a fost finalizată.

Dar, ca senator de Bacău, mă bucură faptul că autostrada Bacău–Brașov este printre puținele inițiative ale Guvernului menținute în Masterplanul general de transport prezentat Comisiei Europene. Importanța alegerii Bacăului ca centru nodal rutier este amplasarea geografică, în centrul Moldovei, și costurile, care sunt de două ori mai mici decât varianta Iași–Târgu Mureș (mai precis 2,113 miliarde de euro, față de 4,072 miliarde de euro). De asemenea, această autostradă a fost varianta aleasă de Comisia Europeană, care a luat în calcul toate variantele, interesul fiind pentru o legătură cu zona fostului bloc sovietic. Mă refer aici și la legătura cu punctele nodale apropiate de Ucraina.

## Stimați colegi,

Când este vorba de realizarea unor obiective de importanță strategică pentru România, consider că orgoliile politice trebuie lăsate deoparte. În acest sens, realizarea autostrăzii Bacău–Brașov rămâne o mare prioritate. Este important să vedem și aplicarea ei practică.

Declarația politică este intitulată „Parlamentul României, între defăimare și recâștigarea prestigiului?”.

## Stimați colegi,

Încep cu o întrebare retorică, pe care vreau să o aduc în fața dumneavoastră: Parlamentul României, între defăimare și recâștigarea prestigiului?

În ultimele luni ale anului 2014 s-a tot vorbit despre un alt fel de a face politică și mă întreb în ce măsură vom reuși noi, actualii parlamentari, să readucem această instituție fundamentală a democrației la un nivel de încredere ridicat. Din noiembrie 2014, am intrat pe un nou drum. Unul în care lucrurile normale trebuie văzute și tratate ca atare. Nu inventăm roata pentru a doua oară, dar trebuie să reînvățăm să respectăm pașii și procedurile. Mai pe scurt, să revenim la normalitate. Am epuizat prima etapă, cei 25 de ani de democrație, perioadă la sfârșitul căreia am constatat că de la cei care vorbesc mult nu avem ce învăța. Politica a ajuns să fie percepută ca un fel de minciună înălțată asupra societății civile tocmai din cauza celor care vorbesc mult și fac puțin. Populismul și electoralismul despre care a vorbit președintele Klaus Iohannis sunt cele care au adus această percepție asupra politicii. Iar în ultimii trei ani am avut parte numai de populiști în fruntea țării, oameni care s-au socotit purtătorii de cuvânt ai nemulțumirilor și năzuințelor presupuse ale poporului. Aceștia sunt guvernanții care, ani la rând, au încercat subminarea reprezentării de tip parlamentar. Parlamentul a devenit doar o mașinărie care a executat ordinele Guvernului condus de Victor Ponta, prin majoritatea PSD pe care o deține în cadrul Legislativului.

## Stimați colegi,

Parlamentarismul a fost golit de esență, iar acum această datorie ne revine nouă, aceea de a-i reda Parlamentului prestigiul și funcționalitatea pentru care a fost creat.

Trebuie să readucem relațiile interinstituționale la normalitatea dictată de Constituția României. Normalitatea consfințită de Constituție, într-o republică semiprezidențială, este următoarea: Guvernul trebuie să poarte responsabilitatea politică și să răspundă în fața Camerelor Parlamentului, pentru că acestea sunt formate din oameni aleși în totalitate prin votul cetățenilor (nici măcar liste nu mai sunt, ca să spunem că sunt aleși parțial de cetățeni și parțial de partidele care îi promovează). Normalitatea este o colaborare corectă, de parteneriat, între cele trei puteri ale statului, așa cum sunt ele desemnate în Constituție. Normalitatea este că Guvernul nu are voie să acționeze independent de puterea legiuitoare sau, mai rău, să o subjuge pentru a-și urmări avantajele proprii, altele decât ale poporului.

Declarația politică se intitulează „Sclavagismul românilor din diasporă”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Situația românilor din diasporă nu reprezintă doar povești de succes, așa cum sunt prezentate în diferite talk-show-uri. Realitatea este mult mai dură decât ne închipuim. O serie de reportaje realizate de diferite televiziuni în ultima perioadă, de genul „Antena 1”, sau seria privind românii din Italia, realizată de „ProTV”, au atras atenția asupra feței nevăzute a migranților români din Europa mediteraneană.

La început de secol al XXI-lea, nu credeam că, la nivelul Uniunii Europene, se mai practică forme feudale de sclavagism ale forței de muncă, mai ales atunci când vorbim de cetățeni români.

Un exemplu care m-a șocat a fost acela în care sute de românce au ajuns sclave sexuale în serele agricole siciliene unde erau angajate.

Un caz prezentat de cei de la „ProTV” este acela în care o tânără violată de un patron și apoi obligată să renunțe la copil trăiește o dramă pe care nu ne-o putem închipui niciunul dintre noi. O româncă naivă, care a sperat că își va face un rost în viață muncind în serele de legume din Sicilia! Încă visează că, într-o bună zi, o să își revadă fetița lăsată pe un pat de maternitate.

Voi reda pe scurt o parte din reportajul pe care o parte dintre dumneavoastră poate l-ați văzut. „Comuna Vittoria, provincia Ragusa, sudul Siciliei. La adăpostul și liniștea câmpurilor pline cu sere, se derulează o pelicula cruntă, cu orori zguduitoare. O zonă agricolă uriașă a devenit leagănul unei exploatări sexuale de proporții. Sute de românce par a fi pradă ideală, în ferme care nu dezvoltă doar producții masive de legume și fructe, ci și un val de abuzuri. Sunt întâmplări groaznice, despre care toată lumea știe, dar nimeni nu vorbește oficial. Printre ei, și Ana. I-am spus așa pentru a-i proteja identitatea. A venit în Sicilia în 2010, împreună cu soțul ei. Au lăsat acasă doi copii cu mama ei, când au aflat că se caută muncitori români în agricultura de pe insulă. A crezut ca va fi în siguranță, doar că, după un timp, concubinul s-a reîntors în țară, iar ea a fost violată de patronul serei. A fugit din fermă când a aflat de adăpostul unui preot catolic din Vittoria, unde s-a refugiat. Patronul a aflat rapid unde este. A căutat-o, pentru că Ana rămăsese gravidă în urma violului. Ana a născut o fetiță. Spune că cel care o violase a venit la spital și a discutat cu medicii. Toți i-ar fi sugerat că e mai bine să-și lase fetița în unitatea medicală. Tânăra susține că cei din personalul medical i-au ținut isonul celui care o siluise.” ## Stimați colegi,

Declarația politică este intitulată „Ardealul de Nord și Bucovina, excluse din Masterplanul pentru transport al Guvernului Ponta”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

După cum știți, noul Masterplan pentru transport, care a fost prezentat luna trecută de Guvern, exclude modernizarea infrastructurii rutiere din județele Satu Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud și Suceava.

Deși în legea adoptată în urmă cu nouă ani, mai precis Legea nr. 363 din 21 septembrie 2006, județul BistrițaNăsăud era prins cu o autostradă care să facă legătura, prin partea de nord a țării, între Transilvania și Moldova, în noua viziune a Guvernului acest drum nu mai există, și mă refer la străvechea și cea mai folosită legătură dintre Ardealul de Nord și Bucovina, prin Pasul Tihuța, traseu rutier situat pe un coridor european și care a fost exclus din proiectul de transport amintit.

Acest traseu de autostradă leagă județele Satu Mare, Maramureș, Cluj, Bistrița-Năsăud și Suceava și a fost complet uitat sau neglijat în mod deliberat, mai ales fiind știut faptul că guvernele anterioare gândiseră, practic, această legătură între Ardeal și nordul Moldovei printr-o autostradă pe ruta Petea–Satu Mare–Dej–Bistrița–Vatra Dornei–Suceava.

Este știut că singura infrastructură rutieră luată în calcul de investitorii străini este autostrada. Aceștia vor investi în România în funcție de construcția de autostrăzi din țara noastră.

## Stimați colegi,

Faptul că susținem construcția unei autostrăzi Satu Mare–Bistrița–Suceava nu este un orgoliu local al celor care își trăiesc viața în această zonă, este dorința de a se respecta niște priorități naționale și europene. Realizarea unei autostrăzi pe un coridor european este o prioritate europeană și trebuie să fie și una națională, mai ales că finanțarea acestei variante este asigurată prin fonduri europene.

De aceea, stimați colegi, nu văd rostul pentru care acest Guvern dorește abandonarea unui proiect și, implicit, nerespectarea regulilor și priorităților europene, cu toate aspectele negative care decurg din aceasta.

Doar Guvernul Ponta știe de ce, prin actualul Masterplan de transport, condamnă la izolare nordul țării, reduce semnificativ fluxurile de investiții în zonă și împiedică dezvoltarea durabilă a celor două regiuni istorice. În opinia mea, alternativa luată în calcul de Guvern, pe varianta

## **Domnul Vasile Nistor:**

Declarația politică se intitulează „Libertatea de exprimare, o valoare fundamentală spre care tind civilizațiile europene”.

## Stimați colegi,

Această primă sesiune parlamentară a anului 2015 se desfășoară pe fondul unui context internațional deosebit de fragil. Atacurile teroriste de la Paris din data de 7 ianuarie 2015 au șocat întreaga lume prin dimensiunea concretă și sângeroasă pe care diferența dintre valorile diferitelor civilizații o poate urma. Iar după francezi, la sfârșitul săptămânii trecute, și danezii au trăit coșmarul unui atentat terorist.

Libertatea de exprimare, o valoare fundamentală spre care civilizațiile europene au tins de milenii întregi, a suferit o puternică lovitură. Repercusiunile acestor evenimente s-au resimțit în întreaga lume, inclusiv în România, unde, pentru prima oară în mulți ani, a apărut pe agenda politică ideea de a limita libertățile și drepturile cetățenești.

Dacă am fi de acord, am ajunge chiar noi a fi uneltele forțelor ce doresc limitarea libertății individuale și, până la urmă, limitarea propriilor noastre drepturi. Așa cum a avertizat cândva Benjamin Franklin, „cei care vor renunța la libertatea esențială pentru a dobândi o fărâmă de siguranță pe moment nu merită nici libertate, nici siguranță”.

Momentele dificile din istorie, precum cel în care ne aflăm astăzi, au fost folosite dintotdeauna ca scuză pentru adoptarea de „măsuri speciale”. Justificarea a fost aceea că, în vremuri de criză, trebuie adoptate măsuri de criză, în afara regimului legislativ existent. Această abordare a fost deseori criticată, cel mai recent de filosoful italian Giorgio Agamben, în celebra sa carte „Starea de excepție”, unde acesta explică faptul ca limitarea drepturilor individuale conține chiar sămânța totalitarismului. Uitându-ne înapoi în istorie, putem observa că, de cele mai multe ori, astfel de măsuri au avut efectul opus celui dorit, pregătind terenul pentru situații în care abuzurile, și nu legea, au condus societatea. Vă mulțumesc.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/3.III.2015

Din păcate, constatând că nu sunt toți colegii sau majoritatea colegilor în sală, îl rog pe domnul secretar să facă prezența.

Rog liderii grupurilor parlamentare, care văd că sunt prezenți, să facă o mobilizare pentru grupuri. Nasta Nicolae absent Năstase Ilie prezent Neagu Nicolae prezent Neculoiu Marius prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicolae Șerban absent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Nițu Remus Daniel prezent Obreja Marius Lucian prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Gabriel Guvern Oprea Mario Ovidiu prezent Oprea Ștefan Radu absent Pașca Liviu Titus prezent Pașcan Emil Marius prezent Pataki Csaba prezent Pavel Marian prezent Păran Dorin prezent Păunescu Teiu prezent Pelican Dumitru absent Pereș Alexandru prezent Pop Gheorghe prezent Pop Liviu Marian Guvern Popa Constantin prezent Popa Florian prezent Popa Ion prezent Popa Mihaela prezentă Popa Nicolae Vlad prezent Popescu Corneliu prezent Popescu Dumitru Dian prezent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent Purec Ion Simeon prezent Rădulescu Cristian absent Rogojan Mihai Ciprian prezent Rotaru Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie prezent Severin Georgică absent Silistru Doina prezentă Stuparu Timotei prezent Suciu Matei absent Șova Dan Coman absent Tánczos Barna prezent Tămagă Constantin absent Tătaru Dan prezent Tătaru Nelu prezent Teodorovici Eugen Orlando Guvern Tișe Alin Păunel prezent Toma Ion prezent Todirașcu Valeriu prezent Tomoiagă Ștefan Liviu prezent Tudor Doina Anca prezentă Țapu-Nazare Eugen prezent Ungureanu Mihai Răzvan delegație Valeca Șerban Constantin prezent Vasiliev Marian prezent Vâlcov Darius Bogdan Guvern Vegh Alexandru prezent Verestóy Attila prezent

Vochițoiu Haralambie prezent Voinea Florea prezent Volosevici Andrei Liviu absent Vosganian Varujan absent Zisu Ionuț Elie prezent

Domnule președinte, au răspuns apelului 110 senatori.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Vă rog să luați loc, stimați colegi! Vă rog să luați loc! Rog persoanele care sunt în sală și nu fac parte din rândul senatorilor să părăsească sala.

Doamnelor și domnilor senatori,

Permiteți-mi să declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi și să vă anunț că, din totalul de 168 de senatori, și-au înregistrat participarea 110, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința Senatului de astăzi este condusă de subsemnatul, delegat de președintele Senatului, asistat de domnii secretari Ion Simeon Purec și Mario Ovidiu Oprea.

Programul de lucru pentru astăzi: de la 9.00 la 10.30 – declarații politice; de la 10.30 la 13.00 – lucrări în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor legislative; de la 13.00 la 14.00 – pauză; de la 14.00 la 17.00 – lucrări în plenul Senatului, continuarea dezbaterilor. La ora 16.00 – vot final.

Sunt comentarii legate de programul de lucru? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru astăzi.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi, cea care v-a fost distribuită.

Sunt intervenții? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.

Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23–28 februarie 2015.

Biroul permanent al Senatului vă propune următorul program:

Luni, 23 februarie, de la 9.00 la 11.00 – activități în comisiile parlamentare; la 14.00 – ședința Biroului permanent al Senatului; la 15.00 – lucrări în grupurile parlamentare.

Marți, 24 februarie, de la 10.00 la 13.00 – lucrări în comisiile permanente; de la 15.00 la 17.00 – lucrări în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

Miercuri, 25 februarie, de la 9.00 la 10.30 – declarații politice; de la 10.30 la 13.00 – lucrări în plenul Senatului; de la 13.00 la 14.00 – pauză; de la 14.00 la 17.00 – lucrări în plenul Senatului, continuarea dezbaterilor, cu ora 16.00, oră pentru vot final. Joi, 26 februarie, de la 9.00 la 10.30 – întrebări, interpelări și răspunsuri, începând de la ora 9.00, și lucrări în comisiile permanente.

Vineri, 27 februarie, și sâmbătă, 28 februarie – activități în circumscripțiile electorale.

În legătură cu programul avem întrebări?

Vă rog, domnule senator Iovescu. Microfonul 1.

Revin la intervenția de ieri și vă întreb dacă ați luat în discuție... Sau nu s-a întrunit Biroul permanent pentru... Nu s-a întrunit?

Așa cum bine știți, ședința Biroului permanent este luni, la ora 14.00. N-am să uit...

Atunci, plenul...

Dacă nu este pe ordinea de zi, se propune introducerea pe ordinea de zi a ceea ce susțineți dumneavoastră.

Păi, da, dar eu am intervenit ieri. Acum ne-ați pus în față un program de săptămâna viitoare. Ieri mi-ați spus că o să discutați în Birou. Nu era mai potrivit să facem asta în plen?

N-avem o problemă, însă aș vrea să trecem cu el prin Biroul permanent, pentru că am nevoie și de avizul liderilor grupurilor parlamentare.

Nu știu... În analiza mea...

Până luni nu se întâmplă nimic.

În analiza mea, cred că ar fi mai potrivit ca declarațiile politice să fie joi, și nu astăzi.

Eu am înțeles. Deja sunt...

Bun... Rămâne pe săptămâna viitoare. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

E în regulă, ținem cont de propunerea dumneavoastră. Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru săptămâna viitoare.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2014 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2011 pentru protecția consumatorilor la încheierea și executarea contractelor privind dobândirea dreptului de folosință pe o perioadă determinată a unuia sau a mai multor spații de cazare, a contractelor pe termen lung privind dobândirea unor beneficii pentru produsele de vacanță, a contractelor de revânzare, precum și a contractelor de schimb – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2014 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2010 privind controlul operațiunilor care fac parte din sistemul de finanțare prin Fondul European de Garantare Agricolă – procedură de urgență;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare și pentru interpretarea unor prevederi legale – procedură de urgență;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscalbugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice;

– Lege pentru modificarea Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor, precum și pentru completarea art. 32 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producției, circulației și comercializării alimentelor;

– Lege privind completarea art. 36 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari;

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Sunt senatorul Mihai Neagu, ales în Colegiul uninominal nr. 4 Suceava.

Vreau să vă informez că, începând cu astăzi, 18 februarie 2015, demisionez din UNPR și voi activa ca independent, susținând platforma Noului Proiect Social Democrat.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Altcineva? Mulțumim frumos.

Intrăm în ordinea de zi.

Punctul 2, secțiunea I, numirea unui judecător al Curții Constituționale a României.

Stimați colegi,

În ședința Biroului permanent din data de 9 februarie 2015, a fost declanșată procedura de numire a unui judecător al Curții Constituționale, ca urmare a scrisorii prin care domnul președinte Augustin Zegrean, președintele Curții Constituționale, a informat Senatul că a încetat mandatul de judecător al domnului Toni Greblă, prin demisie.

În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, candidaturile au fost depuse la Comisia juridică, unde au avut loc ieri și audierile și s-a întocmit raportul.

Vă rog să-mi permiteți să deschid lucrările pentru acest punct, s-o rog pe doamna secretar al Comisiei juridice să prezinte raportul.

Stimați colegi, vă rog să luați loc.

Raportul Comisiei juridice pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună ziua, distinși colegi!

Așa după cum ați precizat, Biroul permanent al Senatului, în ședința din 9 februarie 2015, a hotărât să declanșeze procedurile pentru numirea unui judecător la Curtea Constituțională și a sesizat Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări cu examinarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 143 din Constituția României, art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47 din 1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și de art. 139 din Regulamentul Senatului de către candidații propuși de grupurile parlamentare în vederea numirii pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională, ca urmare a demisiei domnului judecător Toni Greblă.

Propunerile nominale pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională sunt următoarele: domnul Laurențiu Dan, doamna Florina Ruxandra Jipa, doamna Mona Lisa Neagoe, din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna Simona Maya Teodoroiu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

În urma analizării actelor depuse la dosar de către cei patru candidați, membrii Comisiei juridice au constatat că domnul Laurențiu Dan nu are dosarul complet, respectiv lipsesc copii după actele doveditoare ale vechimii în specialitatea juridică, cazierul judiciar și acordul prealabil, potrivit art. 62 din Legea nr. 47/1992, ce cuprinde angajamentul de a demisiona, la data numirii, din orice funcție incompatibilă cu aceea de judecător al Curții Constituționale.

La dezbateri au participat trei dintre candidații propuși, în calitate de invitat, care și-au prezentat activitatea științifică și universitară.

Membrii Comisiei juridice au analizat, în urma expunerilor celor trei candidate, documentele anexate la dosare și prevederile legale, constatând că doamna Florina Ruxandra Jipa, doamna Mona Lisa Neagoe și doamna Simona Maya Teodoroiu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru această funcție, respectiv, pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională, vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau învățământul juridic superior.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

## Există discuții?

## Stimați colegi,

Aș vrea, înainte de a încheia acest punct și a-l supune votului după-amiază, să vă aduc la cunoștință că judecătorul desemnat de noi la Curtea Constituțională trebuie să întrunească cel mai mare număr de voturi din numărul senatorilor României, asta înseamnă din numărul total al senatorilor României. Înseamnă 85, 86 și... 100, dacă va fi. Asta înseamnă – și spun asta pentru toate grupurile parlamentare – o mobilizare pentru ora 16.00 pentru a o desemna dintre cele trei candidate pe cea care va fi pentru o perioadă de patru ani judecător la Curtea Constituțională.

Declar închise dezbaterile pe acest subiect și intrăm, propriu-zis, în ordinea de zi legislativă.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 1 din Legea nr. 49 din 29 iulie 1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război.

## Inițiatorul este prezent?

Nu este.

Din partea Guvernului României, nu am primit încă lista cu reprezentanți ai Guvernului...

Vă rog, microfonul 8.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Este o propunere legislativă care creează și dificultăți în expunere și-n analiză. Este oportun, dar Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, a expus implicațiile unei asemenea inițiative, de dublare, în cadrul comisiei de specialitate. Argumentele au fost aduse, astfel încât comisia de specialitate a dat un raport de respingere.

În consecință, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, în sensul respingerii acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu domnului Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză, și-l rog pe domnul senator Mitu să prezinte raportul comisiei.

Succint, domnule senator, vă rog.

Da, mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au dezbătut propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

În consecință, comisia supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Iovescu. Microfonul 1.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Iarăși sunt surprins că la această inițiativă, care mie mi se pare bună și de bun-simț – impactul financiar este foarte mic. Sunt surprins că inițiatorii nu o susțin în plen. Chiar dacă are aviz negativ, ar fi putut să ne convingă. Pe mine m-au convins de la comisie. Îmi pare că la Comisia pentru drepturilor omului s-a dat aviz negativ, dar propunerea cred că este bună.

Eu aș invita colegii, după-amiază, s-o votăm. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Declar dezbaterile...

Scuzați-mă, vă rog! Domnul senator Motoc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, este o chestiune de recunoaștere a ceea ce au făcut oamenii aceștia în războaiele de apărare a patriei.

Este vorba despre doar câțiva, poate câteva sute de oameni, că sunt veterani de război sau soțiile acestora, care ar mai trebui să beneficieze de niște drepturi.

Ne uităm acum cu interes la ceea ce se întâmplă aici, foarte aproape de granițele României, și de interesul celor care ar putea să fie chemați sub arme pentru a ne apăra la nevoie țara.

Cum ne gândim noi să-i stimulăm pe cei care ar putea să ajungă să apere România pe front? Chiar atât de neînțelegători suntem noi, cei care ne aflăm acum, aici, în Parlament, încât să nu putem să fim de acord cu aceste indemnizații, cu dublarea lor, pentru că este o creștere nesemnificativă, chiar dacă se dublează aceste indemnizații!? Vă rog foarte mult, stimați colegi, să luăm în considerare această propunere legislativă și să votăm pentru dublarea acestor indemnizații care nu au mai fost mărite de prin 2008, dacă nu mă înșel.

Vă rog tare mult să luați în considerare acest lucru.

Mulțumesc tare mult. Alte luări de poziții?

Domnule senator Oprea, vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc că n-ați făcut trimitere că, din partea aceluiași grup, au cerut cuvântul doi reprezentanți.

Eu am terminat, deocamdată. Aștept.

Vă rog. Dacă cifrele solicitate de domnul senator le aveți, vă rog, domnule Ghizdeanu.

Domnul Ghizdeanu. Microfonul 8.

Evident că numărul nu este foarte mare. În acest moment, ele au fost transmise la Ministerul Muncii. Nu le am.

Adresez rugămintea și domnului să înțeleagă, vom transmite cât de repede putem, în câteva zile, toate datele solicitate.

Domnule senator, în cazuri excepționale facem asemenea chestiuni.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Dar în cazul acesta v-aș fi cerut, fiindcă sunt unul dintre cei care plâng durerea părinților și a bunicilor, fiindcă tatăl meu a fost pe câmpul de luptă, așa cum scrie în lege, beneficiarul unui ordin și al unei medalii date de Regele Mihai I. În perioada asta de 25 de ani n-a beneficiat de absolut nimic, luându-i-se și dreptul de a primi 500 de metri pătrați în intravilan sau un hectar în extravilan – nu? –, ajungând și la Pitești și prin toate cele.

Oamenii aceștia sunt acum la 95 de ani. Câți mai sunt, încât dumneavoastră să vă permiteți luxul să spuneți „nu” apărătorilor de neam? Până în Tatra au ajuns pe jos, din Tatra s-au întors pe jos.

Și le aducem acum mulțumirea Parlamentului României! Nu, hotărât!

Este jenant ce faceți!

Mulțumesc.

Domnule senator Durbacă, vă rog. Microfonul 2.

Domnule președinte, sunt convins că domnul reprezentant al Ministerului Finanțelor a analizat această problemă și este în cunoștință de cauză.

De aceea, îl rog, dacă poate, să răspundă la câteva întrebări.

Câți veterani mai sunt în România la ora actuală?

Cât este indemnizația medie la ora actuală a acestor veterani?

Ce reprezintă 50% indemnizație care se preconizează a se da?

Care este motivul adevărat pentru care comisia și dumnealor, de la Finanțe, nu au fost de acord?

Domnule președinte, dacă poate să răspundă dumnealui...

Vă rog.

Nu. Dumneavoastră terminați intervenția și-l lăsăm pe domnul ministru să răspundă...

## **Domnul Eugen Durbacă:**

Astăzi suntem în situația de a adopta sau a nu adopta. Eu mă gândeam că dumneavoastră ați venit pregătit cu această problemă.

Dar, mă rog, la celelalte întrebări... Vă rog.

Care este indemnizația medie?

Domnule senator, domnule senator, o secundă. Aș vrea să puneți toate întrebările pe care le aveți.

Le-am pus.

Să și le noteze ca să poată răspunde. La care poate, la care nu...

Le-am pus. Nu vreau să mai repet. Poftiți, domnule ministru.

Apreciem în consecință.

De asta am vrut să puneți toate întrebările, ca să poată și să răspundă după aceea, la care poate să răspundă. Microfonul 8.

## **Domnul Ion Ghizdeanu:**

Da, ne descurcăm.

Indemnizațiile stabilite... pentru că la acestea avem datele, restul am spus că le transmitem cu celeritate.

Pentru invalizii de război – 296, 264... deci până în 300 de lei. Veteranii de război – 180, văduvele de război la fel.

Acestea ar fi indemnizațiile medii pe categoriile menționate de dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Microfonul 2, vă rog.

## **Domnul Eugen Durbacă:**

Ce reprezintă 50%, indemnizația care se propune a se acorda suplimentar per total?

Domnule Grapă, sunteți al șaptelea înscris pe ordinea de zi. Luați loc, până la ordine... până epuizează toți șapte... Vă rog.

## **Domnul Ion Ghizdeanu:**

Deși numărul de beneficiari... este dificil... Dacă sunteți de acord, în faza asta, cu o sumă aproximativă și să primiți răspunsul exact... Se pare că influența lunară ar fi de 250 de milioane de lei.

Dar vi le transmitem toate cu detaliile... și răspundem cu celeritate la întrebări.

## **Domnul Ion Popa:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Îmi permit să-i dau o mână de ajutor reprezentantului Guvernului și să-i comunic care sunt sumele.

În prezent, cuantumul lunar al indemnizației este reglementat prin dispozițiile art. 1, Legea nr. 49/1991, așa cum au fost modificate prin Legea nr. 205/2008, și diferă, în raport cu calitatea beneficiarului, astfel: 148 de lei pentru marii mutilați și cei încadrați în gradul I de invaliditate; 132 de lei pentru cei încadrați în gradul II de invaliditate; 112 lei, lunar, pentru cei încadrați în gradul III de invaliditate și 92 de lei, lunar, pentru veteranii de război. De asemenea, tot 92 de lei, lunar, pentru văduvele de război, care nu s-au recăsătorit.

Deci, pentru a ajunge la suma pe care a enunțat-o distinsul reprezentant al Guvernului, ar însemna că am avea un milion de mari mutilați și încadrați în gradul I de invaliditate și încă un milion în gradul II de invaliditate, ceea ce nu poate fi adevărat.

Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Ceea ce... E jenant că dumnealui s-a prezentat în Senat fără să fie pregătit. Nu știu ce funcție are dumnealui în minister, dar la întrebările pe care le-am pus cred că nu a venit pregătit, a venit doar ca să se prezinte în Senat.

Rugămintea la dumneavoastră și la cei care conduc Senatul, pe viitor, când mai e câte un reprezentant al unui minister, să vină pregătit, pentru că noi adoptăm legi, nu aprobăm...

Dacă vine o persoană total nepregătită, doar să facă act de prezență, nu este în regulă totuși. E jenant și pentru el, și pentru noi, care suntem în sală.

Și am mai întrebat, în final, de ce, având în vedere că este o sumă atât de mică – 200 de milioane, este puțin, e mică –, care este motivul de nu... A dat raport de respingere. De ce? Pentru că e o sumă mică.

Raportul îl prezintă comisia, nu-l prezintă...

Domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză, este colegul venit.

## Chiar de Prognoză.

Dacă a venit să prezinte aici, trebuia să știe și să se intereseze care este motivul pentru care o sumă atât de mică nu se poate acorda unor veterani de război, pentru că mai sunt puțini în țară, dacă mai sunt câteva mii. E păcat.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Domnule senator Popa, vă rog.

Domnule senator Grigoraș, vă rog, microfonul 2.

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Nu-i mai dați cuvântul.

Vă dăm cuvântul la final.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Colegii anteriori, care au luat cuvântul, mi-au luat anumite întrebări de la gură, cum se spune.

Vin cu niște precizări. Prin noua inițiativă, se urmărește doar mărirea cuantumului la veteranii de război. Deci nu și la văduve sau la urmași. Or, veterani de război au mai rămas, la nivel național, 2-3 mii cel mult.

Deci suma pe care reprezentantul Guvernului ne-a spus-o, de 250 de milioane... Nu este nevoie de o așa de mare sumă. Este mult mai mică și îndemn colegii, distinșii mei colegi, să voteze pentru a face o reparație morală. Acești veterani de război, puțini la număr, mai au de trăit doar câțiva ani. Așa cum spunea și domnul senator Oprea, ei au vârsta în jur de 95 de ani.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc și eu.

Doamna senator Anghel, vă rog. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea să încep cu a le săruta mâna acestor veterani, acestor oameni care n-au ținut la viața lor, ci au iubit pământul patriei mai mult sau deasupra propriilor lor interese.

Faptul că noi, acum, copii, nepoți, strănepoți ai acestor oameni, nu-i vedem, nu-i auzim, îi ignorăm, mai mult, ne batem joc de ei... 132. Ce înseamnă? Un milion trei sute. Ce înseamnă un milion trei sute în ziua de astăzi? 130 de lei... Ieri, s-a întâmplat cu Ministerul de Finanțe. Au fost două întrebări la care n-au știut răspuns.

Astăzi, iar, nu au studiu de impact. Chiar își bat joc de noi?

Este normal să votăm în cunoștință de cauză. Votăm și cu sufletul. Pentru veterani votăm din inimă și cu sufletul și voi vota legea aceasta, inițiativa aceasta, dar este normal să avem un studiu de impact. De la comisie, de la minister... Nimeni nu spune lucrurile astea.

Este o superficialitate fantastică și nu este normal.

Mulțumesc.

Domnule senator Barbu, vă rog. Microfonul central.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Este și trist, dar și plăcut pentru mine să vorbesc în calitate de nepot al unui erou căzut în Primul Război Mondial – bunicul meu, Dumnezeu să-l odihnească! – și al unui veteran de război în Al Doilea Război Mondial – tatăl meu, Dumnezeu să-l odihnească și pe el!

Pe mine mă surprinde faptul că, așa cum a precizat doamna senator Anghel, fiind vorba de o sumă extrem, ridicol de mică în raport cu ce se întâmplă cu puterea de cumpărare a românilor și fiind vorba de o lege care se adresează sau care are ca destinatari câteva mii de bătrâni extrem, extrem de necăjiți, majoritatea dintre ei... Noi nu votăm aici dacă da sau nu. Problema, din punctul meu de vedere, ar fi cât de repede apăsăm pe butonul 1 și, apoi, pe butonul 4, din respect pentru acești oameni pentru care România niciodată, niciodată nu a făcut cât trebuie.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Iovescu. Urmează domnul senator Pașcan, domnul senator Badea. Vă rog.

Mă bucur că s-au încins discuțiile!

Sigur că nu puteam să refuzăm o asemenea inițiativă, s-o respingem, fără măcar să discutăm.

Eu sper să nu rămânem la ora 16.00 doar la nivel de discuții și să luăm aminte, cum spunea colegul meu, Tudor Barbu, să votăm 1–4.

Vreau să vă spun că și sursa de finanțare va reveni.

De curând, ieri, am avut în Comisia pentru drepturile omului inițiative pentru revoluționari.

Voi fi împotriva măririlor și drepturilor. Doar cei care au fost răniți și au suferit fizic de pe urma revoluției vor primi, după părerea mea, și cred că asta va fi și în plen. Deci vor fi niște sume la care nici nu v-ați gândit, că, la un moment dat, Parlamentul ăsta nu va mai vota drepturile revoluționarilor și se va înclina mai mult asupra veteranilor de război ca să primească drepturi, nu revoluționarii care se laudă că au făcut revoluția. Revoluția am făcut-o noi, toți românii!

Și eu am fost în stradă în 19, în Lugoj, și nu sunt revoluționar.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult. Domnule senator Pașcan. Microfonul 1.

## Domnule președinte,

## Distinși colegi,

Eu cred că în societatea românească, într-un fel sau altul, trebuie să ne gândim și la echitate și, dacă indemnizația unui revoluționar este peste 2.000 de lei și noi discutăm de asemenea sume derizorii, ca indemnizații, pentru acești veterani de război la două sute și... de lei, este de-a dreptul rușinos și strigător la cer.

Doar pentru că acești oameni sunt în vârstă, doar pentru că nu sunt la fel de vocali, doar pentru că nu are cine să se bată pentru drepturile lor, la fel cum o fac revoluționarii, mi se pare absolut inechitabil și rușinos pentru noi că discutăm atât de mult pe sume atât de derizorii.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Badea – același microfon 1 –, vă rog.

## Dragi colegi,

Această măsură pe care noi am propus-o se va putea aplica și pentru veteranii Armatei române, care trăiesc acum în Basarabia și în nordul Bucovinei.

Lor chiar că nu ai ce să le spui, în momentul în care una dintre puținele lor surse de trai este această mică indemnizație.

Vreau să vă spun că, la cabinetul parlamentar de la Chișinău, a venit un veteran de război – avea 94 de ani –, care mi-a spus că a luptat – s-a născut în România –, când Basarabia era parte a României, a luptat pentru România în Al Doilea Război Mondial și voia, la sfârșitul vieții lui, să-și poată redobândi cetățenia și să intre în drepturi depline.

Ce le putem spune acestor oameni? Ce le oferă lor România? Ce le oferă lor dreptul de cetățean român, dacă nici măcar o sumă infimă nu se poate adăuga la indemnizația lor? Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Popa, vă rog. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Noi, prin votul nostru, prin legile pe care le votăm, trebuie să facem dreptate.

Acesta este un caz de nedreptate, de inechitate, și este atât de evident, încât nu putem să nu votăm o asemenea lege, dar – și vreau să aduc pe această cale o rugăminte acestui for legislativ – trebuie să facem o lege a recunoștinței pentru toate categoriile: de la deportați, până la deținuți politici, toți cei care au suferit pentru țara aceasta, de la revoluționari și până la veteranii de război. Cei care s-au sacrificat, cei care au suferit, trebuie să fie recompensați, trebuie să manifestăm recunoștința noastră.

În modul acesta, cu zece legi, care fiecare are câte o altă reglementare, există o nedreptate evidentă și măcar acum să reparăm o parte din această nedreptate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Ion Luchian. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin natura profesiei, sunt urolog, mă întâlnesc cu acești pacienți – puțini în Prahova –, pentru că profesia înseamnă gerontopatologie, și vreau să vă spun că, de multe ori, m-au întrebat: „Domnule senator, ce se întâmplă cu indemnizațiile noastre?”

Vreau să vă spun că bieții oameni au niște haine ponosite, dar îngrijite, însă au medalia în piept primită pe câmpul de luptă sau cu alte ocazii.

Eu cred că nu trebuie să facem o comparație între ce se întâmplă cu revoluționarii, care primesc 2.000 de lei, și cu veteranii. Nu trebuie să luăm de la revoluționari sau de la cei care au dreptul să primească o indemnizație așa mare, ci trebuie să aducem aceste indemnizații atât de modeste, măcar să nu-i jignim cu puținii bani pe care-i dăm.

O să votez această inițiativă și cred că toată lumea o să facă același lucru.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Din păcate, au rămas tot mai puțini printre noi și discuția de astăzi cred că nu ne onorează.

Dacă acum ne oprim noi la... nu știu câte milioane pot să fie... Pot să fie și 250 de milioane...

Nu știu, nici nu vreau să discut despre aspectele astea strict tehnice. Vorbesc de discuție, ca principiu.

Toți... Nu am văzut un politician, când e la o emisiune de televiziune sau într-un platou, să nu fie mare susținător al acestei idei: că se face dreptate, că douăzeci și ceva de ani nu a fost dreptate, dar poate e momentul astăzi s-o facem.

Eu cred că nici nu are rost să prelungim discuțiile. La ora 16.00 sau la cât intră la vot, grupul nostru votează.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc tare mult.

Declar dezbaterile pe acest proiect...

Pe proiect? Da, da, da, pe proiect, pe acest proiect? Vă rog.

Doar 30 de secunde, procedură. Și puteam să invoc și dreptul la replică, pentru că mi s-a pronunțat numele.

Nu este nici echitabil, nici moral, nici corect să discutăm proiectul acesta legislativ – și-l felicit pe domnul Sârbu pentru poziția pe care a luat-o, în numele Grupului parlamentar al PSD – în contradicție, în comparație, în antiteză cu proiectul de lege privind revoluționarii.

Procedural, este greșit. Și cei care au uitat, domnule Iovescu – și vă rog să nu apelați la dreptul la replică, aveți ținuta și eleganța morală să nu apelați la dreptul la replică..., dacă nu erau revoluționarii autentici, ăia, puțini și ei la număr, nu erați aici, domnule Iovescu.

Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise. Vot astăzi, la ora 16.00.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii. Inițiatorii nu sunt.

Din partea Guvernului României, domnul ministru, secretar de stat, Codrin Scutaru.

Domnule ministru, aveți cuvântul. Microfonul 9.

## **Domnul Teodor Codrin Scutaru** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Muncii și Guvernul României nu susțin raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului, pentru că au fost eliminate majoritatea articolelor din inițiativa legislativă, iar modificarea care se aduce prin art. 105 alin. (1) lit. a) nu aduce nicio îmbunătățire semnificativă legii.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, vă rog. Microfonul 7. Domnul senator Mitu.

## Mulțumesc.

Membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât în plenul ședinței, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale? Nu sunt.

Declar închise dezbaterile generale. Vot astăzi, ora 16.00. Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 380/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul de pensii publice.

Inițiatorii sunt? Nu sunt.

Din partea Guvernului României, domnul ministru Scutaru, vă rog. Microfonul 9.

## Vă mulțumesc.

Soluția propusă are în vedere ca perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I de muncă mai mici de 6 ani să poată fi asimilate stagiului de cotizare realizat în condiții deosebite și, prin cumulare cu perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a II-a de muncă, persoanele în cauză să poată beneficia de reducerea prevăzută la art. 55 alin. (1) lit. a) tabelul 1 din Legea nr. 163/2010.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice susține doar reformularea art. 158 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 în forma prezentată mai sus.

În consecință, Ministerul Muncii și Guvernul nu susțin prezenta inițiativă legislativă. Mulțumesc.

cu cel european. Implementarea principiului general al evitării încrederii excesive în ratingului de credit pentru pilonul II este o măsură prudențială.

Este utilă abordarea legislativă și la nivelul Legii nr. 411/2004, astfel încât investirea activelor fondurilor de pensii administrate privat să nu se bazeze în mod exclusiv pe ratingurile de credit emise de agențiile de rating, completarea art. 23 vizând siguranța investirii activelor fondului de pensii private.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii și Guvernul României susțin prezentul proiect de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Mitu, comisia!

## Mulțumesc.

În cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială s-a luat în dezbatere... și având în vedere faptul că actul normativ vizează transpunerea legislației europene în legislația internă, membrii Comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a proiectului de lege.

Mulțumesc. Comisia, vă rog. Domnul senator Mitu.

## Mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

În consecință, supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a proiectului.

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Declar închise... Vot astăzi, ora 16.00.

Înainte de a trece la următorul punct al ordinii de zi, vă rog să-mi permiteți, în numele dumneavoastră, s-o felicit pe doamna senator Miron, care astăzi împlinește o frumoasă vârstă _. (Aplauze.)_

Punctul 4, Proiectul de lege pentru completarea art. 84 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative și a art. 23 alin. (1) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat.

Există inițiatori?

Nu sunt.

Din partea Guvernului, domnule ministru Scutaru, vă rog.

În domeniul pensiilor private, procesul de reglementare are în vedere asigurarea unui cadru legal, solid și armonizat

Mulțumesc.

Dezbateri generale, dacă există. Nu există.

Le declar închise.

Vot astăzi, ora 16.00.

Punctul 5, Proiectul de lege privind administratorii de fonduri de investiții alternative.

Din partea Guvernului României, domnul Ion Ghizdeanu. Vă rog.

Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al acestui proiect de lege îl reprezintă transpunerea în legislația națională a Directivei Parlamentului European și Consiliului privind administratorii fondurilor de investiții alternative și de modificare a autorizării și supravegherii acestor administratori.

Adoptarea actului normativ are impact asupra domeniului pieței de capital. Va crește interesul și se apreciază creșterea investitorilor și a numărului de deținători de titluri de participare. Se facilitează accesul investitorilor din România la instrumente financiare existente pe piețele de capital din statele membre.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține și adresează rugămintea de a fi adoptat...

Aș vrea doar o mențiune.

Susținem raportul de admitere, fără amendamente, al comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Comisia de specialitate?! Vă rog.

Domnul senator Arcaș, președintele Comisiei pentru buget.

Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil asupra proiectului de lege. Comisia economică, industrii și servicii a transmis, de asemenea, aviz favorabil.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot astăzi, ora 16.00.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 87 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului, domnul ministru Scutaru. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 87 din Legea nr. 263/2010 are ca obiect de reglementare prelungirea perioadei de acordare a pensiei de urmaș pentru soțul supraviețuitor. În cazul soțului supraviețuitor, aflat în ipoteza art. 87, pensia de urmaș este condiționată de vârstă și de durata căsătoriei.

În prezent, echilibrul dintre sustenabilitatea financiară și acordarea unor pensii adecvate necesităților reale ale pensionarilor se află sub o presiune suplimentară, exercitată de perioada de criză financiară și economică, soluțiile vizând, mai ales, restrângerea cheltuielilor bugetare.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii și Guvernul României nu susțin prezenta propunere legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnul senator Mitu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere propunerea legislativă luând în calcul sprijinirea familiilor aflate în dificultate după decesul unui părinte. În aceste situații, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere.

În consecință, supunem, spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a propunerii legislative.

Mulțumesc, domnule senator. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot astăzi, ora 16.00.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 169 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Din partea Guvernului României, domnul ministru Scutaru, vă rog. Microfonul 9.

Vă mulțumesc. Domnule președinte,

Această categorie importantă de persoane a beneficiat de un cuantum al pensiei mai mare chiar la data stabilirii dreptului, conform Legii nr. 19/2000 sau, după caz, de la data recalculării dreptului de pensie în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005.

Majorarea punctajelor pentru aceste persoane ar fi discriminatorie față de pensionarii care s-au aflat în aceeași situație, dar în cazul cărora la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat stagiul complet de cotizare prevăzut de lege mai mare decât cel prevăzut de actele normative cu caracter special.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii și Guvernul României nu susțin prezenta propunere legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule ministru.

Comisia de specialitate, domnul senator Mitu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au luat în dezbatere propunerea legislativă și, având în vedere că persoanele vizate de propunerea legislativă au beneficiat în decursul timpului și de alte beneficii pentru reducerea stagiului de cotizare, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

În consecință, supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Domnul Oprea.

## Iertați-mă! Vă rog.

O să primesc observați la sfârșitul ședinței, dar, ce să fac? Nimeni nu-i perfect, în afară de Dumnezeu...

Dar nu știu de la cine veți primi observații!?

Pe mine mă surprinde punctul de vedere al colegilor de la PSD, fiindcă, printre inițiatori, văd un nume pe care eu îl stimez. Este vorba de domnul Ștefan Viorel, care este președintele Comisiei de buget, dacă nu mă înșală... la Camera Deputaților.

Cum credeți că un astfel de om poate să vină cu propuneri care n-au suport legal?

## Mulțumesc.

Alte puncte de vedere nu sunt. Declar dezbaterile generale închise. Vot astăzi, ora 16.00.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103 din 14 noiembrie 2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Inițiatorii nefiind prezenți, îl rog pe domnul Ion Ghizdeanu să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Față de situația anterioară și a discutării acestei propuneri legislative, semnalam că în data de 22 septembrie 2014, deci evident către sfârșit, a și apărut, s-a aprobat, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare și pentru modificarea unor acte normative prin care se abrogă lit. k) de la art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 și, ca urmare, în prezent, se asigură plata indemnizațiilor de merit în funcție de salariul de bază minim pe țară, actualizat.

Și reglementarea există în prezent. Da?

Da.

Bine. Mulțumesc. Dezbateri generale închise. Vot astăzi, ora 16.00.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea doar să menționez că principiul asigurării plății indemnizației de merit în funcție de salariul de bază minim pe țară a fost instituit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58 din septembrie 2014 și, ca urmare, considerăm că acest proiect legislativ, această propunere legislativă, nu mai are obiect.

Menționăm că raportul comisiei a fost făcut anterior acestuia și, din acest punct de vedere, nu imputăm comisiei de specialitate, nu ne exprimăm dezacordul asupra raportului, pentru că nu a ținut cont de noua prevedere legislativă.

Am înțeles.

Domnule senator Mitu, totuși, poziția comisiei față de noua turnură pe care o prezintă domnul președinte.

La ce punct?

8. Punctul 8.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Domnul Dumitru Oprea, procedură.

Nu pot să-l refuz pe domnul Oprea niciodată. Vă rog – microfonul central.

De asta am și insistat să prezinte încă o dată poziția.

Ordonanța produce efect de îndată ce apare în Monitorul Oficial, dar cadrul legal de bază, influențat de ordonanță, rămâne. Colegii se adresează statutului de permanență, fiindcă ordonanța cu pricina nu a devenit printr-un proiect de lege...

Încă...

...lege.

## Mulțumesc.

Punctul 9, Propunerea legislativă – Legea meșteșugarilor artizani.

Inițiatorii nu sunt.

Din partea Guvernului României, domnul Mihai Albulescu. Este, da? Microfonul 8. Vă rog.

La punctul 8, da.

Raportul comisiei este unul de admitere, domnule președinte. Comisia a luat în dezbatere propunerea legislativă și a adoptat, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere.

Supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere a propunerii legislative.

Domnule Ghizdeanu, mai prezentați o dată punctul de vedere al Guvernului, vă rog. Pe scurt.

## **Domnul Mihai Adrian Albulescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă. Au fost transmise niște amendamente, nu au fost preluate, în final. Ministerul Energiei, acum, nu susține această propunere legislativă.

Mulțumesc. Comisia. Domnul senator Mitu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au dezbătut propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, însoțit de amendamentele respinse.

Mulțumesc. Stimați colegi,

Declar dezbaterile generale deschise.

Autorii amendamentelor respinse le susțin în plen?

Dacă nu le susțin și nu există alte dezbateri generale, le declar închise.

Votul astăzi, ora 16.00.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru constituirea, organizarea și funcționarea Corpului Experților și Evaluatorilor Tehnici Auto din România.

Inițiatorul nu este.

Din partea Guvernului României, domnul Dragoș Titea, vă rog.

Microfonul 9.

## **Domnul Virgil Dragoș Titea** _– secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul României nu susține promovarea Propunerii legislative pentru constituirea, organizarea și funcționarea Corpului Experților și Evaluatorilor Tehnici Auto din România.

Mulțumesc. Comisia, vă rog. Domnul senator Fifor, prezent? Raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 24.06.2014, membrii Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru transporturi și energie supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Punctul 10 va fi supus plenului Senatului pentru vot, astăzi, ora 16.00.

Punctul 11, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2014 pentru prorogarea unor termene privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea facilităților la transport pentru anumite categorii de persoane.

Din partea Guvernului României, domnul ministru Titea, vă rog. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin promovarea acestui act normativ, se urmărește asigurarea în continuare a facilităților la transportul pentru persoane îndreptățite până la emiterea în totalitate a cardurilor de sănătate, prin utilizarea în această perioadă a tichetelor de călătorie gratuite sau a taloanelor speciale de călătorie.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul președinte Fifor, vă rog.

În ședința din 27.01.2015, membrii Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru transporturi și energie supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Declar...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul Oprea.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnul Oprea. Vă rog.

Stați mai atenți cu domnul Oprea, ca să nu mai primesc observații.

De fapt, invocarea acelor carduri de sănătate ca subiect principal pentru prorogarea unor termene prevăzute în lege este a nu știu câta oară... dacă ați fost atenți, și în mandatul trecut, și în mandatul acesta, „oamenii puternici” – luați cu ghilimelele de rigoare – controlează sistemul și nu au nevoie de perfecțiune în a fi urmăriți cei care prestează astfel de activități și care mai trebuie să și contribuie la bugetul de stat.

Deci este o piață un pic discutabilă care are termen prorogat. Astăzi.

Mulțumesc. Declar dezbaterile generale închise. Vot astăzi, ora 16.00. Punctul 12, Propunerea legislativă privind decuplarea consumului de energie de creșterea economică a țării.

Inițiatorul este? Nu este.

Guvernul României este reprezentat de domnul Albulescu.

Domnule ministru, poziția Guvernului. Vă rog. Microfonul 8.

Mulțumesc.

Dezbaterile generale le declar închise. Vot, astăzi, ora 16.00.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiator?

## Mulțumesc.

Având în vedere că această propunere a fost inclusă în Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, promovată în Monitorul Oficial al României, Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Președintele comisiei de specialitate. Vă rog.

În ședința din 26 noiembrie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere. Comisia pentru transporturi și energie supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu avem.

Guvernul României este reprezentat de domnul ministru Vulcănescu.

Domnule ministru – microfonul 9 –, aveți cuvântul.

**Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține propunerea legislativă, întrucât, potrivit dispozițiilor Legii nr. 95/2006, toate femeile însărcinate și lăuzele, dacă nu au venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe țară, beneficiază de asigurare, fără plata contribuției. Prin urmare, au acces la toate serviciile furnizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, în mod echitabil și nediscriminatoriu.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dezbateri generale.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Doamna Cristiana Anghel.

Doamna Anghel, vă rog. Microfonul 3.

O întrebare pentru reprezentantul Guvernului. Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru reprezentantul Guvernului.

A fost integrată în legea respectivă exact așa cum este propunerea domnului Ghișe sau sub o formă modificată?

Așa cum a fost propunerea domnului Ghișe. Era vorba despre o agenție pentru eficiență... A fost preluată. Cum a zis domnul Ghiță...

## Mulțumesc și eu.

Domnul senator Ion Luchian, președintele comisiei de specialitate. Vă rog. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 9.09.2014, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 213 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 95/2006, femeile însărcinate și lăuzele, dacă nu au venit sau au venituri sub salariul de bază minim pe economie, beneficiază de gratuitate.

Astfel încât Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului raportul de respingere a propunerii legislative. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale. Nu?

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul președinte Luchian.

Ghișe.

Ghișe.

A! Domnule Luchian, vă rog – microfonul central –, pentru dezbateri generale.

Domnule doctor, nu se poate...

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este adevărat că domnul deputat, care a venit cu propunerea legislativă, aduce în discuție o problemă care este reală, și anume că femeile însărcinate... mama... gravida... primește îngrijiri gratuite dacă este în legătură cu evoluția sarcinii, și mă refer la femeile care plătesc contribuția pentru sănătate.

Un alt paragraf spune că femeile care nu sunt asigurate, pe de o parte, sau cele care au un venit sub salariul minim pe economie au dreptul la toate îngrijirile. Aici este o mică discriminare pe care noi trebuie să o avem în vedere și să o corectăm.

Noi am respins proiectul de lege al domnului deputat, pentru că intervenea o altă sursă de finanțare decât cea care este prinsă în Legea nr. 95/2006.

Așa încât va trebui să luăm în discuție, sau poate la Camera Deputaților, să poată fi corectată această mică discriminare.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Nu sunt alte puncte de vedere. Declar închise dezbaterile generale. Vot, astăzi, ora 16.00.

Punctul 14, Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatori?

Nu.

Domnul ministru Vulcănescu, poziția Guvernului... Este?

A! Trebuia să vă anunțați, îmi pare rău.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Todirașcu Valeriu.

Domnul senator Todirașcu. Nicio problemă. Microfonul 5, vă rog, prezentați-vă inițiativa, pe scurt.

## **Domnul Valeriu Todirașcu:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Colegiul Medicilor funcționează în baza Legii reformei sănătății, prin care atribuțiile și responsabilitățile sale sunt – alături de cele ale Ministerului Sănătății și Casei de Asigurări – și trebuie să fie în slujba exclusivă a interesului public.

Cu alte cuvinte, această organizație nu trebuie să fie nici un sindicat al medicilor, nici un patronat, nici o altă formă de organizare, doar un organism similar cu autoritatea statului care urmărește interesul public.

Existența Colegiului Medicilor este importantă și necesară pentru societate, atâta timp cât activitatea acestuia este exercitată în interesul cetățenilor, în postura lor de pacienți.

Orice cenzurare legitimă de către Parlament a funcționării Colegiului Medicilor ar trebui să întărească și să crească acest rol. Cu toate acestea, activitatea Colegiului Medicilor a fost confiscată în prezent de un grup de interese, care l-a transformat într-un sindicat al medicilor certați cu legea.

## Iată câteva fapte.

Prin lobby-ul exercitat de Colegiul Medicilor în cadrul Ministerului Sănătății și al Parlamentului din legislatura anterioară, s-a reușit reformularea art. 4 din Legea sănătății prin care scopul funcționării Colegiului Medicilor a fost deturnat către autoreglementarea profesiei medicale, fără legătură cu interesele societății în ansamblu.

Ulterior, și tot cu sprijinul Ministerului Sănătății și al Parlamentului din această legislatură, Colegiul Medicilor a reușit modificarea art. 375 din Legea sănătății, prin care a obținut pentru medici privilegii mai mari decât cele pe care le au în prezent magistrații, extrăgând medicii care lucrează în domeniul public de sub prevederile Codului penal aplicabile funcționarilor publici, fără legătură cu interesele societății în ansamblu. Astfel, medicii certați cu legea, pentru că nu mai sunt considerați funcționari publici, nu mai sunt pasibili de pedepse penale atunci când iau bani de la pacienți pentru a-i opera înaintea altora sau pentru a-i pensiona medical. În mod nejustificat, acei bani nu mai sunt considerați mită. Atunci când compromit interesele justiției, prin falsificarea unor diagnostice de boală gravă, favorizând eliberarea unor deținuți, atunci când sustrag sau distrug evidențele medicale, pentru a nu mai fi învinuiți într-un proces de malpraxis, sau atunci când folosesc fondurile publice în mod fraudulos pentru cabinetele lor private...

Aș vrea să sintetizați, domnule senator.

Da. Mai sunt două afirmații pe care vreau să le fac.

Vă rog.

În acest mod, conducerea – organizarea – Colegiului Medicilor, fiind nedemocratică, ilegitimă și cu vicii mari privind integritatea, a făcut posibilă abandonarea protejării interesului public, fiind compromisă inclusiv prin faptul că păstrează la conducerea sa un cetățean condamnat definitiv pentru conflict de interese și cercetat penal de către DNA pentru abuz în serviciu. Atitudinea conducerii actuale a Colegiului Medicilor de mimare a preocupării în cazul Astărăstoae reprezintă o dovadă a abandonării protejării interesului public de către întreaga conducere a Colegiului Medicilor.

Mulțumesc mult.

În momentul în care opinia publică va înțelege monstruozitatea...

Mulțumesc.

...activității actuale a Colegiului Medicilor, care promovează privilegii pentru medicii certați cu legea, conflictul dintre Colegiul Medicilor și restul medicilor cinstiți, și al pacienților, și al societății în ansamblu se va adânci la cote incendiare.

Domnule senator!

Ultima propoziție.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Ați avut de mai multe ori ultima. Sigur, bănuiesc că este îndreptățită susținerea dumneavoastră! O să o supunem dezbaterii colegilor. Anumite aspecte însă – și permiteți-mi să fac această observație din experiență, una dintre cele mai mari care există – țin de declarații politice.

Haideți, vă rog frumos, terminați susținerea!

Inițiativa legislativă pe care o susțin astăzi este necesară pentru a îmbunătăți actuala Lege a funcționării Colegiului Medicilor, care propune, în fond, redefinirea obiectului funcționării Colegiului Medicilor – în slujba interesului public –, democratizarea acestei organizații, depolitizarea ei, extinderea integrității funcționarilor care lucrează acolo, legitimitatea funcționarilor aflați la conducere și creșterea atribuțiilor de supraveghere și control asupra pregătirii...

Mulțumesc tare mult.

...și eticii profesionale a medicilor.

Vă invit să analizați oportunitatea susținerii acestei inițiative.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Poziția Guvernului față de inițiativa domnului senator Todirașcu.

Vă rog, domnule ministru. Vă rog. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă propune modificări majore de structură și atribuții ale Colegiului Medicilor din România, aspecte care vor avea un impact negativ asupra activității de autorizare, control și supraveghere a profesiei de medic. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul nu susține adoptarea prezentei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea comisiei de specialitate, președintele acesteia. Vă rog, domnule senator.

În ședința din 9 decembrie 2014, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, întrucât inițiativa propune modificările pe care le spunea și domnul ministru, astfel încât comisia propune plenului spre dezbatere raportul de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale?

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul Luchian.

Domnul senator Luchian. Urmează domnul senator Iovescu.

Vă rog – microfonul central –, domnule Luchian, sunteți mai aproape.

Sigur, eu vin să vă aduc la cunoștință dumneavoastră, domnilor senatori și doamnelor senatori, stimați colegi, niște lucruri pe care noi oricum le-am discutat în Comisia pentru sănătate publică, le-am dezbătut, motiv pentru care, cu majoritate de voturi, am respins propunerea legislativă, această propunere legislativă.

Fără discuție că va trebui să umblăm la Legea de înființare a Colegiului Medicilor, de modificare a Legii nr. 95/2006, dar nu în forma propusă de colegul meu. Vreau să vă aduc la cunoștință și să-i spun și Domniei Sale că, în momentul de față, cu toate modificările care s-au făcut la lege, medicul este considerat funcționar public și răspunde pentru luarea de mită, atunci când este cazul.

Fără discuție că este important ca această lege a Colegiului Medicilor să fie în interesul pacienților, dar trebuie să fie și în interesul tuturor actorilor care activează în acest domeniu, adică, fiind o asociație profesională, evident că trebuie să aibă în vedere și drepturile, și apărarea medicilor.

Așa încât eu cred că, împreună cu Domnia Sa, care este inițiator, cu dumneavoastră toți, o să venim cu un alt proiect legislativ pe care o să vi-l supunem dezbaterii.

În legătură cu acapararea Colegiului de către cadre universitare, aș putea spune că este posibil acest lucru într-un oraș care are universități, dar pe tot teritoriul României, în cea mai mare parte a județelor, colegiile sunt conduse chiar de medicii de familie, așa încât nu cred că putem să aducem o astfel de acuzație privind conducerea Colegiului Medicilor. Iar politizarea acestuia nu se poate face, pentru că am participat la foarte multe ședințe ale Colegiului Medicilor – adunare pentru alegeri –, cine a venit, s-a votat, s-a impus. Dacă nu au venit... Poate că va trebui, așa cum a fost o propunere și pentru alegerile naționale, ca votul să fie obligatoriu pentru medici și atunci lucrurile se vor schimba. Dar atâta timp cât Parlamentul nu este ales prin vot obligatoriu, nici la Colegiul Medicilor nu se poate impune acest lucru.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Eu am luat – cum firesc este – toată susținerea inițiatorului ca expunere de motive la un proiect de lege – și cred că și colegii noștri.

Domnul senator Iovescu. Microfonul 1.

Dacă ați avut discuție, felicitări! Lucrurile astea trebuie, împreună cu reprezentanții profesiilor liberale, să fie discutate. Altfel, sunt șocat aici că jurământul lui Hipocrate dăinuie peste vremuri, iar ceea ce fac medicii români, care mai rămân în țară, este atât de șubred prin prisma unora.

Eu cred că discuția cu dumnealor este o inițiativă bine-venită.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând, ar fi intervenția mai mult pe procedură. Nu mi se pare corect, cu tot respectul pentru dumneavoastră, chiar vă stimez în poziția în care sunteți acolo și cum conduceți, dar nu mi se pare deloc corect să limitați timpul inițiatorului. Nu limităm timpul Guvernului, nu limităm...

Mai greșesc și eu. Ce să fac? Mai greșesc și eu.

Nu... Oamenii au muncit... Și mie mi-a fost luat acest drept și... Astăzi discutam cu domnul Sârbu ce bine era dacă acea inițiativă era analizată și se adopta acum și...

Bine, mai am o șansă la Camera Deputaților.

Revenind la ordinea de zi, la ceea ce ați spus, mă bucur că domnul coleg, domnul senator...

Todirașcu.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

...care este și doctor, și are o poziție în comisie, totuși vine la microfon și își spune poziția din punct de profesional...

Și la punctul anterior aș fi vrut să intervin, dar a intervenit domnul doctor. Chiar trebuie făcut ceva cu femeile gravide... Este foarte important. Este foarte important să intervii, să previi. Acidul folic, de exemplu, este un nimic și, dacă nu se dă la gravide... Și mulți nu știu. Sunt multe lucruri pe care mă bucur că domnul doctor le-a subliniat aici, dar n-aș vrea să rămână la nivel de discuții. Chiar să faceți și ceea ce ați spus la punctul anterior, și ceea ce ați spus la punctul acesta. Să nu rămână doar vorbe.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnule senator Oprea, vă rog.

Am trecut la un alt punct. Totuși, acesta este un proiect al colegului nostru Todirașcu vizând poziția față de Colegiul Medicilor.

N-aș fi luat cuvântul, pentru că sunt total de acord cu discuțiile revoluționare, dar și ieri, referindu-mă la domenii ce reprezintă profesii liberale nereglementate din exterior, sunt autoreglementate de Corpul Experților Contabili, de Ordinul Arhitecților, de Colegiul Medicilor, dumnealor au prioritate absolută. Și m-am uitat și în cazul acesta dacă dumneavoastră ați purtat o discuție cu Colegiul Medicilor, invocând profesia liberală reprezentată de dumnealor.

Mulțumesc.

Domnul senator Florian Popa. Microfonul 3.

De la început trebuie să spun că voi susține poziția Comisiei pentru sănătate, din care fac parte, și îl asigur pe domnul senator Oprea că în discuția care a avut loc la comisie au participat și reprezentanți ai Colegiului, și poziția comisiei a fost, după cum s-a auzit, împotriva acestei inițiative.

Eu consider că domnul senator Todirașcu a atacat o temă importantă, care își va găsi loc în viitor sau chiar în viitorul apropiat, să modifice unele din aspectele regulamentului Colegiului Medicilor, dar sunt câteva elemente pe care le-a exprimat, care, după părerea mea, sunt neconforme cu realitatea.

Am discutat aici, în plenul Senatului, cu puțin timp în urmă, despre condiția medicului și a profesiei medicale. După cum vă aduceți aminte, un vot important al Senatului a fost că medicul nu poate fi asemănat funcționarului public, pentru că nu este funcționar public.

Legea a fost semnată de domnul președinte Băsescu și a apărut în Monitorul Oficial. Nimic nu s-a schimbat însă pentru că – poate doamna Cristiana Anghel are mereu dreptate – nu suntem băgați în seamă. Înalta Curte, după ce a apărut legea în Monitorul Oficial, a socotit, într-un caz de luare de mită, într-un județ, de către un doctor, că este funcționar public și trebuie să plătească, ca atare ignorând votul Senatului și ignorând apariția legii în Monitor.

Deci e o temă care încă poate fi discutată, dar nu cred că în interiorul Senatului sau în interiorul Parlamentului, odată ce legea a fost publicată.

De asemenea, domnul senator Todirașcu face un apel că medicii aflați în învățământul academic conduc Colegiul. Este o mare eroare în ceea ce spune. Nu este adevărat. Dacă îl confundăm pe profesorul Astărăstoae cu Colegiul Medicilor, greșim, domnule senator! Dânsul, da, este cadru didactic, e profesor, dar conducerea, marea parte a conducerii Colegiului Medicilor, este asigurată de medici de familie, domnule Todirașcu! Chiar în comisiile importante ale Colegiului dirijează activitatea medici de familie, că aceștia sunt cei mai mulți și pe ei se bazează votul, așa cum bine spunea președintele comisiei.

Sunt câteva elemente care, sigur, ar exceda forumului în care discutăm. Eu cred că inițiativa este valoroasă, pentru că aduce în discuție un domeniu important al vieții sociale, care este domeniul sănătății, foarte important, dar sunt de acord cu domnul profesor Oprea, care spunea că, așa cum arhitecții, cum contabilii, cum alte specialități își dirijează propriile lor interese în activitatea colegiilor lor – ca să merg către ideea noastră –, e bine să-i lăsăm pe medici să-și hotărască principiile, pentru că, altfel, dacă au plecat 15.000 de specialiști, domnule senator – specialiști, doctori înțeleg –, din țară, în ultimii cinci ani... 15.000! Sunt cinci generații de absolvenți de medicină. Cinci!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile...

Da, dar să vă țineți și de cuvânt.

Microfonul central. Vă rog. Ba nu. Microfonul 5. Microfonul 5. Aveți dreptate, sunteți inițiator. Microfonul 5.

## Vă mulțumesc.

Ca drept la replică, în primul rând, aș vrea să elimin o inadvertență.

Eu nu am susținut că la conducerea Colegiului Medicilor nu ar trebui să fie medici universitari. Era doar o parte din argumentația pe care am expus-o în expunerea de motive, spunând că, astăzi, această organizație, în principiu, este confiscată de un grup de medici, dintre care majoritatea sunt universitari.

Această informație nu este nici greșită, nici corectă. Ea este... Ambele puncte de vedere sunt corecte, pentru că eu susțin că în conducerea Colegiului Medicilor din București sunt exclusiv universitari, pe când, în restul organizațiilor din țară, această situație nu se întâmplă. Dar eu asta am invocat.

Referitor la opinia Colegiului Medicilor privind această profesie care reglementează activitatea lor, eu aduc o critică severă acestei organizații și a le cere lor punctul de vedere sigur că este legitim, însă noi trebuie să ne uităm la interesul public și, dacă ei, cei pe care îi criticăm, ne explică că nimic nu trebuie schimbat, atunci cred că avem o problemă. Noi trebuie să reprezentăm cetățenii.

Eu, în primul rând, domnule profesor Popa, mă gândesc la acei medici cinstiți și corecți care sunt în situația de a pleca din țară, puși în această situație pentru că actualul sistem sanitar nu le permite lor să-și desfășoare activitatea aici, iar, în opinia mea, principala cauză o reprezintă Colegiul Medicilor.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Declar dezbaterile închise.

Vot, astăzi, ora 16.00.

Punctul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

Inițiatori nu avem în acest moment.

Din partea ministerului, poziția. Domnul Răzvan Vulcănescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 349/2002, prin introducerea unor măsuri care au ca scop interzicerea fumatului în spațiile autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, ale instituțiilor și unităților de învățământ, precum și în unitățile sanitare de stat și private.

Având în vedere aspectele prezentate, Guvernul susține propunerea legislativă, în baza raportului de admitere al comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte al Comisiei pentru sănătate.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 10.02.2015, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raportul de admitere, fără amendamente.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Dezbateri generale, doamna Cristiana Anghel. Microfonul 3.

## Domnule președinte,

Cu tot respectul, o parte dintre semnatarii inițiativei legislative sunt fumători, la fel ca mine. Ca să ne batem joc de legi, adică să facem o lege și, după aceea, să n-o respectăm... Păi, până când facem lucrurile astea?

Eu întreb: în momentul în care, să zicem, se adoptă și trece această inițiativă – da? –, nu vom mai vedea aici fumând niciun senator? Se va duce, când vrea o țigară, jos, la A3, să fumeze? Ori o facem ca s-o încălcăm?

În primul rând, fumătorii plătesc o taxă pe viciu, da? Și așa sunt discriminați, că sunt goniți tot timpul, inclusiv de cei de-ai casei, dacă nu fumează. Și așa au buzunarele goale, că dau bani și pe țigări, dau bani și pentru taxa respectivă, suplimentară, da?

Nu! Așa ceva nu se poate! Așa ceva...

Mulțumesc.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Așa ceva chiar... Deci o facem doar ca să avem ce să încălcăm.

Vă rog din suflet. Ca să nu mai spun că nimeni nu va putea să-mi demonstreze că toți cei care fumează se îmbolnăvesc și cei care nu fumează nu se îmbolnăvesc. Avem medici aici. Câți mor de cancer și n-au fumat în viața lor? Să fim serioși!

Mulțumesc. Eu vă înțeleg foarte bine, eu nefiind fumător. Domnul senator Popa. Urmează doamna senator Gabriela Firea, domnul senator Calcan, domnul senator Iovescu. Și mai avem. Vă rog.

## Stimați colegi,

Am avut privilegiul să votez și în 2002 legea care, la vremea respectivă, a produs efectele, cel puțin al dezincriminării art. 200 din fostul Cod penal. Atât de înjurați am fost atunci pentru că am susținut un lucru cât se poate de firesc, ca cei care nu fumează să aibă respectul..., să primească prin lege respectul cuvenit și să fie protejați, într-un fel, să zicem, legal, dat fiind faptul că, pe undeva, doamna senator are dreptate. Din 2002, legea nu se respectă. Acesta este un lucru pentru care Guvernul ar trebui să cadă, undeva, pe gânduri și să ia măsuri de respectare a legii.

Dar legea aceasta este bună și, pentru că eu am trecut și am fost fumător, mi s-a explicat... Da, am fost fumător, am fumat două pachete pe zi, dar m-am lăsat, pentru că mi-am dat seama că-mi fac singur rău și am făcut niște calcule la vremea respectivă. Într-adevăr, pentru țara aceasta, cetățenii României, care fumează foarte mult, cheltuiesc – și faceți acest calcul și o să vedeți –, cheltuiesc mai mult decât bugetul Apărării și al Ministerului de Interne la un loc, deși sunt, în general, oameni săraci sau, mai bine zis, cu situație materială precară.

Totuși, există această cheltuială, pentru că viciul, mă rog, cu cheltuială se ține. Și, atunci, trebuie să existe, pe undeva, o reacție. Nu putem să facem bine cuiva, facem cu legea, pentru că, gândiți-vă, costurile pentru sistemul de sănătate, până la urmă, pentru bugetul țării, care de la tratamente până la pensii de boală și alte efecte care se manifestă la nivelul familiilor respective, până la urmă, sunt plătite de noi toți. Și cred eu că, în primul rând, această reglementare, dar și reglementările din Legea nr. 349 din 2002 trebuie respectate, dacă vrem să ne respectăm.

Iar în legătură cu ceea ce a spus doamna senator, într-adevăr, în Senat, nu există un exemplu pozitiv, poate, din contră.

Haideți să devenim un exemplu pozitiv și un prim pas ar fi ca doamna senator să se lase de fumat!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc tare mult.

Vă aduc la cunoștință că sunt 10 colegi care s-au înscris, motiv pentru care am să vă rog să sintetizați luările de poziții. Doamna senator Gabi Firea.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Vreau drept la replică!

Vi-l dau, doamna..., după cei 10, aveți dreptul la replică, sigur. Cum să nu vi-l dau?

Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte scurt, pentru că azi-dimineață am profitat de timpul declarațiilor politice și m-am exprimat în legătură cu acest

subiect, dar vreau să subliniez încă două-trei idei aici, în plenul Senatului.

Oricâte opinii pro sau contra am avea în legătură cu acest subiect și oricât am considera sau nu, ca nespecialiști sau specialiști, că fumatul dăunează grav sănătății, cred că cifrele Organizației Mondiale a Sănătății sunt cele relevante. Și v-aș spune, din acest raport anual, că 6 milioane de oameni mor la nivel global din cauza bolilor care decurg dintr-un fumat excesiv, iar în România jumătate de milion de români ajung în spitale din cauza bolilor survenite în urma unui fumat excesiv. 40 de mii de români au murit anul trecut din această cauză. Repet, sunt informații oficiale, date științifice.

Ce voiam să mai subliniez este faptul că România are legislația cea mai permisivă din Uniunea Europeană în legătură cu fumatul în spațiile publice. Cu alte cuvinte, firește, decidem în parte și individual în legătură cu faptul că avem această preocupare – fumăm sau nu fumăm –, dar, din acel punct înainte, în ceea ce ne privește, pe spațiile publice, instituții ale administrației publice locale și centrale, unitățile de învățământ sau cele sanitare publice sau private, cred că aici avem cu toții o responsabilitate în plus, fie că suntem fumători sau nefumători.

În ceea ce-i privește pe doamnele și domnii fumători, sunt convinsă că bat la uși închise. Sunt convinsă, de asemenea, că bat la uși deschise în ceea ce-i privește pe nefumători sau pe cei care au fumat și s-au lăsat la un moment dat.

Împreună însă vă rog să ne gândim astăzi, după-amiază, când vom vota, ce lăsăm acestei națiuni, acestei țări. Și nu vreau să fiu patetică, pentru că știți că nu este stilul meu. Ce lăsăm urmașilor noștri, copiilor noștri, tinerilor noștri?

Nimeni nu va putea interzice total, la nivel mondial, fumatul, dar putem găsi soluții – și doamna senator Anghel are perfectă dreptate – pentru ca această lege să se respecte, și anume instituțiile să-și organizeze spații special amenajate pentru această activitate.

Mulțumesc.

Domnul senator Calcan. Microfonul 4.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Eu susțin această propunere legislativă și-i felicit pe cei care au avut această idee și au semnat-o. De altfel, am mai avut o propunere legislativă similară acum patru ani.

Ceea ce astăzi sper că vom vota cu toții este, de fapt, o jumătate de măsură, pentru că, acum patru ani – vă aduc aminte, domnule secretar de stat, de Pl-x nr. 399/2011 –, colega noastră, doamna deputat Manuela Mitrea, a avut o propunere similară, pe care aici, în Senat, am votat-o cu toții, indiferent de partid, și care, de atunci, din iunie 2011, se află blocată la Camera Deputaților.

Probabil că-mi veți spune că dumneavoastră, ca minister, nu puteți să interveniți sau să faceți nimic în sensul de a debloca această propunere legislativă la Camera Deputaților, dar eu sunt convins că, dacă Guvernul dorește, dacă ministerul dorește până la urmă să salveze vieți, pentru că noi de asta vorbim, poate să facă ceva. Fie, știu eu, o corespondență cu președintele comisiei de acolo, dacă nu chiar... ați putea veni chiar dumneavoastră, din nou, cu un proiect de lege, astfel încât să putem să rezolvăm o dată pentru totdeauna acest lucru. Suntem, cred, ultima țară din Europa unde în baruri, în restaurante, în spații publice încă se fumează.

Și aș vrea să fiu bine înțeles, n-am nimic cu fumătorii, pot să fumeze acasă cât vor, acasă, în curte, treaba lor unde, dar am o mare problemă când fumează în spațiile publice. Aș vrea să mergem în spații publice pentru că... fie restaurant, fie, știu eu, la un cinematograf, oriunde, vorbesc de spații publice, să poți să mergi cu copilul, să poți să mergi liniștit și să nu fii neapărat nevoit să stai și să respiri, să fumezi second-hand, cum se spune, pe lângă un alt fumător.

Am rugămintea totuși să ne spuneți ce s-a întâmplat cu acest proiect legislativ. De patru ani este în Camera Deputaților și dați-ne o speranță că vom salva vieți și vom trece la interzicerea fumatului în toate spațiile publice.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Iovescu, vă rog. Microfonul 1.

Vă mulțumesc.

În primul rând, felicit inițiatorii, îmi pare rău că nu sunt și eu printre semnatarii acestei inițiative. O susțin și o să votez și după-amiază. Mă bucur să aud că a mai fost o inițiativă și chiar subscriu la ce a spus domnul senator, dacă este mai drastică, e foarte bună.

Noi ne referim aici strict la fumatul în Parlament, dar este foarte grav că se întâmplă fumatul în școli, fumatul în spitale. Este un lucru foarte grav. Dacă reușim să interzicem fumatul, după cum spune textul legii, s-ar putea să mai combatem și din fumatul care se întâmplă prin toaletele școlilor.

Și să-i dau prilejul doamnei Anghel, îi spun că fumatul pasiv... Îi dau prilejul la dreptul la replică, că, oricum, a ridicat mâna și vrea să ia cuvântul, și acum o să aibă dreptul legal...

Îl are oricum.

Fumatul pasiv este extraordinar de dăunător. Deci nu contează că nu... Noi, care nu fumăm, suntem poate mai afectați ca dumneavoastră care fumați. Sunteți „învățați”, cum se zice pe românește. Noi suntem foarte afectați de faptul că fumați în instituțiile publice.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Ion Luchian.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sunt și eu fumător. Ascult această campanie nu numai în țară, ci și în lume, de ani de zile. Uniunea Europeană a fost, într-adevăr, foarte fermă și, pe arenele de fotbal și arenele de competiții sportive, a fost exclus fumatul. De acord. OK!

Ceea ce este regretabil este că, în loc să vedem campanii furibunde – măcar pe televiziunea publică, unde avem dreptul să-i citim un program bun, că suntem plătitori de taxă – pentru acest public, nu..., noi încercăm să oprim un efect nociv – ca biolog vorbesc, am soție medic, știu foarte bine ce înseamnă acest efect al tutunului –, încercăm să punem acest principiu de pumn în gură, să-l scoatem complet. Este foarte ușor, dragi colegi, să spunem că, dacă-l vom interzice din toate instituțiile, îl vom opri. Nu! Este o falsă impresie.

Dacă vă uitați pe statisticile OMS-ului (Organizația Mondială a Sănătății), să știți că aceste măsuri n-au dus la nimic... așa, consistent, să reducă fantastic de mult numărul fumătorilor.

A fost scos fumatul și de pe cursele de avion. Dar, apropo de Europa, stimați colegi, sunt și cârciumi în Uniunea Europeană, în țări europene, care au locuri prevăzute pentru fumat. Pe aeroportul secundar din Paris este un loc special amenajat. Sunt locuri în care... Și-au dat seama până și acele țări că, în momentul în care impui cu forța ceva, nu obții decât: „fructul oprit este cel dorit”. Nu cred că așa... Putem să venim foarte clar: locuri special amenajate. Păi, îi este ușor unui coleg..., îl auzeam pe domnul Calcan, era chiar cinic la adresa fumătorilor – glumesc, stimate coleg! –, dar, dacă stau 10 ore în această instituție – sunt zile când am stat și 12 ore, sunt zile când am stat foarte puțin –, unde să ies să fumez? Chiar nu pot să am un loc amenajat într-o instituție publică, mic... unul mic, să fumez o țigară? Pentru că medicii care sunt în sală, somitatea noastră, domnul profesor Popa, știe: când devii dependent de tutun este tot un fel de drog. Nu poți să-l omori pe acel om cu această lege, lasă-i un locșor acolo de fumat.

De acord, nu vom fuma oriunde, dar un loc special amenajat... Nicio normă europeană nu poate să ne interzică asta, pentru că toate aceste măsuri excesive... Copiem de multe ori tot ce vine de afară. Îmi pare rău, nu tot ce-i bun de afară...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Nu mai este.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nu mai este. Domnul senator Pelican, vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc și eu tare mult.

Doamna... nu v-am uitat, vă rog să poftiți la microfonul 3. Doamna senator Anghel.

Și, după aceea, domnule ministru, o să vă rog să exprimați un punct de vedere.

Microfonul 3, vă rog.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

## Domnule președinte,

Eu nu înțeleg de ce ni se interzice să fumăm. Să se interzică, domnule, să se vândă țigările, să vedem, îi convine statului român? Eu fac trafic sau contrabandă cu acele țigări? Nu. Mă duc și le plătesc. Statul câștigă o grămadă de bani din faptul că eu dau din munca mea bani pe aceste țigări, da?!

N-am văzut pe nimeni să spună: ce ne facem cu băutura, că suntem pe primele locuri, da? Și n-am auzit până acum să se spună că se face crimă la o țigară, ci la un pahar de băutură.

Chiar în halul acesta ne batem joc de noi? Păi, și așa, uneori, nu suntem câți trebuie. Dacă mai plecăm și fumătorii în fața Senatului să fumăm, rămâne sala asta goală. Și vorbind strict aici. Ce te faci cu un medic care este chirurg și fumează? Ce să facă omul, să se ducă în fața spitalului să fumeze o țigară sau să-i tremure mâinile în momentul în care intră în sala de operație? Cei care vorbesc habar n-au ce înseamnă să fii fumător.

Există vreun studiu al medicilor sau al Ministerului Sănătății care să spună dacă se poate respecta această lege de către cei care fumează? Nu se poate. Și dacă vrei. Stai o oră, stai două, stai trei, dar să interzici...

Mai mult decât atât, i-aș ruga pe domni să se uite în istorie și să vadă cine a interzis pentru prima dată în Europa fumatul. Hitler, domnilor! Hitler! Pentru că voia copii sănătoși pentru front.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, doamna senator.

Domnule ministru, vi s-a aruncat..., ridicat mingea la fileu. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-i mulțumesc domnului senator pentru faptul că a făcut referire la acea inițiativă legislativă din 2011 și aș vrea să subliniez faptul că, prin acea inițiativă, se vizează introducerea unor reglementări menite să diminueze consumul tutunului și armonizează totodată legislația națională cu prevederile Convenției-cadru pentru controlul tutunului, adoptată de către Adunarea Generală a Organizației Mondiale a Sănătății. Deci vă asigur de faptul că Ministerul Sănătății susține inclusiv acel proiect de act normativ.

Ceea ce am prezentat noi, prin punctul de vedere al Guvernului, a fost faptul că s-au amânat discuțiile pe acel proiect legislativ datorită modificărilor la nivel european. Există o directivă, Directiva 2014/40/UE privind produsele din tutun, care înlocuiește directiva din 2001 și pe care vom fi și noi obligați, evident, să o transpunem în legislația națională.

Motivul pentru care am amânat discuțiile pentru acel proiect era tocmai pentru a se permite intervalul de timp pentru elaborarea și reglementarea directivei europene, care va veni în momentul de față la pachet împreună cu proiectul legislativ pe care-l avem în discuție. Toate acestea vor trebui coroborate în cadrul discuțiilor de la nivelul Camerei Deputaților, astfel încât să evităm și un eventual paralelism legislativ.

Mulțumesc, domnule ministru.

Mai avem trei colegi înscriși: domnul Vegh Alexandru, domnul Boeriu și domnul Grapă.

Domnule Vegh, la microfonul 2, vă rog.

## **Domnul Vegh Alexandru:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Vreau să vă spun...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Este a cincea oară, doamnă, este același proiect.

O să votăm după-amiază...

Dacă mă lasă doamna senator, o să spun și eu câteva cuvinte.

Sigur, vreau să vă spun că salut această inițiativă în calitatea mea de nefumător, dar totuși vreau să vă spun că această lege, dacă citim printre rânduri, spune că nu se interzice în totalitate. Se restrânge fumatul în spații publice închise. Deci este o oportunitate.

Deci nu trebuie să ne mirăm de faptul că în Senat nu va mai putea fuma nimeni, doamna senator. Eu, cel puțin, nu pot să admit ca, în cadrul unei ședințe de comisie unde sunt poate singurul nefumător, colegii mei, toți, să fumeze. Deci admit această idee și cred că este o măsură foarte bună, dar trebuie și respectată, așa cum s-a mai spus aici.

Și vreau să mai spun că, pe viitor, totuși, având în vedere faptul că și statisticile arată că cei mai mulți și foarte mulți fumători sunt din rândul tinerilor, în special în școli, cred că nu ar fi lipsit de interes să vedem și modul în care se vând țigările. Astăzi, dacă intrăm într-un butic, într-un magazin alimentar, peste tot, tentația este mare. La casierii sunt expuse pachetele de țigări. Nu mi se pare normal și cred că, pe viitor, va trebui să fie o temă pentru noi, pentru senatori, pentru Camera Deputaților, să găsim o soluție pentru vânzare, punerea în vânzare și controlul vânzării țigărilor. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Domnule senator Boeriu, vă rog. Microfonul 2.

## **Domnul Valeriu Victor Boeriu:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș vrea să spun fumătorilor că toate aceste măsuri nu sunt, de fapt, măsuri de pedepsire a fumătorilor, ci sunt măsuri de protecție pentru cei care nu doresc să fumeze și au dreptul lor să nu fumeze. Dar, pe lângă aceste măsuri, cred că important ar fi să reducem efectiv numărul fumătorilor, și asta prin „Educația pentru o viață sănătoasă”, care există deja ca materie facultativă în școli, dar care nu este tratată la adevărata ei valoare. Și am auzit aici o comparație între băut și fumat. Eu vreau să-i spun doamnei senator că băutori pasivi eu încă nu am văzut. Deci oricât ar bea cineva într-o încăpere altă persoană din aceeași încăpere nu se poate îmbăta, dacă ea nu bea. Pe când fumători pasivi există și știm cu toții acest lucru.

Mulțumesc.

Domnule senator Grapă. Microfonul 2.

## **Domnul Sebastian Grapă:**

Domnule președinte și distinși colegi...

Doamna senator, vă rog să fiți și dumneavoastră atentă, pentru că mă refer în special la intervențiile pe care dumneavoastră le faceți de doi ani încoace.

Aș vrea să vă spun, în primul rând, că avem o foarte mare problemă...

Eu sper să fiți la subiect.

Cu certitudine...

Vă rog.

...dar, în calitate de președinte al Comisiei pentru regulament, sunt obligat să vă atrag atenția în momentul în care nu respectăm regulamentul – și vă spun cu certitudine că nu-l respectăm de aproximativ o oră și un pic, și 10 minute...

Dau citire unui articol care se numește 127, din regulament, care vorbește despre numărul intervențiilor pe care poate să le aibă un senator și, de asemenea, vorbește de o chestiune pe care probabil că nu o înțelegem: se numește deontologie parlamentară.

La alin. (2) al acestui art. 127 se spune în felul următor: se interzice în totalitate „dialogul dintre persoana înscrisă la cuvânt și ceilalți senatori”.

Păi, dreptul la replică este un dialog. Eu nu știu de ce ne folosim de acest drept la replică, pentru că scopul parlamentarului este de a dezbate un proiect de lege respectând un regulament. Unu.

Doi. Mi se pare ieșit din comun să venim să admitem că un parlamentar face o lege pe care nu o respectă.

Domnilor, contravine deontologiei parlamentare – adică normele totale de etică pe care și le însușește o profesie, că și asta este o profesie pentru un interval scurt de timp – să vii în deschidere să spui că adopți un proiect de act normativ pe care nu-l respecți; înseamnă, efectiv, să-ți bați joc de o deontologie care ar trebui să existe – folosesc verbul la condițional-optativ.

Și, acum, vă mai spun un lucru, că poate nu am înțeles eu foarte, foarte bine: noi nu interzicem fumatul. Acest proiect legislativ nu interzice fumatul, îl restricționează. Nu intru în

amănunte, pentru că, oricum, cu toții vom vota din diverse motive. Nu vreau să supăr pe nimeni, să spun că populism și așa mai departe. Vom vota cu toții această propunere legislativă, că asta trebuie să se întâmple.

Ce sens mai au toate discuțiile, toate aceste bile care se ciocnesc și care produc energie negativă, atâta timp cât, conform regulamentului, domnule președinte – și vă fac răspunzător, nu-mi permit să vă atrag atenția, dar vă fac răspunzător pentru această chestiune –, conform regulamentului, un senator ia cuvântul o dată la o inițiativă legislativă, nu dialoghează cu sala și se referă strict la punctul de pe ordinea de zi?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Vreau să vă spun că invocarea prevederilor art. 127 din regulament se justifică, este bine-venită. Mă bucur că atenționarea am primit-o din partea unui reprezentant al unui partid de opoziție, pentru că, în general, eu am vrut să existe o înțelegere deplină pentru toți colegii senatori. O dată, de două ori, puncte de vedere, e firesc, suntem aici să le exprimăm.

O să-mi cer scuze față de doamna Anghel, nu pot să-i mai dau cuvântul...

...la această propunere a vorbit...

Dacă nu mă ascultați, nu fac dialog. Ați vorbit la această propunere de șase ori. Colegii mei, pe bună dreptate, sunt revoltați...

Împotriva mea, nu împotriva dumneavoastră, că nu se pot revolta împotriva dumneavoastră.

Domnule senator Georgică Severin. Microfonul 4.

Să înțeleg că mă amenințați pe mine?

## Stimați colegi,

Vreau să mă refer la ceea ce a spus domnul senator Grapă. Nu pe fond, pentru că totuși sper că în această aulă, în Senat, nu încercăm să introducem obiceiuri care există la colegii noștri de la Camera Deputaților. Dreptul de a vorbi, dreptul de a lua cuvântul au definit Senatul și trebuie să continuăm pe această linie. E drept, nu trebuie să facem abuz, nu trebuie să facem exces, dar, în același timp, nu-mi doresc să vorbim sub semnul sub care se desfășoară dezbaterile la Camera Deputaților.

De aceea, domnule președinte, vă rog foarte mult să discutăm în spiritul Regulamentului Senatului și să nu o luăm chiar _ad litteram_ , pentru că eu îl înțeleg pe colegul președinte al Comisiei pentru regulament, dar, dincolo de toate aceste lucruri, Senatul rămâne un for de dezbatere, dar, recunosc, fără exces și fără abuz.

Mulțumesc.

Doamna senator Anghel, 30 de secunde, drept la replică, vă rog. Microfonul 3.

Doi. Domnule președinte de ședință, poate toți greșim, poate toți credem că avem și stăpânim adevărul.

Haideți – vă propun ceva ca lider de grup – s-o întoarcem la comisie cu un amendament. E o propunere, putem s-o și votăm, dacă hotărâți...

Ar trebui pe unii domni să-i deranjeze, nu cei care stau aici ore în șir și vorbesc, și se zbat, și le pasă. Ar trebui să-i deranjeze de cei care ar trebui să fie în sală și nu sunt. Și regulamentul asta spune, da?! Dacă e să vorbim cinstit.

Și eu m-am săturat de fariseism. Asta am încercat să spun și ieri, și astăzi. Votăm legi pe care știm sigur că nu le vom aproba. Votăm legi care știm sigur că vor fi călcate în picioare.

Domnule, cu ce sunt eu vinovată că sunt fumătoare?!

Ieși afară!

Rezist în sală trei ore. Nu ies nici măcar pe hol la o țigară, da?! O zi întreagă nu rezist.

Voi pleca și nu voi fi! Și voi pleca exact când va fi votul final, să vedem dacă vă convine!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Declar dezbaterile închise. Vot...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Mai sunt solicitări: Pelican Dumitru, Oprea Dumitru, Motoc Octavian, Barbu Tudor.

O votăm sigur dacă... Sunteți lider de grup, o votăm sigur, dacă o propuneți...

Deci eu propun ca acest proiect legislativ să treacă înapoi, să vină înapoi la comisie și acolo să avem un amendament foarte clar: „locuri special amenajate”.

Nu ne puteți ucide... spații închise. Toate instituțiile... Domne, altfel, plecăm naibii din instituții, nu putem... Sunt oameni care sunt dependenți de tutun, să le dăm șansa să fumeze într-un spațiu închis, amenajat cu acele coridoare de aerisire.

Domne, haideți să facem ceva, dar nu putem acum, dacă... ne bucurăm un procent mai mare de faptul că suntem nefumători, nu putem să-i reducem pe toți la suferință, pe ceilalți.

Da, tutunul, probabil, este o dependență, e un reflex condiționat dobândit și e foarte greu să-l... Toată lumea vrea să nu fumeze.

Am luat act de propunerea dumneavoastră, o supunem la vot.

Asta e propunerea mea și vă mulțumesc.

Măi fraților...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Pelican Dumitru. Îi dați?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Da, sigur, toți colegii au drept la replică, dacă li s-a pronunțat numele, însă, oameni buni, sunteți senatori cu experiență, sunteți oameni care stați în Senatul ăsta, ați existat în Senatul ăsta de mulți ani.

Domnule președinte...

Vă rog, domnule Pelican, 10 secunde.

Pentru că sunt discuții foarte aprinse, unii dintre colegi, chiar în discuție și în tonul abordat, nu au ținut cont că tonul face muzica, stimate coleg..., și mai aveați puțin și ne sfâșiați. V-am acceptat emfaza cu care ați vorbit, dar limita decenței vă rog s-o aveți. Unu.

Domnule senator Barbu, vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Am stat și m-am gândit, ascultându-vă, cu toată deferența și cu tot respectul, dacă cei care au fost în Constituantă erau sau nu tulburați atunci când au spus că poporul își exercită suveranitatea prin aleși, adică prin dumneavoastră, prin noi, și prin referendum.

Păi eu cred că suntem la un pas să procedăm la declanșarea mecanismului unui referendum național.

Oameni buni, domnilor și... Pardon, doamnelor și domnilor senatori, sunteți reprezentanții unui popor care ne-a trimis aici să le reprezentăm interesele, un popor majoritar nefumător.

Eu trăiesc cu impresia că discutăm aici dacă noi, senatorii României, suntem de acord cu fumatul sau împotriva fumatului. Nu! Este o eroare de abordare majoră. Electoratul care v-a trimis pe dumneavoastră, care ne-a trimis aici, trebuie să accepte votul pe care-l vom da.

Gândiți-vă, la dumneavoastră în colegii, doamna, domnul – nu dau nume, ca să nu să... drept la replică –, electoratul, în majoritate, este de anumită parte a acestui proiect legislativ. Nu înțeleg, dezbaterile nu-și au sens. Respectați-vă mandatul pe care l-ați primit de acasă, de acolo de unde ați fost trimiși în Senat.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Supun...

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Domnul Oprea.

Domnul senator Oprea, sigur. 22 de înscriși, până în prezent, la cuvânt.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Eu sunt total de acord cu o astfel de inițiativă. Nu-mi declar calitatea de nefumător sau de fumător, dar voi fi primul care voi veni cu o inițiativă legislativă prin care să se interzică total în această a treia clădire, ca dimensiune, a lumii introducerea băuturilor alcoolice.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, dar nu văd o legătură cu subiectul. În sfârșit... Stimați colegi,

Supun aprobării dumneavoastră propunerea...

Stimați colegi,

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Nu, nu, 13 împotrivă și o abținere!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

13 voturi împotrivă și o abținere, scuzați-mă! Propunerea a fost aprobată.

Punctul 17, Propunerea legislativă privind declararea satului...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Pe procedură, domnul Dumitru Oprea. O să invoce cvorumul, pe bună dreptate.

Vă rog.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Punctul 17, Propunerea legislativă privind declararea satului Bicaciu, județul Bihor – dacă am pronunțat greșit, îmi cer scuze de la localnici –, localitate-martir a luptei anticomuniste...

## **Domnul Ioan Iovescu**

**:**

Completarea unor acte normative!

Da. Da, da.

Nu, iertați-mă! Punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative.

E adevărat, dezbaterile au fost copleșitoare, de cele anterioare vorbesc.

Declar dezbaterile generale deschise. Inițiatorul este? Nu este.

Din partea Guvernului României, domnul Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale pentru Prognoză. Microfonul 8.

Vă rog, pe scurt.

Foarte pe scurt, domnule președinte.

Punctul de vedere și inclusiv opinia Guvernului și, evident, a Ministerului Finanțelor, incluse în acel punct de vedere, au fost transmise la comisie în octombrie 2014.

Din dezbatere am înțeles, nu am fost personal prezent, că o parte din amendamente au fost preluate. Sunt anumite observații legate... De ordin juridic.

Ca urmare, nu avem elemente în plus față de punctul de vedere transmis în 22.10.2014, dar cu mențiunea că unele amendamente au fost preluate din observațiile transmise de Guvern.

De către comisie, da?!

Din partea comisiei, doamna secretar al comisiei, vă rog. Vă rog, luați loc, stimați colegi.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat-o favorabil, cu observații și propuneri, care au fost însușite de către inițiator.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru drepturile omului au transmis avize favorabile.

În consecință, în data de 16 decembrie 2014, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente cuprinse..., care fac parte integrantă din anexa la acest raport.

Cvorumul de vot există: jumătate plus unu din cei prezenți. Și 36, cu cei care au votat împotrivă și s-au abținut, suntem cel puțin 46. Atunci, jumătate plus unu din 46 înseamnă 24 de voturi doar, nu 30 și.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale? Nu sunt. Le declar închise. Vot, astăzi, la ora 16.00. Punctul 17, Propunerea legislativă privind declararea satului Bicaciu, județul Bihor, localitate-martir a luptei anticomuniste.

Inițiatorul...

Din Bihor, ceva? Nu-i nimeni.

Din partea Guvernului României, domnule Dinu Zamfirescu, vă rog. Microfonul 9.

**Domnul Dinu Zamfirescu** _– președintele Consiliului științific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc_ **:**

## Mulțumesc.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

În fața dumneavoastră e un proiect legislativ pentru a desemna satul Bicaciu, din județul Bihor, drept localitatemartir. Localitate-martir, de ce? Pentru că, în fine, noi, ca Institut de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, ne asociem întru totul inițiativei celor 17 parlamentari care au propus acest proiect legislativ.

De ce localitate-martir? În această localitate, în ziua de 2 august 1949, reprezentanți ai regimului comunist s-au prezentat să procedeze la, mă rog, comasarea terenurilor și, în cadrul confiscărilor, ca să spunem așa, proprietăților private ale oamenilor și obligării lor de a intra în colectivele respective, oamenii s-au opus, cum s-au opus și în alte comune, dar aici au izbucnit niște conflicte, ca să le spunem așa, întâi personale. Au fost chemate trupele Ministerului Afacerilor Interne, doi oameni care erau mai activi au fost împușcați pe loc, alți doi, imediat, printre care și preotul romano-catolic al satului, care a fost lăsat împușcat pe jos, pe ulița satului, timp de trei zile, ca să constituie un exemplu pentru oamenii din acel sat.

Domnule președinte, iertați-mă...

Alte 15 minute... Alte 15 familii au fost deportate.

Noi credem, și mă refer din partea Institutului, că este absolut justificat ca această comună să primească acest titlu de localitate-martir.

Mulțumim tare mult.

Comisia de specialitate, vă rog, doamna secretar.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat-o favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a avizat negativ această propunere.

În consecință, în data de 9 septembrie 2014, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu majoritatea de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport de respingere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Din Bihor.

Tot cu „B”, ca să nu spun că-i departe. Vă rog. Microfonul 2.

Eu cred că s-a trecut foarte repede peste această situație. Aici este vorba despre istoria țării, de un fapt ieșit din comun. Gândiți-vă ce efect pot să aibă într-o mică localitate venirea unor trupe de securitate, împușcarea unor oameni. Pentru ce? Pentru că n-au înțeles că, pentru România, colectivizarea este salvarea agriculturii.

Cred eu că, firesc, parlamentarii din zona respectivă au făcut această cerere. Nu știu, pentru că nu câștigă..., nu e niciun fel de cheltuială. Este doar o recunoaștere, pentru eternitate, a faptului că acolo s-a întâmplat ceva! Să recunoaștem lucrurile astea. Noi am învățat o istorie mincinoasă.

Haideți să acceptăm această formulă și cred eu că facem dreptate! Mulțumesc.

Mulțumesc.

Ultimul minut al programului, domnul senator Iovescu.

## Da, vă mulțumesc.

În primul rând, când am citit așa, titlul, m-am gândit că iarăși o localitate, așa, vrea să-și asume meritele Revoluției din 1989. Mă bucur că nu este vorba despre acest lucru.

Susțin proiectul, mă bucur de poziția Guvernului. A avut...

Într-adevăr, trebuie să tragem un semnal ca acei oameni care au făcut atunci... și revenind la situația mai nouă, localitatea Pungești, iarăși, oamenii s-au manifestat, și acest lucru noi trebuie să-l recunoaștem și să susținem propunerea asta ca să dăm libertate oamenilor, să vadă că le sunt recunoscute drepturile de a lua atitudine într-o anumită poziție care-i privește.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile generale închise. Vot astăzi, ora 16.00.

Stimați colegi, vă aduc la cunoștință că reluăm lucrările la ora 14.00. Programul înseamnă până la ora 16.00. La ora 16.00, intrăm pe program de vot.

Rog liderii grupurilor parlamentare să insiste la toți colegii prezenți în țară să fie prezenți la vot. Îmi cer scuze față de reprezentanții Guvernului care n-au mai apucat să susțină în fața dumneavoastră punctul de vedere, dar trebuie să declar ședința închisă, pentru că timpul alocat și aprobat de plen a expirat.

Mulțumesc. Poftă bună!

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

## _Ședința s-a reluat la ora 14.20._

## Stimați colegi,

Vă rog să luați loc, să continuăm sesiunea de astăzi. Am ajuns inclusiv... făcusem punctul 17.

Intrăm pe punctul 18, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Inițiatorul?

Nu este.

Din partea Guvernului României, vă rog, domnule ministru.

În ultima perioadă asistăm la anumite situații paradoxale, în sensul că motivările instanței sunt redactate și la un an de zile de la momentul pronunțării hotărârii definitive, totul culminând, în unele cazuri, cu eliberarea din închisoare, după ispășirea pedepsei, a unui condamnat, fără să aibă redactată hotărârea motivată.

Totodată, aceste persoane sunt private – atenție, aici este o mare problemă! –, sunt private de dreptul de a parcurge căile extraordinare de atac, de a se adresa CEDO sau de a întocmi o cerere de grațiere fundamentată.

Pentru că mandatul de executare se emite în baza unui extras al hotărârii, propunerea legislativă este ca acest mandat să fie emis în baza hotărârii definitive, redactate și motivate.

Pe scurt, asta este susținerea...

## **Domnul Liviu Stancu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Distinse domnule președinte,

Mulțumesc. Mulțumesc tare mult.

Comisia juridică, prezent. Domnul vicepreședinte Ovidiu Donțu, vă rog.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține propunerea legislativă pentru următoarele motive: textul propus nu are un caracter predictibil și accesibil. Nici textul de modificare a alin. (3) al art. 553 din Codul de procedură penală nu este unul clar, fiind susceptibil de interpretări diferite, ceea ce nu conferă un caracter accesibil și predictibil reglementării propuse.

Fac precizarea, pentru a fi mai bine înțeles motivul pentru care Guvernul nu reține acest text, faptul că o hotărâre judecătorească în materie penală, potrivit inițiatorului textului, ar deveni executorie în două momente diferite: o dată la momentul la care aceasta ar fi redactată și motivată și, ar mai fi o categorie, ar rămâne o categorie nereglementată, data la care celelalte hotărâri rămân definitive. De ce spun celelalte hotărâri? Pentru că există și hotărâri pentru care nu mai sunt atacate în căile de atac și ele rămân definitive în prima cale de atac.

Am înțeles inițiativa depusă, în sensul că se intenționa ca, în mod clar, să se redacteze, să se motiveze hotărârile în materie penală într-un anumit interval de timp, rezonabil, astfel încât acestea să devină executorii, numai că, iată, paleta rămânerii definitive, ca instituție, este mult mai largă și, ca urmare, textul, în varianta în care a fost inițiat, nu are caracterul predictibil și accesibil care să-l poată introduce în ordinea juridică.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz negativ.

În ședința din 9 decembrie 2014, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, un raport de respingere.

Mulțumesc. Dezbateri? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, ora 16.00.

Punctul 19, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară.

Inițiatorul?

Nu este.

Din partea ministerului, domnul ministru secretar de stat Liviu Stancu, vă rog.

Microfonul 8.

## Mulțumesc. Mulțumesc tare mult.

Îl rog pe domnul senator Haralambie Vochițoiu, inițiatorul, să-și spună punctul de vedere și să susțină pe scurt propunerea.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 135/2010. În fapt, prin aceste modificări, urmărim dinamizarea procesului de redactare și motivare a hotărârilor judecătorești definitive din domeniul penal, din Codul de procedură penală.

## Mulțumesc.

Nici această inițiativă nu poate fi susținută, pentru următorul temei: se condiționează... faptul ca... experții tehnici să facă parte dintr-o asociație profesională, Corpul Experților Tehnici din România, fapt de natură a aduce atingere evidentă dreptului constituțional de asociere a experților tehnici judiciari.

Deci caracterul de expert tehnic judiciar se dobândește potrivit prevederilor legii. Nu putem obliga un expert tehnic judiciar ca, înainte să-și depună documentele pentru avizarea acestei calități, să facă parte dintr-o formulă asociativă cu care Domnia Sa nu ar putea fi de acord.

Acesta este motivul pentru care Guvernul nu achiesează la inițiativa legislativă la care am făcut referință.

Mulțumesc, domnule ministru. Din partea comisiei, domnul Ovidiu Donțu.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea și a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

În ședința din 9 decembrie 2014, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Mulțumesc. Dezbateri.

Domnul senator Georgică Severin, microfonul 4.

Am apreciat punctul de vedere al Guvernului legat de faptul că nimeni nu poate fi obligat să facă parte dintr-o asociație, dacă nu dorește, și-l rog pe domnul secretar de stat să transmită domnului ministru Cazanciuc că același lucru este valabil și pentru traducători. Pentru că știm foarte bine situația în care se dorește crearea unei asociații a traducătorilor și unde înțeleg că Guvernul și Ministerul Justiției au un alt punct de vedere.

Ce este valabil pentru experții judiciari este valabil și pentru traducători.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu,

Alte puncte de vedere nu există. Declar dezbaterile închise.

Vot, astăzi, ora 16.00.

Punctul 20, Propunerea legislativă privind interzicerea autonomiei teritoriale și a oricărei forme de secesionism. Dacă inițiatorul este?

Nu este.

Din partea Guvernului României, poziția Guvernului, prezentată de domnul... doamna, iertați-mă! Doamna Caraman.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Punctul de vedere al Guvernului nu este finalizat. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu susține această inițiativă, ca urmare a faptului că prevederi similare inițiativei sunt prevăzute în Constituția României, la art. 30 alin. (7), precum și în Codul penal, la art. 387. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate. Vă rog, domnule vicepreședinte.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea și a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

În ședința din 9 decembrie 2014, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Mulțumesc. Dezbateri nu sunt. Le declar închise.

Vot, astăzi, ora 16.00.

Punctul 21, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 587 din Codul de procedură penală. Domnul deputat Bărbulescu este? Nu este.

Din partea Guvernului, domnul Liviu Stancu, secretar de stat în Ministerul Justiției, microfonul 8, vă rog.

Și în cazul acestui proiect legislativ Guvernul a emis un punct de vedere negativ. Punctul respectiv de vedere se întemeiază pe faptul că o scurtare a termenului de formulare a căii de atac a contestației nu este, în toate situațiile, o măsură în favoarea condamnatului.

Ca urmare, pornind de la acest temei nu... respectiva inițiativă nu poate fi primită. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnul vicepreședinte Donțu.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

În ședința din 9 decembrie 2014, membrii Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, un raport de respingere.

Mulțumesc. Dezbateri? Nu sunt. Mulțumesc.

Le declar închise.

Vot, astăzi, ora 16.00.

Punctul 22, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator.

Inițiatorul... domnul deputat nu este prezent.

Guvernul României, prin domnul Liviu Stancu, punctul de vedere, vă rog, microfonul 8.

Nici în cazul acestei inițiative punctul de vedere al Guvernului nu este afirmativ. Suntem în prezența unui punct de vedere negativ, motivat de faptul că procedura prevăzută inițial, de informare asupra caracterului avantajos al medierii, a dispărut, ca urmare a deciziei Curții Constituționale.

Ca urmare, orice text care se referă la această procedură devine caduc.

Mulțumesc. Comisia de specialitate, vă rog, domnule Donțu.

amenda penală, și vreau doar să semnalez că această sancțiune se aplică numai de instanța de judecată în cursul procesului penal, nu de Ministerul Afacerilor Interne. Mulțumesc.

În ședința din 9 decembrie 2014, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, un raport de respingere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri? Nu sunt. Le declar închise...

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Mulțumesc tare mult. Comisia, raportul, vă rog.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz negativ.

În ședința din 9 decembrie 2014, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, un raport de respingere.

Domnul Iovescu.

Tot după ce am închis dezbaterile... Vă rog. Vă rog, domnul senator Iovescu, microfonul 1.

Vă mulțumesc. Din nou am fost în întârziere cu ridicatul.

Aș vrea totuși să subliniez..., știu că este decizia Curții în legătură cu asta, dar ar trebui să găsim o formulă în care chiar avantajele medierii să fie prezentate... prin media, nu știu, Guvernul... Este în favoarea tuturor ca oamenii să nu ajungă în instanțe. Eu m-am bucurat mult de Legea medierii. Din păcate, sunt interese mai mari și a deranjat foarte mult procesul de mediere, și s-a ajuns la neconstituționalitatea lui. Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult. Declar dezbaterile închise. Vot, astăzi, ora 16.00.

Punctul 23, Propunerea legislativă privind interzicerea steagurilor cu caracter etnic.

Din partea inițiatorului, dacă este? Nu este.

Din partea Guvernului României, doamna chestor Irina Alexe, microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Nu susținem adoptarea acestei propuneri legislative și o să mă refer doar la două dintre motivele pentru care, în forma aceasta, propunerea nu poate să fie susținută.

De exemplu, la alin. (1) al art. 2 este incriminată ca infracțiune încălcarea prevederilor art. 1 din proiect, în timp ce la alin. (2) vorbim despre contravenție și despre personalul care este abilitat să săvârșească contravenția.

Un alt motiv pe care vreau să-l aduc în discuție este faptul că personalul Ministerului Afacerilor Interne, așa se prevede în proiect, este abilitat să aplice o sancțiune, care este

Mulțumesc. Dezbateri? Mulțumesc. Nu sunt. Le declar închise.

Vot, astăzi, ora 16.00.

Punctul 24, Propunerea legislativă privind înființarea Fondului Special pentru Jurnalismul de Investigație.

Inițiatorii, colegi deputați, nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _secretar de stat_

_la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea unui fond denumit Fond Special pentru Jurnalismul de Investigație, care se finanțează prin relocarea unui procent de 2 din prejudiciul recuperat la bugetul de stat în baza unei sentințe definitive și irevocabile a instanțelor de judecată.

Acest fond ar urma să contribuie prin finanțare directă la sprijinirea jurnalismului de investigație și a persoanelor fizice sau juridice române sau străine care dezvăluie orice act de corupție ce prejudiciază statul român.

Mulțumesc. Mulțumesc, domnule ministru.

Guvernul nu susține din motivul că se încalcă Legea nr. 500/2007 privind regimul fondurilor speciale și pentru că sunt încălcate mai multe reguli, principii și responsabilități instituite de legea respectivă.

Mulțumesc.

Din partea comisiei de specialitate, președintele acesteia, domnul senator Georgică Severin.

Este vorba de un raport comun al Comisiei pentru buget, finanțe și al Comisiei pentru cultură și media. Cele două comisii s-au întrunit și au dezbătut propunerea legislativă în 30 septembrie și în 9 decembrie 2014.

În urma analizării propunerii legislative și a punctului de vedere al Guvernului, cele două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport comun de respingere.

Legea este ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Dezbateri.

Domnul Barbu, vă rog, microfonul central. Domnul senator Barbu, iertați-mă!

Mi-aș permite, doamnelor și domnilor senatori, un scurt comentariu. Jurnalismul de investigație în presa din România a început imediat după decembrie 1989, s-a desfășurat și se desfășoară la cote cu mult peste cele europene. Vă asigur că nu există niciun fel de impediment pentru un jurnalist onest sau pentru un trust de presă onest să facă investigații în toate domeniile – social, economic, politic, siguranță națională, orice –, bineînțeles, fără încălcarea legilor în vigoare.

Spun asta pentru că a discuta un astfel de proiect de lege, lucru pe care îl vom face, bineînțeles, trebuie să ne ducem întâi cu gândul la ce se întâmplă în presa română, o presă care, repet, este cu mult înaintea multor sisteme din România, fie ele de utilitate publică, fie de altă natură.

Spun că eu nu voi vota acest proiect legislativ și că el este inițiat fără consultarea, din punctul meu de vedere, a celor îndrituiți să spună, cu subiect și predicat, la ce nivel este jurnalismul de investigații în țara noastră.

Mulțumesc. Alte puncte de vedere? Declar dezbaterile închise.

Vot, astăzi, ora 16.00.

Punctul 25, Propunerea legislativă pentru modificarea lit. f) a alin. (1) din art. 21 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale.

Din partea Guvernului României, poziția Guvernului, domnul secretar de stat Oprean, vă rog, microfonul 8.

## **Domnul Alexandru Vasile Oprean** – _secretar de stat_

_în Ministerul Culturii_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul consideră oportună această inițiativă legislativă și o susține, în sensul în care eliminarea termenului de „tipărituri mixte” înlătură ambiguitatea interpretării textului de lege respectiv, din cauza faptului că această terminologie nu este stipulată de un act normativ în vigoare și nici nu se regăsește în terminologia tehnologică de specialitate.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, domnule ministru.

Comisia de specialitate, domnule Severin, vă rog.

Propunerea legislativă a fost dezbătută de Comisia pentru cultură și media în ședința din 9 decembrie 2014.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Vorbim de o lege cu caracter ordinar.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## Mulțumesc. Dezbateri?

Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, ora 16.00.

Punctul 26, Propunerea legislativă privind adoptarea unor măsuri pentru protejarea construcțiilor reprezentative pentru România.

Inițiatorul este prezent?

Nu este.

Din partea Guvernului României, domnul Oprean, punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu susținem acest demers legislativ, pe două considerente majore: pe de o parte, așa cum a fost exprimat și în punctul de vedere al Guvernului, în seria de observații expuse, Ministerul Culturii trebuie să rămână autoritatea tutelară de reglementare a intervenției la clădirile de patrimoniu și monumente istorice și, pe de altă parte, acest proiect legislativ vine să dubleze redundant actuala Lege nr. 422/2001, care are ca obiect de legiferare acest domeniu. Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnul Severin.

Este vorba de un raport comun al Comisiei pentru cultură și media și al Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ.

Până la momentul redactării prezentului raport comun, Comisia juridică nu ne transmisese avizul.

În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Legea este ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, ora 16.00.

Punctul 27, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 31 din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006.

Declar dezbaterile generale deschise. Inițiatorul? Nu este.

Din partea Guvernului României, doamna Caraman. Doamna Caraman, microfonul..., la care doriți. 9.

Mulțumesc.

Deci art. 31 din Legea serviciului de alimentare cu apă.

Guvernul susține această inițiativă legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia? Domnul senator Toma, președintele comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința derulată în 15 decembrie 2014, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, precum și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc. Dezbateri? Nu sunt. Le declar închise. Vot, ora 16.00.

Punctul 28, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 31 din Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor.

Prezenți?

Nu sunt prezenți inițiatorii.

Guvernul României, reprezentat de doamna Caraman. Vă rog, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul susține această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, președintele acesteia, domnul senator Ion Toma.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința derulată la 15 decembrie 2014, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, precum și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Le declar închise.

Vot, ora 16.00.

Punctul 29, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 25 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor.

Dacă inițiatorii nu sunt, din partea Guvernului României, doamna Irina Alexe.

Vă rog, microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. Apreciem că, fiind o obligație legală a titularului permisului de armă de a solicita reînnoirea permisului înainte de expirarea termenului pentru care a fost acordat, acest termen fiind un termen fix, motivația necunoașterii legii sau a neglijenței de a verifica expirarea acestui termen legal nu poate justifica o dispoziție legală care să pună în sarcina organelor de poliție atenționarea tuturor acestor titulari de permis de armă cu privire la apropierea datei de expirare a acestui permis.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult. Comisia de specialitate, domnule președinte, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doresc să informez plenul pe scurt că avem aviz favorabil pe acest proiect din partea Consiliului Legislativ, însă Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au avizat negativ acest proiect legislativ.

În ședința sa din 9 decembrie anul trecut, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

Drept care, domnule președinte, vă supunem la vot raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă respectivă.

Vă mulțumesc.

Mulțumim domnului senator Dobrițoiu, președintele comisiei de specialitate.

Dezbateri?

Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, ora 16.00.

Punctul 30, Propunerea legislativă privind instituirea unor drepturi pentru personalul care a participat la acțiuni militare în afara teritoriului statului român.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului României, doamna Otilia Sava, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale.

Doamnă ministru, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Apărării Naționale nu susține Propunerea legislativă privind instituirea unor drepturi pentru personalul care a participat la acțiuni militare în afara teritoriului statului român, având în vedere că în speță avem Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat, care ordonanță constituie sediul materiei în ceea ce privește acordarea unor drepturi acestor categorii de personal.

Recent, actul normativ a făcut obiectul unei propuneri legislative ample, de modificare și completare, care s-a materializat în Legea nr. 150/2014, care a intrat în vigoare abia la 30 octombrie 2014.

Având în vedere, în consecință, principiul unicității reglementării în materie, nu susținem această propunere legislativă și suntem de acord cu raportul de respingere al Comisiei pentru apărare și ordine publică.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Comisia, domnul președinte Dobrițoiu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În plus față de cele afirmate în plen de către reprezentantul Ministerului Apărării, doresc să informez faptul că, prin acest obiect de reglementare, se instituia..., avea ca obiectiv instituirea, pe o perioadă de doi ani de zile, a unor facilități de ordin financiar-fiscal în beneficiul personalului militar care a participat la acțiuni militare în afara granițelor cel puțin 12 luni neîntrerupt sau cumulative.

Această solicitare a primit aviz negativ de la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a avizat favorabil, în schimb.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a transmis aviz negativ.

În analiza Comisiei pentru apărare, în plenul ședinței acesteia, s-a admis faptul ca, prin unanimitate de voturi, să dăm raport de respingere asupra propunerii legislative. Drept care vă rog să procedați ca atare.

Dezbateri generale? Nu sunt. Le declar închise.

Vot, ora 16.00.

Punctul 31, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 4 alin. (2) din Legea nr. 226/2011 privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944– 31 decembrie 1961.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Din partea ministerului, aceeași doamnă ministru Otilia Sava.

Vă rog, punctul de vedere al ministerului și al Guvernului, microfonul 8.

## **Doamna Otilia Sava:**

Mulțumesc, domnule...

**Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Dar inițiatorul e acolo!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dacă nu vrea să ia cuvântul!? Nu putem obliga pe nimeni, știți foarte...

Vă rog. Vă rog.

Dacă n-a ridicat mâna... Îmi pare rău...

Da?

Domnule general, doriți să vă prezentați inițiativa? Vă rog.

Numai două cuvinte.

Eu cred că se impune să facem un gest reparatoriu față de unii oameni ale căror destine au fost călcate în picioare de regimul comunist. Este o datorie morală. Impactul financiar este foarte mic, iar atitudinea noastră ar conduce la stimularea spiritului de corp al unei... al instituției militare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Iertați-mă, doamna ministru! Vă rog, microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Aș mai adăuga în plus, față de ce a spus domnul senator Dobrițoiu: Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale a analizat propunerea legislativă și precizează că instituția noastră are în evidență un număr de 59 de beneficiari ai prevederilor Legii nr. 226/2011, pentru care se plătesc lunar 57.427 de lei, iar dublarea indemnizației generează un efort financiar disponibil în acest moment în bugetul instituției militare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia, vă rog.

Domnule președinte,

Doresc doar să informez plenul că avem vot favorabil pentru raport și pentru proiectul de lege și vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Cu o asemenea susținere, e aproape firesc să aveți vot favorabil.

Dezbateri generale?

Nu e cazul. Închid dezbaterile generale. Vot, astăzi, ora 16.00.

Dacă de la Ministerul Muncii avem...

Intrați dumneavoastră, da?

Punctul 32, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei.

Inițiatorii nu sunt. Sau sunt? Nu sunt.

În aceste condiții, din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Valentin Iliescu, microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă vizează modificarea și completarea Legii nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei, în vederea majorării cuantumului lunar al alocației pentru familiile cu copii ale căror venituri se situează sub nivelul de 530 de lei pe membru de familie.

Guvernul nu este de acord și propune respingerea acestei propuneri legislative, deoarece majorările propuse se regăsesc în totalitate în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 65/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, vă rog, domnule președinte.