Gheorghe Saghian

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică am intitulat-o „Dreptul consumatorului de a obține informații privind organismele modificate genetic utilizate în agricultură”.

În ultimul secol, au apărut biotehnologii moderne cu aplicații în variate domenii, cum ar fi medicină, industrie farmaceutică, agricultură, industrie alimentară, ceea ce a

determinat ca genetica să devină obiectul primordial al științei contemporane.

Numai că tehnicile de inginerie genetică ridică numeroase probleme de ordin etic. Beneficiile în domeniul agroindustrial și medical sunt numeroase și foarte optimiste, putând fi sintetizate astfel: plante rezistente la secetă și la dăunători; cereale cu un conținut crescut de proteine; cereale fără gluten; orez cu un conținut ridicat de vitamina A; semințe de rapiță cu acizi grași care pot fi utilizați în regimuri dietetice; plante fără proteine alergene; bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi; tomate cu coacere în timpul transportului; cantitate crescută de lecitină din soia și care este utilizată ca emulgator pentru margarină, ciocolată și alte produse alimentare. Aceste rezultate par să rezolve multe dintre problemele tehnice agricole, dar nu numai. Ar putea reprezenta soluția unor probleme medicale extrem de frecvente.

Efectele adverse cu privire la eliberarea organismelor modificate genetic în mediul înconjurător și încrucișarea cu speciile naturale au reprezentat și reprezintă subiectul unor dezbateri aprinse, care au în vedere afectarea omului.

Uniunea Europeană a introdus legi specifice destinate protecției sănătății cetățenilor și mediului și a creat în același timp o piață unificată pentru biotehnologie.

România a fost prima țară din Balcani care a stabilit legea organismelor modificate genetic. Ordonanța Guvernului nr. 49/2000 a stabilit înființarea Comisiei Naționale pentru Securitate Biologică, care reglementa punerea în aplicare a dispozițiilor legislației naționale și internaționale referitoare la regimul activităților care implică utilizarea organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, numai după avizarea scrisă, emisă de punctul focal național.

Încă din anul 2002 s-a pus problema cu privire la etichetarea alimentelor obținute din organisme modificate genetic sau care conțin aditivi și arome modificate genetic ori obținute din organisme modificate genetic.

La momentul actual, Inspecția în domeniul Organismelor Modificate Genetic se ocupă de inventarierea și monitorizarea tuturor culturilor de plante modificate genetic care sunt permise a se cultiva în România.

Dar, dincolo de datele statistice și oficiale, ne rămâne să analizăm implicațiile etice și sociale ale utilizării organismelor modificate genetic. O întrebare este cea care privește interesul legitim și dreptul consumatorului de a obține informații privind organismele modificate genetic utilizate în agricultură.