Stenogramă plen

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Începem sesiunea de declarații politice din data de 2 septembrie 2014, invitându-l la microfon pe domnul senator Saghian Gheorghe.

Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Păran Dorin.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică am intitulat-o „Dreptul consumatorului de a obține informații privind organismele modificate genetic utilizate în agricultură”.

În ultimul secol, au apărut biotehnologii moderne cu aplicații în variate domenii, cum ar fi medicină, industrie farmaceutică, agricultură, industrie alimentară, ceea ce a

determinat ca genetica să devină obiectul primordial al științei contemporane.

Numai că tehnicile de inginerie genetică ridică numeroase probleme de ordin etic. Beneficiile în domeniul agroindustrial și medical sunt numeroase și foarte optimiste, putând fi sintetizate astfel: plante rezistente la secetă și la dăunători; cereale cu un conținut crescut de proteine; cereale fără gluten; orez cu un conținut ridicat de vitamina A; semințe de rapiță cu acizi grași care pot fi utilizați în regimuri dietetice; plante fără proteine alergene; bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi; tomate cu coacere în timpul transportului; cantitate crescută de lecitină din soia și care este utilizată ca emulgator pentru margarină, ciocolată și alte produse alimentare. Aceste rezultate par să rezolve multe dintre problemele tehnice agricole, dar nu numai. Ar putea reprezenta soluția unor probleme medicale extrem de frecvente.

Efectele adverse cu privire la eliberarea organismelor modificate genetic în mediul înconjurător și încrucișarea cu speciile naturale au reprezentat și reprezintă subiectul unor dezbateri aprinse, care au în vedere afectarea omului.

Uniunea Europeană a introdus legi specifice destinate protecției sănătății cetățenilor și mediului și a creat în același timp o piață unificată pentru biotehnologie.

România a fost prima țară din Balcani care a stabilit legea organismelor modificate genetic. Ordonanța Guvernului nr. 49/2000 a stabilit înființarea Comisiei Naționale pentru Securitate Biologică, care reglementa punerea în aplicare a dispozițiilor legislației naționale și internaționale referitoare la regimul activităților care implică utilizarea organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, numai după avizarea scrisă, emisă de punctul focal național.

Încă din anul 2002 s-a pus problema cu privire la etichetarea alimentelor obținute din organisme modificate genetic sau care conțin aditivi și arome modificate genetic ori obținute din organisme modificate genetic.

La momentul actual, Inspecția în domeniul Organismelor Modificate Genetic se ocupă de inventarierea și monitorizarea tuturor culturilor de plante modificate genetic care sunt permise a se cultiva în România.

Dar, dincolo de datele statistice și oficiale, ne rămâne să analizăm implicațiile etice și sociale ale utilizării organismelor modificate genetic. O întrebare este cea care privește interesul legitim și dreptul consumatorului de a obține informații privind organismele modificate genetic utilizate în agricultură.

În primul rând, este vorba de a reglementa modul de difuzare a informațiilor pertinente și de comunicare a riscurilor conexe într-o manieră transparentă.

Astfel, în România, chiar dacă autoritățile prevăd etichetarea produselor cu organisme modificate, nu știm în ce măsură venim în contact cu acestea, din moment ce detectarea prezenței și a conținutului acestora în produse agricole, alimente și furaje nu se poate face, din cauza unor mecanisme rudimentare de detecție.

Cu stimă, senator Gheorghe Saghian. Mulțumesc mult.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Păran Dorin, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Todirașcu Valeriu.

Domnul președinte, Doamnelor și domnilor colegi senatori,

Declarația mea politică de astăzi se referă la Sărbătoarea de la Țebea, din județul Hunedoara.

Pentru noi, hunedorenii, zărăndenii și moții ardeleni, duminică, 7 septembrie 2014, este o zi specială, este o zi de suflet, pentru că la Țebea, în județul Hunedoara, comemorăm 142 de ani de la moartea Crăișorului munților, Avram Iancu.

Așa cum suntem obișnuiți, în fiecare an, sunt așteptați să participe la eveniment peste 10.000 de oameni, moți din tot Ardealul și din întreaga Românie, bătrâni, copii, tineri cu sufletul plin de bucurie și cu tricolorul în piept sau în mână, pe biciclete sau pe mașini.

Am simțit nevoia susținerii acestei declarații politice de la tribuna Senatului României, pentru a face cunoscută în toată România mândria noastră, a moților, pentru cinstire și comemorare a înaintașilor noștri.

Avram Iancu s-a născut în anul 1824, într-o familie de moți înstăriți din comuna Vidra de Sus. De profesie avocat, la Revoluția din 1848, Avram Iancu făcea parte din intelectualii fruntași transilvăneni, luptători pentru emanciparea socială și națională. A fost unul dintre inițiatorii și organizatorii adunărilor publice de la Blaj, din 30 aprilie, 15–17 mai și 15–23 septembrie 1848. De asemenea, a fost și

conducătorul cetelor înarmate de țărani și mineri din Munții Apuseni, în rândul cărora se bucura de o mare popularitate.

Avram Iancu s-a stins din viață la 10 septembrie 1872, în comuna Baia de Criș, și a fost înmormântat la cimitirul de la Țebea, la umbra Gorunului lui Horea, în județul Hunedoara.

La înmormântare au participat foștii camarazi de arme, prefecți și tribuni care supraviețuiseră timpului și persecuțiilor autorităților austriece. Prohodul a fost cântat de 36 de preoți. O coloană uriașă de oameni a condus cortegiul funerar de la Baia de Criș la Țebea.

A doua zi, după înmormântare, la preotul ortodox de la Țebea s-au prezentat doi moți, care au întrebat cât a costat înmormântarea lui Avram Iancu. Aflând suma, au plătit pe loc cheltuielile de înmormântare, după care au plecat, fără să spună niciun cuvânt. Ei nu au vrut ca mortul lor scump să fie înmormântat pe cheltuiala unui străin, care îl dușmănise și-l persecutase. Numele celor doi moți nu se cunoaște nici astăzi.

Mulțumim, domnule senator, și pentru invitație.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Oprea, care, prin generozitatea domnului senator Todirașcu, ia cuvântul. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Frătean.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația de astăzi are titlul „Tirania majorităților PSD va înceta”.

Păcat că nu-s prea mulți pesediști în sală!

De prea mult timp, PSD s-a obișnuit să guverneze după bunul-plac, atât la nivelul administrației centrale, cât și al celei locale. Majoritățile largi, constituite fie prin manipularea electoratului, fie prin alianțe politice de conjunctură, le-au asigurat pesediștilor posibilitatea acaparării puterii aproape în totalitate. Din fericire, lucrurile sunt pe cale să se schimbe. Alianța Creștin-Liberală începe să funcționeze în teritoriu, iar asta înseamnă că, în multe consilii județene sau locale, PSD a început să piardă majoritatea politică. Este și cazul județului Iași. S-a întâmplat deja la București și în multe alte comunități locale, urmând ca procesul să se extindă în orașele mari ale României. Așadar, politica baronilor socialiști, a bunului-plac, se apropie de sfârșit.

PSD a venit la putere pe un val de sprijin popular, prin specularea fără rușine a suferințelor românilor din timpul crizei. A promis că legea va fi respectată, iar creșterea economică se va înregistra peste noapte. După doi ani de guvernare Ponta, s-a ales praful de toate. Lumea a asistat doar la abuzuri făcute, prin majoritatea politică, numai și numai pentru a satisface interese personale sau de grup. PSD a dus o luptă fățișă cu justiția, demolând imaginea României în Occident, minciuna și manipularea grosolană fiind politică de stat.

Însă pesediștii și sateliții lor au acum o opoziție cu totul diferită față de cea din urmă cu câteva luni, hotărâtă să le facă viața grea, să le demaște și să le atace toate abuzurile. Oriunde vor fi încercări de a destabiliza țara, cum este ordonanța privind migrația aleșilor locali, fie în consiliile locale, județene, fie în comisiile parlamentare, vor fi combătute pe toate planurile. Românii încep să vadă ce înseamnă cu adevărat PSD și cât de toxic este: un partid incapabil să se schimbe, să respecte democrația, să asigure prosperitatea întregii țări. În schimb, a reușit să dovedească faptul că ne-am ales cu o guvernare cu mult mai rea chiar decât pe vremea lui Năstase.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Frătean, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Motoc.

## **Domnul Petru Alexandru Frătean:**

Domnule președinte, Onorat Senat,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Vorbim, gândim, simțim românește!”.

„Limba română e Patria mea”, spunea Nichita Stănescu, și mă regăsesc cu totul în semnificația acestei expresii. Deoarece acum câteva zile, pe 31 august, am sărbătorit Ziua limbii române, simt necesar să punctez acest moment printr-o declarație politică, deoarece limba noastră românească este una dintre cele mai de preț bogății ale poporului român.

Limba maternă a unei națiuni este cel mai puternic instrument de păstrare a identității naționale, iar limba română, prin statutul său de pilon al ființei naționale, a fost și rămâne factorul coagulant al poporului român...

Domnule senator Frătean, în speranța că tehnica ne ajută, vă invităm la microfon.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am să reiau doar fraza întreruptă sau de la fraza întreruptă.

Limba maternă a unei națiuni este cel mai puternic instrument de păstrare a identității naționale, iar limba română, prin statutul său de pilon al ființei naționale, a fost și rămâne factorul coagulant al poporului român de-a lungul istoriei și unul dintre elementele care marchează apartenența la spiritualitatea românească. Limba română este limba unei frumoase culturi, care a îmbogățit patrimoniul Europei și al lumii, dovedind continuitatea neamului românesc pe aceste meleaguri.

Cel mai bun mod de a ne sărbători limba este să o respectăm și să o vorbim corect în fiecare zi. Și am avut ocazia să văd, participând la manifestările culturale organizate în comunitățile din județul Mureș, festivaluri de tradiții populare, cum oamenii vorbesc, gândesc și simt românește, păstrând obiceiuri și tradiții, îmbrăcând portul popular tradițional românesc și folosind cu mândrie limba română.

Mai mult, în prezent, vorbim de existența a două state care vorbesc românește, precum și de peste 10 milioane de etnici români care trăiesc în afara granițelor României. Limba română reprezintă elementul de coeziune a tuturor românilor, indiferent de țara în care trăiesc, care ne unește și este pretutindeni un liant cu care ne mândrim și în jurul căruia ne structurăm destinul național.

Avem obligația ca împreună să ne omagiem limba noastră română, să o cunoaștem și să o vorbim tare oriunde ne-am afla, s-o păstrăm ca element viu al unității noastre spirituale, culturale și istorice și al propriei noastre identități în lume.

A sărbători limba română, vorbind-o, vorbind-o frumos, înseamnă a ne manifesta mândria și demnitatea de a fi român.

Vă mulțumesc.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Motoc și-l rugăm să se pregătească pe domnul senator Lazăr Sorin.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „De la Ponta, «fără număr», că vine campania pentru prezidențiale”.

În decursul anilor 2012–2013, am înaintat o interpelare și nu mai puțin de trei reveniri la aceasta către Ministerul Justiției și Ministerul pentru Buget, care aveau ca obiect imputarea asupra plății sumelor reprezentând venituri de natură salarială încasate în anul 2011 de funcționari publici ai Primăriei Municipiului Tulcea, în urma unor decizii controversate ale unor instanțe de judecată.

Semnalam atunci faptul că în cauze identice judecate de către aceeași instanță, pe baza acelorași documente probatorii, instanța s-a pronunțat în mod diferit. Astfel, au existat funcționari din același birou al Primăriei Tulcea care au obținut soluții total diferite, respectiv unii au trebuit să restituie banii așa-zis primiți necuvenit în anii 2010 și 2011, iar altora li s-au retras deciziile de imputare în urma rapoartelor Curții de Conturi.

Solicitam atunci o amnistie fiscală pentru toți acești oameni care primiseră drepturile salariale în cauză, pe baza prevederilor unor contracte colective de muncă, însușite de părți la momentul respectiv. Am fost dus cu zăhărelul aproape doi ani și nu am putut obține decât niște promisiuni legate de promovarea unui recurs în interesul legii, în cazul dovedirii unor practici judecătorești neunitare.

„În ceea ce privește posibilitatea unui proiect de ordonanță de urgență a Guvernului României privind exonerarea la plată a sumelor din discuție, menționăm că, având în vedere implicațiile sale bugetare, asupra oportunității inițierii acestuia se poate pronunța Ministerul Finanțelor Publice”, a fost răspunsul dat de Ministerul Justiției unui senator din arcul guvernamental la acel moment. Au urmat tot felul de demersuri ale reprezentanților opoziției pentru tot felul de amnistieri fiscale, însă, întotdeauna, în mod invariabil și poate deseori justificat, Guvernul s-a opus, în mod sistematic, considerând că nu există resurse bugetare pentru astfel de acțiuni. Iată însă că se apropie campania electorală pentru prezidențiale și manifestările guvernamentale populiste din banii publici depășesc orice limite.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Lazăr Sorin, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Tișe Alin.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „O nouă campanie electorală”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

În primul rând, ținând cont de faptul că ieri a început o nouă sesiune parlamentară, doresc să vă urez tuturor multă sănătate și putere de muncă. Este o nouă sesiune, în care se va schimba, în sfârșit, Președintele României.

Această campanie va dura 30 de zile și reprezintă speranța oamenilor pentru un viitor stabil, de echilibru al țării, după ce actualul președinte își încheie cel de-al doilea mandat și nu mai are dreptul să candideze.

Doresc ca în cadrul acestei mult așteptate campanii electorale „să se asigure respectarea deplină a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, să se asigure ordinea de drept, să se promoveze principiile democrației (...), să se

construiască, să se consolideze, să se protejeze instituțiile democratice și să se promoveze toleranța în societate” – închei citatul din Documentul Summitului de la Helsinki din 1992.

Trebuie să facem eforturi pentru consolidarea încrederii publice în procesul democratic.

În acest sens, fac apel către toate formațiunile politice să desfășoare o campanie electorală pașnică, o campanie electorală bazată pe proiecte, pe principii, pe ideologii, pe exerciții democratice pașnice, forme ale democrației participative, prin care comunitatea – arbitrul societății – să aleagă în cunoștință de cauză.

Este necesar să purcedem în această campanie având la bază minime cunoștințe de comunicare politică și de marketing electoral. Dezbaterile agresive, violența fizică sau verbală știm cu toții că nu garantează însă în mod automat succesul.

Părerile diferite prezentate într-o manieră accesibilă electoratului reprezintă un semn al progresului.

Numai așa vom da dovadă că dorim să depășim nivelul de exprimare al proiectelor de viitor, vom reuși să schimbăm modul în care se face politică, vom reuși să prezentăm programul electoral în așa fel încât oamenii să își poată exercita dreptul de a alege, în mod corespunzător, un președinte de care să fim mândri atunci când ne va reprezenta în orice împrejurare.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Tișe Alin, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Butunoi Ionel.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează „PSD suspendă democrația prin ordonanță de urgență”.

Distinși colegi,

De când este la guvernare, PSD încalcă permanent Constituția și statul de drept. Respectarea Constituției, a suveranității sale și a legislației nu mai este obligatorie, ci doar o chestiune opțională, bazată pe voința premierului Victor Ponta. Legile nu mai reprezintă niciun obstacol în calea tăvălugului roșu. PSD consideră democratic doar ce-i convine și slujește intereselor de partid, uitând că democrația și statul de drept cuprind elemente universal valabile și obligatorii, nicidecum opționale.

Da, este adevărat că votul popular este unul din elementele-cheie ale unei democrații, dar la fel de important este respectul pentru construcția juridică a statului, respectiv pentru Constituție și legi, fie ele organice sau ordinare. Nu putem să avem cu adevărat un stat liber și democratic dacă invocăm doar legitimitatea votului și excludem respectarea legii.

Înainte de orice, stat de drept și democrație înseamnă respectarea legilor nu doar de către cetățeni, ci și de către guvernanți. Statul de drept și democrația includ nu doar puterea, ci și opoziția, nu doar tăvălugul de ordonanțe de urgență emise de Executiv, ci și consultarea publică. Vocea cetățenilor, chiar și a celor care au votat partide aflate în minoritate parlamentară și deci în opoziție, trebuie să se audă în Executiv la fel de puternic ca vocea propriilor electori. Dar asta se întâmplă doar dacă se recunoaște cu adevărat suveranitatea poporului, nu dacă ea este încălcată.

Or, prin acțiunile partidului-stat PSD, această suveranitate, dar și legitimitatea votului acordat aleșilor locali sau respectarea legilor au devenit opționale. Ea se aprobă, se suspendă, se abrogă prin ordonanțe de urgență.

În acest ritm, în curând PSD nu doar va guverna prin ordonanțe de urgență, ci va modifica Constituția sau va decide rezultatul sufragiului popular tot prin ordonanță de urgență. Și-atunci vă întreb: cu ce diferă metodele PSD-ului față de cele ale Partidului Comunist?

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Butunoi Ionel Daniel, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Dobra Dorin.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Respectarea demnității umane în contextul actual al politicilor de sănătate”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

După o vacanță parlamentară considerată cam mare de către reprezentanții presei, vin azi la tribuna Parlamentului pentru a prezenta o sinteză a activității din teritoriu în această perioadă de două luni, referitoare la starea de sănătate a populației și la starea sistemului de sănătate din România.

Este bine cunoscut faptul că încă din anul 1921 noi am avut o lege a medicinei, dar poate foarte puțini știu faptul că am fost prima țară comunistă care a reglementat acest sistem. Era o lege bună, motiv pentru care la vremea respectivă eram promovați ca un exemplu de bună practică.

Ce se întâmplă acum? Realizând o introspecție în ceea ce înseamnă probleme în sistemul de sănătate, am constatat că suntem deținători ai locurilor fruntașe în statistica negativă privind sănătatea: România, pe ultimul loc în UE la standardul de viață; România, pe ultimul loc din Europa în ceea ce privește finanțarea sistemului de sănătate; salariile medicilor români, pe ultimul loc în UE; România, pe ultimul loc în Europa la investiții în sistemul sanitar, pe ultimul loc raportat la numărul de vizite la dentist, pe ultimul loc privind bolile cardiovasculare și în ce privește media cheltuielilor de sănătate legate de cancer. România înregistrează valori record ale mortalității în rândul copiilor și mamelor, iar lista poate continua.

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății a fost afectată de zeci de modificări. Într-adevăr, s-au schimbat multe odată cu intrarea în Uniunea Europeană, dar totuși ar trebui să avem reglementări clare, juste și imperative. Drepturile cetățenilor trebuie statuate clar, pentru a preveni alergătura de la o clinică la alta pentru a obține o semnătură, o trimitere sau rezultatul unei investigații. Prin toate modificările asupra acestei legi, practic, s-au corectat câteva nereguli, dar cel mai mult s-a mărit excesiv birocrația din sistemul medical.

Foarte multe persoane, atât medici, cât și pacienți, au sesizat multe disfuncționalități în acest hățiș legislativ, care, practic, de cele mai multe ori nu respectă demnitatea umană. Lipsa cadrelor medicale, lipsa medicamentelor, lipsa

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Dobra Dorin, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Todirașcu Valeriu.

Mulțumesc, domnule președinte Obreja. „Domnul Victor Ponta recidivează”

De data aceasta e vorba de un joc de-a alba-neagra pentru viitorul comisar european. I-am putea găsi domnului Ponta o eventuală circumstanță, dacă ne gândim că legea a fost adoptată doar în decembrie 2013.

Din toată tevatura de până astăzi, ajungem însă la câteva concluzii, din care spun doar atât: doctorul în științe Victor Ponta e reținut și încurcat de mici aspecte, cum ar fi legile țării, ce ordonează și stabilesc proceduri de minim echilibru și funcționalitate instituțională, adoptate chiar de către un Parlament ce l-a promovat și susținut în funcția pe care o deține. Victor Ponta trădează neseriozitate în situații ce vizează imaginea României. Premierul ascunde opiniei publice intenții partinice, ce propulsează membrii PSD într-un mod, dacă nu ocult, măcar ascuns ochilor publicului. Victor Ponta nu ezită să pună în situații dificile propriii colegi atunci când trebuie să acopere o situație jenantă. Premierul României nu ezită să ia decizii unilaterale și să nu se mai consulte cu factorii în măsură să o facă.

Reamintesc doar atât, că, dacă ne referim la art. 19 al legii menționate, acesta prevede simplu că „Parlamentul României va fi informat de către Guvern în legătură cu nominalizarea persoanelor în vederea ocupării unor funcții în cadrul instituțiilor Uniunii Europene”. Iar la alin. (2) același articol spune exact: „Comisiile de specialitate ale Parlamentului vor audia persoana nominalizată de Guvern pentru funcția de membru al Comisiei Europene.”

Dacă astăzi, uitându-ne la evenimentele de ieri, înțelegem mai multe, semnul de neseriozitate planează parcă mai puternic asupra domnului Victor Viorel Ponta.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumim, domnule senator. Îl invităm la microfon pe domnul senator Todirașcu.

O rugăm să se pregătească pe doamna senator Federovici Doina.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Cum pot cetățenii realiza creșterea salariilor medicilor și, în același timp, îmbunătățirea calității îngrijirii pacienților?”. ## Doamnelor și domnilor senatori,

Cea mai mare problemă în sănătate o reprezintă modul de alocare și apoi de cheltuire a banilor, prin decizii ale managementului sistemului sanitar, care nu asigură o cost-eficiență maximă și o calitate comparabilă a serviciilor pentru același nivel al calității.

Ministerul Sănătății, parte a Executivului, organizat politic, nu posedă încrederea populației, pentru că a dovedit, în ultimii 25 de ani, că nu știe cum să administreze competențele și banii din sistem, nu a reușit să elaboreze studii corecte și să aplice propuneri de măsuri raționale, acceptate de populație și de decidenții politici din toate partidele.

Chiar dacă în ultimii zece ani fondurile alocate sănătății au crescut de cinci ori, cifrându-se acum la peste 5 miliarde de euro anual, calitatea serviciilor medicale nu s-a îmbunătățit.

Doar o treime din fondurile sănătății sunt cheltuite pentru nevoile reale ale pacienților, restul de două treimi fiind deturnate prin plata din banii sănătății a TVA-ului mare la facturile de achiziții ale spitalelor și a impozitelor mari pe salariile angajaților din sănătate, prin lipsa reformei, lipsa unui management performant la nivelul superior al sănătății, aplicarea unor decizii adesea lipsite de fundamentare științifică și cost-eficiență, de multe ori eronate și cauzatoare de risipă, respectiv:

– 300 de milioane de euro anual prin neintroducerea cardurilor de sănătate;

– alte 300 de milioane de euro prin nepublicarea on-line a facturilor de achiziții ale spitalelor;

– încă 300 de milioane de euro anual prin continuarea decontării raportărilor false ale spitalelor;

– foarte multe sute de milioane de euro prin definirea incorectă a pachetului de bază, neintroducerea ghidurilor clinice, a protocoalelor terapeutice, a coplății, a asigurărilor private și a tratamentului nediscriminatoriu al medicinei private, prin menținerea subdezvoltării medicinei primare și a serviciilor la domiciliu, prin decontarea serviciilor raportate fictiv în medicina primară și secundară, prin neaplicarea cotei reduse de TVA la produsele destinate prevenției și diagnosticului și multe, multe altele.

Mulțumesc, domnule senator.

O invităm la microfon pe doamna senator Federovici Doina, rugând-o să se pregătească pe doamna senator Biró Rozalia.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „Dreptate până la capăt pentru mame și pensionari”.

Aprobarea de către Guvern a Proiectului de lege privind amnistierea fiscală a pensionarilor și a mamelor reprezintă un sprijin bine-venit pentru două categorii vulnerabile de cetățeni. Premierul Victor Ponta a demonstrat din nou că respectă pensionarii și mamele, amnistia fiscală fiind una dintre numeroasele măsuri prin care li s-a făcut dreptate românilor în ultimii doi ani.

Peste 21.000 de pensionari și 12.500 de mame s-au aflat până ieri în situația nedreaptă de a restitui sume primite în mod eronat din vina unor funcționari publici care nu și-au făcut treaba cu atenție. Acești oameni au nevoie de înțelegere și sprijin, cu atât mai mult cu cât vorbim despre bătrâni care au venituri mici și tinere mame care trebuie să returneze bani din indemnizația pentru creșterea copilului. Acești oameni nu au primit bani mai mulți pentru că au prezentat declarații sau documente false, este vorba despre o greșeală a statului, prin funcționarii săi, iar acum același stat trebuie să vrea să fie alături de pensionari și de mame.

Prin astfel de decizii, Guvernul a reușit să evite drame personale, fiind cunoscute soluțiile extreme la care au apelat unii dintre pensionarii cărora li s-a solicitat să returneze banii din pensie.

Prin acest proiect de lege adoptat ieri de Senat, Guvernul Ponta arată încă o dată că grija față de pensionari, de părinți și de copii reprezintă o prioritate constantă a politicilor sale. Totodată, aceasta nu este o măsură populistă, ci o decizie ce ține de normalitate.

Însă acest lucru nu a putut fi înțeles la adevărata lui valoare de alianța formată din PDL și PNL, deoarece deciziile luate în timpul guvernării PDL nu au fost decât decizii împotriva românilor, decizii pentru care doar românii au plătit prețul sărăciei.

Reprezentanții ACL au dovedit săptămâna trecută că fac parte din categoria politicienilor care nu s-au desprins de sub influența metodelor și spiritului conflictual al lui Traian Băsescu și de moștenirea politică a lui Emil Boc. Au aceeași atitudine disprețuitoare față de românii aflați în situații grele pe care au avut-o și o au cei doi promotori ai austerității cu prețul suferinței cetățenilor noștri.

Mulțumim, doamnă senator.

O invităm la microfon pe doamna senator Biró Rozalia. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Donțu Ovidiu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația politică se referă la necesitatea adoptării unor reglementări și proceduri specifice privind accesul egal la educație, evaluarea finală și certificarea elevilor cu cerințe educaționale speciale incluși în învățământul general obligatoriu.

Această declarație o susțin astăzi în fața dumneavoastră ca urmare a unei întâlniri cu o delegație a participanților la a XIV-a ediție a Forumului Național al Copiilor, eveniment organizat, în perioada 22–23 iunie 2014, de Organizația „Salvați Copiii”, cu tema „Dreptul la educație pentru toți copiii”.

Participanții mi-au prezentat – ei fiind copii afectați de dizabilități locomotorii – problemele cu care se confruntă în viața de zi cu zi, cât de dificil le este să frecventeze școlile de masă, în condițiile în care singurele facilități disponibile sunt, eventual, o rampă la intrare și repartizarea într-o clasă aflată la parter. În lipsa unor platforme mobile sau lifturi, copiii cu dizabilități au mari dificultăți în a ajunge la cabinetele de specialitate aflate la etajele superioare.

De asemenea, participanții au discutat despre numeroasele cazuri în care accesibilizarea spațiilor publice este făcută necorespunzător. Ca urmare, participanții au propus modificarea cadrului legal, astfel încât cerințele de accesibilitate să fie mai bine respectate.

În ceea ce privește curriculumul, legislația permite cadrelor didactice să opereze modificări curriculare pentru copiii cu dizabilități, însă atât cadrele didactice care lucrează cu acești copii, cât și părinții acestora sunt de părere că un set centralizat de programe adaptate pentru fiecare materie și clasă, pe principalele tipuri de dizabilități, ar fi de mare ajutor, mai ales în condițiile în care puțini dintre profesori au beneficiat de formare specială, numărul acestora fiind și mai scăzut în învățământul secundar.

În ceea ce privește evaluarea elevilor, legislația în vigoare are prevederi diferite în ceea ce privește adaptarea evaluărilor. În schimb, subiectele sunt unice la nivel național și nu au în vedere adaptările curriculare de care au beneficiat unii dintre elevi. Comisia de evaluare la nivelul școlilor poate adapta procedura de evaluare recurgând la o serie de măsuri menite a asigura egalizarea șanselor. Însă, de multe ori, cele mai eficiente astfel de măsuri nu pot fi luate din lipsa unor evaluatori specializați, mai ales în cazul elevilor cu deficiențe de vedere sau de auz.

## Mulțumim, doamnă senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Donțu Ovidiu. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Chiru Christian.

Titlul declarației – „Triștii cavaleri ai onoarei pierdute”. Stimați colegi,

La momentul actual, poate mai mult ca oricând, scena politică din România a devenit una extrem de volatilă și, ca o consecință firească, extrem de nesigură.

În lipsa unei identități proprii, unele partide de conjunctură încearcă să capete credibilitate prin numeroase permutări și așa-zise alianțe ce nu au nimic în comun nici cu ideologia, nici cu valoarea în sine sau cu interesul colectiv, ci doar cu acela al propriului câștig.

Exemplul USL este unul cât se poate de elocvent în acest sens. În mai puțin de doi ani, PNL, un partid care și-a pierdut de mult identitatea și a devenit un organism de tip parazit, pentru care ceea ce este valabil astăzi nu mai este valabil mâine, a demonstrat că dușmanul împotriva căruia a făcut alianță îi poate deveni brusc cel mai bun prieten. Nemaivorbind de partidul-cadou, ultima jucărie primită în dar de către o doamnă al cărei singur merit este acela de a-i fi simpatică unui domn care a confundat țara aceasta cu propria ogradă.

Cu toată subiectivitatea de care aș putea fi acuzat, pot să declar azi, cu cea mai mare siguranță, că PSD a fost și este singurul element de stabilitate, coerență și continuitate în politica românească. Pentru că, spre deosebire de mulți alții, PSD are o identitate proprie pe care nu o vinde, nu o cumpără și nici nu o schimbă în funcție de interesele de moment.

De câteva zile încoace, toți aceia pentru care valoarea identității, a cuvântului dat cetățenilor români și a ducerii la bun sfârșit a angajamentelor luate reprezintă noțiuni complet străine acuză și interpretează în mod eronat și răuvoitor recenta Ordonanță de urgență privind reglementarea unor măsuri privind funcționarea administrației publice locale.

A demonta acuzele și intoxicările celor care văd acest act normativ favorabil sau chiar sinonim traseismului politic ar însemna să-i jignesc pe toți aleșii locali din România și, implicit, pe toți cetățenii care, acum doi ani, i-au votat.

Pentru că, doamnelor și domnilor care blamați astăzi această ordonanță, v-ați obișnuit de prea multă vreme să vedeți și să tratați alesul local drept instrument politic, pe care Domniile Voastre îl folosiți cum și când aveți dispoziție, iar dovada stă tocmai în atitudinea pe care o aveți față de această ordonanță, apărută ca urmare a nevoilor și problemelor reale ale aleșilor locali, pe care, ce-i drept, este greu să le afli atunci când nu te interesează sau când este cu mult mai profitabil și comod să vorbești de la pupitrul prezidențial sau dintr-un studio TV.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon, pentru o alocuțiune, pe domnul senator Hașotti Puiu, cu înțelegerea domnului senator Chiru. Mulțumesc.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Mulțumesc.

Constănțean de-al meu. Mulțumesc, domnule senator Chiru.

O reacție la cele spuse de antevorbitorul meu, domnul senator Donțu.

## Stimați colegi,

Sigur că declarațiile politice nu au niciun fel de valoare, că sunt făcute pentru a merge în teritoriu să ne lăudăm cu ele prin fața unor ziariști din presa locală, dar totuși o reacție trebuie să am.

În primul și în primul rând, stimate domnule coleg, vă vorbește cineva care este membru al aceluiași partid de pe data de 10 ianuarie 1990. Al aceluiași partid! Deci sunt îndreptățit să vorbesc despre traseismul politic.

Și, nu mai departe decât ieri, le spuneam celor care migrează că recunoștința e o grea povară pentru unii. E o chestie de morală. În primul rând, acei primari și acei consilieri au ieșit primari și consilieri nu pentru că sunt frumoși, deștepți și au calități, ci pentru că au fost puși de partidele politice. Inclusiv de PSD. Pentru că, dacă ar fi candidat...

## Ajungem și la USL, aveți răbdare.

Dacă ar fi candidat independenți, n-ar fi fost aleși primari fără sprijinul partidelor care i-au pus, fie în USL, fie în altă parte. Dar partidele i-au pus. Și au fost ajutați de colegii lor, de parlamentari, de președinții de filială, de echipele pe care le-au avut în spate. Deci este o chestiune de moralitate, de _minima moralia_ , să nu părăsească partidul acei aleși locali, pentru că n-au fost aleși pentru calitățile lor.

Al doilea aspect. Păi, domnilor, noi toți am fost aleși pe lista unui partid, pe lista USL-ului. Și domnul Victor Ponta a fost ales deputat pe lista USL-ului. Mai mult decât atât, cred că nici în visele lui cele mai frumoase nu-și putea închipui că o să ajungă premier dacă PSD-ul candida singur și lua 35%. Sau 40%.

Hai să ne dăm cu toții demisia. Ce ziceți? Hai să facem alegeri anticipate, că toți am fost aleși pe lista USL-ului. Este aceasta o rațiune pentru migrația politică? Nu!

Deci, domnule senator, stimați colegi, haideți să stăm strâmb și să judecăm drept, să fim onești și...

Să fim onești! Este, așa, o himeră. Pentru unii dintre noi, nu pentru toți.

Dar haideți să nu venim aici cu niște declarații care n-au nici în clin, nici în mânecă nici cu realitatea politică românească și nici cu morala politică.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Chiru Christian, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Bodog Florian.

„Depunerea certificatului medical înainte de alegeri – o urgență”

## Onorat prezidiu,

## Doamnelor și domnilor senatori,

De curând, psihiatrul Florin Tudose a pus deputatului, prim-ministrului și candidatului la președinție Victor Ponta un diagnostic prin care subliniază dedublarea personalității omului politic Victor Ponta. Acest lucru atrage după sine legiferarea obligativității unui certificat medical la depunerea

candidaturii celor care doresc să ocupe funcția de președinte al României.

Deși nu doresc să iau ca reper diagnosticul psihiatrului Tudose, totuși, această reacție a unui specialist în domeniu ar trebui să ne pună pe gânduri, căci, în acest an electoral, candidații, indiferent cum se numesc ei, ar trebui să depună și certificatul medical prin care se atestă sănătatea lor.

Ar fi foarte grav dacă am permite ca la Cotroceni să ajungă cineva care are dublă personalitate. Ziua ar fi președinte, iar noaptea cine știe cu ce se va ocupa. Sau, în timp ce ar negocia cu americanii, ar avea impresia că se află la Moscova.

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Analizele medicale în România sunt cerute la angajare, la obținerea unui permis de muncă și este necesar să extindem această regulă și să cerem un dosar medical, înainte de alegeri, candidaților la președinție.

Concluzionez spunând că dedublarea personalității ne-ar putea costa încă cinci sau chiar zece ani de criză economică, scandal politic și neîncredere externă a României. Evident că cei care vor plăti această eroare sunt cei care așteaptă o Românie puternică.

În final, îl întreb de la această tribună, special, pe domnul Victor Ponta: dacă ziua purtați costum protocolar de președinte, să ne așteptăm ca seara să vă costumați caraghios, ca Radu Mazăre, în faraon, sultan, ofițer nazist sau Ștefan cel Mare?

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Bodog Florian.

Mulțumesc, domnule președinte. „A face politică în interesul oamenilor”

Stimați colegi,

În prima mea declarație politică din această sesiune parlamentară, permiteți-mi să mă distanțez și să iau atitudine împotriva discursurilor și atitudinilor suburbane, care nu fac cinste Parlamentului României.

Tema acestei declarații pornește de la o constatare tristă. Din păcate, trebuie să vă mărturisesc, în ultima perioadă am observat o anumită degradare atât a limbajului politic, cât și a comportamentului anumitor colegi senatori. Și mă refer aici – și o spun cu regret –, în primul rând, la foștii mei colegi din USL. Înțeleg că Domniile Lor trebuie să facă opoziție prin orice mijloace și cu orice preț, mai înțeleg și că disperarea lor pentru voturi și imagine este imensă, însă de aici și până la a deveni suburban sau chiar jignitor este cale lungă. Nu mă aștept să-și ceară scuze, însă sper că și-au mai păstrat atâta luciditate încât să-și dea seama că au greșit atât față de ceilalți colegi, cât mai ales față de cei pe care susțin că-i reprezintă aici, în Parlament.

Pentru că, prin aceste excese de limbaj și comportament, se depășesc granițele acceptabile în lupta politică și ne îndreptăm spre o zonă inacceptabilă. Oamenii vor sancționa toate aceste ieșiri și sunt convins că toate aceste mârșăvii vor avea un efect de bumerang asupra celor care le gândesc și le lansează. Cred că este datoria noastră ca aici, în forul legislativ al țării, să păstrăm o atmosferă pozitivă și să ducem bătălia politică folosind instrumente civilizate. Cred în continuare în dialogul sincer, deschis și onest, cred în continuare că bunul-simț în politică nu este doar un slogan electoral, ci o valoare care ne călăuzește activitatea de zi cu zi.

Desigur, tentația este mare, mai ales pentru parlamentarii opoziției. Este foarte ușor să critici mereu și să te opui oricărei inițiative, mai ales dacă ea vine de la Guvern. Opoziția constructivă nu se face însă opunându-te la tot, uneori chiar și la măsuri pe care, pe vremea când eram aliați, chiar și tu le susțineai. Opoziția adevărată nu este nici să vorbești una de la microfonul plenului și să votezi altceva din banca ta de senator. Astea se cheamă minciună și atitudine ipocrită, stimați colegi, și nu fac cinste niciunui politician care se respectă. Și nu fac bine nici imaginii, și așa destul de șifonate, a parlamentarismului românesc. Ele nu fac altceva decât să șubrezească temeliile democratice ale acestei instituții atât de importante și să reducă și mai mult încrederea oamenilor în noi toți, indiferent că suntem parlamentari onești și civilizați sau știm doar să criticăm și să adresăm injurii.

## **Domnul Marius Lucian Obreja:**

Mulțumim, domnule senator.

Stimați colegi, vă informez că au mai depus declarații politice scrise:

- domnul senator independent Marian Valer;

- domnul senator PC Niță Mihai.

Dacă dânșii nu se află pe hol sau în proximitatea sălii de plen, mulțumind domnilor senatori Rotaru Ion și Pereș Alexandru pentru secretariatul de ședință, declar închisă sesiunea de astăzi de declarații politice.

Declarația politică se intitulează „Megadosarul Microsoft–EADS poate declanșa _Mani Pulite made in_ România”.

Megadosarul Microsoft–EADS, instrumentat de Direcția Națională Anticorupție, ar putea pulveriza o mare parte a leadershipului politic care a guvernat România în ultimii 15 ani, precum operațiunea _Mani Pulite_ (Mâini Curate), care a destructurat clasa politică italiană cu două decenii în urmă. Finalizarea anchetei va devoala legăturile mafiote transpartinice din actuala clasă politică autohtonă, sub lupa

procurorilor anticorupție aflându-se în jur de 40 de înalți demnitari (prim-miniștri, miniștri, secretari de stat, șefi de poliție și de servicii secrete și alții), care au condus destinele României în ultimii 15 ani. Într-un interviu publicat de ziarul „Adevărul” săptămâna trecută, procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, a făcut cunoscut faptul că, până în stadiul actual al cercetărilor, s-a conturat un prejudiciu de ordinul sutelor de milioane de euro și o mită de circa 60 de milioane de euro, care s-a dat prin conturi bancare sau direct unor persoane fizice ori prin intermediul unor societăți comerciale.

Acest megadosar nu este însă rodul muncii și inteligenței marilor procurori anticorupție din România, alde Daniel Morar, Lucian Papici, Maria Alexandru, Laura Codruța Kövesi și alții, ci al unor anchete demarate de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii, Germania, Elveția și Austria. Acestor demersuri judiciare din străinătate li s-a adăugat anul trecut un denunț formulat de Guvernul României împotriva foștilor miniștri PDL Daniel Funeriu (Educație) și Valerian Vreme (Comunicații). Începerea urmăririi penale – deocamdată, _in rem_ – și accelerarea anchetei de către Direcția Națională Anticorupție, cu câteva luni înaintea alegerilor prezidențiale, ar putea să-i zdruncine serios pe unii candidați importanți la funcțiile de președinte (Victor Ponta, Călin Popescu-Tăriceanu) sau de prim-ministru (Ioan Rus, Vasile Blaga, George Maior).

Potrivit unor dezvăluiri apărute în presa românească, în perioada în care a deținut funcțiile de șef al Corpului de control al premierului Adrian Năstase, cu rang de secretar de stat (2001–2004), și de ministru delegat pentru controlul implementării programelor cu finanțare internațională și urmărirea aplicării acquis-ului comunitar în Guvernul PSD (2004), actualul prim-ministru Victor Ponta a fost președintele Fundației „Secolul XXI”, care era, în perioada respectivă, asociat majoritar, cu 52,5%, în firma care administra „Radio 21”, alături de grupul francez Lagardère, care deținea restul părților sociale.

## **Domnul Mihai Niță:**

Declarația politică este intitulată „Reformarea grabnică a sistemului de învățământ, o prioritate națională”.

Sesiunea de toamnă a examenului de bacalaureat ne-a pus în fața unei realități asupra căreia am mai atras atenția și cu alte ocazii, când am semnalat necesitatea urgentă a revizuirii sistemului nostru de învățământ. Situația de față, când peste trei sferturi din candidații care s-au prezentat la examen au venit pe cât de nepregătiți pe atât de nonșalanți, demonstrează clar că așa nu se mai poate. La fel de agravant este fenomenul abandonului școlar, cu o rată de creștere inadmisibilă pentru o țară europeană aflată în mileniul trei, în timp ce, pe plan mondial, se fac eforturi

considerabile în vederea alfabetizării copiilor și adulților neștiutori de carte.

După anul 1989, miniștrii de resort care s-au succedat au încercat, după puteri, să modernizeze învățământul, căutând să armonizeze sistemul românesc cu sistemul occidental. Rezultatul, după cum se vede, n-a fost cel dorit, cel necesar. Am spune că, mai degrabă, starea acestui sistem de importanță prioritară s-a deteriorat. A crescut îngrijorător numărul copiilor care nu mai frecventează școala, iar dintre cei cărora le place să vină la școală prea puțini se arată dornici de carte, ci mai degrabă interesați de a socializa. Pentru foarte mulți elevi, mai ales în mediul urban, școala este privită ca un club de zi. Noaptea, o parte dintre elevi se regăsesc în cluburile de noapte.

Nu propunem azi căutarea vinovaților, aceștia regăsindu-se cu ușurință în rândul elevilor, al profesorilor și al părinților. Știm foarte bine că principalul vinovat este statul, incapabil să adopte un sistem de învățământ funcțional, care să asigure României promoții de tineri bine instruiți, pregătiți profesional pentru toate domeniile de activitate. S-au creat, în schimb, posibilități multiple pentru obținerea diplomelor, pentru care tipografiile lucrează din greu. Diplomele în spatele cărora nu se află învățătura de carte și de meserie nu pot aduce progres. Este doar o pierdere de timp păguboasă. Discrepanța dintre necesități, declarații de intenție și realitate este evidentă și se regăsește la modul exemplar și periculos în situația dezastruoasă a bacalaureatului din acest an, existând județe în care numai 16 din 100 de elevi au promovat la examen. Nu mai puțin important, odată cu reformarea învățământului, este necesară contabilizarea daunelor de până acum în domeniul de referință și trebuie stabilite programe pentru contracararea efectelor pe termen mediu și lung ale fenomenului provocat – ani de-a rândul – prin stimularea dezinteresului pentru învățătură și formare profesională.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Bună ziua, stimați colegi!

Prima rugăminte pe care v-o adresez este ca liderii de grupuri să-i roage pe membrii grupurilor să vină în sală, din zona răspândirilor, adică hol, fumoar și bufet, iar personalul auxiliar... personalul auxiliar – nu mă aude – să nu mai intre în sală.

Domnișoara cu jachetă galbenă, dumneavoastră mă adresez! Vă rog să părăsiți sala.

Am o rugăminte la liderii de grup și la toți membrii Senatului. Haideți să facem o regulă. În timpul ședințelor, dincolo de fireștile discuții între membrii Senatului, observ că există permanent un aflux de membri ai cabinetelor și ai grupurilor, care vin cu diverse probleme. Să știți că nicăieri în străinătate, în plenul Senatului sau al Camerei, nu intră altcineva decât membrii Camerei respective. Vă propun să reflectați. Nu vreau să facem o reglementare scrisă. Fac un apel colegial. Haideți să încercăm să reclădim puțin din Chiru Gigi Christian prezent prestigiul Senatului și în acest fel! Dacă aici este ca într-o Chiuariu Tudor Alexandru prezent promenadă, unde fiecare vine cu o hârtie, stă de vorbă, îi Coca Laurențiu Florian prezent reține pe ceilalți din atenție, atunci sigur că nu putem să Constantinescu Florin prezent avem pretenții la alții să ne respecte, dacă noi nu ne Cordoș Alexandru prezent

Corlățean Titus Guvern Stimați colegi, Coste Marius prezent Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, Costoiu Mihnea Cosmin Guvern din totalul de 171 de senatori, și-au înregistrat prezența 98, Cotescu Marin Adrănel absent cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit. Cvorumul este de 86. Crețu Gabriela prezentă Ședința plenului va fi condusă de mine, împreună cu Cristache Iulian delegație domnii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș. Cristina Ioan prezent Ordinea de zi și programul v-au fost distribuite. Croitoru Cătălin prezent Dacă nu sunt comentarii,

Duruț Aurel prezent Apel nominal am să fac. Ehegartner Petru prezent Vă rog, lista de prezență, să facem apel nominal. Federovici Doina Elena prezentă Fifor Mihai Viorel prezent **Domnul Ion Rotaru:** Filip Petru prezent Agrigoroaei Ionel prezent Firea Gabriela prezentă Andronescu Ecaterina prezentă Florian Daniel Cristian prezent Anghel Adrian prezent Flutur Gheorghe absent Anghel Cristiana Irina absentă Frătean Petru Alexandru prezent Antonescu George Crin Laurențiu absent Geoană Mircea Dan absent Arcaș Viorel prezent Ghilea Găvrilă prezent Ardelean Ben Oni prezent Ghișe Ioan prezent Ariton Ion absent Grapă Sebastian absent Atanasiu Teodor absent Grigoraș Viorel prezent Badea Leonardo prezent Hașotti Puiu prezent Badea Viorel Riceard delegație Ichim Paul prezent Banias Mircea Marius absent Igaș Traian Constantin prezent Barbu Daniel Constantin prezent Iliescu Lucian prezent Barbu Tudor prezent Ilieșiu Sorin prezent Bădălău Niculae absent Ioniță Dan Aurel absent Bălu Marius absent Iovescu Ioan prezent Belacurencu Trifon prezent Isăilă Marius Ovidiu absent Bereanu Neculai prezent Jipa Florina Ruxandra absentă Biró Rozalia Ibolya prezentă Klárik László Attila prezent Blaga Vasile absent László Attila prezent Boagiu Anca Daniela absentă Lazăr Sorin Constantin prezent Boboc Cătălin prezent Luchian Dragoș absent Bodea Cristian Petru absent Luchian Ion prezent Bodog Florian Dorel prezent Marian Dan Mihai absent Boeriu Valeriu Victor prezent Marian Valer prezent Bota Marius Sorin Ovidiu prezent Marin Nicolae delegație Bujor Dumitru Marcel delegație Markó Béla prezent Bumbu Octavian Liviu prezent Mazăre Alexandru absent Burlea Marin absent Mihai Alfred Laurențiu Antonio absent Butnaru Florinel prezent Mihai Cristian Dănuț prezent Butunoi Ionel Daniel prezent Mihai Neagu delegație Cadăr Leonard prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Calcan Valentin Gigel prezent Miron Vasilica Steliana prezentă Câmpeanu Mariana prezentă Mitu Augustin Constantin absent Chelaru Ioan prezent Mocanu Victor prezent Chiriac Viorel prezent Moga Nicolae prezent

apel colegial. Haideți să încercăm să reclădim puțin din prestigiul Senatului și în acest fel! Dacă aici este ca într-o promenadă, unde fiecare vine cu o hârtie, stă de vorbă, îi reține pe ceilalți din atenție, atunci sigur că nu putem să avem pretenții la alții să ne respecte, dacă noi nu ne respectăm.

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, din totalul de 171 de senatori, și-au înregistrat prezența 98, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit. Cvorumul este de 86.

Ședința plenului va fi condusă de mine, împreună cu domnii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș.

## 16

|Mohanu Nicolae|prezent| |---|---| |Mora Ákos Daniel|prezent| |Motoc Octavian|prezent| |Mutu Gabriel|absent| |Nasta Nicolae|prezent| |Năstase Ilie|prezent| |Neagu Nicolae|absent| |Neculoiu Marius|prezent| |Nicoară Marius Petre|absent| |Nicolae Șerban<br>Nicula Vasile Cosmin<br>Nistor Vasile|prezent<br>prezent<br>prezent| |Niță Mihai|prezent| |Nițu Remus Daniel<br>prezent<br>Obreja Marius Lucian<br>prezent<br>Oprea Dumitru<br>absent<br>Oprea Gabriel<br>Guvern<br>Oprea Mario Ovidiu<br>prezent<br>Oprea Ștefan Radu<br>absent<br>Pașca Liviu Titus<br>absent<br>Pașcan Emil Marius<br>absent<br>Pataki Csaba<br>prezent<br>Pavel Marian<br>prezent<br>Păran Dorin<br>prezent<br>Păunescu Teiu<br>prezent<br>Pelican Dumitru<br>prezent<br>Pereș Alexandru<br>prezent<br>Pop Gheorghe<br>prezent<br>Pop Liviu Marian<br>prezent<br>Popa Constantin<br>absent<br>Popa Florian<br>prezent<br>Popa Ion<br>prezent<br>Popa Mihaela<br>prezentă<br>Popa Nicolae Vlad<br>absent<br>Popescu Corneliu<br>prezent<br>Popescu Dumitru Dian<br>absent<br>Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton prezent<br>Purec Ion Simeon<br>prezent<br>Rădulescu Cristian<br>absent<br>Rogojan Mihai Ciprian<br>prezent<br>Roșca-Stănescu Sorin Ștefan<br>prezent<br>Rotaru Ion<br>prezent<br>Saghian Gheorghe<br>prezent<br>Savu Daniel<br>absent<br>Sârbu Ilie<br>prezent|| |Severin Georgică|prezent| |Silistru Doina<br>Stuparu Timotei|prezentă<br>prezent| |Suciu Matei<br>Șova Dan Coman<br>Tánczos Barna|prezent<br>absent<br>prezent| |Tămagă Constantin<br>Tătaru Dan|prezent<br>prezent| |Tătaru Nelu|prezent| |Teodorovici Eugen Orlando|Guvern| |Tișe Alin Păunel<br>Toma Ion|prezent<br>prezent| |Todirașcu Valeriu|prezent| |Tomoiagă Ștefan Liviu<br>Tudor Doina Anca|absent<br>prezentă| |Țapu-Nazare Eugen|absent|

|Ungureanu Mihai Răzvan|absent| |---|---| |Valeca Șerban Constantin|absent| |Vasiliev Marian|prezent| |Vâlcov Darius Bogdan|Guvern| |Vegh Alexandru|prezent| |Verestóy Attila|prezent| |Vochițoiu Haralambie|absent| |Voinea Florea|absent| |Volosevici Andrei Liviu|absent| |Vosganian Varujan|prezent| |Zisu Ionuț Elie|prezent|

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc domnului secretar.

Vă informez că, în urma apelului nominal, au răspuns prezent 115 senatori.

Ca atare, vă supun din nou votului ordinea de zi și

Dacă nu sunt comentarii,

Doresc să vă informez că un număr de șase senatori și-au anunțat trecerea de la grupul senatorilor independenți la Grupul parlamentar liberal-conservator (PC–PLR), și anume: Călin Popescu-Tăriceanu, Sorin Ilieșiu, Daniel Barbu, Petru Ehegartner, Nicolae Nasta, Titus Pașca.

Vă mulțumesc.

Domnule senator,

Nu sunteți la curent cu actualitatea politică. Deci senatorii pe care i-am menționat au aderat la Grupul liberalconservator.

Și-a schimbat denumirea ieri.

Sunteți lider de grup?

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Nu sunt lider de grup.

Imediat!

Uite, domnul Pelican anunță!

**Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Am solicitat cuvântul.

Vă dau, vă dau.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte al Senatului. Sunt informat, cunosc realitatea politică, dar una este s-o cunoști din presă, alta este s-o cunoști în urma unor proceduri parlamentare, care sunt scrise în regulament.

Până când nu vine cineva aici – vorba aceea, om care știe –, până când nu vine cineva aici, la microfonul central, să anunțe ceva, conform regulamentului, să spună – domnule Pelican, ia uitați-vă, vedeți în baza cărui articol? –, până atunci nu putem să discutăm.

Eu am înțeles foarte bine ieri, stimați colegi, despre ce a fost vorba și eu însumi am venit cu acea propunere, să amânăm o săptămână. Unii avem, așa, o experiență, știm despre ce este vorba, știm de ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat ieri, dar veniți și îndepliniți procedurile regulamentare, nu proceduri pe care le auzim la televizor.

Domnule senator, vă mulțumesc. Aveți cuvântul, domnule senator Pelican.

## **Domnul Dumitru Pelican:**

## Domnilor colegi,

Stimate domnule coleg, domnule senator Hașotti,

Eram cu mâna ridicată. Din păcate, v-ați grăbit. V-am înțeles, ați vrut să contestați ceva înainte de ceea ce urma să anunț.

## Dragi colegi,

Cei șase senatori pe care domnul președinte i-a nominalizat câteva clipe mai devreme împreună cu senatorii Grupului Partidului Conservator au realizat un protocol. Grupul nostru se cheamă acum Grupul liberal-conservator (PC–PLR).

Este acest anunț pe care voiam să-l fac. Mi-a luat însă bucuria aceasta domnul senator Hașotti.

Vă mulțumesc, domnule Hașotti, am făcut anunțul necesar.

Asta am vrut să comunic, domnilor colegi.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Domnule senator Oprea, mai doriți să interveniți?

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Da.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă rog.

Cred că procedura încă este grăbită. Suntem total de acord ca grupurile politice să ființeze conform Regulamentului Senatului, oamenii să cunoască regulamentul și posibilitatea de a se duce în orice grup, dar, după alegerile din 2012, noi am înregistrat grupuri politice pe doleanțele celor care au pornit pe o fuziune, pe o alianță electorală sau merg pe grupuri politice.

Mergând pe grupuri politice, la începutul acestui mandat, sunt foarte clare grupurile, inclusiv Grupul Partidului Conservator, care nu poate să-și schimbe numele. Grupurile sunt definite. Pot primi în structura grupului orice alte

persoane, cum orice alt partid, orice alt grup poate primi oameni pe lista grupului respectiv.

PSD-ul nu poate să se numească PSD–UNPR și PC, fiindcă a mers pe structura acestui grup, PSD, și nu poate să-și schimbe numele întregul mandat, cum nici PC-ul, nici PNL-ul și nici PDL-ul. Dar pot primi în structura lor, încă o dată spun, colegi din Parlament, în diverse calități.

Domnul senator Hașotti.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Oprea a fost foarte concret. Eu am fost, așa, un pic mai evaziv. Eu l-am rugat pe domnul senator Pelican să ne spună în baza cărui articol din regulament un grup, Partidul Conservator, și niște colegi senatori – mă feresc să dau epitete – formează un grup cu o altă denumire. În baza cărui articol?

## Domnule Pelican,

Lăsați-l pe domnul senator Chiuariu cu sfaturile juridice! Vă întreb în baza cărui articol. Spuneți articolul, citiți-l!

Și mai am o nedumerire, stimați colegi. Poate să vină cineva, eventual chiar dumneavoastră, domnule președinte, să ne spună cum vine, domnule, denumirea asta „liberalconservator”?

Liberal-conservator?!

Nu știu, mie mi se pare noaptea minții.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Simplu!

## Domnule senator,

Vă răspund altfel: ceea ce nu este interzis este permis. Nu există niciun articol în Regulamentul Senatului care să interzică schimbarea denumirii grupului. Nu există!

Uitați-vă la el încă o dată! Nu este.

Domnul Hașotti mă provoacă la o discuție pe care mi-ar face mare plăcere s-o avem, dar nu pot să rețin plenul Senatului pentru o dispută, hai să-i zicem, de natură imagologică și ideologică între noi.

Așadar, mă simt obligat să intru în ordinea de zi și...

Da, domnule senator Oprea, procedură. Vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Se pare că se reia aceeași discuție cu PC-ul, care, acum, din câte știu, a depășit momentul acela sensibil.

Aveți art. 16 alin. (2): „Un grup parlamentar poate fi constituit și poate funcționa numai dacă cuprinde cel puțin 7 senatori, care au fost aleși pe listele aceluiași partid, ale aceleiași organizații (...).”

## Da, bineînțeles.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Și mai departe...

Da, putem să citim și 70. Deci grupurile astea sunt...

Deci, încă o dată, este decizia Curții Constituționale că în Senat nu se pot crea grupuri în timpul mandatului – și o știți bine – și scrie în regulamentul nou. Deci nu veniți cu improvizații! Nu veniți cu improvizații, respectați statutul!

Grupul PC e Grup PC, poate să se extindă cu colegi veniți de oriunde din Senatul României.

Ei pot veni ca senatori independenți, ca orice alte componente din...

Știți, există aici un articol: „Nu dialogați cu sala!” Dacă vreți, veniți la microfon.

## **Domnul Șerban Nicolae**

**:**

Nu vreau decât o lămurire pentru stenogramă și pentru clara înțelegere a opiniei publice, prin intermediul presei.

## Domnule Barbu,

Am o rugăminte: sunteți amabil să vă scoateți mâna din buzunar?

Grupul Partidului Conservator face parte din Uniunea Social-Democrată, din USD...

Eu nu dialoghez cu sala.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Domnule senator,

Îmi pare rău, nu aveți dreptate. Grupul Partidului Conservator a fost ales la alegeri. Are în momentul de față, dacă nu mă înșel, nouă membri, așa încât el este legal constituit, nu contravine articolului din regulament pe care l-ați citat, art. 16 alin. (2). Un grup de șase senatori a aderat la acest grup. Care e problema?

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Ca senatori independenți.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Ca senatori independenți, dar i-am aderat la grupul respectiv. Păi care e problema?

Vă mulțumesc.

Suntem în ordinea de zi.

La punctul 3 este Proiectul de lege...

## **Domnul Ioan Iovescu**

**:**

Domnule președinte!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă rog foarte mult, nu țipați. Prelungiți inutil discuțiile în legătură cu acest subiect. Subiectul este încheiat.

Trecem la punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență...

Când vă adresați Senatului, vă rog să vă scoateți mâna din buzunar.

...și vreau să știu dacă liberalii care s-au afiliat fac parte dintr-o uniune social-democrată. Asta era singura întrebare. Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Când vă adresați Senatului, vă rog să vă scoateți mâna din buzunar, ca un minim gest de civilizație și respect.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Domnule președinte, 10 secunde, 5 secunde.

Domnule senator Hașotti, 5 secunde.

Vă mulțumesc.

Vreau să anunț plenul Senatului că, și în programul de săptămâna viitoare, Senatul va legifera trei ore și jumătate pe săptămână.

Mulțumesc.

Domnule senator Iovescu, aveți cuvântul.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

## Domnule președinte,

Să votăm programul pentru săptămâna viitoare.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Îmi cer scuze!

Vă propun înainte să votăm programul de lucru al Senatului pentru perioada 8–13 septembrie 2014, deci săptămâna viitoare.

Votul este deschis.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Tudor Barbu, la procedură.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnule senator Barbu, microfonul 2.

Vă mulțumesc. În sfârșit!

Vreau să spun că se încalcă prevederile art. 16 alin. (7): „Este interzisă constituirea unui grup parlamentar...” – nu e cazul – „... care să reprezinte sau să poarte denumirea unui partid (...) care nu a obținut mandate de senator (...).” PLR-ul nu a fost...

Cum să nu?! A fost PLR-ul, Partidul Liberal Reformator – că-i fac reclamă acum –, în alegeri? Păi, vă rog frumos, respectați legile. Respectați-le!

V-am spus și ieri. Ați spus că eu nu am statutul bun. Astăzi, din nou. Acum, cred că sunt la ultima virgulă. E corect ceea ce spun eu aici.

Dumneavoastră... A plecat de la UNPR – știți bine, că dumneavoastră știți mai bine, că ați fost în legislatura trecută –, UNPR-ul, care voia să facă grup și s-a constituit partid ilegal în timpul sesiunii parlamentare. Repetăm același lucru acum. Nu vrem să intrăm în legalitate niciodată?

Vă rog frumos.

Da, domnule senator, poftiți!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu putem opri pe cineva să-și facă un grup. Singura condiție este de a respecta legea și, conform legii, la acest grup care s-a propus... Este absolut legal, numai că mai trebuie adăugată specificația de „grup parlamentar mixt”. Putem citi asta în art. 16 alin. (5) și (6).

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

## Putem să continuăm.

Suntem la punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2014 pentru modificarea și completarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 198/2005 privind constituirea, alimentarea și utilizarea Fondului de întreținere, înlocuire și dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Microfonul 9.

Vă rog să vă prezentați.

## **Doamna Szávics Petra** – _secretar de stat_

_în Ministerul Fondurilor Europene_ **:**

## Bună ziua!

Petra Szávics. Sunt secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene.

Stimate domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține modificările și completările aduse anexei Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 198/2005, prin care dorim să asigurăm posibilitatea pentru operatorii regionali de a rambursa din surse proprii acele împrumuturi care au fost contractate pentru asigurarea cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri europene, împrumuturi contractate fără garanția statului sau a autorităților locale. De asemenea, prin aceste modificări se va crea posibilitatea deducerii TVA-ului aferent investițiilor finanțate din componenta rambursabilă.

Scopul este de a evita niște blocaje în implementarea proiectelor finanțate, în special din Programul Operațional Sectorial Mediu, și, astfel, dezangajarea automată de fonduri. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, domnul senator Nicula Cosmin.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Avem avize favorabile din partea Comisiei pentru administrație și Comisiei pentru afaceri europene.

Membrii comisiei au analizat acest proiect de lege, avizele primite și au hotărât, cu 8 voturi pentru și o abținere, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului? Domnule senator Oprea, vă rog.

E o situație destul de interesantă. Sunteți la guvernare din primăvara 2012 și abia în toamna 2014 v-ați dat seama că nu sunteți în stare să contribuiți la onorarea plăților din partea diverșilor actori din România. Și veniți acum și spuneți că aveți o astfel de preocupare, dar, de fapt, noi știm că preocuparea dumneavoastră determinantă este campania electorală, și sunteți blânzi și buni cu toată lumea, inclusiv cu cei incriminați în proiectul de lege specificat.

În astfel de condiții, cred că lumea își dă seama că, după ce ați terorizat mediul de afaceri, inclusiv pe cei care au avut intenția să ia din POS CCE bani și s-au împrumutat, și au dat faliment, după doi ani și ceva, dumneavoastră vreți să dați viață unui mort. Nu mai puteți. Lumea s-a speriat, a renunțat la fonduri europene, iar cu ce veniți dumneavoastră acum este doar mesaj electoral.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Alte intervenții, dacă sunt?

Alte întrebări?

Dacă nu, atunci dau cuvântul reprezentanților fiecărui grup parlamentar.

Nu sunt intervenții.

Reprezentantul Guvernului dorește să răspundă? Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale.

Domnul senator Sârbu.

## Domnule președinte,

La cererea ministerului, solicităm retrimiterea la comisie pentru completare. Un amendament vor să mai facă.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

S-a făcut o propunere de retrimitere a proiectului de lege. Supun la vot propunerea făcută de domnul senator Sârbu.

Domnule senator, ați făcut propunerea.

Două săptămâni?

O săptămână.

Domnul senator Hașotti.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

La chestiune, stimabile, la chestiune, sigur că da.

Este o ordonanță de urgență, face efecte, trebuie să informăm totuși plenul.

De trei luni de zile se tot trimite la comisii. Hai să n-o trimitem o săptămână, o lăsăm până la vacanța de iarnă!

Haideți, facem...

Domnule Sârbu, am curaj să vin la dumneavoastră să fac un pariu că va fi amânată până la primăvară. Facem?

Hai să fie o lună și, după o lună, o să cereți dumneavoastră – noi suntem de acord –, și, după o lună, o să mai cereți dumneavoastră. Haideți, o lună! Vă propun o lună.

## Domnule Hașotti,

Propunerea făcută de domnul senator Sârbu este de o săptămână. Nu putem să lungim termenul dacă domnul senator cere numai o săptămână.

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 5, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2014 privind unele măsuri pentru completarea rețelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor și pentru aprobarea unor măsuri financiare.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Dragoș Titea, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Aveți cuvântul, microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prezenta ordonanță de urgență are ca obiectiv de reglementare trecerea celor 11 unități sanitare cuprinse în anexa Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2013. Menționăm că, din cele 13 unități sanitare cuprinse în anexă, două unități sanitare au trecut deja prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, deoarece aveau în derulare proiecte cu finanțare nerambursabilă.

## Mulțumesc.

Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru transporturi și energie au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul senator Constantinescu pentru prezentarea raportului.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din 11.06.2014 și 24.06.2014, membrii Comisiei pentru sănătate publică și membrii Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Comisia pentru transporturi și energie și Comisia pentru sănătate publică supun spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului? Nu sunt întrebări.

Reprezentanții grupurilor parlamentare doresc să se înscrie la cuvânt?

Nu este cazul.

Da, domnule senator Oprea, vă rog.

Vin din Iași, unde există un astfel de spital. Și pe vremea când un ieșean era ministrul transporturilor a cerut să se producă o trecere de la transporturi la sănătate, că este mai normal, și să rămână doar anumite componente cu scop strategic în domeniul sănătății pentru cei din transporturi.

Acum, același Guvern Ponta vine și spune că o astfel de măsură nu este bună și să treacă de la Ministerul Sănătății la Ministerul Transporturilor. Chiar dimineață am discutat cu prieteni din sistem și au spus că nici ei nu mai pricep nimic. Ce-ar însemna ca, acum, absolut toate ministerele să-și creeze rețele proprii de spitale? Un astfel de pericol este și la educație și s-a și întâmplat. Ministerele, în loc să-și aloce sume pentru formare de personal, și-au creat școli pentru mastere și așa mai departe. În domeniul spitalelor este o situație identică. Cu alte cuvinte, este un fel de-a leapșa guvernamentală cu un domeniu atât de sensibil, sănătatea. Cu ce încurcă o rigoare...

Și țin minte că, de fapt, domnul ministru Oprea, de la Ministerul Apărării, invoca procedură specială pentru achiziții, că una este să faci achiziții la un spital și alta la nivel de minister. Una e să faci achiziții la nivelul Ministerului Sănătății și alta pe componente ultraatomizate, fiindcă sunt enunțate în ordonanță, în proiect, de fapt, spitalele respective. La ce bun? Doar că a venit un ministru acum și dă semnale că e mai bun gospodar? Dar orice ministru are o durată scurtă.

Sănătatea și infrastructura sănătății din România ar trebui să fie pe durată nedeterminată, așa că propunerea asta face parte din jocul pe care nu-l mai înțelegem.

Și amânarea dinainte, făcută de domnul lider de grup Ilie Sârbu, este discutabilă. Și următorul subiect, la fel.

Guvernul Ponta își schimbă poziția de la un an la altul, ceea ce dă dovadă că, sub dumnealui, sub domnul Ponta, se află oameni care practică diletantismul.

Mulțumesc. Sunt alte intervenții? Cine? Da, domnule senator, poftiți! Microfonul nr. 1, bănuiesc. Domnul senator Todirașcu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Nu se justifică existența unor rețele paralele de sănătate – mă refer la rețelele civile –, pentru că, atât timp cât ele există, există eficiență paralelă și există echitabilitate paralelă în accesul cetățenilor plătitori de impozite către servicii medicale.

În cazul Ministerului Transporturilor putem discuta cel puțin despre reducerea acestei rețele la existența cabinetelor de expertiză de specialitate, dar nu se justifică existența spitalelor sau a policlinicilor.

Sigur, dacă s-ar aplica în sistemul de sănătate standardele de cost, standardele de calitate, standardele de procedură, s-ar putea descoperi care este prețul plătit de cetățenii plătitori de impozite pentru existența acestor rețele civile de sănătate paralelă. Nu se poate justifica economic existența lor, iar în cazul, repet, al Ministerului Transporturilor, dacă există anumite lucruri care trebuie făcute în cabinetele de expertiză, se pot realiza.

Practic, prețul plătit de cetățeni este prețul existenței acestor feude în care banii se cheltuiesc diferențiat, nu există costuri sau proceduri unitare și, atunci, față de cetățeni nu putem să justificăm existența lor.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții, dacă sunt? Domnul senator Bodog, microfonul 3.

Aș dori doar să precizez că Ministerul Transporturilor are o casă de asigurări de sănătate independentă față de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Acesta este un aspect.

Și al doilea aspect este faptul că aceste expertize pentru siguranța circulației se fac în spitalele CFR. Ar fi oarecum ciudat ca un medic care face expertiză pentru siguranța circulației să trimită pacientul pentru internare la un alt spital din o altă rețea.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții, dacă sunt? Dacă nu mai sunt intervenții...

Domnul senator Oprea, din nou. Dar nu puteți să o faceți dintr-o dată?

Aș vrea să-mi spuneți și mie ce casă de asigurări de sănătate are ministerul acesta. Sunteți în timp, în urmă. Așa ceva nu există. Iar procesul de trecere din domeniul spitalelor amintite spre spitalele publice este un proces de masă. Alături aveți rectorul Universității de Medicină care vă poate confirma.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Bine. Mulțumesc. Domnul senator... Alte intervenții nu mai sunt. Declar încheiate dezbaterile.

Trecem la votul asupra proiectului de lege. Raportul comun al comisiilor este de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată.

Trecem la punctul 6, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Doamna secretar de stat Anne Jugănaru, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, microfonul nr. 9. Aveți cuvântul, doamna secretar.

## **Doamna Anne Rose Marie Jugănaru** – _secretar de stat_

_în Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare clarificarea cadrului legal referitor la declararea ariilor naturale protejate și la încadrarea acestora în categorii specifice de management, care să asigure protecția și conservarea speciilor și habitatelor pentru care acestea au fost instituite.

Modificările pe care ministerul le-a avut în vedere decurg din obligațiile care îi revin României ca stat membru al Uniunii Europene de a finaliza procesul de declarare a ariilor protejate și, implicit, de conservare a speciilor și habitatelor naturale.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru mediu, domnul senator Popa.

Microfonul 7.

În ședința din 3.07.2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru mediu supune spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului? Reprezentanții grupurilor parlamentare. Domnul senator Oprea.

Aici, doar o întrebare către Guvern. Mă refer la ultima categorie, când sunt invocate hotărâri ale consiliului județean sau local „pentru arii naturale protejate de interes județean sau local”. Dar cine stabilește o astfel de..., fiindcă chiar am vrea să aflăm de la dumneavoastră. Cine stabilește că ele sunt de interes județean sau nu sunt și că nu ar exista pericolul ca, dacă, anterior, ar fi fost de interes județean, cineva să transforme în imobiliare aceeași zonă?

Mulțumesc.

Din partea celorlalte grupuri parlamentare?

Doamna secretar de stat, doriți să interveniți, să răspundeți?

Vă rog, microfonul 9.

Evident, pe baza unor studii care se efectuează în zonele respective și pe baza expertizelor care se fac, în funcție de toate datele care se găsesc în ariile naturale respective, ele sunt cotate și, în funcție de aceste date pe care le găsesc experții în teren, sunt declarate de diverse feluri.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Dacă alte intervenții nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Profit de acest moment și vă rog să-mi permiteți să fac și anunțul pe care acum câteva clipe nu am reușit să-l fac.

Viceliderul Grupului parlamentar liberal-conservator este și Liviu Titus Pașca.

Vă mulțumesc.

Cine vrea procedură? Vă dau voie, domnule senator. Vai, se poate? Cu mare plăcere.

Regret dispariția Partidului Conservator ca grup. Dumneavoastră vorbiți de un alt grup, care are o procedură anume. Dacă ce ați supus înainte la vot ar trece, Grupul parlamentar al PC ar dispărea. Vă rog să rețineți aspectul acesta, pentru că Grupul Partidului Conservator, în numele partidului este grup, nu al unor doritori de a da și ceva cu liberal, cu democrat, cu social... Grupul este al Partidului Conservator și asta să supuneți la vot, nicidecum altceva.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Domnule senator Oprea,

Îmi pare foarte rău! Aceste chestiuni nu se supun la vot, se anunță numai în plen. Atât!

Da?

Vă mulțumesc.

Domnul senator Hașotti.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Nu voiam decât să constat o continuitate la funcția de vicelider a domnului senator Titus Pașca, mare om, că e mare, și mare caracter.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnul senator Sârbu.

Trecem la punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 96[*] ) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Dau cuvântul domnului senator Sârbu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Solicităm retrimiterea la comisie, întrucât nu avem punctul de vedere al Guvernului. Și, ca să clarificăm și perioada, tot pentru o săptămână, domnule Puiu Hașotti. Nu ne ducem cu ea după alegeri.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Guvernul are obligația să prezinte într-o săptămână punctul de vedere.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 67 din 25 martie 2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Dau cuvântul inițiatorului. Inițiatori sunt o serie de deputați

- și... Da, o lungă listă de deputați.

- Din partea inițiatorului nu este nimeni. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Este?

- Cine este din partea inițiatorilor?

- Domnul Oprea? Dumneavoastră sunteți printre semnatari,

- că nu v-am văzut? Îmi cer scuze!

- Da, vă rog, aveți cuvântul. Cum să nu?

- Poftiți!

Domnul senator Oprea, microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, intervenția noastră este una foarte clară și am fost surprinși neplăcut de faptul că, la comisie, s-a dat un raport de respingere. Era o completare pentru cei care erau propuși pentru a fi aleși să se țină cont și de antecedentele penale. Atât!

## Bun.

Reprezentantul Guvernului, doamna secretar de stat Sirma Caraman, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

## **Doamna Sirma Caraman** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați senatori,

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, întrucât dreptul de a fi ales este reglementat prin art. 37 din Constituție, coraborat cu art. 36 din Constituție: „Persoanele condamnate pierd acest drept electoral, respectiv dreptul de a fi ales, numai în situația în care au fost condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.”

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamnei senator Federovici. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 23 aprilie 2014, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări prezenți au dezbătut și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere. Am avut în vedere și avizul negativ al Consiliului Legislativ, având în vedere că această inițiativă nu a îndeplinit normele de tehnică legislativă.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, precum și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au avizat, de asemenea, negativ această propunere.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului? Dumneavoastră vă adresați întrebări, domnule senator Oprea? Ca să știu.

Nu. Stați! Așteptați nițel!

Senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului? Nu este cazul.

Dau cuvântul reprezentanților fiecărui grup parlamentar. Domnul senator Oprea.

În luarea de poziție a Guvernului, ceva poate fi coroborat cu ceva, nu ceva „coraborat”. Deci coroborarea asta o face Parlamentul. Dacă noi invocăm, ministerul nu știu care nu vrea, ministerul nu știu care nu-i de acord... noi suntem Legislativul. Propunerea colegilor noștri, care reprezintă Camera superioară a Parlamentului României, este firească. Dacă sunt unele puncte de vedere, este OK. Că votul este majoritar este altceva, dar propunerea lor este conform misiunii senatorilor României, să propună legi bune.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Din partea celorlalte grupuri parlamentare sunt înscrieri la cuvânt?

Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică. La ora 12.30 va intra la vot.

Punctul 9, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 3 din 22 februarie 2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Dau cuvântul inițiatorului.

Inițiator este domnul senator Alexandru Pereș. Microfonul 6, domnule senator.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Onorați colegi senatori,

Doamna secretar de stat,

În anul 2003, Constituția României adoptată în 1991 a fost modificată și completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicată de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constituția din 1991, și cu reactualizarea denumirilor, și dându-se textelor o nouă renumerotare.

Această renumerotare a afectat și art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 3/2000, în sensul că se face trimitere la art. 147 alin. (3) din Constituție, care, după revizuire, a devenit art. 151 alin. (3). În actuala formă a Constituției, art. 147 alin. (3) și art. 151 alin. (3) tratează aspecte diferite, având următorul cuprins:

– art. 147 alin. (3) spune așa: „În cazul în care constituționalitatea tratatului sau acordului internațional a fost constatată potrivit art. 146 lit. b), acesta nu poate face obiectul unei excepții de neconstituționalitate. Tratatul sau acordul internațional constatat ca fiind neconstituțional nu poate fi ratificat.” Deci tratează cu totul și cu totul altă problemă;

– art. 151 alin. (3) vine și spune: „Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau propunerii de revizuire.”

Având în vedere motivele învederate mai sus, din rațiuni ce țin, de fapt, de reala voință a puterii legislative, în privința art. 15 lit. a) din Legea nr. 3/2000 am inițiat prezenta propunere legislativă.

Și pentru că în plenul Senatului de ieri, 1 septembrie, s-a uzitat art. 100, care spune că se pot face amendamente în timpul dezbaterii propunerii legislative, vă rog să fiți de acord ca, în conformitate cu art. 105 din Regulamentul Senatului, să solicit retrimiterea propunerii legislative la comisia raportoare, pentru completare cu amendamentele de la articolele încă în divergență cu care a venit Guvernul, și, sigur, timp de o săptămână să tranșăm și să facem aceste corecturi care trebuie făcute la Legea nr. 3/2000.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Supun la vot propunerea făcută de domnul senator Pereș, de retrimitere la comisie pentru o săptămână.

Votul este deschis.

Trecem la punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei și exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor și convențiilor de rezolvare pe cale amiabilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 87/2001.

Din partea inițiatorilor este cineva? Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere.

Participă domnul secretar de stat Răzvan Horațiu Radu, Ministerul Afacerilor Externe.

Aveți cuvântul la microfonul nr. 9.

## **Domnul Răzvan Horațiu Radu** – _subsecretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În opinia Ministerului Afacerilor Externe, la ora actuală, buna comunicare dintre Guvern, pe de o parte, și cele două Camere ale Parlamentului, pe de altă parte, cu privire la procedurile din fața Curții Europene a Drepturilor Omului se desfășoară în baza bunelor practici.

Prin urmare, în opinia noastră, această propunere nu trebuie reținută, iar completarea adusă Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/1999 nu este necesară, întrucât scopul poate fi atins și în absența unei asemenea modificări. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia juridică, doamna senator Federovici, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și l-a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru politică externă a transmis un aviz favorabil, cu un amendament.

În ședința din 23 aprilie 2014, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din raport.

În raport cu obiectul de reglementare, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Mulțumesc.

Senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului... care nu este prezent, evident.

Fiecare grup parlamentar are dreptul să intervină, dacă dorește.

Nu este cazul.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun întâi votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise.

- Votul este deschis.

-

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Ședința a fost deschisă cu 120 de senatori, dintre care azi au votat... jumătate plus unu înseamnă...

Doamnă! Au votat doar 53, deci nu avem jumătate plus unu din deschiderea ședinței. Câți?

53 au votat pentru. Deci nu s-a respectat jumătate plus unu din...

2. Explicarea votului. Nu mai pricep nimic. Președintele de comisie este de la PSD, Guvernul este PSD și, după lungi tergiversări, comisia a zis un „da” categoric, care reprezintă Legislativul, cheia pe componenta juridică. De ce grupul a arătat așa, nu am mai priceput.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc, domnule senator. Supun la vot propunerea legislativă. Votul este deschis.

Propunerea nu a înregistrat numărul necesar de voturi, prin urmare este respinsă.

Punctul 11, Propunerea legislativă – Lege-cadru privind statutul cetățenilor Republicii Moldova pe teritoriul României. Inițiatori: un număr de senatori PSD și alți parlamentari. Dau cuvântul inițiatorilor. Nu susțin proiectul.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Răzvan Horațiu Radu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Afacerilor Externe nu susține promovarea acestui proiect legislativ. În opinia noastră, Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni nr. 299/2007 reglementează o serie de drepturi acordate persoanelor de etnie română, precum și celor care aparțin filonului cultural românesc din afara granițelor României.

Această propunere legislativă urmărește însă extinderea sprijinului acordat de statul român la toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de existența vreunei relații cu România, precum și extinderea drepturilor conferite dincolo de domeniul educațional și cultural la sfera socioeconomică.

În opinia noastră, reglementarea unui statut special pentru cetățenii unui anume stat pe teritoriul altui stat este fără precedent în practica internațională și, în aprecierea noastră, propunerea nu este conformă principiilor dreptului internațional, în special principiului teritorialității și al nondiscriminării.

Mulțumim.

Mulțumesc.

Comisia juridică, doamna senator Federovici, microfonul 7.

Înainte de a prezenta raportul comun, vreau să-i mulțumesc domnului senator Oprea pentru încredere. Încă nu sunt președintele Comisiei juridice, încă sunt secretarul acesteia.

Pentru această inițiativă legislativă, Consiliul Legislativ a avizat negativ, având în vedere că nu sunt întrunite normele de tehnică legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a avizat negativ această inițiativă. În consecință, în ședințele din 15 și 23 aprilie 2014, membrii celor două comisii au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de respingere.

Vă mulțumesc. Senatorii doresc să adreseze întrebări? Liderii de grup? Nu e cazul. Încheiem... Pardon! Cine?

Domnul senator Iovescu.

eu știu ce. Mă gândesc de atâtea ori. Probabil ar fi vrut să-și susțină acest demers, care e nobil. Până la urmă, inexorabil, cetățenii europeni vor avea aceleași drepturi... moldovenii, ca și noi. E vorba de uniune. Dar era bine, dacă ar fi fost informați, să fie aici, să-și susțină precis punctul de vedere. Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc domnului senator. Alte intervenții, dacă sunt? Nu sunt.

Atunci, declar dezbaterile încheiate.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Trece la vot la ora 12.30.

Punctul 12, Propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din rândul aparatului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, din rândul personalului diplomatic și consular, din rândul funcționarilor publici parlamentari, din rândul deputaților și senatorilor, din rândul personalului aeronautic civil navigant profesionist, din aviația civilă și din cadrul Curții de Conturi.

Inițiatori: un număr de deputați PSD și alți parlamentari.

Din partea inițiatorilor este cineva pentru susținerea inițiativei?

Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Hai, domnule, treziți-vă!

Scuzați-mă, domnule secretar de stat!

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu, din partea inițiatorilor.

Vă rog, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu o să votez împotriva inițiativei. Mi-aș dori să avem grijă și de frații noștri din Serbia. Ne tot gândim, și foarte bine, sunt mult mai aproape, probabil, moldovenii, dar și frații din Serbia suferă foarte mult. Și nu vreau să mă refer numai la propunerea asta, ci la faptul că nu avem de gând să acordăm dubla cetățenie. E o altă discuție, dar aș vrea să prezint și asta.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Dobra, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

În legătură cu un aspect pe care l-am mai semnalat. Ați început și ați avut dreptate când ați început... dacă susținătorii sunt aici. Nu susțin. Cred că ei nu sunt aici dintr-un motiv de funcționalitate a secretariatului nostru sau... acolo, văd, sunt strânse o sută și ceva de mii de semnături de către o platformă civică – un demers serios – pentru această inițiativă și bănuiesc că fie n-au fost informați, fie...

## **Domnul Anghel Stanciu** _– deputat_ **:**

Distinse domnule președinte,

## Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Este o onoare pentru mine să vorbesc de la înalta tribună a Senatului, după ce am vorbit vreo 22 de ani de la tribuna Camerei Deputaților. Deja mă gândesc, la următoarea legislatură, dacă nu se aprobă această lege cu reîntregirea pensiilor, să vin aici, domnule președinte, că se pare că atmosfera este mai calmă și mai îndreptată spre a face lucruri bune.

Un astfel de lucru bun, pe care noi l-am gândit, un grup de deputați, este de a respecta promisiunile pe care Uniunea Social-Liberală le-a făcut inclusiv în Programul de guvernare.

Evident că uniunea a avut sarcina să rezolve problema reîntregirii pensiilor, lucru care, spre mândria ei, l-a și făcut în proporție covârșitoare. S-au reîntregit pensiile și la militari, aproape de 200 și ceva de mii, și la cadre didactice, și la alte categorii.

Din păcate, acest efort deosebit, pe care Guvernul l-a făcut și, respectiv, pe care noi toți l-am făcut, ca membri ai Uniunii Social-Liberale, s-a întrerupt la câteva categorii. Este vorba de piloți, este vorba de grefieri, este vorba de diplomați, este vorba de funcționarii parlamentari și, evident, există o anatemă care circulă și nu se mai termină, este vorba de foștii parlamentari. Aceștia nu au mai apucat să beneficieze de propunerea Uniunii Social-Liberale.

De aceea, noi ne-am gândit să continuăm programele Uniunii Social-Liberale și, de fapt, Programul USL de guvernare și, ca atare, am propus această reîntregire. A trecut prin cinci comisii la Senat pentru aviz și la comisia de fond. Îl văd pe domnul președinte, care va explica, poate, mai competent decât mine acest lucru.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnule deputat, domnule profesor Anghel Stanciu, mulțumim. Părerea mea este că o să aveți ușor peste 100 de voturi în favoare. Toți cei care au intrat în Parlament datorită prevederilor Legii electorale, unde ați avut o contribuție extrem de serioasă, ar trebui să vă fie recunoscători.

## Nu, nu, nu! Gata, ne ajunge.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Horvath Levente Akos, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Microfonul 8.

## **Domnul Horvath Levente Akos** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu,

## Stimați senatori,

Pentru a se asigura egalitatea de tratament pentru toți beneficiarii sistemului public de pensii, Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor a reglementat recalcularea tuturor pensiilor speciale prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Recalcularea s-a realizat cu respectarea principiului contributivității și egalității de tratament, în scopul stabilirii juste și echitabile a drepturilor la pensie pe care persoanele sunt îndreptățite să le primească.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în mai multe cauze având ca obiect recalcularea pensiilor de serviciu în conformitate cu prevederile Legii nr. 119/2010 și a stabilit că reducerea cuantumului pensiilor de serviciu a constituit o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general de pensii de asigurări sociale de stat menite să asigure echilibrul bugetar și să corijeze disparitățile existente între diferitele sisteme.

Față de cele prezentate mai sus, Guvernul nu susține această inițiativă.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, domnul senator Liviu Pop. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 17 iunie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au reexaminat propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să mențină raportul inițial de admitere, cu amendamente, raport transmis cu numărul de înregistrare XXVII/52 din 28 mai 2014.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt întrebări? Reprezentanții grupurilor. Domnul senator Oprea, microfonul central.

Voi fi foarte succint. Îi aduc aminte domnului inițiator Anghel Stanciu, care se retrage... A, se așază la locul comisiei.

Din respect față de electorat și față de Programul de guvernare PSD, îi aduc aminte domnului profesor Anghel Stanciu că primul obiectiv era reducerea TVA de la 25% la 19%. Al doilea obiectiv USL...

25% nu există. 24%.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Scuzați-mă! 5%. Da... Nu, ați uitat dumneavoastră să-l coborâți cu cinci procente. La asta mă gândeam. Deci acesta era primul obiectiv, iar al doilea era crearea unui milion de locuri de muncă. Și celelalte urmau.

Nu... Varujan. Respect față de Programul de guvernare USL.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Vă mulțumesc.

Senatorii doresc să adreseze întrebări?

Reprezentanții grupurilor parlamentare doresc să intervină?

Domnul Iovescu?

Varujan, explică-i de ce îi faci semne domnului senator. Bun!

Alți reprezentanți din partea grupurilor parlamentare dacă mai sunt?

Nu.

Vă mulțumesc.

Declar dezbaterile generale încheiate.

La vot este la ora 12.30.

Deci suntem la propunerea de la punctul 12.

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2012.

Inițiatorul, domnul senator Donțu, nu susține.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere.

Domnul secretar de stat Horvath.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii a inițiat o serie de discuții cu Ministerul Finanțelor Publice, în vederea identificării unor surse de finanțare care să susțină majorarea cuantumului alocației de stat pentru copii.

Având în vedere că bugetul pe 2014 a fost deja stabilit, o majorare a alocației de stat pentru copii ar putea fi posibilă începând cu anul 2015, însă nu putem să apreciem în acest moment care va fi majorarea.

Propunerea legislativă ar genera un efort bugetar suplimentar de aproximativ 57,5 milioane de lei pentru o lună, pentru primul an de aplicare, respectiv 2015, prin acordarea alocației de stat în cuantum crescut. Acest efort bugetar nu a fost estimat în expunerea de motive a proiectului de lege.

Față de cele prezentate mai sus, Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Liviu Pop. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 17 iunie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere a propunerii legislative.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Da, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noi, la PP-DD, am deschis cutia Pandorei cu mărirea alocației. Sunt foarte multe inițiative. Tocmai ieri am discutat și în Comisia drepturilor omului, culte și minorități și am aprobat cu unanimitate de voturi. Sper că, la un moment dat, se va produce și lucrul acesta.

Aș vrea să vă rog să terminăm cu circul degetelor. Nu mai suntem pe vremea romanilor. Haideți să votăm cu conștiința! Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Inițiativa legislativă are caracter de lege organică. La ora 12.30 intră la vot în plen.

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru abrogarea unor prevederi din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional.

Inițiatori: senatori și deputați PSD – parlamentari.

Din partea inițiatorilor dorește cineva să susțină propunerea legislativă?

Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Domnul secretar de stat Attila György, Ministerul Finanțelor Publice, microfonul nr. 9.

## **Domnul György Attila** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune abrogarea unor prevederi din Legea nr. 329/2009, potrivit cărora se interzice cumulul pensie-salariu în cazul angajaților sistemului public pentru care nivelul pensiei nete, aflate în plată, depășește câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat și care este în cuantum de 2.298 de lei în anul 2014.

În cadrul acordurilor de împrumut încheiate cu Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială, autoritățile române au reafirmat angajamentul de menținere a unui control strâns al cheltuielilor bugetare, inclusiv prin continuarea politicii de reducere a numărului de angajați din sectorul bugetar, astfel încât să fie respectat plafonul maxim al cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat.

În acest context, Ministerul Finanțelor nu susține promovarea inițiativei legislative.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, domnul senator Liviu Pop. Microfonul nr. 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere faptul că limitarea dreptului la muncă nu poate avea caracter decât excepțional și temporar, așa cum s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1.414 din 2009, legea producând deja efecte de circa cinci ani, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritatea de voturi a senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Oprea, vă rog, microfonul central.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Eu am să propun ca legea de la punctul 20 să fie mai în vale, ca să nu se supere Varujan pe mine.

Dar o astfel de propunere legislativă este legată de propuneri trecute ieri. Am votat cu mămicuțele care votează acuș Președintele României, am votat cu bunicuții, pensii cu excepții și cu tot felul de iertări de la plata unor sume pentru fărădelegi legislative. Am omis copilașii de astăzi, fiindcă ei nu votează, și am ajuns, din nou, la bunicuți, care trebuie să mai ocupe și un post într-o instituție publică, să mai ia și o pensie.

Iată, asta este legea care suna foarte bine, dar pe care o abrogăm. Abrogăm o lege ca să ținem încă 27% din copiii României între 21 și 32 de ani fără locuri de muncă... ținem pensionari, le dăm și pensii, și salariu, fiindcă, știți, pică bine electoral.

Chiar sunt curios, Guvernul a spus nu, comisia a spus da, să văd cum votează PSD-ul.

## **Domnul Ilie Sârbu**

**:**

O să aveți o surpriză.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Alte intervenții dacă mai sunt din partea celorlalte grupuri parlamentare?

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de admitere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Varujan, nu cred că ai șanse.

Punctul 15, Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național pentru Evaluare, Formare Profesională și autorizarea interpreților în limbaj mimico-gestual din România.

Dau cuvântul inițiatorului. Inițiatorii sunt o serie de senatori PSD.

Vrea să intervină cineva să susțină propunerea legislativă? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a ne prezenta punctul de vedere.

Domnul secretar de stat Horvath, microfonul nr. 8.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați senatori,

Cadrul legal care guvernează în momentul actual domeniul handicapului, dizabilității este Legea nr. 448/2006. Această lege reglementează, prin articolul 69, interpretul autorizat al limbajului mimico-gestual. Metodologia de autorizare a interpreților a fost aprobată prin Ordinul comun al Ministerului Muncii, al președintelui Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap, al Ministerului Educației cu nr. 671/1640/61/2007.

La data de 16 iunie 2014, în evidențele noastre figurau ca autorizați 61 de interpreți în limbaj mimico-gestual, dintre care un număr de 34 erau angajați ai Asociației Naționale a Surzilor din România.

Considerăm că înființarea Consiliului Național pentru Evaluare și Formare, respectiv autorizarea interpreților presupun derularea unui număr de trei atribuții instituționale care nu pot coexista în cadrul unei structuri unice din cauza faptului că aceeași instituție nu poate funcționa simultan și ca furnizor de servicii de formare profesională, și ca autoritate de evaluare a produsului propriu, și ca autoritate care autorizează produsul propriu.

Considerăm că atribuțiile enumerate mai sus trebuie să funcționeze în mod independent în cadrul unor instituții separate.

Având în vedere aceste aspecte, considerăm că propunerea legislativă nu poate fi susținută, deoarece, pe lângă argumentele prezentate mai sus, propunerea legislativă mai prevede crearea unei structuri de conducere remunerate și administrarea de cheltuieli suportate din subvenții acordate de la bugetul de stat.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, domnul senator Liviu Pop.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 3 iunie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, deoarece reprezintă o măsură importantă în evoluția legislativă.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de admitere, precum și propunerea legislativă, propunere care face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții din partea senatorilor, grupurilor? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Trecem la punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 139 din Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 (republicată) – Codul muncii.

Inițiatori: un număr de senatori și alți parlamentari.

Din partea inițiatorilor dorește cineva să susțină?

Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, din nou, domnul secretar de stat Horvath, din partea Ministerului Muncii.

Aveți cuvântul. Microfonul nr. 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține inițiativa legislativă, întrucât pentru introducerea unei astfel de reglementări nu este necesară elaborarea unui act normativ. O astfel de prevedere poate fi negociată între partenerii sociali și reglementată în contractul colectiv de muncă aplicabil, astfel cum prevăd dispozițiile art. 143 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, care prevăd că prin contractul colectiv de muncă aplicabil se pot stabili și alte zile libere.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Ce bine că a venit domnul senator Hașotti!

Ai venit la țanc! La țanc ai venit!

Senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului sau reprezentanții grupurilor parlamentare doresc să intervină? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare... la ora 12.30...

## Scuzați-mă!

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. La vot, la ora 12.30.

Varujan, n-am impresia că o să mai intre...

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Solicit cuvântul.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Da, vă rog, vă rog. Dar să știți că-l întârziați pe colegul senator de Iași...

A, sunteți mână în mână?

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Mă simt vinovat că azi am legiferat așa mai intens și rog plenul Senatului să accepte ca punctul pe care Varujan îl solicită să-l ducem acum, punctul 20, dacă sunteți de acord?

## S-a votat ordinea de zi.

Să știți că nu faceți decât să înfigeți un cuțit în rana domnului senator.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru cultură și media și Comisia pentru muncă au elaborat un raport comun. Cine prezintă?

Domnul senator Liviu Pop, microfonul nr. 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură și media și, respectiv, de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială în ședințele din 28 mai și, respectiv, 3 iunie a.c.

În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, 16 voturi pentru, să adopte raport comun de respingere.

Comisia pentru cultură și media și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supun plenului Senatului spre dezbatere raportul comun de respingere și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 139 din Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, republicată.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Dar eu propun modificarea ordinii de zi, dacă este posibil. Atât.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Domnule senator,

Haideți că o rezolvăm, lăsați că...

Domnule senator Hașotti, vreau să fac următoarea propunere legislativă, s-o introducem în dezbatere.

Punctul 17, Propunere legislativă privind instituirea Zilei naționale pentru egalitate salarială.

Printre inițiatori, un coleg de-al dumneavoastră, senator PNL.

Având în vedere că PNL-ul a renunțat la identitatea liberală, nu mă mir că avem parte de o asemenea propunere legislativă cu egalitatea salarială. Asta voiam să vă spun și de aceea m-am bucurat că ați venit în sală.

Deci inițiatori: un număr de senatori și alți parlamentari.

Din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere.

Domnul secretar de stat Horvath, de la Ministerul Muncii.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin acest act normativ sunt instituite obligații financiare în sarcina autorităților administrației publice centrale și locale, prin sprijinul material sau logistic pe care acestea îl pot oferi în organizarea și desfășurarea programelor și manifestărilor, însă fără indicarea mijloacelor financiare pentru aceste noi cheltuieli, conform art. 7 din Legea responsabilității fiscalbugetare nr. 69/2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice locale.

Față de cele prezentate mai sus, Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru cultură și media și Comisia pentru muncă au elaborat un raport comun.

Domnul senator Georgică Severin, microfonul 6, prezintă raportul.

În punctul său de vedere, Guvernul României nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de cele două comisii menționate în datele de 28 mai și, respectiv, 3 iunie.

În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, 16 voturi pentru, să adopte un raport comun de respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Mulțumesc.

Dacă senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului sau reprezentanții grupurilor să intervină? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiilor, așa cum s-a menționat, este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune la vot raportul de respingere.

Votul este deschis.

Se supune la vot propunerea legislativă.

Votul este deschis.

Nu mai e nevoie. Nu mai supunem la vot, având în vedere că a fost adoptat raportul de respingere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

Deci propunerea legislativă a fost respinsă.

Propunerea legislativă de la punctul 18 privind statutul artistului.

Din partea inițiatorilor, dacă este cineva? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Alexandru Oprean, secretar de stat în Ministerul Culturii. Microfonul 9.

## **Domnul Alexandru Vasile Oprean** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Culturii_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Trebuie să menționez de la bun început faptul că un punct de vedere al Guvernului României este încă în lucru pentru această propunere legislativă, însă Ministerul Culturii... din punctul nostru de vedere, nu putem decât să susținem o astfel de inițiativă care va duce la sprijinirea culturii scrise în România.

Susținem această propunere legislativă, însă cu anumite observații pe care le-am făcut și în cadrul Comisiei pentru cultură și media și care au fost discutate la acel moment acolo, rămânând ca Domniile Voastre să decideți în sensul celor prezentate.

Vă mulțumesc foarte mult.

## Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru cultură, domnul senator Severin.

Microfonul 6.

Această propunere legislativă a primit aviz negativ din partea Consiliului Legislativ.

Până în momentul redactării raportului nu primisem un punct de vedere al Guvernului.

Comisia pentru drepturile omului a dat un aviz negativ. Comisia juridică a dat și ea un aviz negativ, iar Comisia pentru cultură și media a dat un raport negativ în primul rând din cauza inconsistenței.

Ideea este generoasă, dar realizarea textului de lege este extrem, extrem de slabă și necorespunzătoare.

Din partea senatorilor sau a reprezentanților grupurilor parlamentare dacă sunt intervenții?

Domnul senator Agrigoroaei, microfonul 2.

## **Domnul Ionel Agrigoroaei:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

După cum am văzut, există susținerea Guvernului, cu anumite amendamente.

Sunt surprins că în comisii nu a fost susținută. Eu aș propune reîntoarcerea la comisie, deoarece chiar este o lege foarte importantă pentru artiștii români care ne-au bucurat de atâtea ori cu marile realizări pentru România.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Hașotti, vă rog.

Vă mulțumesc. Onorat Senat,

Nu are rost să prelungim discuția inutil. Propunerea aceasta legislativă este o aberație de la un capăt la celălalt. Ce să trimitem la comisie? Ce să facem la comisie?

Este evident, vom vota împotriva retrimiterii la comisie, împotriva acestui proiect, pentru raportul negativ. Domnul președinte a spus...

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnule Hașotti, Permiteți-mi să

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Nu poate să o facă, că nu-i lider de grup. Numai un lider de grup sau președinte de comisie poate să ceară.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Având în vedere că nu îndepliniți funcția de lider de grup, nu puteți să faceți propunerea de retrimitere la comisie.

Domnul senator Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu-l faultez, dom’le, dar nu tratați... fiindcă în lista ocupațiilor din România este o clasificare a ocupațiilor. Pe management evenimente, ce doresc dumnealor să facă, este ceva pe trend mondial, numai că, așa cum a spus Guvernul, e de corectat.

Nouă ne lipsește o astfel de lege.

O dăm la comisie. Vă rog eu, dați-le voie și, dacă nu vin cu forma corectă, o putem respinge.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Supun la vot propunerea făcută de domnul senator Oprea, deci de retrimitere la comisie.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Intră la vot la ora 12.30.

Punctul 19, Propunerea legislativă privind declararea zilei

de 16 mai ca Ziua națională a costumului popular românesc. Inițiatori, o serie de parlamentari.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să susțină propunerea legislativă?

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Alexandru Oprean, Ministerul Culturii.

Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Pentru această propunere legislativă, punctul de vedere al Guvernului este în lucru, însă Ministerul Culturii consideră ca bine-venită această inițiativă, în contextul repunerii la reperele istorice a valorilor tradiționale românești.

Pe de altă parte, trebuie menționat faptul că există intrată în procedură parlamentară o altă propunere legislativă care vizează o lege similară, respectiv de declarare a unei Zile a portului tradițional în România.

De aceea Ministerul Culturii susține o astfel de inițiativă, mai ales că în expunerea de motive au fost făcute și previziunile legate de beneficiile culturale și turistice pe termen mediu și lung.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cultură, domnul senator Severin.

Microfonul 6.

Cu adresa nr. 250/22 aprilie 2014, Comisia pentru cultură și media a fost sesizată în fond cu această propunere legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități ne-a transmis aviz favorabil, fără amendamente.

Comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, în urma dezbaterii, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru cultură și media supune acest raport de respingere.

De ce s-a dat? Pentru că sunt „n” propuneri. A fost de față și inițiatorul. De exemplu, pe ordinea de zi a comisiei de astăzi avem o Zi a portului tradițional românesc. O să ne trezim cu Ziua străchinii, Ziua urciorului și, de aceea, le-am propus inițiatorilor să creăm o Zi a folclorului românesc, care să cuprindă global, pentru că nu putem să mergem cu fiecare element în parte.

Deci astăzi avem o propunere aproape identică. Ce facem dacă o acceptăm pe cea de astăzi, portul tradițional, costumul național? O să avem Ziua iei.

Și, de aceea, le-am propus să vină cu o lege pertinentă, Ziua folclorului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții?

Domnul senator Hașotti, din partea Grupului PNL.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

În primul rând, aș vrea să-l întreb pe domnul secretar de stat dacă Ministerul Culturii face parte din Guvern, pentru că Domnia Sa a spus: „Guvernul nu are un punct de vedere, dar Ministerul Culturii are.” Aveți grijă, totuși!

Ministerul Culturii, domnule coleg Chelaru, face parte din Guvern, cum la fel de bine știți.

Vreau să felicit Comisia pentru cultură și pe președintele ei pentru că, dom’le, face niște rapoarte cât se poate de corecte.

Totuși, nu pot să nu remarc că această propunere legislativă vine de la Partidul Conservator. Domnule, Partidul Conservator e cât se poate de îndrituit să facă o astfel de propunere referitoare la costumul popular, la tradiția noastră, să conserve tradiția noastră. Și, acolo, la expunerea de motive, dacă o veți citi, vor fi câteva lucruri absolut amuzante. Vă doresc lectură plăcută!

Mulțumesc, domnule senator.

Alte intervenții, dacă sunt, din partea grupurilor parlamentare?

Nu sunt. Declar încheiate dezbaterile.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul e prima Cameră sesizată.

Se supune la vot raportul de respingere.

Votul este deschis.

125 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, o abținere. Raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 20, Propunerea legislativă pentru subvenționarea revistelor de cultură reprezentative din România.

Dau cuvântul domnului senator Varujan Vosganian, din partea inițiatorilor.

Mulțumesc foarte mult și mulțumesc zecilor de inițiatori care ni s-au alăturat.

Am rugat să fie votată astăzi, pentru că această propunere ar trebui votată și la Cameră până când se votează Legea bugetului, pentru a se încadra ca cheltuială în bugetul anului viitor.

Este vorba de o susținere pentru câteva reviste de mare tradiție, mai mult decât centenare și care fac parte din patrimoniul cultural românesc. Sunt reviste aflate sub egida uniunilor de creație din România și cred eu că este important să dăm o susținere într-un moment în care aceste reviste nu se mai pot susține singure din motive pe care nu mai doresc să vi le detaliez acum.

Mulțumesc și comisiilor care au dat un aviz favorabil. Mulțumesc.

Vă mulțumim.

Domnul secretar de stat Alexandru Oprean, Ministerul Culturii. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe această propunere legislativă, Ministerul Culturii susține proiectul legislativ, însă, așa cum am menționat, s-au făcut o serie de observații care au fost discutate în Comisia pentru cultură și media. Sub această rezervă, dacă ele vor fi însușite... însă rămâne să decideți Domniile Voastre vizavi de această inițiativă.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cultură, domnul senator Severin. Microfonul 6.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Cu adresa nr. 562/2014, Comisia pentru buget, finanțe ne-a trimis avizul favorabil, cu un amendament.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură și media în data de 18 iunie, în prezența domnului senator Varujan Vosganian, din partea inițiatorilor.

Comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente. Există anexa cu amendamentele, care este înaintată...

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorilor? Dacă nu, intervenții din partea liderilor grupurilor parlamentare.

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamentele admise, se supune votului.

Propunerea legislativă se supune votului dumneavoastră. Votul este deschis.

109 voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri. Propunerea legislativă a fost adoptată.

Aplauze pentru domnul senator Vosganian.

Trecem la votul asupra legilor organice.

O să preia conducerea ședinței domnul senator Dumitrescu.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor colegi,

Intrăm în sesiunea de vot pentru legile cu caracter organic.

Prima lege pe care o avem de votat este propunerea legislativă situată la punctul 8 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 67 din 25 martie 2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Noi suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, deschid votul. Raportul de respingere.

Cu 87 de voturi pentru, 41 de voturi împotrivă, nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă este respinsă.

Doamnelor și domnilor,

Trecem la punctul următor. Este punctul 11 din ordinea de

zi, Propunerea legislativă _... (Discuții în sală.)_

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

A fost retrimisă.

Da, s-a retrimis.

Propunerea legislativă – Lege-cadru privind statutul cetățenilor Republicii Moldova pe teritoriul României. Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Noi suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 84 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere nu a întrunit numărul de voturi necesar, 86.

Pe cale de consecință, supun la vot propunerea legislativă.

Doamnelor și domnilor, deschid votul. Propunerea legislativă, vă rog.

Propunerea legislativă o supun la vot.

Nu merge.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

S-a întârziat votul. Mă scuzați! Reluăm votul.

S-a întârziat votul.

Mă scuzați! Doamnelor și domnilor,

Deoarece raportul de respingere nu a fost adoptat, se supune la vot propunerea legislativă.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 40 de voturi pentru, 89 de voturi împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a fost respinsă.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu**

**:**

Procedură, domnule președinte!

Vă rog, poftiți la microfonul 3, procedură.

Am mai reclamat această chestiune.

Îmi pare rău că suntem aici, dar vă atrag atenția, poate sunt eu mai tare de urechi, că din această zonă încolo, nemaifiind niciun fel de difuzor, noi avem o proastă înțelegere din partea textului dumneavoastră... recepție, cum vreți să-i spuneți, și suntem chiar... Cei din față sunt avantajați că aud, noi, acolo, în spate, nu auzim nimic și ne dăm cu părerea.

Nu-i vorba de văzut. De văzut vedem bine, dar nu înțelegem exact ce spune cine conduce ședința.

Cu respect, poate puneți două difuzoare acolo. E veche treaba.

Mulțumesc.

E corect ceea ce ați spus. E o chestiune care ține de acuratețea votului. Am să rog stafful să aibă în vedere introducerea unui difuzor suplimentar.

Domnule Hașotti, vă rog. Tot probleme de procedură. Suntem în procedură de vot. Strict la vot.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vreau să-l ajut pe distinsul senator Șerban Mihăilescu. Dacă tot a spus că de văzut se vede bine, dar nu se aude, să se uite la domnul Sârbu.

În înțelepciunea sa... Drept la replică, 30 de secunde.

Poate află și domnul Hașotti în fine că noi votăm după conștiința noastră. Noi trebuie să auzim legea, nu ce se arată _. (Râsete, discuții în sală.)_

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc.

Replică la replică nu mai există, domnule senator. Nu mai există replică la replică.

5 secunde, pentru domnul Hașotti.

10 secunde, pentru domnul Hașotti.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

O, ce generos sunteți, domnule președinte! Vai! Cum ați spus?! Conștiința?!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Am să încerc să vorbesc puțin mai tare, dacă... și să repet.

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, tot o lege organică, Propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din rândul aparatului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, din rândul personalului diplomatic și consular, din rândul funcționarilor publici parlamentari, din rândul deputaților și senatorilor, din rândul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă și din cadrul Curții de Conturi.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Noi suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul cu amendamente admise.

Doamnelor și domnilor, supun la vot raportul cu amendamente admise.

Deschid votul și vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 21 de voturi pentru, 95 de voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul a fost respins.

Deci, pe cale de consecință, supunem la vot propunerea legislativă.

Doamnelor și domnilor, vă rog.

Deschid votul.

E propunere legislativă.

Cu 16 voturi pentru, 97 de voturi împotrivă și 5 abțineri,

a fost respinsă.

Vă rog să transmiteți la Camera Deputaților propunerea.

Punctul 13 din ordinea de zi. Titlul legii: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2012.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Suntem prima Cameră sesizată. Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Supun la vot raportul comisiei, de respingere.

Doamnelor și domnilor,

Da, 86 trebuia.

A fost respinsă.

Punctul 16 al ordinii de zi. Titlul legii: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 139 din Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 (republicată) – Codul muncii.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere a propunerii legislative.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 103 voturi pentru, 17 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 18 din ordinea de zi. Titlul legii: Propunerea legislativă privind statutul artistului.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere a propunerii legislative.

Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 87 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 6 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților...

A fost respinsă! Raportul a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 48 al ordinii de zi. Titlul legii: Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind activitatea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, pentru schimbarea regimului juridic al unor imobile și pentru modificarea unor acte normative.

Noi suntem prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege se supune la vot.

Vă rog, este o reluare a votului.

Doamnelor și domnilor, vă rog să vă exprimați prin vot. Supun la vot proiectul de lege în ansamblu său.

Vă rog să vă exprimați prin vot _. (Discuții la prezidiu.)_

Cu 87 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Vă rog să transmiteți la Camera Deputaților.

Doamnelor și domnilor, ne reîntoarcem la ordinea de zi. Punctul 21 din ordinea de zi...

Vă rog! Vă rog! Poftiți!

**Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Listă pentru votul de la 48.

Dorește Grupul parlamentar al PDL o listă de vot la ultimul proiect de lege adoptat, 48.

Punctul 21 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind instituirea titlurilor naționale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere, dacă nu e din partea inițiatorului nimeni.

Cine e din partea Guvernului?

Microfonul 9, domnule secretar de stat în Ministerul Culturii. Aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Există un punct de vedere al Ministerului Culturii, care nu poate fi de acord cu o asemenea propunere legislativă, pe trei considerente:

Există o Lege nr. 29/2000 care reglementează sistemul național de decorații al României, în care sunt prevăzute și domeniile de activitate pe care le vizează prezenta propunere legislativă.

În al doilea rând, prin proiectul legislativ se creează o discriminare între persoanele beneficiare ale titlurilor naționale față de persoanele decorate în sistemul național. Primele sunt scutite de plata impozitelor, față de celelalte care beneficiază doar de o parcelă de teren gratuită pentru înmormântare, conform proiectului legislativ.

Dacă adăugăm că nu se precizează nici sursele pentru acoperirea deficitului bugetar, precum și redactarea defectuoasă din punct de vedere al practicii legislative, existând o serie de observații ale Consiliului Legislativ, desigur, Ministerul Culturii nu poate susține o asemenea propunere.

Vă mulțumesc mult.

Doamna senator Andronescu, președintele Comisiei pentru învățământ, microfonul 7. Prezentați raportul!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii propun plenului Senatului un raport de respingere, argumentând cu aceleași idei pe care le-a prezentat deja reprezentantul Ministerului Culturii. Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc. Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea proiectului legislativ?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale. ## Intrăm în procedură de vot.

Propunerea legislativă este o lege cu caracter ordinar. Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul comun al comisiilor, de respingere. Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 96 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Stafful, vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 22 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011. Este o lege cu caracter ordinar.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Organică.

Caracter organic.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Király, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Aveți cuvântul.

## **Domnul Király András György** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne, Stimați domni senatori,

Punctul de vedere al Ministerului Educației Naționale este unul nefavorabil, având în vedere că completarea art. 104 alin. (2) cu o nouă literă – lit. e) – ar conduce la o suprapunere de reglementare a finanțării de bază cu cea complementară, știind că, în conformitate cu prevederile art. 105 din Legea educației naționale nr. 1/2011, finanțarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale și din sume defalcate din TVA...

Mulțumesc.

...aprobate anual prin Legea bugetului de stat cu această destinație.

Și prevederile alin. (2) lit. l) din același articol precizează că din finanțarea complementară se asigură, de fapt, alte cheltuieli de natura bunurilor și serviciilor, care nu fac parte din finanțarea de bază.

Da. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamna președinte Andronescu, microfonul 7. Raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ propune plenului Senatului un raport de respingere, considerând că actuala inițiativă înseamnă o suprareglementare.

Reglementările din Legea învățământului sunt suficiente pentru a asigura funcționarea finanțării învățământului preuniversitar.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale.

E vorba de o lege organică.

Vot, săptămâna viitoare, la ora 12.30, marți. Punctul 23 din ordinea de zi.

Poftim?

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

E de respingere. Bag-o acum...

## Nu. Nu.

Avem o regulă, doamnelor și domnilor colegi. Regula este că săptămâna următoare o supunem la vot. Așa este.

Nu. Nu.

Dacă încălcăm, facem derogări de la propriile noastre reguli, este lucrul cel mai grav. Da?

Haideți să mergem mai departe. Mai avem...

Punctul 23 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 356 alineatul (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Domnul Király, microfonul 8, secretar de stat în Ministerul Educației Naționale, foarte scurt, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Propunerea legislativă vizează instituirea unei noi destinații pentru impozitul pe venit datorat de persoana fizică, în condițiile în care există deja reglementări prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, art. 57 și art. 84, în legătură cu posibilitatea direcționării de către contribuabili a unei sume din impozitul pe veniturile din salarii.

Din acest motiv, punctul de vedere este nefavorabil.

Mulțumesc.

Doamna președinte Andronescu, microfonul 7, Comisia pentru învățământ, vă rog să prezentați raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ propune plenului Senatului un raport de respingere, întrucât există reglementări cu același conținut prevăzut în inițiativa legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Înscrieri la dezbaterile generale? Domnul senator Oprea, microfonul central.

Da.

Reglementarea este „prin asociații sau fundații”, dar propunerea venită are ca scop să se ducă direct, cine are drag de școală, fără intermedierea fundației sau asociației... Este o propunere făcută în plenul Parlamentului, respectiv Cameră și Senat, să se scurteze calea prin care părinții pot face donații școlii. Și, dacă devine lege, nu mai ai nevoie de aceste ONG-uri care să intermedieze procesul.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Alte intervenții nu mai sunt din partea doamnelor și domnilor senatori.

Să supun la vot?

Am o solicitare din partea mai multor grupuri parlamentare. Este vorba de a continua sesiunea de vot, pentru că, practic, eram în continuare.

La punctul 22, proiectul legislativ dinainte, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011...

Raportul este de respingere a propunerii legislative.

Vă supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Asta e prima, o facem și pe următoarea. O introducem și pe următoarea.

Cu 88 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Transmiteți la Camera Deputaților!

Punctul 23 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea...

- Punctul 23, Propunerea legislativă pentru modificarea

- articolului 356 alineatul (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011, pe care am discutat-o acum.

- Raportul este de respingere.

- Doamnelor și domnilor, supun la vot raportul de

- respingere.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice.

- Suntem prima Cameră sesizată. Am deschis votul.

- Vă rog să vă exprimați prin vot.

- Cu 62 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă și

- o abținere, raportul de respingere nu a fost adoptat.

- Supun la vot proiectul legislativ.

- Doamnelor și domnilor, proiectul legislativ.

- Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 16 voturi pentru, 55 de voturi împotrivă și 3 abțineri, nu s-a întrunit numărul de voturi necesar pentru lege organică.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților. Doamnelor și domnilor,

Vă mulțumesc pentru sesiunea de astăzi. Închei lucrările Senatului.

Lucrările continuă în comisii.

Mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|812871]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 90/10.IX.2014 conține 36 de pagini.**

Prețul: 90,00 lei