Cornel Popa

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Reforma față în față cu... reforma”.

Stimați colegi,

Încep declarația de astăzi dorindu-vă o sesiune parlamentară bogată, cu spor în procesul legislativ și fără evenimente care să perturbe activitatea noastră atât de importantă pentru cadrul social și politic în care ne aflăm.

Vreau să vă vorbesc astăzi despre ceea ce s-a tot dezbătut de o vreme încoace: reforma statului român. Este deja o sintagmă folosită obsesiv, dar am impresia că, undeva, pe parcurs, și-a pierdut sensul adevărata semnificație și permiteți-mi să vă spun că nu cred că reforma înseamnă să dai afară mii de oameni fără a calcula efectele adevărate, anticipând o reducere la bugetul de stat care se dovedește, de fapt, că este ireală. Fără să vrem, ajungem, într-adevăr, o țară de asistați, așa cum se temea președintele Traian Băsescu. Mai mult decât atât, vom dezbate, în curând, imposibilitatea de a plăti atât de multe ajutoare de șomaj.

Nu sunt împotriva reformei, vă rog să rețineți acest aspect, semnalez însă modul defectuos în care se face această reformă, dând afară mii de oameni, care așteaptă procesele în instanță și cărora tot statul le plătește, apoi, despăgubiri, desființând agenții și autorități, dar cumpărând limuzine scumpe și crescând cheltuielile de publicitate la ministere într-un mod care sfidează bunul-simț.

Chiar vreau să știu de ce are nevoie de un buget majorat pentru campanii de promovare Ministerul Finanțelor Publice, de exemplu. De asta ducem noi lipsă acum, de promovare?

În același timp, legea care urma să reformeze din temelii sistemul salarial este atât de nelămurită, încât salariații nici nu mai știu la această oră cum vor fi plătiți. Aud, mai nou, că multlăudata Lege a pensiilor păstrează pensiile speciale pentru anumite categorii de salariați, alea „nesimțite” pe care atât de mult s-a lăudat domnul Boc că le-a desființat.

Scuzați-mă, dar suntem în plină piesă a lui Caragiale, unde se schimbă ceva în punctele esențiale, dar nu se schimbă nimic, de fapt.

Paralel cu această nebunie a salariilor, demiterilor, pensiilor, se mai produce o reformă, aceea a partidelor politice. Scena ultimelor zile a fost plină de știri legate de schimbarea denumirilor, congrese și alte evenimente în cadrul partidelor.

Mi se pare necesar să vă reamintesc că, mai important decât aceste dezbateri interne, este rolul nostru aici și rolul politicului în viața instituțiilor și a românilor, în general.

Îmi doresc să se înțeleagă, la nivelul Guvernului, gravitatea situației pe care o traversăm și să se cântărească de o sută de ori o decizie înainte de a se transforma în hotărâre de guvern sau proiect de lege.

Vă mulțumesc.