Albert Álmos

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „A vindeca rănile naturii”.

Stimați colegi,

Cu câteva decenii în urmă, din cauza unor soluții parțial sau deloc gândite, s-au produs perturbări grave în mersul firesc și normal al naturii. Nu spun o noutate, cu toții știm, dar acum este momentul să ne implicăm din nou pentru readucerea la starea de normalitate, până ce nu este mult prea târziu.

Având discuții cu mai mulți reprezentanți ai unor comunități locale, mai mult rurale, dintr-o zonă a județului Covasna, concret, de pe cursul inferior al Râului Negru, și nu neapărat cu primari, ci și cu preoți, învățători, producători agricoli, meșteșugari și alții, am considerat că este absolut necesar să se înceapă reamenajarea cursului râului. Cândva, digurile folosite de morile de apă au fost desființate, au fost ridicate diguri împotriva inundațiilor, cursul apei a fost dirijat, acțiuni care au dat o siguranță localităților din apropiere, în care s-au mărit, într-o oarecare măsură, suprafețele agricole cultivabile, dar nu s-au avut în vedere urmările negative produse în timp de aceste intervenții.

Pe parcursul a 30–35 de ani, prin sporirea vitezei de curgere a apei râului, albia s-a adâncit cu 1–1,5, pe alocuri chiar cu 2 metri. În prima fază, au dispărut specii de pești din râu din cauza scăderii nivelului apei, s-a degradat calitatea solului din cauza micșorării umezelii lui în straturile superioare, apărând nevoia irigării, cu costuri suplimentare, din puțuri din ce în ce mai adânci și cu mai puțină apă, dar nenorocirea este una și mai gravă, în zona respectivă este pe cale de dispariție o perlă a naturii, o rezervație floristică cu o suprafață de circa 34 de hectare, reprezentată de un complex de mlaștini eutrofe populate de o serie de specii rare, relicte glaciare, cum sunt: mesteacănul pitic, feriga, angelica sălbatică. Este cea mai întinsă rezervație din județul Covasna, complexă prin caracterul geologic, floristic și faunistic. Acest mediu este arealul de dezvoltare al broaștei albastre de mlaștină, a cărei limită sudică este tocmai această rezervație.

Rezervația cuprinde o plantație de _Pinus banksiana,_ o specie rară, care se adaptează pe terenuri cu condiții de vegetație foarte vitrege. Vegetația rezervației este constituită din păduri de arini în jurul bălților, din silvestru și mesteacăn. Pajiștile cu vegetație xerofită prezintă importanță datorită speciilor _Pulsatilla patens_ și _Pulsatilla montana_ , iar în fânețele umede și în bălți pot fi întâlnite laleaua pestriță și nufărul alb.

Mlaștinile din rezervație reprezintă locul de întâlnire, dar și ultimul popas al stolurilor de berze care pleacă în țările calde.

Rezervația prezintă interes botanic, zoologic, geologic și peisagistic. În interiorul rezervației s-a identificat o mare varietate de specii și asociații de plante, de la cele specifice stepei, până la cele specifice zonelor umede.