Nicolae Dănuț Prunea

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează „Până unde merge corupția în timpul Guvernului Boc”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Autori celebri au demonstrat într-un mod convingător ceea ce știa orice om obișnuit, suficient de informat și de corect, anume că prin fraudă nu se mărește averea societății, ci numai se redistribuie ceea ce s-a creat anterior.

În perioada actuală, în România se produce, deocamdată, lună de lună, o valoare suficient de mare pentru a acoperi nevoile societății. Faptul că această valoare nu se dovedește a fi suficient de mare pentru a asigura un nivel de trai decent decât pentru circa 70% din populația țării se datorează modului de organizare și conducere a țării, de acordare și verificare a drepturilor – revendicate sau cuvenite – de către cei care își însușesc rezultatele muncii prestate în societate.

Nu este zi în care să nu descoperim, cu ocazia deplasărilor în teritoriu – din informațiilor dobândite, mai mult sau mai puțin întâmplător, din surse publice sau speciale –, cazuri de corupție, de furt, de însușire fără drept și fără a lăsa vreo urmă a unor bunuri de valoare considerabilă. Majoritatea absolută a acestor cazuri este înfăptuită de membrii PDL și de apropiații acestora.

Jaful fără nicio limită sau urmă de decență, care s-a abătut asupra țării de când președintele Băsescu și-a instaurat autoritatea totală în țară, amintește de președinții Marcos și Duvalier. Când ei s-au aflat la conducere în Filipine și în Haiti, aceste state erau printre cele mai sărace din lume. România urmează acum același curs accentuat descendent. Cele două țări amintite nu și-au revenit nici după câteva decenii de la revoltele populare care au dus la căderea regimurilor corupte invocate. Așa va fi și în România, unde nu spiritul malefic al președintelui Băsescu va face imposibil de restituit uriașul împrumut angajat pentru a cumpăra din nou alegătorii, ci incapacitatea economiei, rămasă fără industrie și agricultură, singurele ramuri producătoare care oferă produse pentru a fi exportate.

Oricâte cărți ar scrie laudacii Președintelui României și ai Guvernului Boc și oricât de consecvenți ar fi ei în convingeri când apar la televiziune, sectorul serviciilor, pe care îl ridică în slăvi, nu poate oferi bunuri la export pentru a obține valuta necesară restituirii valutei împrumutate. Acest lucru trebuie să-l cunoască cei care se declară neinteresați de politică, pentru că pe umerii lor stă sarcina restituirii uriașei datorii externe.

Ceea ce surprinde partea conștientă a populației țării, iar presa străină relatează frecvent despre acest fapt, este aroganța de care dă dovadă, cotidian, Guvernul Boc. Cuvântul „aroganță” este un eufemism pentru atitudinea sfidătoare la adresa celui mai elementar bun-simț, pe care o afișează prim-ministrul ori de câte ori opinia publică discută despre încă un caz de însușire nelegală a unei părți tot mai importante din avuția națională de către membrii PDL sau apropiații lor. Celebrele manifestări ale doamnei Roberta Anastase, când s-a votat Legea pensiilor, sunt surclasate săptămânal de alte cazuri de corupție, pe care Guvernul Boc le tratează cu cel mai firesc cinism, lăsându-le să decadă din importanță odată cu trecerea timpului.