Alexandru Cordoș

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Asocierea fermierilor români – fundamentul dezvoltării agriculturii moderne”.

## Stimați colegi,

Recent, Guvernul României a aprobat alocarea temporară, din venituri din privatizare, a sumei de 2,9 miliarde de lei avans pentru plățile directe către fermieri, bani pe care Comisia Europeană îi va acorda la începutul lunii ianuarie 2014. De asemenea, lansează și proiectul de sprijin al tinerilor fermieri prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014–2020.

În acest an, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a făcut eforturi să plătească, încă din data de 5 septembrie, un avans de 75% pentru o parte din beneficiarii plăților cuvenite pe Axa II din Programul Național de Dezvoltare Rurală. Așadar, nu mai puțin de 300 de milioane de euro vor intra în conturile fermierilor.

Doresc să subliniez un alt aspect legat de aceste plăți. În prezent, sprijinul financiar pentru fermieri se acordă

individual, cuantumul lui nefiind suficient pentru desfășurarea unei agriculturi performante la nivel individual și, astfel, multe dintre terenurile agricole rămân neexploatate, deși banii s-au dat.

La nivel național, fermierii ar trebui încurajați să se asocieze, iar sprijinul financiar să fie acordat atât în bani, cât și în echipamente, utilaje și materiale necesare exploatării terenurilor, conform specificului acestuia. Sistemul cooperatist din agricultura românească se află într-o fază incipientă, de formare a diferitelor tipuri de cooperative, precum cele de servicii, de achiziții și vânzări, de procesare, de exploatare și gestionare a produselor agricole.

Aceste forme de asociere trebuie să fie promovate la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, împreună cu avantaje ce decurg din fiecare formă de asociere. În realitate însă procesul se desfășoară încet, deși este sprijinit de către stat printr-o serie de facilități fiscale importante, subvenții și posibilitatea accesului la soluții de finanțare.

Un exemplu de acțiune pe care am susținut-o este inițiativa Consiliului Județean Cluj de a înființa un cluster agroindustrial în județ, lucru care s-a și realizat.

Va trebui insistat și pe lansarea proiectului de susținere a tinerilor fermieri prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014–2020, pentru a ne asigura că tinerii fermieri sunt informați și conștientizează faptul că pot primi, în primii cinci ani, cu 25% mai mult pe suprafață, pentru suprafețe de teren cuprinse între 25 și 90 de hectare.

Să nu uităm că, prin viitoarea politică agricolă comună adoptată la nivel european, România poate obține mai mulți bani pentru plăți directe și poate face pași importanți pentru apropierea nivelului de dezvoltare a agriculturii de cel din celelalte țări europene dezvoltate.

De aceea, consider că, în primul rând, obligația reprezentanților administrațiilor centrale și locale este de a înțelege foarte bine ce înseamnă noua politică agricolă comună și, în al doilea rând, obligația producătorilor înșiși este de a învăța foarte bine drepturile și obligațiile pe care le au, toate acestea contribuind la o dezvoltare durabilă a mediului rural.