Stenogramă plen

Bună dimineața!

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 18 septembrie 2013.

Începem sesiunea de declarații politice.

Vă reamintesc că timpul alocat declarațiilor politice este de 90 de minute și este repartizat, pe grupuri parlamentare, după cum urmează:

- Grupul parlamentar al PSD – 33 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 26 de minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 12 minute;

- Grupul parlamentar al PP-DD – 10 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 4 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 4 minute;

- senatori independenți – 1 minut.

Începem cu domnul senator Victor Mocanu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Nelu Tătaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică pe care vreau să o prezint astăzi în fața Senatului: „Să punem cărțile pe masă în cazul Roșia Montană”.

Ultimele zile au adus în atenția întregii țări două mari teme: dezbaterea legată de Proiectul Roșia Montană Gold Corporation, transmis de Guvern Parlamentului, și relația conflictuală din cadrul USL pe această temă.

Ca senator PSD, deplâng modalitatea duplicitară în care domnul Crin Antonescu, președintele Senatului, abordează subiectul Roșia Montană.

Să punem cărțile pe masă.

Domnul președinte al Senatului joacă strict electoral în această speță foarte importantă. Tot ce urmărește dânsul este poziționarea fățișă a PSD în favoarea proiectului, pentru a rămâne, astfel, singurul campion al luptei împotriva degradării mediului.

Domnul președinte joacă strict pentru capitalul său electoral, nu pentru cel al liberalilor, care aleg, în principiu, soluții pentru dezvoltarea economică și care nu cedează la presiuni de tip ecologic.

Șeful PNL-ului nu pierde niciun moment pentru a ataca PSD și pe domnul prim-ministru Victor Ponta, demonstrând o lipsă evidentă de corectitudine și de loialitate.

Poziția Domniei Sale față de Proiectul Roșia Montană Gold Corporation este una lipsită de minimă responsabilitate. Atunci când este întrebat despre consecințele respingerii proiectului, dânsul ori nu știe, ori se face că nu știe.

Stimați colegi,

Haideți să fim rezonabili: subiectul Roșia Montană este, pe agenda domnului președinte al Senatului, o găselniță electorală, care până acum a așezat PSD-ul în tabăra celor în care trebuie să se arunce cu pietre.

Un partener de guvernare fairplay își negociază în acest caz poziția în cadrul coaliției de guvernare și, după aceea, chiar și în contextul opoziției față de decizia luată, votează în Parlament ca atare, dar fără să transforme asta într-un act de război. Colegul meu, domnul Ilie Sârbu, liderul Grupului parlamentar al PSD din Senat, a afirmat recent că domnul președinte al Senatului se comportă, în cazul Roșia Montană, ca o fată mare. Mi-e teamă că dânsul abuzează de eufemisme.

PSD trebuie să se regrupeze, să-și susțină premierul și să-și asume propriile promisiuni electorale fundamentale ale USL: creșterea economică a României și îmbunătățirea nivelului de trai al românilor. Ca atare, proiectul de lege referitor la Roșia Montană, care poate fi îmbunătățit, este unul benefic pentru economia națională.

Dacă în actul de guvernare USL nu reușește să ia decizii comune, susținute cu bună-credință de parteneri, atunci USL are nevoie de reparații.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul senator Tătaru Nelu.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dincă Mărinică.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice: „Sănătatea, boală grea”. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

La începutul acestei luni, Colegiul Medicilor a anunțat mai multe pichete la Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor Publice, subliniind că, dacă solicitările lor rămân fără răspuns, vor trece la grevă generală în noiembrie.

Principala nemulțumire a medicilor este legată de nivelul foarte scăzut al salariilor, la care se adaugă restul neajunsurilor din sistemul public de sănătate: deficitul de personal, slaba dotare a unităților medicale sau dotarea cu aparatură pentru operarea căreia nu există personal calificat. Legi, strategii, reforme, planuri au tot fost, dar bugetele pentru sănătate au rămas mici și problemele lor tot nu s-au rezolvat.

Nu de mult, Universitatea Columbia publica un studiu legat de gradul de fericire la nivel global, studiu care plasa România pe locul 90, în spatele Cehiei, Poloniei, Republicii Moldova, Croației, Albaniei, Belarusului, Greciei, chiar și al Libiei, Pakistanului și al Kosovo.

Nu întâmplător am pomenit de acest studiu, ci pentru că se pare că există o legătură între nivelul de fericire al populației și sănătate. Potrivit studiului, un important factor de nefericire este starea sistemului public de sănătate.

Avem unul dintre cele mai mici bugete pentru sănătate din Uniunea Europeană. Președintele Colegiului Medicilor din România a declarat deunăzi că numai cine vrea să fie surd și orb nu observă că, în România, profesioniștilor din sănătate li se oferă venituri mici, muncă epuizantă, lipsă de respect și, în final, recomandarea de a-și lăsa familia și de a pleca în pribegie în străinătate.

## Stimați colegi,

Trag un semnal de alarmă privind bugetele sărăcăcioase pentru sănătate, asupra labilității acestui sistem, care ar trebui să fie o prioritate pentru un stat și o societate care se vor moderne, dezvoltate și civilizate. În condițiile actuale, vorbim nu numai despre imposibilitatea performanței medicale, ci și despre limitarea dreptului cetățenilor la un sistem de sănătate decent.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, îl invit la microfon pe domnul senator Dincă Mărinică.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Butnaru Florinel.

## Bună ziua!

Declarația mea politică, astăzi, poartă numele „Minciuna USL are picioare scurte”.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Există un proverb venit din înțelepciunea poporului român care sună așa: minciuna are picioare scurte.

Din nefericire, la sfârșitul lunii august, am aflat cu stupoare că fabrica Ford își închide porțile pentru o săptămână, din cauza numărului mic de cereri pe piața auto.

Imediat m-am întrebat de ce nu se închide o altă fabrică Ford din Europa și musai doar cea de la Craiova, unde se presupune că sunt costuri mai mici de producție decât în uzinele din vestul Europei.

Uimit, am crezut că este o strategie greșită a celor de la Ford, dar, studiind în profunzime problema, am constat că managementul adoptase o soluție corectă.

Da, spun o soluție corectă și am să vă explic și dumneavoastră de ce.

În urmă cu șase luni, mai precis în decembrie 2012, Ponta și Guvernul USL au spus că „au dat drumul” la autostrada Craiova – Pitești, că vor finanța centura Craiovei și că vor continua lucrările la drumul european Craiova – Calafat, drum ce leagă Craiova de Orient, prin podul de la Calafat.

Rezultatul acestor promisiuni? Nimic.

Asistăm astăzi, așadar, la un gest radical al celor de la Ford, care s-au săturat de minciuni și au spus „Stop!”. Au oprit lucrul doar la fabrica de la Craiova, din toate celelalte fabrici din Europa, pentru că cea românească este singura de unde nu au cum să-și transporte producția de autoturisme la timp, din lipsa infrastructurii rutiere.

Evident, din nefericire, acest lucru nu îi costă pe guvernanți, ci pe craioveni, pe olteni, în general, pe toți românii.

Pe perioada acestei săptămâni, în speță, craiovenii nu au unde să muncească, taxele pe muncă pentru a face drumuri nu au cum să fie încasate, la fel și contribuțiile pentru pensii, iar asigurarea medicală are o valoare mai mică.

Iată deci de unde pleacă răul cel mare, pentru că, după ce au constatat toate aceste lucruri, unii guvernanți, care se pretind sfioși și inocenți, dar de fapt sunt ipocriți și mincinoși, întreabă de ce nu avem pensii mari, de ce nu avem autostrăzi, de ce nu avem asistență medicală de calitate. Comportamentul premierului Ponta din ultima perioadă este destul de elocvent, pentru că una spune prim-ministrul Ponta, iar alta declară deputatul Ponta, în același timp. Cum poți oare conduce România și cum putem noi accepta un comportament al guvernanților a cărui cauză este, mai degrabă, de natură medicală?

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Florinel Butnaru.

## Bună ziua!

Titlul declarației politice este următorul: „Fuga de responsabilitate – proiect susținut de Guvern”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Am stat mult să mă gândesc ce titlu să dau acestei declarații politice: „Cum se spală Guvernul pe mâini”, „Fuga de responsabilitate a Guvernului”, „Lipsa curajului sau lașitatea Guvernului”, „Plasarea pisicii în curtea vecinului”, „Să dăm Cezarului ce nu este al lui”. Toate aceste titluri mi-au venit în minte gândindu-mă la subiectul Roșia Montană.

Domnilor guvernanți, dacă acest proiect este atât de important pentru țară, de ce nu vă asumați răspunderea? Domnule prim-ministru, de ce nu ați adoptat o hotărâre de guvern pe această temă punctuală? Era suficient pentru a reglementa problema. Este, de fapt, un atribut exclusiv al Guvernului.

Observ că acest Guvern practică ce mie îmi place să numesc sport național: fuga de responsabilitate. A devenit normal în România ca, atunci când vrem să distrugem ceva pe ușa din dos, să plasăm problema altcuiva. În cazul nostru, riscurile prezentate de adoptarea Proiectului Roșia Montană le plasăm Parlamentului.

Nu s-a ținut cont nici de punctul de vedere al mediului academic și nici de cel al ministrului mediului. Vă informez că domnul Mircea Săndulescu, președintele Secției de științe geonomice a Academiei Române, profesor consultant la Universitatea din București, Facultatea de Geologie și Geofizică, precum și fostul președinte al Institutului de Geologie al României au susținut că implementarea acestui proiect ar determina inevitabil un dezastru, o catastrofă ireparabilă.

## Domnilor colegi,

Am venit la tribuna Senatului pentru a-mi exprima dezamăgirea vizavi de această decizie. Sunt convins că fiecare dintre noi va analiza așa-zisele avantaje economice și se va gândi, în primul rând, la viața și la sănătatea celor care ne-au ales și a noastră, a tuturor.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

## Mulțumesc.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică.

Am intitulat declarația politică de astăzi „Băncile, marii câștigători din scăderea dobânzii BNR”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Vreau să readuc în atenția dumneavoastră un subiect pe care l-am mai abordat în plen, anul trecut, și care a dat naștere unor dezbateri, aș spune eu, constructive. Menționam la momentul acela că băncile își acoperă pierderile din creditele neperformante prin majorarea sau introducerea de noi comisioane pentru clienți, ceea ce înseamnă că românii care au deja credit la bancă sunt din ce în ce mai nemulțumiți de serviciile oferite de bănci. Spuneam, de asemenea, că băncile riscă să rămână fără clienți, fie ei persoane fizice sau juridice. Pe acest raționament, am putea observa o scădere a numărului de credite pe care românii le fac la bănci și o scădere a numărului de clienți.

Revin astăzi și trag un semnal de alarmă tot în privința băncilor și a modului în care aceste instituții înțeleg să majoreze marja de profit pe spinarea românilor.

Este cunoscut faptul că, pentru prima dată în multe luni, BNR a decis să reducă dobânda cheie de la 5 la 4,5%, scădere procentuală de 0,5%, comparativ cu 0,25%, procent cu care ne obișnuise până acum.

În teorie, această scădere a fost efectuată pentru a da un impuls economiei. Realitatea însă ne arată încă o creștere a profitului băncilor: ca să reducă dobânda creditelor cu 1%, au tăiat randamentul depozitelor în lei până la nivelul celor în valută.

La aproximativ o lună de la tăierea dobânzii-cheie, doar Volksbank, CEC, BCR și Alpha Bank au redus dobânda la creditele în lei. Trebuie să amintim că România nu este o țară unde salariile se iau în euro. Nu încă. Până atunci, dacă băncile își doresc clienți, atunci este musai ca acestea să se gândească la reducerea dobânzii la creditele în lei.

În ciuda faptului că la ora actuală creditarea se face exclusiv în lei, dobânzile la împrumuturile în moneda națională au încă niveluri foarte ridicate. Dacă pentru creditele ipotecare și „Prima Casă” dobânzile sunt în general sub 10%, pentru creditele de consum dobânzile ajung la 17% sau chiar 19% în unele cazuri.

Îl invit la microfon pe domnul senator Teodor Atanasiu – Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

## Bună ziua!

Declarația mea de astăzi se intitulează „România – o grădină botanică sau o țară industrializată?”, fiindcă asistăm, în ultima vreme, la o societate românească scindată, o societate care discută pe două planuri: unii vor o Românie frumoasă, verde, ca o grădină botanică, alții vor locuri de muncă, un nivel de trai mai bun, o Românie industrializată. Și avem o societate scindată și cineva trebuie să dea răspuns.

În ultimele zile, problema se pune pe un proiect de mare anvergură, proiectul de la Roșia Montană. Discuția este aceeași: o grădină botanică sau o țară industrializată? Verde și frumos – locuri de muncă și bani.

Din păcate, discuțiile s-au purtat de așa natură încât se pare că Parlamentul României ar decide acest lucru. Proiectul de lege care a fost trimis în Parlamentul României nu rezolvă această dilemă. Proiectul de lege modifică niște legi existente – Legea minelor, Legea pădurilor, Legea

exproprierilor – și nicidecum nu ne spune dacă vom avea o Românie verde sau o Românie industrializată.

Aici, problema este la Guvern. Soluția, dacă vom avea o Românie verde, este la Ministerul Mediului, care trebuie să dea un aviz pe care nu l-a dat. Soluția, dacă vom avea o Românie în care ne conservăm patrimoniul istoric și cultural, este la Ministerul Culturii, iar Ministerul Culturii trebuie să dea un răspuns, nu Parlamentul României.

Ar fi frumos să avem o Românie ca o grădină botanică, numai că o grădină botanică cu alei pline de gropi, cu multe buruieni printre plante – din cauza lipsei de fonduri, bineînțeles că nu o să avem o Românie industrializată – o să semene mai degrabă cu o junglă, decât cu o grădină botanică. Eu nu știu de ce românii, membri ai marii Europe, se feresc să aibă o Românie la fel ca celelalte țări europene industrializate, cu economii puternice. Nu știu de ce credem că nu putem, noi, ca stat, să implementăm proiecte corecte, serioase, cu condiția să le urmărim, să le supraveghem, să asigurăm corecta implementare.

Vreau să spun foarte răspicat un lucru: indiferent dacă Parlamentul votează pentru sau împotriva legii care este în Parlament, proiectul nu stă sau nu merge mai departe. Proiectul poate fi implementat și fără această lege, cum, de asemenea, proiectul poate fi blocat și dacă trece de această lege.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Alexandru Cordoș.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Remarc ultimele declarații, venite chiar de la domnul Constantinescu, cu care sunt total de acord și pe care l-am felicitat pentru punerea degetului pe rană vizavi de politica BNR și de situația drastică în urma căreia, la depozitele bancare, cei doi lei pentru înmormântare ce-i mai are bietul om într-un depozit nu acoperă nici inflația zilei.

Iar domnul senator a încheiat foarte frumos, în pledoaria anterioară, exact cu ce-mi notasem eu: cine nu și-ar dori o Românie industrializată într-o Românie verde? Mesajul este mai mult decât trăit de fiecare dintre noi: ce folos că-i codrul verde?

Declarația mea de astăzi se intitulează „Domnilor guvernanți, opriți demagogia pe seama educației!”.

Alături de sănătate, educația este unul dintre cele mai subfinanțate domenii din România. Bugetul redus și împotmolirea în reforme și proiecte nefinalizate au făcut ca învățământul să se mulțumească doar cu subzistența. Actualul Executiv anunța, la începutul guvernării, că vor fi realizate 50.000 de noi locuri în grădinițe și creșe, până în 2016. Sau triplarea investițiilor în cercetare-dezvoltare, programe pentru construirea de campusuri școlare și licee în mediul rural, subvenții la achiziționarea de manuale. Ce s-a ales de toate aceste povești putem vedea cu toții. O sărăcie lucie se așterne peste școala românească, istovită de eterne schimbări, după cum vor să rămână în istorie vremelnicii șefi din minister.

Deși finanțarea învățământului este la pământ, iar promisiunile electorale au fost date uitării, ministrul educației renunță la zeci de milioane de euro la ultima rectificare, dar lansează noi proiecte demagogice. Astfel, cele 1.400 de unități școlare a căror reabilitare a rămas nefinalizată de atâta vreme – în județul Iași sunt 200 – vor fi gata în patru-cinci ani, promisiune făcută de peste 20 de ani. Mai mult, se laudă că va realiza pentru învățământ mai mult decât toți predecesorii săi la un loc. Totuși, o străfulgerare de moment îl determină să recunoască faptul că alocările financiare pentru educație, prin programul Regio, sunt deocamdată la stadiul de schiță.

Drept urmare, cred că este timpul ca învățământul să scape măcar de cea mai rușinoasă povară a sa: plagiatul promisiunilor. Dascălii, elevii și părinții s-au săturat de iluziile guvernanților, nu mai au nevoie de cifre aruncate la întâmplare. Educația merită un dram de reținere în privința populismului. Măcar la începutul școlii.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Alexandru Cordoș.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna senator Doina Anca Tudor.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Asocierea fermierilor români – fundamentul dezvoltării agriculturii moderne”.

## Stimați colegi,

Recent, Guvernul României a aprobat alocarea temporară, din venituri din privatizare, a sumei de 2,9 miliarde de lei avans pentru plățile directe către fermieri, bani pe care Comisia Europeană îi va acorda la începutul lunii ianuarie 2014. De asemenea, lansează și proiectul de sprijin al tinerilor fermieri prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014–2020.

În acest an, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a făcut eforturi să plătească, încă din data de 5 septembrie, un avans de 75% pentru o parte din beneficiarii plăților cuvenite pe Axa II din Programul Național de Dezvoltare Rurală. Așadar, nu mai puțin de 300 de milioane de euro vor intra în conturile fermierilor.

Doresc să subliniez un alt aspect legat de aceste plăți. În prezent, sprijinul financiar pentru fermieri se acordă

individual, cuantumul lui nefiind suficient pentru desfășurarea unei agriculturi performante la nivel individual și, astfel, multe dintre terenurile agricole rămân neexploatate, deși banii s-au dat.

La nivel național, fermierii ar trebui încurajați să se asocieze, iar sprijinul financiar să fie acordat atât în bani, cât și în echipamente, utilaje și materiale necesare exploatării terenurilor, conform specificului acestuia. Sistemul cooperatist din agricultura românească se află într-o fază incipientă, de formare a diferitelor tipuri de cooperative, precum cele de servicii, de achiziții și vânzări, de procesare, de exploatare și gestionare a produselor agricole.

Aceste forme de asociere trebuie să fie promovate la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, împreună cu avantaje ce decurg din fiecare formă de asociere. În realitate însă procesul se desfășoară încet, deși este sprijinit de către stat printr-o serie de facilități fiscale importante, subvenții și posibilitatea accesului la soluții de finanțare.

Un exemplu de acțiune pe care am susținut-o este inițiativa Consiliului Județean Cluj de a înființa un cluster agroindustrial în județ, lucru care s-a și realizat.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna senator Doina Anca Tudor.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Valeriu Todirașcu.

## Bună dimineața!

Declarația politică pe care o prezint astăzi se numește „Turismul în România – de la teorie la practică”.

Anul acesta a reprezentat una dintre cele mai bune perioade de profitabilitate în domeniul turismului. La acest capitol, rentabilitatea a reapărut datorită climei, care a motivat turiștii români și străini să fie mai prezenți pe litoralul românesc, în stațiunile montane sau în diverse zone de interes local. Dar, cum se întâmplă, de fapt, în ultimii 30 de ani, serviciile turistice au arătat încă o dată superficialitatea furnizorului de ofertă turistică, pe principiul „cantitate multă, calitate zero, profit enorm”. Această problemă apare mai des pe litoralul românesc, unde, cu toate încercările administrației locale din ultimul timp și ale unor furnizori de servicii turistice de a ridica stațiunile la standarde europene de calitate, per ansamblu, avem în continuare camere de hotel rămase la stadiul anilor ’80, meniuri din alimentația publică cu grave deficiențe, probleme în promovarea obiectivelor de interes turistic, regional sau național.

De exemplu, am urmărit recent o știre la televiziunea națională în care s-a prezentat un caz care se repetă la nesfârșit, an de an, în aceleași condiții. Într-o stațiune de pe litoralul românesc, un sejur la un hotel de trei stele trimite turiștii în urmă cu 20 de ani. Tot ce e în cameră, de la mobilier până la frigider și așternuturi, arată ca după război, iar în baie instalațiile ruginite abia funcționează. S-au plătit câteva mii de lei bune pentru o săptămână, dar traiul în acea cameră de hotel a fost un tur de forță. Cât despre curățenie, turiștii au fost invitați să și-o facă singuri.

Acest caz poate fi generalizat nu numai la nivelul stațiunilor de la malul Mării Negre, ci și la nivelul localităților montane declarate de interes turistic.

Stimați colegi,

Am realizat aceste scurte incursiuni privind activitățile din această ramură producătoare a economiei românești pentru că, după mai bine de 23 de ani de la Revoluție, avem, la nivelul acestui sistem, aceeași mentalitate de îmbogățire rapidă și fără satisfacerea pretențiilor calitative ale turiștilor.

Mulțumesc și eu, doamnă senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Valeriu Todirașcu.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Doina Silistru.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Solicit transformarea Casei Radio, situată în Calea Plevnei colț cu Știrbei Vodă, din București, într-un complex muzeal care să cuprindă și un Muzeu al Dictaturii Comuniste”.

Stimați colegi senatori,

Dictatura comunistă a reprezentat o pagină neagră în istoria României. Pentru ca cetățenii țării și, în special, tânăra generație și generațiile viitoare să cunoască ororile acestei perioade și să evite, pe viitor, asemenea fenomene sociale profund nocive, este necesar ca și în România să se construiască un Muzeu al Dictaturii Comuniste, la fel cum s-a întâmplat și în celelalte țări membre ale Uniunii Europene care au aparținut lagărului comunist. Muzee în care sunt condamnate atrocitățile regimului comunist se găsesc azi la Praga, Varșovia, Budapesta și în alte orașe europene. Un muzeu impresionant a fost înființat în anul 1994, în fostul sediu STASI, în capitala Germaniei. În 2010, aproximativ 332.000 de oameni au vizitat Memorialul din Berlin, iar mai mult de jumătate dintre ei au fost elevi și studenți.

Acest muzeu ar trebui să găzduiască exponate, săli de proiecție de filme, săli de conferințe, pentru ca vizitatorii să poată cunoaște în profunzime acea perioadă de tristă amintire. Tinerii ar trebui să fie ghidați de personalități care au trăit în acea epocă și să asiste la manifestări publice în care vorbitorii să ilustreze ororile comunismului, cu scopul de a nu mai fi posibilă, în viitor, reinstaurarea unui asemenea sistem social criminal. Tot aici ar trebui să funcționeze Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, precum și alte instituții legate de studierea perioadei comuniste.

Acest muzeu este de interes național și, de aceea, construcția și organizarea sa trebuie să fie coordonate și administrate de către stat, prin Ministerul Culturii.

Fondurile necesare pentru realizarea muzeului vor trebui să provină, în parte, de la bugetul statului, dar în cea mai mare parte din contribuții private. Profiturile Loteriei Române ar putea avea o destinație fericită în acest proiect.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Doina Silistru.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Octavian Motoc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică am intitulat-o „Despre câini, cianuri și... fermitate”.

Stimați colegi,

O să-mi permiteți ca în scurta mea intervenție să trec în revistă tabloul ultimelor zile. Revine în actualitatea imediată, deși nici măcar nu a dat semne de atenuare, problema câinilor fără stăpân. Legea care îi vizează a ajuns la Curtea Constituțională, acolo unde Ionuț Anghel, copilul de patru ani mâncat de maidanezi, nu va ajunge niciodată. Pentru că cine știe ce-ar fi putut ajunge Ionuț în viitor?! Poate chiar judecător la Curtea Constituțională... Dar asta n-o vom afla niciodată. Imaginea lui se estompează, cu fiecare zi trecută, numele lui începe să fie uitat.

Între timp, iubitorii de animale protestează, copiii merg la școală, iar câinii... ei bine, câinii le vor „păzi” acestora drumul spre și de la școală. Doamne ferește să se mai întâmple o nouă tragedie! Ne vom inflama câteva zile, ne vom ultragia de dragul audiențelor, iar apoi, când din „breaking news” știrea va deveni „veche” sau, mai rău, fapt cotidian, vom trece mai departe. Nimic nou sub soare, s-ar putea spune.

Și, pentru că veni vorba de proteste, strada strigă împotriva exploatării de la Roșia Montană. Mii de oameni simpli, animați de idealuri variate, vor ca acest demers economic extrem de important al statului român să fie stopat. E dreptul lor să manifesteze, cum e dreptul minerilor, blocați câteva zile în subteran, să ceară locuri de muncă.

## Stimați colegi,

Și eu iubesc câinii, și eu îmi doresc un mediu curat pentru noi și generațiile viitoare. Iubesc câinii, dar mai mult iubesc

oamenii; vreau mediu curat, dar vreau și o economie puternică și funcțională, generatoare de locuri de muncă.

Cum să facem să le avem pe toate? Deocamdată, pare că strada vrea să guverneze, strada vrea să-și asume deciziile sociale și economice majore. Să nu uităm totuși că strada nu poate face decât exerciții de libertate democratică, nicidecum de guvernare. Strada nu creează locuri de muncă și nu ne păzește de câini. Să-i ascultăm vocea, pentru că e importantă părerea tuturor cetățenilor, dar să lăsăm Guvernul să-și facă treaba, în baza încrederii cu care a fost învestit. Și tot ce ne trebuie pentru asta e un pic mai multă fermitate. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamnă senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Octavian Motoc.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Marius Pașcan.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică trebuie receptată parțial, sub rezerva faptului că a fost scrisă în urmă cu două zile. Ea se intitulează „Nu închide ochii când cineva este abuzat! Mâine, poți fi chiar tu!”

Cu câteva zile în urmă, o jurnalistă, angajată a unui post de radio al trustului de presă Lagardère, care deține în România „Europa FM”, „Radio 21”, „Smart FM” și „Vibe FM”, a fost sechestrată în stradă, în plină zi, undeva între zona Perla și Lacul Floreasca, deci într-o zonă centrală și extrem de circulată, a fost târâtă, sub amenințarea cuțitului, circa 2 km în flux stradal, printre nenumărați trecători și, finalmente, a fost violată și supusă unor perversiuni sexuale pe malul lacului.

Pe acest traseu de circa 2 km, niciun trecător nu a încercat nici măcar să mimeze un gest de ajutorare a victimei, nu a fost întâlnit niciun polițist de proximitate și nimeni, absolut nimeni nu a făcut banalul gest de a suna la 112 pentru a semnala infracțiunea.

Cu doar câteva zile înainte, altă jurnalistă, angajată a aceluiași trust, a fost atacată în stația de metrou Aurel Vlaicu, dar a reușit să scape, fără a fi însă sprijinită în vreun fel de trecătorii din preajmă.

Sunt episoade pe care nu le putem, pur și simplu, trece cu vederea, catalogându-le ca simple știri ale dimineților.

Există două explicații posibile ale acestor întâmplări:

1. Jurnalistele au fost agresate la comanda unora deranjați de activitatea lor, atinși în propriile interese.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Marius Pașcan.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Florinel Dumitrescu.

Bună ziua, domnule președinte de ședință, distinși colegi! Declarația mea politică se intitulează „Din Ileana Cosânzeana programului electoral al USL, cultura a devenit o biată Cenușăreasă”.

În programul electoral al USL se promite, în privința culturii, că aceasta „va deveni un bun public constitutiv al cetățeniei democratice, deopotrivă națională și europeană”. Totodată, cei care au fost capabili să promită orice numai să treacă puntea votului se angajează să „sprijine colectivitățile locale în creșterea capacității instituționale, bugetare și tehnice de încurajare, gestiune, protecție și promovare a expresiilor culturale locale și a creativității individuale”.

Cum stau lucrurile în realitate în privința susținerii culturii este de-a dreptul jenant și culpabilizează actuala putere politică aflată la guvernare. În cadrul Comisiei pentru cultură și media a Senatului, am avut recent întâlniri de lucru cu președintele Institutului Cultural Român, domnul Lilian Zamfiroiu, precum și cu ministrul culturii, domnul Daniel Barbu. Cu această ocazie, am constatat intrigat că, în timp ce președintele ICR propune limitarea drastică a capabilităților ICR pentru sprijinirea românilor de pretutindeni, ministrul culturii, motivând lipsa de fonduri, își propune desființarea direcțiilor județene de cultură și transformarea acestora în direcții de patrimoniu.

Lilian Zamfiroiu este primul președinte al ICR care propune diminuarea activităților instituției pe care o conduce prin desființarea Direcției generale pentru românii de pretutindeni. Însă ICR, în raport cu cele trei acte normative de funcționare, are obligația legală de a susține protejarea culturii și civilizației naționale în țară și în străinătate, lucru clar stabilit în legea sa de înființare – Legea nr. 356/2003. Cum românii de pretutindeni sunt parte a culturii și civilizației naționale, trebuie să fii răuvoitor să nu îți asumi această misiune. Mai mult decât atât, ordonanța de urgență prin care ICR este reorganizat – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2012 – stipulează că misiunea ICR are „în vedere

necesitatea consolidării și amplificării, sub diferite forme, a relațiilor culturale cu comunitățile românești de peste hotare, în scopul păstrării și perpetuării identității naționale, deziderat de o importanță deosebită în contextul fenomenului de globalizare, inclusiv culturală”.

Organizațiile românilor nu pot înțelege cum un președinte de instituție atât de importantă militează pentru slăbirea ei. Liderii românilor din străinătate nu pot să nu compare situația ICR cu politica absolut diferită a unor state vecine, precum Ungaria, care nu au două structuri pentru susținerea identității naționale în străinătate, ci peste 20 de astfel de structuri.

Pe de altă parte, o atitudine similară de șubrezire și disipare a capabilităților ministerului pe care îl conduce manifestă și ministrul culturii. Fără o consolidare și fără asigurarea resurselor necesare pentru o eficientă funcționare a direcțiilor județene de cultură, acestea au tot mai mult un rol decorativ, neavând un buget pentru a coordona, organiza, finanța sau cofinanța manifestări culturale. Este, din punctul meu de vedere, unul dintre motivele pentru care acte de cultură de calitate, la nivelul județelor țării, arareori își mai află un promotor, lăsând loc superficialului, kitsch-ului sau întâmplătorului în ce privește coordonarea și competențele.

Așadar, în concluzie, cultura devine exclusiv patrimoniu pentru guvernarea USL, pe când în programul de guvernare era ca fata mare preamărită, preaslăvită, preacinstită, numai bună de scos la mezat electoral. Acum e vai de nurii ei! Vă mulțumesc pentru atenție.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Florinel Dumitrescu.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Augustin Mitu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea se numește „Cianurile și aurul românilor”.

În ultimele zile, țara întreagă a asistat la un spectacol mediatic demn de producțiile hollywoodiene. Sau, poate, la o telenovelă politică de cea mai proastă factură. Aș putea, ca politician, să fiu vesel sau să fiu trist. Și aș putea, ca actor politic, să găsesc argumente pentru ambele ipostaze, dar prefer să nu fiu „parșivel”.

Aceste lucruri fiind spuse, aș vrea să-mi declar public apartenența la marea familie politică de români. Nici PP-DD, nici PSD, PDL sau PNL nu cred că pot să ignore apartenența la România. Suntem toți viețuitori ai acestui timp și ai acestui spațiu și suntem contemporani cu una dintre cele mai mari escrocherii și înșelătorii care au fost puse la cale de către guvernanții acestei țări.

Asist, de ceva vreme, ca român și ca politician, senator ales al României, la un spectacol tragicomic prin care se încearcă să se legifereze o mare escrocherie națională, o devalizare a uneia dintre marile bogății naționale, aurul dacic de la Roșia Montană, și sunt silit să asist pasiv, fără să am altă armă decât cuvântul, la înșelătoria grotescă și la spectacolul mediatic generat de lăcomia patologică a unor trecători miniștri, pe care un pumn de arginți îi face să uite de neam și de țară și găsesc argumente și fac pledoarii pentru una din cele mai grotești înșelătorii care au fost văzute de această națiune.

Astfel, se naște fireasca întrebare: suntem români sau ce? Poate că domnul avocat Dan Șova, actual ministru, ar putea să mediteze ceva mai mult la noțiunile de român, românime, stat, loialitate și fidelitate față de țară, decât la avantaje, bani, putere, ambiție sau alte asemenea cuvinte, care conturează o personalitate accentuată patologic la ideea de înavuțire și avantaj imediat.

Rușine, domnilor politicieni care vă aflați la guvernare, pentru că nu vă este frică decât de vocea străzii. Tremurați atunci când omul simplu, ca prin minune, se trezește și vine în piață și strigă, ca în Agora antică. Și-atunci îmi pun întrebarea: noi de ce am fost aleși? Ca să ne minunăm de inadvertențele și incompetențele unui Guvern care pare veșnic guvernat de corupție, indiferent de partidul sau alianța aflată la guvernare?

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Augustin Mitu.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Sebastian Grapă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice este „Democrația trăită, nu vorbită; rolul și responsabilitatea Parlamentului în democrație”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Anul acesta, data de 15 septembrie a marcat a cincea aniversare a Zilei Internaționale a Democrației, instituită de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite.

Pentru noi, democrația a reprezentat, zeci de ani, doar un deziderat, iar numeroase generații au trăit și au murit fără să-l vadă transformat în realitate. Cu atât mai mult o asemenea zi nu ne poate lăsa nepăsători.

Este necesar ca scopul acestui eveniment, acela de încurajare a participării comunității internaționale, a

guvernelor și parlamentelor, a societății civile și a cetățenilor pentru crearea și consolidarea unor societăți incluzive, fondate pe supremația legii și pe respectarea drepturilor fundamentale ale omului, să devină o realitate cât mai palpabilă. Așa cum este necesar pentru noi, românii, care după două decenii și un pic învățăm încă ceea ce înseamnă cu adevărat democrația, să înțelegem că rolul primordial ne revine nouă, fiecăruia în parte, indiferent de statutul social, profesional, material, etnic sau de vârstă.

De-a lungul timpului s-au folosit vorbe mari, s-au scris tomuri, s-au creat dezbateri, s-au dat definiții și s-a teoretizat la nesfârșit acest regim, care a depășit de mult politicul, devenind o formă de manifestare în sine a societății contemporane la toate nivelurile sale.

Nu intenționez să îngroș și eu numărul celor care vorbesc frumos despre democrație. Cedez acest loc teoreticienilor, preferând însă concretul, adică democrația trăită, și nu vorbită.

Anul acesta, din care mai avem puțin și-l încheiem, a fost desemnat drept Anul european al cetățenilor, iar ziua pe care tocmai am celebrat-o s-a desfășurat sub tema „Să facem auzite vocile tuturor, în sprijinul democrației”. Nimic mai sugestiv pentru ceea ce înseamnă spiritul democrației și nimic mai important pentru noi, stimați colegi, ca membri ai instituției centrale a democrației.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul senator Sebastian Grapă.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dan Marian.

Onorat prezidiu, Distinși colegi,

Declarația se numește „Răspunderea statului român pentru controversatul proiect de exploatare de la Roșia Montană, conspirație transnațională în intentarea unor procese în fața unei instanțe arbitrale, ICSID Washington”.

Inițierea de către Guvernul României a Proiectului de lege privind aprobarea Acordului privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană și stimularea și facilitarea dezvoltării activităților miniere în România a generat controverse atât în interiorul clasei politice, cât și în mass-media, tendințele generale fiind de respingere a acestei propuneri.

Ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național, Dan Șova, a susținut joi, 12.09.2013, că România se află într-o poziție foarte dificilă în cazul în care Proiectul de lege privind exploatarea minieră de la Roșia

Montană – Gabriel Resources va fi respins de Parlament și acționarul majoritar va solicita despăgubiri în fața unei camere de arbitraj. De asemenea, domnul ministru Șova a afirmat că „problema noastră mare este că atunci când luăm în considerare pretențiile unui investitor – Gabriel Resources este listată la Bursa de la Toronto – toate planurile de afacere sunt avizate, ceea ce pentru noi este, oarecum, dificil”.

Domnul prim-ministru Victor Ponta a confirmat declarațiile domnului Șova și a determinat _a priori_ suma de două miliarde de dolari.

Având în vedere amenințarea indirectă la adresa Parlamentului, cu referiri la responsabilitatea morală și materială a întregii națiuni, ne facem datoria, în calitate de reprezentanți ai cetățenilor în cadrul puterii legislative, și analizăm puținele informații pe care le avem la dispoziție, pentru a identifica soluții, în locul Guvernului, în vederea protejării interesului național, așa cum se stipulează în art. 135 și art. 136 din Constituția României.

Astfel, considerăm că ar trebui să se aibă în vedere următoarele aspecte:

1. Legalitatea încheierii acordurilor și a contractelor care reglementează exploatarea.

2. Eventuala implicare a acționarilor Roșia Montană Gold Corporation, respectiv Gabriel Resources, în fapte ce contravin legislației unor state. De asemenea, constituie un domeniu de interes aplicabilitatea legislației antifraudă europene sau naționale.

3. Bonitatea financiară pentru susținerea investițiilor necesare demarării exploatării, cât și pentru acoperirea contravalorii reale a garanțiilor de mediu.

4. Experiența deținătorului actual al licenței în exploatarea resurselor specifice.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dan Marian, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Firea.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „«Hăis și Cea» sau despre dilemele guvernării USL”.

Conform Dicționarului explicativ al limbii române, interjecția „hăis” se folosește pentru a mâna boii înjugați spre stânga, iar interjecția „cea” spre dreapta. Expresia „hăis și cea”, adică nici la stânga, nici la dreapta, se referă la doi oameni care nu se mai înțeleg, care nu reușesc să se pună de acord. Cam așa se prezintă situația și cu USL, această struțocămilă socialist-liberală care se vrea și de stânga, și de dreapta, când de stânga, când de dreapta, nici de stânga, nici de dreapta. Dracu’ să-i pieptene, vorba povestitorului.

Este dificil de caracterizat ultima lună de guvernare USL, în care cei doi lideri, Victor Ponta și Crin Antonescu, s-au situat tot mai des pe poziții adverse în ceea ce privește problemele guvernării. Ponta trage boii spre stânga, în timp ce Antonescu trage boii spre dreapta, iar căruța – România se pare că se îndreaptă spre prăpastie – dezastru economic. Prin urmare, guvernarea USL e un fel de „hăis și cea”, cum ar spune oamenii noștri de la țară.

Problema se complică și mai grav în privința lui Victor Ponta, care una spune ca prim-ministru, alta ca deputat, una ca președinte PSD, alta în calitate de copreședinte al USL și tot așa. Întreaga ființă a domnului Ponta pare sfâșiată de doi boi, Hăis și Cea, care trag care încotro apucă. Când stai și zapezi cu telecomanda, trecând de la un post de știri la altul, pare amuzant să-i vezi pe cei doi „chiloței și parșivei” cum se contrazic unul pe altul. Însă toată paranghelia dintre cei doi lideri ai USL-ului se va sparge în capul tuturor românilor, nu numai în capul celor care acum protestează fie în Piața Universității, fie la Roșia Montană.

Numărătoarea inversă pentru guvernarea USL a început în momentul în care Victor Ponta și-a asumat, ca prim-ministru, proiectul Roșia Montană, dar, ca deputat, a declarat public că va vota împotrivă, deoarece așa i-a promis Dacianei, soția sa europarlamentar, care se pare că l-a amenințat cu legatul de gardul Guvernului Și, uite-așa, dilemele familiei Ponta-Sârbu sunt transferate în sfera executivă, contaminând și miniștrii, care ba susțin, ba nu susțin proiecte, ba avizează, ba nu avizează anumite componente tehnice.

E jale mare în guvernarea USL, jale mare pentru acești iresponsabili care conduc România prin impostură, abuz și incompetență și va fi jale mare și pentru românii care au fost păcăliți în 2012 și acum asistă spectatori la teleguvernarea Ponta.

Aparent, guvernarea „Hăis și Cea” este guvernarea prin dileme. De fapt, singurul personaj profund dilematic este premierul Ponta. Domnia Sa vrea să facă un business cu Gabriel Resources fără să-și asume vreo responsabilitate. Aceasta trebuie transferată la parlamentari, că de aia are la dispoziție o majoritate obeză de 70%. Însă președintele Senatului, măcinat și Domnia Sa de dilema putere sau opoziție, s-a cam prins de șmecheria copilotului. De acum înainte vom vedea filmul „Care pe care”.

Românii vor realiza cât de curând falimentul guvernării useliste. Frigul iernii care se apropie îi va înviora, iar pe liderii USL îi va înfrigura tot mai tare...

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Firea.

Se pregătește, tot din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Niculae Bădălău.

## **Doamna Gabriela Firea:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am eu norocul, așa, de fiecare dată, să iau cuvântul după domnul coleg senator de la Vaslui, dar, având în vedere că părinții mei sunt din Vaslui, nu avem decât sentimente frumoase și amintiri istorice împreună și mă voi abține, cel puțin de această dată, să-i mai dau o replică, așa cum am făcut-o săptămâna trecută. Dar...

Spune domnul președinte Hașotti că suntem complet diferiți.

Da, eu sunt femeie și dumnealui e bărbat. Ar fi și alte diferențe, cu siguranță, dar mă gândesc: oare unde era domnul senator atunci când Guvernul PDL anunța tăierea pensiilor, tăierea salariilor, creșterea TVA-ului? Era la Vaslui?

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Era în PNL.

## **Doamna Gabriela Firea:**

Era în PNL, am înțeles. Acum anunță prohodul USL-ului, fiind plecat de la PNL către PDL. Am înțeles.

Declarația mea politică are titlul „Acordul cu FMI – ancoră și credibilitate”.

Acordul cu Fondul Monetar Internațional, fie și de tip preventiv, a ajutat economia să evite o recesiune profundă și o va sprijini în continuare să se stabilizeze. Reputați profesori de economie recomandă încheierea unui nou acord, pentru că cel precedent s-a dovedit a fi benefic, chiar dacă nu am tras niciun ban, pentru că ne putem împrumuta mai ieftin de pe piețele externe de capital, una dintre sursele importante de finanțare a deficitului bugetar. Un acord cu FMI ar asigura României, totodată, o ancoră și credibilitate sporită.

Pe de altă parte, în lipsa unei astfel de înțelegeri cu FMI, existau mai multe riscuri, printre care cel al cursului de schimb valutar, care ar putea afecta atât economia, cât și direct cetățenii care au credite în euro. Practica ultimilor ani ne-a arătat că o înțelegere cu Fondul Monetar Internațional a limitat deprecierea monedei naționale în intervalul 4,3 – 4,5 lei/euro. În ceea ce privește dobânda de referință a băncii naționale, fără un acord cu FMI aceasta ar fi putut ajunge la 7%, față de 4,5 procente, nivelul la care a coborât în prezent.

Echilibrul macroeconomic este însă doar o condiție necesară, nu și suficientă, pentru reluarea unei creșteri economice susținute și sustenabile. Mediul de afaceri, care trebuie să genereze această creștere, are nevoie de stabilitate și predictibilitate, deziderate care sunt mai aproape în condițiile încheierii unui nou acord cu FMI.

Celor care vorbesc despre inutilitatea acestui acord, le recomand să privească în jurul nostru către guverne care, din motive electorale și populiste, au renunțat la o relație cu organismele financiare internaționale și au avut de suferit chiar cetățenii acelor țări, în primul rând, din cauza devalorizării monedei lor naționale și deci a scăderii puterii de cumpărare a populației. Este o dovadă, așadar, de responsabilitate că Guvernul USL nu a căzut într-o astfel de capcană politicianistă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Niculae Bădălău.

„Ipocrizia nu ajută România” Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu cred că există vreun om în această țară care să nu fi fost marcat de tragedia petrecută săptămâna trecută în capitala țării, când un copil de patru ani a sfârșit în chinuri groaznice, mâncat, practic, de câinii comunitari. O dramă care a făcut înconjurul lumii, care a produs o știre aproape unicat pe fluxurile agențiilor de știri. S-a mai întâmplat o dată, în 2006: un japonez murea în urma mușcăturilor unui câine comunitar. Unde? Tot în București.

Ce s-a întâmplat între aceste două tragedii? Nimic. Politicienii au uitat legile prin sertare, primăriile au făcut afaceri pe seama acestor animale, iar ONG-urile apărute ca ciupercile după ploaie au protestat după cum le-a tăiat capul, unele existând doar pe hârtie.

Ce se întâmplă acum? Apar tot soiul de demagogi și ipocriți, care, în funcție de scopurile politice, aruncă vina acolo unde au interesul, pentru a-și ascunde propria lor indiferență.

Așa cum toporul ucide și mâna care-l ține, acest copil nu a fost omorât de un câine, ci de toți primarii capitalei începând din '90 încoace, de toți oamenii politici ale căror mașini cu girofaruri făceau maidanezii să se ascundă din calea lor. Printre ei se numără astăzi și cei care cer demisia primarului general al capitalei sau cei care cer socoteală actualului Guvern, de parcă sutele de haite de câini ar fi fost aduse pe străzi de guvernarea USL.

Sigur că avem o mare răspundere și vom declanșa toate procedurile pentru ca această problemă să-și găsească cel puțin calea spre rezolvare. Dar, stimați colegi, să vii acum tu, cel care ai fost primar, parlamentar, premier sau chiar președinte de țară, și să te arăți indignat de ceea ce se întâmplă, când ai avut puterea să faci ceva și nu ai făcut nimic, de multe ori chiar din interese obscure, este – să mă exprim elegant – ipocrizie, iar cu ipocrizie nu vom rezolva niciodată problemele acestei țări.

Asumați-vă fiecare răspunderea pentru ce nu ați făcut, lăsați măcar acum demagogia și speculațiile politice și haideți să ne unim eforturile pentru ca așa ceva să nu se mai întâmple în România.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Tudor Barbu, din partea Grupului parlamentar al PC.

Vă mulțumesc cu mult respect, domnule președinte de ședință.

Rog colega de la stenogramă, o notific ca de obicei că nu am o declarație scrisă, ci doar mă bazez pe iscusința și îndemânarea doamnei.

Declarația mea politică de astăzi nu are titlu și este legată de faptul că presa din România, într-o mare parte, poate fi acuzată de favorizarea infractorului și de coautorat.

Este foarte grav că nimeni sau aproape nimeni din presa română...

Și spun de la microfonul Senatului României aceste vorbe doar pentru că știu că ele rămân într-o stenogramă și rămân în arhivele Senatului. Poate, după noi, cineva va înțelege ce s-a întâmplat în această perioadă, spun eu, dramatică a existenței clasei politice din România.

De ce fac aceste afirmații? Am să încerc să fiu foarte scurt. Pentru că mi se pare absolut inacceptabil ca aproape nimeni din presă să nu preia o declarație, un subiect, o situație absolut unică.

Un președinte în exercițiu al republicii postdecembriste România îl acuză pe predecesorul Domniei Sale, președintele Ion Iliescu, de fapte penale de o gravitate maximă. Guvernul pe care l-a coordonat de la Cotroceni domnul președinte Ion Iliescu, Guvernul Năstase, este acuzat așijderea de fapte penale foarte grave și neprescriptibile, iar în presa română nimeni, în Parlamentul României nimeni nu abordează această temă, spun eu, foarte gravă.

Trag un semnal de alarmă, pentru că este vorba despre o lege care a vizat o generație sau chiar două, legea de trecere a patrimoniului de gaze naturale și de țiței din exploatarea și posesia statului român în exploatarea și posesia unui stat străin, și este vorba de un proiect de lege și o dezbatere națională care vizează rezervele de metale rare – și accentuez metale rare –, nu de aur, deci o reluare a unei teme care în anul 2000 făcea istorie.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Pentru că nu mai avem colegi care vor să-și susțină declarațiile politice, declar închisă prima parte a ședinței și l-aș ruga pe domnul secretar Mario Ovidiu Oprea să facă un apel nominal.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Bună dimineața tuturor! Am să dau citire listei senatorilor.

Agrigoroaei Ionel prezent Andronescu Ecaterina absentă

|Anghel Adrian|prezent|Filip Petru|absent| |---|---|---|---| |Anghel Cristiana Irina|prezentă|Firea Gabriela|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent|Florian Daniel Cristian|prezent| |Arcaș Viorel|prezent|Flutur Gheorghe|prezent| |Ardelean Ben Oni|prezent|Frătean Petru Alexandru|prezent| |Ariton Ion|prezent|Geoană Mircea Dan|prezent| |Atanasiu Teodor|prezent|Ghilea Găvrilă|prezent| |Badea Leonardo|prezent|Ghișe Ioan|prezent| |Badea Viorel Riceard|absent|Grapă Sebastian|prezent| |Banias Mircea Marius|absent|Greblă Toni|prezent| |Barbu Daniel Constantin|absent|Grigoraș Viorel|prezent| |Barbu Tudor|absent|Hașotti Puiu|prezent| |Bădălău Niculae|absent|Ichim Paul|absent| |Bălu Marius|absent|Igaș Traian Constantin|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent|Iliescu Lucian|prezent| |Bereanu Neculai|prezent|Ilieșiu Sorin|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|absentă|Ioniță Dan Aurel|absent| |Blaga Vasile|absent|Iovescu Ioan|prezent| |Boagiu Anca Daniela|absentă|Isăilă Marius Ovidiu|absent| |Boboc Cătălin|prezent|Jipa Florina Ruxandra|absentă| |Bodea Cristian Petru|prezent|Klárik László Attila|prezent| |Bodog Florian Dorel|prezent|László Attila|absent| |Boeriu Valeriu Victor|absent|Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent|Luchian Dragoș|absent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent|Luchian Ion|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent|Marian Dan Mihai|absent| |Burlea Marin|absent|Marian Valer|absent| |Butnaru Florinel|prezent|Marin Nicolae|absent| |Butunoi Ionel Daniel|absent|Markó Béla|absent| |Cadăr Leonard|prezent|Mazăre Alexandru|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent|Mihai Cristian Dănuț|absent| |Câmpeanu Mariana|absentă|Mihai Neagu|prezent| |Chelaru Ioan|prezent|Mihăilescu Petru Șerban|prezent| |Chiriac Viorel|prezent|Miron Vasilica Steliana|absentă| |Chiru Gigi Christian|prezent|Mitu Augustin Constantin|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|prezent|Mocanu Victor|prezent| |Ciorbea Victor|prezent|Moga Nicolae|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent|Mohanu Nicolae|prezent| |Constantinescu Florin|prezent|Mora Ákos Daniel|absent| |Cordoș Alexandru|prezent|Motoc Octavian|prezent| |Corlățean Titus|absent|Mutu Gabriel|absent| |Coste Marius|prezent|Nasta Nicolae|absent| |Cotescu Marin Adrănel|absent|Neagu Nicolae|absent| |Crețu Gabriela|prezentă|Neculoiu Marius|prezent| |Cristache Iulian|prezent|Nicoară Marius Petre|absent| |Cristina Ioan|prezent|Nicolae Șerban|absent| |Croitoru Cătălin|prezent|Nicula Vasile Cosmin|prezent| |Deneș Ioan|prezent|Nistor Vasile|absent| |Dincă Mărinică|absent|Niță Mihai|prezent| |Dobra Dorin Mircea|prezent|Nițu Remus Daniel|prezent| |Dobrițoiu Corneliu|prezent|Obreja Marius Lucian|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent|Oprea Dumitru|prezent| |Drăghici Damian|prezent|Oprea Gabriel|absent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Dumitrescu Florinel|prezent|Oprea Ștefan Radu|prezent| |Dumitrescu Iulian|absent|Pașca Liviu Titus|prezent| |Durbacă Eugen|absent|Pașcan Emil Marius|prezent| |Duruț Aurel|prezent|Pataki Csaba|prezent| |Ehegartner Petru|prezent|Pavel Marian|prezent| |Federovici Doina Elena|absentă|Păran Dorin|prezent| |Fifor Mihai Viorel|prezent|Păunescu Teiu|absent| Pelican Dumitru prezent Pereș Alexandru prezent Pop Gheorghe absent Pop Liviu Marian prezent Popa Constantin prezent Popa Florian prezent Popa Ion prezent Popa Mihaela prezentă Popa Nicolae Vlad prezent Popescu Corneliu absent Popescu Dumitru Dian prezent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent Purec Ion Simeon prezent Rădulescu Cristian prezent Rogojan Mihai Ciprian prezent Roșca-Stănescu Sorin Ștefan prezent Rotaru Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel absent Sârbu Ilie prezent Secășan Iosif prezent Severin Georgică absent Silistru Doina prezentă Solomon Antonie absent Stoica Ștefan prezent ședinței de astăzi. Stuparu Timotei prezent Mulțumesc. Suciu Matei prezent Șova Dan Coman absent Tánczos Barna absent Tămagă Constantin prezent Tătaru Dan prezent Tătaru Nelu prezent Teodorovici Eugen Orlando absent Tișe Alin Păunel prezent Toma Ion prezent Todirașcu Valeriu prezent Tomoiagă Ștefan Liviu prezent Tudor Doina Anca prezentă Nu e în sală? Țapu-Nazare Eugen absent Ungureanu Mihai Răzvan prezent Valeca Șerban Constantin prezent Vasiliev Marian prezent observații. Vâlcov Darius Bogdan prezent Vegh Alexandru prezent Verestóy Attila absent Vochițoiu Haralambie prezent Voinea Florea prezent Volosevici Andrei Liviu prezent Mulțumesc. Vosganian Varujan absent Zisu Ionuț Elie prezent

Domnule senator Rotaru, vă rog, dacă în legătură cu ordinea de zi doriți să faceți o intervenție.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că ieri nu s-a ținut ședința în plenul Senatului și urma să aibă loc și sesiunea de întrebări și interpelări și luând în considerare faptul că sunt colegi de-ai noștri care au solicitat ca în această săptămână să plece către Guvern întrebările, vă propun ca, înainte de a intra efectiv în ordinea de zi, unul din puncte să fie prezentarea colegilor care au depus întrebări și interpelări, în așa fel încât ele să poată să fie trimise la Guvern și prinse în stenograma ședinței de astăzi.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc, domnule secretar.

Atunci, introducem la primul punct din ordinea de zi prezentarea întrebărilor și interpelărilor, pentru a putea fi înregistrate oficial și transmise la Guvern.

Îmi face o deosebită plăcere să îi urez „La mulți ani!”, sănătate multă și mult succes în activitate domnului senator Dobrițoiu, care împlinește astăzi o vârstă.

- Vă mulțumesc foarte mult. Atunci, vă supun la vot dacă sunt... Nu e în sală?

- E aici, e prezent, am văzut eu, dar primește felicitări. Doamnelor și domnilor colegi,

Vă consult în legătură cu ordinea de zi, dacă sunt observații.

Nu mai sunt altele. Se completează cu propunerea domnului senator Rotaru.

- Vă rog să vă exprimați prin vot.

-

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Bună ziua!

Deschid lucrările ședinței Senatului de astăzi, 18 septembrie 2013, ședința de dezbateri.

-

Vă consult dacă aveți observații în legătură cu programul. Programul este cel prevăzut. Astăzi ne desfășurăm activitatea în plen până la ora 13.00. De la ora 13.00, activitate în comisiile permanente. Mâine, comisii și, de asemenea, activitate în teritoriu, conform programului.

Vă rog, în legătură cu programul, să vă exprimați prin vot.

Dau cuvântul domnului senator Cristache Iulian, care și-a exprimat dorința de a ne face o comunicare. Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Iulian Cristache:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am un anunț de făcut. Începând din data de 16 septembrie 2013, am demisionat din Grupul parlamentar al PP-DD și voi activa în Grupul parlamentar al UNPR. Vă mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor,

La primul punct din ordinea de zi, trebuie să citesc – e obligația mea – doamnele și domnii senatori care au depus întrebări pentru ședința din 18 septembrie 2013:

‒ din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnele și domnii senatori Ion Toma, Doina Silistru, Gheorghe Saghian, Ionel Daniel Butunoi, Ion Rotaru, Gabriela Firea, Ilie Sârbu, Doina Federovici, Sorin Constantin Lazăr, Augustin Constantin Mitu, Viorel Arcaș, Florin Constantinescu, Liviu Pop, Octavian Bumbu și Alexandru Cordoș;

‒ din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii senatori Nelu Tătaru, Cristian Bodea, Marin Adrănel Cotescu;

‒ din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori Dumitru Oprea, Dan Marian, Alin Tișe, Marius Bălu, Valeriu Todirașcu, Alexandru Pereș, Ovidiu Isăilă, Nicolae Vlad Popa;

‒ din partea Grupului parlamentar al PP-DD, senatorii Vasilica Miron, Ionel Agrigoroaei, Marcel Bujor și Constantin Popa;

‒ din partea Grupului parlamentar al UDMR nu sunt depuse întrebări;

‒ din partea Grupului parlamentar al PC, senatorii Cristian Mihai și Cristiana Anghel.

Vă rog să comunicați Guvernului aceste întrebări.

Și următoarele interpelări vor fi comunicate Guvernului. În mod normal, ele sunt prezentate oral, dar, dacă sunt depuse în scris, vor fi comunicate Guvernului:

‒ din partea Grupului parlamentar al PSD, domnii senatori Ion Toma, Ion Rotaru, Gheorghe Saghian, Daniel Butunoi, Augustin Mitu, Viorel Arcaș, Sorin Lazăr, Florin Constantinescu, Damian Drăghici, Nicolae Moga, Liviu Pop, Alexandru Cordoș, Octavian Bumbu;

‒ din partea Grupului parlamentar al PNL, senatorii Mihaela Popa, Marius Obreja, Viorel Grigoraș, Ștefan Tomoiagă, Marin Cotescu;

‒ din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori Dumitru Oprea, Mihai Răzvan Ungureanu, Alin Tișe, Marius Pașcan, Alexandru Pereș, Nicolae Popa, Andrei Volosevici;

‒ din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnii senatori Ionel Agrigoroaei, Dan Ioniță, Constantin Popa,

Florinel Butnaru, Ioan Iovescu, Valer Marian, Marcel Bujor, Marius Coste;

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Doar o rectificare pentru stenogramă. E Grupul parlamentar al PSD, partidul – UNPR, referitor la colegul Cristache.

Cred că nu a fost...

Da.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc foarte mult pentru precizare.

Domnule senator Vochițoiu, precizările, totdeauna, sunt bine-venite. Lucrăm cu exactitate.

Vă mulțumesc foarte mult.

Trecem la primul punct al ordinii de zi.

Este vorba de aprobarea retragerii procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarei inițiative legislative...

De asemenea, doresc să vă supun atenției dumneavoastră și aprobării programul pentru săptămâna următoare, 23–28 septembrie 2013. V-a fost distribuit.

Spre deosebire de această săptămână, când, din cauza deschiderii anului școlar, s-a mutat prima zi de ședință de luni pentru marți, lucrăm: luni, marți, miercuri, joi, vineri...

În legătură cu programul pentru săptămâna viitoare, există, din partea doamnelor și domnilor senatori, observații?

- Nu sunt.

Supun la vot.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Doamnelor și domnilor colegi, vă rog, în mod respectuos, să voteze toată lumea. Da? Suntem în vot electronic și noi ne desfășurăm ședința în cvorum. Din cauza faptului că nu a votat toată lumea...

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Sunt prezenți...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Poftim?

**Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Prezența este de 117.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Procedură.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă rog.

Păi, în timpul votului procedură, domnule...? Vă rog foarte mult.

În timpul votului nu vă acord procedură.

M-ați intimidat și v-am dat voie, dar nu... Vă rog.

Doamnelor și domnilor colegi,

## **Din sală:**

A câta oară? Este ilegal!

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Nu este corect.

Deci, pe cale de consecință, am adoptat...

Eu, când greșesc, îmi însușesc aceste greșeli. De aceea suntem colegi aici, ca să putem să îndreptăm anumite lucruri. Așa și este. Eu am vrut să votăm în continuare, să avem și cvorum pe..., dar mai binele este dușmanul binelui. Iată de unde vine ajutorul! Din partea domnului senator Oprea. Vedeți de ce îi dau eu în exces cuvântul?!

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor,

Punctul 3 din ordinea de zi, primul punct al ordinii din zi, în afară de cel prezentat, cu întrebări și interpelări, privește: Aprobarea retragerii procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarei inițiative legislative:

– Proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană și stimularea și facilitarea dezvoltării activităților miniere în România.

Vă consult prin vot.

Cine este pentru retragerea...

Procedură.

Domnul senator Cristian Rădulescu. Vă rog.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu merge votul electronic.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

De ce nu merge? Deci, doamnelor și domnilor colegi, vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu programul pentru săptămâna viitoare.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Procedură.

Procedură. Poftiți. Microfonul 2, domnule senator Oprea.

Vă scutesc de un vot pentru că regulamentul spune că nu v-a cerut nimeni acum să verificați cvorumul de ședință, l-ați verificat anterior și... jumătate plus unu din cei prezenți. Noi suntem mai mulți aici.

Vă mulțumesc foarte mult.

N-are sens să mai votați o dată.

Vă mulțumesc foarte mult.

Aveți dreptate, domnule senator. Trebuie să vă dau dreptate, ca de fiecare dată.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu este pe procedură, ci este o intervenție față de cererea respectivă, de retragere a procedurii de urgență.

Sigur că noi am argumentat încă de la început că procedura de urgență nu este necesară, întrucât dorim o dezbatere parlamentară concretă și edificatoare. De aceea, la această cerere de retragere a procedurii de urgență, noi ne vom abține.

În orice caz, în această etapă a procesului legislativ, este imposibil... este total incorectă o asemenea cerere, deoarece comisiile sesizate și-au făcut deja treaba, au elaborat raportul. Acum, conform regulamentului, în care nu există o asemenea prevedere referitoare la retragerea procedurii de urgență, singura prevedere a regulamentului în această etapă este posibilitatea ca inițiatorul, la cererea lui, să retragă proiectul de lege. Deoarece nu catadicsește să facă acest lucru și, oricum, este incorect că noi facem această treabă după ce, în Camerele reunite, a fost aprobată comisia specială respectivă, procedura fiind încălcată cu totul, ne vom abține la acest vot.

Vă mulțumesc foarte mult.

În legătură cu decizia Biroului permanent de a supune votului plenului Senatului retragerea acestei proceduri, există un principiu fundamental de drept care se aplică și în activitatea legislativă, potrivit căruia acela care face, tot acela poate să și anuleze. Deci, dacă plenul Senatului este cel care introduce o anumită stare, sigur, în dezbatere, a lucrurilor, tot plenul Senatului este cel care poate și trebuie să procedeze ca atare.

Există, într-adevăr, și alte elemente, legate de faptul că, prin votul dat de plenul Parlamentului, s-a constituit o comisie specială care, la rândul ei, a impus altă procedură. Dar, pentru a urma procedurile legale și a fi în perfectă legalitate, vom proceda în felul următor: vom da cuvântul reprezentantului Guvernului ca să susțină retragerea procedurii.

Microfonul 10.

## **Domnul Gheorghe Hogea** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere înființarea comisiei speciale pentru acest proiect de lege, considerăm că procedura de urgență nu se mai justifică și deci solicităm retragerea ei. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor,

Știți de ce retragem această procedură de urgență. Pentru ca, atunci când comisia specială va pune la dispoziția Senatului raportul comisiei speciale, să nu se aplice procedura de urgență. Deci este în favoarea dezbaterii, da?

Doamnelor și domnilor, acestea fiind spuse,

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Punctul următor pe ordinea de zi, punctul 4 – Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarei inițiative legislative:

– Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statului Kuweit privind dobândirea, pe bază de reciprocitate, a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru buna funcționare a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, semnat la Kuwait City la 11 iunie 2012.

Vreau să știu dacă este inițiativă legislativă..., nu este un proiect de lege?

Mulțumesc.

Guvernul, dacă menține solicitarea... microfonul 10, domnule secretar de stat Hogea.

## **Domnul Gheorghe Hogea:**

Da, Guvernul menține această solicitare.

următoarelor inițiative legislative – dați-mi voie să prezint lista:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 65 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 – Legea educației naționale.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 105 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 1/2011 a educației naționale.

4. Propunerea legislativă de modificare și completare a articolului 77 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Acum, voi supune la vot separat fiecare propunere legislativă.

Doamnelor și domnilor, deschid votul pentru punctul 1, pe care vi l-am citit.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Pentru a doua propunere legislativă, vă rog să vă exprimați prin vot.

Vă rog să exprimați, doamnelor și domnilor, votul dumneavoastră.

- Am deschis votul.

10 secunde!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

10 secunde?!

5 secunde ne ajung. N-ați văzut că vorbesc repede? Mulțumesc.

Cu 95 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, și al doilea proiect de lege va fi transmis la Camera Deputaților.

Deschid votul pentru următorul proiect de lege. Da? Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 94 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o singură abținere, acest proiect de lege va fi transmis la Camera Deputaților.

Pentru cel de-al patrulea proiect de lege pe care vi l-am prezentat deschid votul.

Nu merge!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc foarte mult.

Atunci, dacă nu sunt observații, supun la vot solicitarea Guvernului.

Cu 91 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și doar 3 abțineri, s-a aprobat procedura de urgență pentru dezbaterea și adoptarea acestei inițiative legislative.

Punctul 5 din ordinea de zi. Aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a

Merge, merge, nu are de ce să nu meargă. Funcționează. Pentru rigurozitate lingvistică.

Cu 100 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o singură abținere, și cel de-al patrulea proiect de lege va merge la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată.

Vă amintesc că este o decizie a Senatului, pe care am luat-o pe baza unui raport primit din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Pentru că am fost sesizați, noi, Biroul permanent, am avut o îndoială, am transmis comisiei această îndoială, comisia ne-a dat un punct de vedere, Senatul și l-a însușit și atunci, ca să nu greșim procedura legislativă, să avem dificultăți – că s-a mai întâmplat –, am trimis, ca primă Cameră sesizată, Camerei Deputaților, fiind sesizați greșit cu aceste inițiative legislative, în primă sesizare.

Domnul senator Oprea, microfonul 2. 30 de secunde.

Cu riscul de a vă supăra din nou, pentru corectitudinea stenogramei, 101 voturi pentru.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult.

Punctul 6 din ordinea de zi. Aprobarea solicitării de retragere a următoarei inițiative legislative:

– Propunerea legislativă pentru completarea art. 17 alin. (8) din Legea nr. 76 din 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Deci se solicită retragerea unei inițiative legislative. Dacă nu sunt observații, vă

Nu merge!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Deschid votul.

Acum

Punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea fermelor de familie și facilitarea accesului la finanțare al fermierilor.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Raportul este de admitere, și-l invit pe domnul președinte Saghian, domnul senator Saghian...

Are caracter de lege ordinară.

Inițiator este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Din partea acestui minister, participă domnul secretar de stat – din partea Guvernului – Gheorghe Hogea, căruia-i dau cuvântul la microfonul 10.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul Pereș.

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Numai...

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Pe procedură!

Pe procedură. Vă rog. Microfonul 1 pentru domnul senator Pereș.

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Având în vedere că, sigur, este o ordonanță interesantă, pe care și noi dorim s-o votăm, dar avem și niște întrebări de pus Ministerului Agriculturii pentru clarificări, dumneavoastră ați prezentat, de fapt, aici că ar trebui să fie reprezentantul Ministerului Agriculturii, propunerea mea este să amânăm puțintel cele două proiecte, respectiv punctele 7 și 8 din ordinea de zi. Chemați secretarul de stat de la agricultură și, sigur, să ne lămurim pentru a putea să votăm în cunoștință de cauză.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Dat fiind faptul că sunt două inițiative legislative, nu un singur proiect de lege... Dacă era un singur proiect de lege, puteam să apelăm la susținerea de către Guvern, fără să greșim cu nimic, pentru că reprezentantul Guvernului, la nivel de secretar de stat, putea să propună un... Dar consider rațional, fiind vorba de două inițiative legislative, că Ministerul Agriculturii ar fi trebuit să-și trimită un reprezentant, pentru că sunt chiar două inițiative legislative, nu este una singură și, deci, era informat că astăzi, pe ordinea de zi, are aceste... O amânăm. Sunt de acord.

Este o decizie pe care o ia președintele de ședință. Nu scoatem de pe ordinea de zi. Amânăm și rog secretariatul să ia contact cu Ministerul Agriculturii și să invite un reprezentant din partea...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Tămagă Constantin.

Domnul senator Tămagă Constantin. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

În legătură cu cele două proiecte de lege sau cel puțin cu primul, aș solicita retrimiterea la comisie.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Putem să facem acest lucru.

Deci din partea Grupului parlamentar al PSD, domnule senator Ilie Sârbu, da?

De acord.

Doamnelor și domnilor, atunci, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea fermelor de familie și facilitarea accesului la finanțare al fermierilor se solicită să fie retrimis la comisie.

Nu ne-ați spus termenul, domnule senator. Trebuie să menționăm un termen. Două săptămâni, da?

Vă mulțumesc foarte mult.

Deci avem o problemă cu instalația de vot a domnului senator Popa.

Mai sunt.

Mai sunt și altele?

Vă rog foarte mult, mergeți la microfon și spuneți dacă sunt defecțiuni.

Nu merge.

La microfon.

Nu pe mine mă anunțați, anunțați plenul Senatului.

Avem o problemă cu funcționarea acestor aparate. La mine și la încă doi colegi nu funcționează.

Vă rugăm să luați măsuri.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

A doua?

A, a doua.

Bun. Atunci, ne întoarcem la punctul 7, îl luăm în dezbatere pentru că a venit domnul secretar de stat de la Ministerul Agriculturii, da?

Să fim foarte clari, vă rog. Avem două inițiative legislative care privesc Ministerul Agriculturii. Din partea Ministerului Agriculturii nu a venit secretarul de stat. Am amânat aceste două proiecte. A intervenit domnul senator Tămagă și a solicitat ca pentru cea de-a doua propunere legislativă, care se află la punctul 8 din ordinea de zi, să retrimitem la comisie această propunere legislativă.

Ce mai doriți, domnule senator?

Vă rog. Microfonul 4. Pentru două săptămâni.

Domnule președinte,

Cu tot respectul, dacă cumva nu s-a înțeles bine, vă spun că și primul, și al doilea trebuie trimise, dar le votăm pe rând, că nu putem vota două odată. Deci suntem la punctul 7. Am solicitat, dar nu s-a votat, retrimiterea la comisie. Fac același lucru și dacă este reprezentantul Guvernului sau nu, al Ministerului Agriculturii.

La punctul 8, de asemenea, cerem retrimitere la comisie. Vă rog să le puneți la vot.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Am o rugăminte, totuși, ca să nu întrerupem. Din partea secretariatului Senatului am fost informat că se face o verificare. Aș ruga, în mod respectuos, domnii senatori care au dificultăți cu instalația de vot să meargă la alte pupitre, dacă nu sunt mulți – am înțeles că sunt doi sau trei – și să voteze de la...

Aveți în spate, domnule senator. Puteți să mergeți în spate. Dacă vreți, putem să suspendăm ședința, dar, și așa, ședința de ieri știți bine că a fost amânată. Vă rog, în mod respectuos, dacă nu vă deranjează foarte tare – și așa sunt colegi care nu au venit –, să încercăm această procedură. Da?

Vă mulțumesc foarte mult și vă rog, Serviciul tehnic, să luați măsuri, să vedeți ce se întâmplă cu cele două posturi unde nu s-a putut vota.

A venit Ministerul de... Păi, nu... Acum...

A fost solicitare să fie retrimis la comisie.

Numai a doua.

Deci prima o trimitem la comisie.

## **Din sală:**

A doua.

Ca să putem să procedăm cum spuneți dumneavoastră, trebuie să procedăm în conformitate cu regulamentul. Deci, pe cale de consecință, la punctul 7, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea fermelor de familie și facilitarea accesului la finanțare al fermierilor, se solicită, din partea Grupului parlamentar al PSD, retrimiterea la...

Păi, a spus domnul Tămagă.

Domnule președinte Ilie Sârbu, vă rog. Deci domnul senator Tămagă a cerut pentru amândouă proiectele de lege.

Domnul senator Tămagă a cerut pentru amândouă, iar Grupul parlamentar al PSD vine și susține o altă variantă, fiindcă, între timp, a venit domnul secretar de stat de la Ministerul Finanțelor. Fiind vorba de fonduri care trebuiau atribuite, punctul 7 să fie votat și punctul 8 să fie retrimis la comisie.

Mulțumesc pentru precizare. Vă mulțumesc. Corect. Deci suntem... Vă rog, domnule senator Pereș. Microfonul 1.

Acum, faceți-mă să înțeleg, domnule președinte. Ați zis că, la decizia președintelui de ședință, inclusiv punctul 7 se amână. Pentru că eu nu am ce discuta sau nu am ce întrebare să-i pun domnului secretar de stat de la Ministerul Finanțelor, când, de fapt, e vorba de un alt mecanism la care eu doresc să mă refer și al cărui inițiator este Ministerul Agriculturii. Dacă poate să mă lămurească domnul secretar de stat la întrebările pe care doresc să le pun pe mecanismul de funcționare... Și, sigur, poate să mă lămurească, probabil, să spună Ministerul Finanțelor ce sumă o să aloce în anii următori, în anul 2013, în 2014, pentru ca această schemă de finanțare să funcționeze.

De asta am cerut, dacă doriți, să amânăm, dacă nu, să retrimitem, că văd că și alți colegi din Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală sunt nelămuriți cu această problemă, pe o săptămână, poate, nu pe două, pentru că termenul de adoptare tacită este 10 octombrie. Există această posibilitate și nu văd de ce nu doriți ca, într-adevăr, aceste lucruri să fie clarificate în comisie și, ulterior, în plen.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Domnilor colegi,

Suntem la punctul 7 din ordinea de zi. Sunt întrunite...

Nu, nu sunt două propuneri. Aici este o decizie care se va lua de conducerea de ședință.

Deci a fost următoarea situație: am așteptat să vină un reprezentant care știe despre ce este vorba, din partea Guvernului, pentru că, sigur, susținerea Guvernului putea s-o facă domnul secretar de stat Hogea. Am fost de acord cu acest punct de vedere susținut de către colegii din opoziție. Sunt informat că a fost invitat și este prezent tocmai pentru a susține acest aspect din partea Ministerului de Finanțe, pentru că problemele care privesc acest proiect de lege, în principal, privesc și aspecte financiare. De asemenea, avem reprezentantul comisiei, pe domnul președinte al comisiei, domnul Saghian, care poate să răspundă și pentru solicitări... care doriți dumneavoastră.

Sunt întrunite toate condițiile legale pentru a dezbate acest proiect de lege.

Eu înțeleg, domnule senator... Nu, nu vă mai dau cuvântul. Eu înțeleg, domnule senator. Veți pune întrebări și, dacă veți constata că aceste întrebări nu au găsit răspuns, pe cale de consecință, vă veți exprima prin vot și, bineînțeles, la microfon.

Vă rog, pe procedură, 30 de secunde. Microfonul 1. Vă rog.

## Domnule președinte,

Cu toată disponibilitatea mea de a vă... sau cu rugămintea de mă scuza, să mergeți și să mai citiți puțin regulamentul. La procedură nu am 30 de secunde. Eu nu am venit să dau un drept la replică nimănui, deocamdată. Deci dreptul nostru, al senatorilor, pe probleme de procedură este un drept care este înaintea oricăror alte intervenții, pentru că vrem să lămurim o situație, clar, în care să discutăm un proiect de lege sau o propunere legislativă.

Fără nicio supărare, nu am ce discuta cu domnul secretar de stat de la finanțe pe un proiect inițiat de Ministerul Agriculturii, în care există o schemă de finanțare și e foarte bună. V-am spus din capul locului, senatorii PDL vor vota această ordonanță, dar dorim să ne lămurim, să fim în cunoștință de cauză ce votăm.

Votăm Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2013. Rugămintea noastră este... Nu vă fie frică, nu este nicio opoziție! Oricum, sunteți 70% din..., sunteți în sală, puteți vota, dar dorim să ne lămurim, este dreptul nostru de a pune întrebări Ministerului Agriculturii, care este inițiator. Degeaba mi-l prezentați dumneavoastră pe domnul secretar de stat de la Ministerul Finanțelor, care, poate, habar nu are de..., îmi cer scuze, totuși este vorba și de bani, dar poate că nu este atât de ancorat în promovarea, de fapt, a acestei inițiative legislative. Din această cauză v-am rugat.

Dacă doriți, nu-l trimitem înapoi la comisie, dar cel puțin amânați-l până vine secretarul de stat sau ministrul agriculturii. Este o rugăminte, de fapt, nu este nicio dorință de a împiedica procesul legislativ.

Mulțumesc foarte mult, domnule senator. Domnul președinte Ilie Sârbu. Domnule senator, aveți cuvântul.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Sigur că nu este sarcina mea să vin să dau detalii despre ceea ce s-a discutat în comisie și de ce este urgentă ordonanța de urgență, ca să fac un pleonasm acceptat. Spune clar aici: „creșterea absorbției fondurilor europene”.

Dacă tot o blocăm la Senat, până ajunge la Cameră, până trece, până vine promulgarea... Și, după aceea, întrebăm: „Dar, de ce nu ați absorbit fondurile? Stați la minister și nu faceți nimic!”

Mai departe, „asigurarea contribuției proprii”. O noutate. Ministerul trebuia, sigur, să vină să ne spună asta. Nu a venit, dar le avem toți, le aveți acolo. O blocăm așa, de dragul de a o mai muta o săptămână. Ce să facă la comisie? Concret, că am fost opt ani cu dumneavoastră în comisie, ce ați făcut la comisie?

Păi, nu, astea sunt problemele. Vrem să o trecem, le avem aici toate, că așa a venit ordonanța. Acesta este, de fapt, spiritul ei.

Avem vot, o trecem. Nu, cade și merge la Cameră. Restul, amânări..., nu are sens să mai amânăm, pentru că o amânăm în detrimentul fermierilor care așteaptă fondurile acestea – și acesta nu este un discurs demagogic. Oamenii așteaptă. Dacă tot îi amânăm de azi pe mâine, sigur, ea produce efecte, este adevărat, că este ordonanță, dar are sens să o amânăm?!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun că eu am luat decizia să amân până la venirea unui reprezentant din partea Guvernului. A venit un reprezentant din partea Guvernului. Este adevărat, la al doilea proiect din ordinea de zi. Rațiunea, v-am spus, pentru că erau două inițiative legislative care ar fi fost în această situație.

Pe cale de consecință, trecem la discutarea punctului 7. Mulțumesc.

Am închis discuțiile, am închis dezbaterile.

Pe procedură, 30 de secunde, microfonul 2, domnul senator Oprea.

Neadoptarea prezentului act normativ afectează pe termen mediu și lung absorbția fondurilor europene și duce la menținerea unei populații îmbătrânite în mediul rural. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul senator Saghian.

Microfonul 7.

Domnule președinte de ședință,

Dumneavoastră nu sunteți un vătaf și noi pe tarla! Vă rog să citiți regulamentul, dacă procedura este dată de dumneavoastră sau este un drept al senatorilor.

În al doilea rând, colegul meu nu a cerut decât, în cadrul zilei de astăzi, să vină secretar de stat de la agricultură. Ce este greu să vină într-o jumătate de oră sau o oră? Asta am cerut.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, mulțumesc pentru intervenția pe procedură.

Doamnelor și domnilor, punctul 7, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea fermelor de familie și facilitarea accesului la finanțare al fermierilor.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală este sesizată în fond.

Are raport de admitere. Are caracter de lege ordinară. Inițiator este Ministerul Agriculturii.

Îl invit pe domnul secretar de stat Gheorghe Hogea să susțină proiectul de lege, conform procedurilor, în calitate de reprezentant al Guvernului la nivel de secretar de stat în Departamentul pentru Relația cu Parlamentul.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului juridic necesar sprijinirii de către stat a fermelor familiale și a facilitării procesului la finanțare al fermierilor, inclusiv în vederea achiziționării de teren agricol. În acest sens, se propune acordarea unei părți din garanțiile necesare contractării de credite de la instituțiile financiare din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, de la titlul „Împrumuturi”, prin fondurile de garantare.

Promovarea prezentului act normativ va avea drept consecință următoarele:

– creșterea absorbției fondurilor europene alocate României prin PNDR;

– transformarea unui număr însemnat de gospodării;

– crearea de locuri de muncă în mediul rural.

Dosarele depuse în prezent pe Măsura 121 au nevoie de cofinanțare din schema reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2013 până la 1 octombrie anul curent.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu propuneri și observații.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a avizat favorabil proiectul de lege.

În ședința din data de 10.09.2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Sunt înscrieri la cuvânt din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnul senator Pereș. Microfonul 1.

Domnule președinte, Onorați colegi,

O să mă limitez la o întrebare pe care doresc să o adresez domnului secretar de stat de la Ministerul Finanțelor Publice, și anume să-mi spună care este cuantumul sumei pe care Ministerul Agriculturii – așa mi s-a spus, că puteți răspunde, sunteți reprezentant al Guvernului, da? – o pune la dispoziția fermierilor anual în 2013 și care este proiecția pentru 2014.

Doamnelor și domnilor, Domnul senator Viorel Calcan. Microfonul 4.

Chiar Valentin, domnule președinte.

Scuzați! Valentin.

Eu aș vrea să salut acest proiect de lege, este o ordonanță mult așteptată și bine-venită în mediul de afaceri, chiar dacă, de această dată, este vorba de mediul de afaceri din zona rurală, din zona agricolă. Este vorba de foarte mulți întreprinzători care, iată, acum găsesc o soluție pentru a reuși să-și finanțeze proiectele europene, având în vedere că, știm cu toții, de ceva ani de zile, băncile au manifestat o reticență, din păcate, destul de mare în a finanța astfel de proiecte.

De aceea, salut această ordonanță și sunt convins că absolut toți colegii noștri senatori, indiferent de partidul din care fiecare dintre noi face parte, vor susține, în unanimitate, adoptarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Dobre...

Dobra!

Dobra! Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Felicit Guvernul. Noi am discutat în Comisia pentru afaceri europene această măsură. Felicit Guvernul pentru această măsură. Nu pot să nu fiu trist și să nu constat că am început să ne certăm pe o măsură bună, pe care oamenii o așteaptă și agricultorii se vor bucura de ea. Și, până la urmă, colegilor din PDL eu le spun așa: e vorba de facilitatea accesului la finanțare; dacă despre accesul la finanțare nu poate vorbi un reprezentant de la finanțe, atunci cine să vorbească? Nu văd motivul supărării lor.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Flutur Gheorghe. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PDL va vota acest proiect de lege, această ordonanță, mai ales că este o prelungire a ceea ce am făcut în 2005, programul „Fermierul”, că asta este. Aș fi vrut totuși să fie secretarul de stat de la agricultură aici, pentru că recomandarea mea – și sunt convins că o să se transmită, este și domnul ministru Sârbu aici – ca să se închidă cercul: sunt bune finanțarea și garantarea, mai avem nevoie de cadastru. Să țineți cont că vorbiți de vânzarea terenurilor și pot arenda și să cumpere terenul pe care îl dețin pe aceste credite, dar situația greoaie la succesiunile de la cadastru va bloca. Și una din recomandările pe care vreau să le fac, cu toată responsabilitatea, este să găsim soluția și pe cadastru cu acea primă intabulare. Este o sugestie.

## Mulțumesc.

Și-a exprimat dorința să mai vorbească domnul senator Pașcan Emil.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu cred că ceea ce spunea, cu tot respectul, domnul Ilie Sârbu nu ar trebui transferat în direcția noastră. Mai întâi, trebuie lămurită bucătăria internă a PSD, pentru că cei care au propus amânarea sunt colegii Domniei Sale, de la PSD, nu noi, care, de la început, am avut o solicitare cât se poate de legitimă pentru un proiect pertinent: să ne răspundă cel competent din cadrul Ministerului Agriculturii.

Pe de altă parte, domnule președinte, și vă spun acest lucru, de asemenea, cu multă supărare, constat, în ultima vreme, o desconsiderare totală, din partea unor ministere, a Senatului României. Personal am mai multe interpelări, întrebări la care nu mi s-a răspuns din luna aprilie a anului curent. Constatăm același lucru și în ce privește prezența unui reprezentant al Ministerului Agriculturii când trebuie să susțină un proiect de act normativ pe care, v-au spus și colegii mei, îl susținem, ca, de asemenea, și stimularea absorbției fondurilor europene, care este absolut normală și benefică României.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Mai sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnul senator Oprea. Microfonul 2.

Asta ca să nu ne ducem în zona agriculturii. Aș vrea totuși un răspuns din partea reprezentantului finanțelor: care sunt instituțiile prevăzute la art. 15 pentru acces la resursele fondului pentru creditarea firmelor de familie? Deci aveți un punct clar: ce instituții, despre ce instituții este vorba a avea acces la acest fond?

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului secretar de stat. Microfonul 8.

## **Domnul Dan Manolescu** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Legat de implicarea Ministerului de Finanțe în acest proiect, așa cum apare în ordinea de zi, este un proiect inițiat de Ministerul Agriculturii. Bugetul pe care îl gestionează Ministerul Agriculturii se alocă, într-adevăr, de către Ministerul Finanțelor Publice, dar ce se întâmplă mai departe cu aceste sume ține strict de competența Ministerului Agriculturii, prin urmare, cu regret că nu pot să vă ofer aceste informații, nu aș dori să mă pronunț pe niște domenii care nu sunt de competența noastră.

Modul în care bugetul este alocat ține strict de competența Ministerului Agriculturii și chiar îmi pare rău că nu se află un coleg, în acest moment, din acest minister pentru a vă putea oferi detaliile solicitate.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Saghian. Microfonul central.

...și să știți că nu vă apreciază, din punctul acesta de vedere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Gheorghe Saghian:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Rămân surprins de atitudinea colegului meu și, în special, a colegilor noștri din PDL cu privire la acest proiect de lege.

Într-adevăr, este un proiect de lege care vine în sprijinul fermierilor cu măsuri care să conducă la dezvoltarea și susținerea fermelor familiale și accesul acestora la finanțare din fonduri europene.

Să venim cu întrebări... Care sunt instituțiile financiare care pot acorda aceste credite? Sunt instituții bancare care acordă credite și beneficiază de garanții bancare din partea Ministerului Agriculturii. Deci nu sunt selectate. Când facem un proiect de lege, respectiv când s-a dat ordonanța de urgență a Guvernului, nu s-a prevăzut în ordonanță care este nivelul pentru 2014, nivelul garanțiilor pe care urmează să le acorde la creditele care se vor solicita. Urmează ca, prin normele metodologice, să stabilească foarte clar. Și în preambulul ordonanței de urgență se spune că Ministerul Agriculturii elaborează normele metodologice de aplicare.

Eu ce vreau să vă informez pe dumneavoastră... Când se face ceva bun, știu că vă pare rău că nu ați făcut dumneavoastră. Când a făcut domnul Flutur, am apreciat și am recunoscut cu toții că s-a făcut ceva bun. Când face USL-ul ceva bun, dumneavoastră... vă deranjează. Și colegul nostru Pereș putea să ceară... Puteam să amânăm la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, să vină ministrul agriculturii să ne explice mai clar, dar scrie în ordonanță pentru ce se dau aceste garanții. Și am să vă fac cunoscut și dumneavoastră, pentru că aveți în colegiul dumneavoastră, în mediul rural, mulți fermieri. Deci spune acolo că se dau pentru achiziționarea terenurilor agricole. Instituțiile de credit pot acorda un credit în valoare de maximum 90% din valoarea suprafețelor achiziționate.

Deci știți foarte bine...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Domnilor colegi,

## Domnilor colegi, vă rog frumos!

Vă rog foarte mult, fără să vociferați, vorbește un coleg de-al dumneavoastră. Are drept la cuvânt ca și dumneavoastră.

Domnule senator, îl votăm. Vă mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor,

Am încheiat dezbaterile generale.

Domnule senator Pereș, dumneavoastră ați vorbit.

Păi, nu. Eu sunt... Eu nu vreau să speculați dumneavoastră dorința mea de a fi corect și de a respecta anumite lucruri și vreau să le spun foarte...

Îmi pare rău, am intrat în procedură de vot.

Deci vreau să vă spun, în mod respectuos, să nu speculați dorința mea de a respecta regulile. Da? Au fost îndeplinite toate regulile: prezența unui secretar de stat, care a prezentat proiectul... Nu sunteți mulțumiți, vă exprimați prin vot.

Suntem în procedură de vot.

Doamnelor și domnilor colegi,

Suntem în procedură de vot.

Vă rog să votați, doamnelor și domnilor colegi. Vă rog să votați doamnelor și domnilor colegi. Doamnelor și domnilor colegi, vă rog să votați. Dacă nu votați, nu votați!

Cu 48 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere...

## **Din sală:**

Nu a ieșit nimic! Mai dați alte voturi!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă rog, vă rog. Mulțumesc foarte mult.

Raportul comisiei și proiectul de lege au fost adoptate. Va merge la Camera Deputaților.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Vrem să mai votăm o dată. Noi nu am votat! Mai supuneți o dată votului!

Punctul 8 al ordinii de zi...

## **Domnul Gheorghe Saghian:**

La propunerea de buget pentru 2014 veți afla...

Exact, păi asta este, dar nu prin ordonanță de urgență trebuie să stabilim câți bani vom da în 2014, câți bani vom da în 2015. Nu facem legea asta numai pentru 2014.

Deci eu cred că ar trebui să dăm drumul, să votăm proiectul de lege, pentru că fermierii așteaptă...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Îl votăm domnule Saghian, îl votăm.

Domnule senator Oprea,

Dacă dumneavoastră mai vociferați și mai strigați în sală, îmi aduceți aminte de ziua de ieri, îmi aduc aminte, cu mare neplăcere, de faptul că, atunci când s-a produs acel eveniment, a trebuit să fac apel la chestori. Nu e cazul pentru dumneavoastră, da?

Mulțumesc.

Punctul următor al ordinii de zi, punctul 8, Propunere legislativă...

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Vreau pe procedură.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Păi, nu aveți la ce procedură să... Vă rog. Mulțumesc.

Punctul 8, doamnelor și domnilor...

Punctul 8 – Propunere legislativă pentru aprobarea activităților pentru care se acordă sprijin financiar federațiilor din sectorul agricol, a cuantumului acestuia, precum și a sumei totale alocate fiecărei activități.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Raportul este de admitere. Are caracter de lege ordinară. Există un număr de inițiatori.

Părțile vizate sunt Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Finanțelor Publice. Punct de vedere negativ.

Participă domnul secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice Dan Manolescu.

Invit unul din...

Vă rog.

Imediat. Să intrăm în procesul de...

Pentru acest punct din ordinea de zi v-am solicitat retrimiterea la comisie.

Mulțumesc. Procedură.

Domnul senator Cristian Rădulescu, microfonul 2 sau microfonul central, unde dorește.

## Domnule președinte,

Apropo de procedură. Iată una din rarele situații când opiniile guvernanților s-au aliniat cu cele ale opoziției pe o ordonanță de guvern bună și care este, într-adevăr, de urgență..., trebuia aprobată. Din această aliniere s-a ajuns la dezbateri pe procedură de trei sferturi de oră, care au pornit de la un singur lucru: de la lipsa de deferență a reprezentanților ministerului de profil, care, pentru o asemenea ordonanță, eu cred că ar fi fost obligatoriu să fie aici.

Dumneavoastră ați încercat să rezolvați situația în felul specific, cu multă eleganță, domnul secretar de stat de la finanțe, aflat prin împrejurimi, a făcut efortul și a venit aici și a recunoscut, tot elegant, că nu e în materie să răspundă la ceea ce întreba domnul Pereș, după care lucrurile au escaladat. Noi nu am votat la această ordonanță – deși am spus că e foarte bună și am fi votat – din cauza tensiunii la care s-a ajuns. Dumneavoastră, după aceea, nu i-ați mai dat dreptul pe procedură domnului Oprea – care are dreptate aici. Chiar dacă sunteți excedat de faptul că se cere a suta oară, trebuie să-i dați dreptul pe procedură.

Deci aș atrage încă o dată atenția că totuși Guvernul, reprezentanții ministerelor, trebuie să trateze cu deferență și interes, și cu responsabilitate această instituție, mai ales când este vorba de niște acte normative extrem de importante. Altfel, iată la ce ajungem: dintr-o aproape concordie pe un subiect important, ajungem, pe procedură,

să fim gata să părăsim sala. Și ca să nu se întâmple asta, și să participăm în continuare, vă rog și pe dumneavoastră, încă o dată, să dați dovadă de multă răbdare și să acordați drepturile procedurale când se cer.

Vă mulțumesc.

Nu aș vrea să mai deschidem această dezbatere în continuare. Consider și eu că am venit în sprijinul ideii susținute în Senat, că nu e vorba de cine o susține – din opoziție sau din majoritate –, totdeauna am cerut să fie reprezentată banca ministerială la nivel de ministru sau de secretar de stat. Sigur că, procedural, eu nu am greșit cu nimic, pentru că, dacă un secretar de stat de la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul preia această inițiativă legislativă, poate să o prezinte, să o susțină, acest lucru este perfect corect. Sigur că asta implică și o răspundere uriașă din partea secretariatului de stat sau Ministerului pentru Relația cu Parlamentul, pentru că presupune că trebuie să răspundă și la niște întrebări.

Pe cale de consecință, cred că nu ar fi cazul să mai continuăm acest subiect, cu atât mai mult cu cât suntem de acord cu toții că aceasta este regula la noi. Nu s-a încălcat nicio regulă când s-a adoptat acest proiect de lege.

30 de secunde, domnul senator Oprea. Microfonul 2.

30 de secunde, domnul senator Barbu. Microfonul 2.

30 de secunde...

Încă o dată, domnule președinte, nu distribuiți dumneavoastră timpul cum doriți.

Procedură. Votul este nestatutar. Noi în sală am fost 101 și jumătate plus unu înseamnă 51 și ați votat cu 46. Deci vot nul.

Nu. A fost și un număr de persoane care erau...

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu. Aveți 46 de voturi. Atât aveți.

Luați stenograma. Aveți 46.

Doi, nu mi s-a răspuns din partea Guvernului, ci din partea comisiei. O prezentare cu totul paralelă față de ceea ce așteptam eu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc foarte mult.

Vreau să cer... Dați-mi, vă rog, votul.

Reluăm votul.

Dacă sunt 46 și are dreptate domnul senator Oprea, reluăm votul, îmi pare rău.

Ultimul vot.

Sunt 48, domnule senator, o abținere și niciun vot împotrivă. Deci proiectul de lege a fost adoptat.

- Vă mulțumesc. Deci s-au îndeplinit... Domnule senator Barbu, vă rog.

Microfonul 2, domnule senator Barbu.

Domnule președinte, am să fiu foarte scurt. Eu nu am vrut decât să intervin în momentul în care se discuta pe procedură. Un distins coleg secretar v-a notificat acest lucru și, cu tot respectul pe care vi-l port, vă spun că nu am primit drept de a vorbi, deși îl aveam, procedural, la vremea respectivă. Acum e tardiv.

Nu vreau decât să vă reamintesc că dumneavoastră ați prezidat acea ședință în care am fost încântat să constat că liderii Senatului României cer, ceea ce este firesc, Guvernului României să respecte forul legislativ. Dumneavoastră, Cristian Dumitrescu, erați cel care prezidați ședința, am fost încântat, ați oprit procedura de vot pentru un proiect de lege, pentru că Guvernul României nu era reprezentat așa cum trebuie în fața Legislativului.

Vreau să vă spun că eu aș fi votat cu tot dragul, pentru că știu cât este de importantă ordonanța pe care o putem transforma prin vot în lege, numai că maniera în care se duce relația dintre Guvern și Senat, respectiv Camera Deputaților, mi se pare bizară. Și dumneavoastră nu ar fi trebuit să tolerați astăzi acest lucru sau să amânați, așa cum bine a propus un coleg senator, votul până când... Îmi pare rău că este vorba taman de Ministerul Agriculturii și știți că ar trebui să am o afinitate pentru acest minister – nu? –, liderul meu este șeful ministerului. Ar fi trebuit să amânăm acest proiect de lege până când în sală, cu toată decența și cu toată deferența față de noi, un reprezentant al ministerului ar fi fost prezent.

## Mulțumesc.

Domnule senator Barbu, îndrăznesc și eu, de la această tribună, să fac niște diligențe pe lângă dumneavoastră, tocmai în calitatea menționată, și să-i spuneți domnului ministru ce s-a întâmplat astăzi, aici, în legătură cu această situație de nereprezentare, că eu nu știu dacă o să ajung așa de rapid să fiu în apropierea Domniei Sale.

Vă mulțumesc foarte mult.

Să fie informat.

Și rog, de asemenea, și secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul să informeze Ministerul Agriculturii că nu au acoperit, din punctul de vedere al reprezentării profesionale – pentru că, juridic, Guvernul a fost reprezentat și dumneavoastră ați susținut –, acest proiect de lege, care, iată, a fost un proiect de lege important, care a fost adoptat și mă bucur.

Domnul senator Moga. Microfonul 3.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Domnule președinte, o lege atât de importantă, așteptată de toți fermierii din România este dezbătută astăzi fără un reprezentant al Guvernului. Pentru această lege importantă trebuia să fie însuși ministrul. Eu vă rog, liderii de grup, cei care pot să...

## Numai puțin!

...să transmită ca pentru legi atât de importante să fie prezenți în sală.

Mai mult decât atât, nu vreau să-i condamn pe cei din opoziție, au dreptate. Noi am încercat, încercăm de fiecare dată să deschidem dialogul între putere și opoziție. Și-au

manifestat dorința de a vota această ordonanță, care este foarte importantă. Mi se părea firesc să fie cineva important, care să răspundă unor întrebări importante.

Deci rugămintea mea este, de aici încolo, când sunt lucruri importante, e și obligația Guvernului să trimită oameni – v-am spus – la cel mai înalt nivel, pentru această ordonanță.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Vreau să menționez faptul că, de când conduc eu aceste ședințe și, din câte îmi amintesc, în această sesiune, nu s-a întâmplat la noi, în ședințele de Senat, să nu fie reprezentați regulamentar la nivel minim de secretar de stat. Însă intervențiile dumneavoastră sunt foarte clare, iar apelul este și mai evident.

Doamnă senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă rog.

Doamna senator Cristiana Anghel.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să spun un lucru: în sală este cvorum, dar legea a fost aprobată fără cvorum. Domnul președinte Băsescu, pe bună dreptate, o va trimite înapoi și nu o va promulga. Și atunci, în loc să facem votul cum trebuie, pentru că noi avem prezență și avem cvorum acum, o vom amâna _sine die._

Eu am vrut să votez și nu a mers chestiunea asta.

Nu e vina mea. Sunt în sală.

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă senator. Intervin cu mare...

Da.

Domnul senator, chestor al Senatului, Verestóy Attila. Microfonul 2.

## Domnule președinte de ședință, Onorați colegi,

Eu cred că și Biroul permanent, al cărui membru sunt, are o responsabilitate în a atenționa, pentru că reprezentantul Guvernului este totdeauna prezent în ședințele noastre, la ceea ce a făcut referire domnul coleg Moga, că urmează o lege la care se solicită prezența însăși a ministrului. Nu dorim să fie la fiecare lege, la fiecare inițiativă legislativă, de exemplu, prezența ministrului, dar la anumite legi – și în Biroul permanent să decidem, de acum încolo, acest lucru – putem solicita: „Onorat Guvern, vă rog, luni, marți, la o anumită oră, dezbatem legea care ne privește pe toți, e importantă, vă rog să faceți tot posibilul ca însuși ministrul să fie prezent.” Atunci am crea o situație fluentă în legiferare. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

În legătură cu afirmația doamnei senator.

Doamnă senator, sunteți în eroare. În conformitate cu Regulamentul Senatului, se constată cvorumul de ședință la început. Adoptarea legilor cu jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți face ca legea care a fost adoptată cu numărul respectiv de voturi să fi fost adoptată. Nu îmi mai dați mie replică, luați regulamentul, e o cărticică mică, așa, o studiați și pe urmă discutăm, dar în particular.

Domnul senator Hașotti. Microfonul 2.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

E ca la legea pensiilor cu Roberta Anastase!

Vă mulțumesc, domnule președinte. În primul și în primul rând, noi nu-l putem acuza pe... Vă rog să cereți să facă liniște.

Mulțumesc. S-a făcut.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Noi nu putem acuza niciun ministru – și, de data asta, nici pe ministrul agriculturii – că nu a fost aici, câtă vreme nu i s-a cerut să vină aici, pentru că înțeleg că nu i s-a cerut să vină astăzi aici, nu putem să-l acuzăm de ce nu a venit.

Al doilea.

Vă rog să supuneți votului plenului să trecem la punctul 9.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Încetarea discuțiilor la acest punct.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Păi, pe ce bază regulamentară, domnule senator? Deci...

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Încetarea discuțiilor la acest punct...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Poftim?

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Să trecem la punctul următor.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Păi, atunci trebuie să supunem la vot.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Asta e.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Asta e. E altceva. Da.

Vă rog, doamnelor și domnilor.

Da. Deci avem o solicitare... Deci s-a solicitat...

Doamnelor și domnilor senatori, s-a solicitat, din partea comisiei – să fim atenți cu votul –, retrimiterea la comisie. S-a solicitat retrimiterea la comisie a punctului 8. Da?

Doamnelor și domnilor colegi, vă consult în legătură cu solicitarea unui grup parlamentar de a retrimite la comisie, pentru o săptămână, proiectul de lege. Vă rog să...

Două săptămâni.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Două săptămâni. Vă rog să vă exprimați prin vot. Am deschis votul.

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011. Respinsă de Camera Deputaților.

Fond: Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. Raportul este de respingere. Caracterul legii este organic. Inițiatorii sunt un număr de domni deputați.

Părțile vizate: Ministerul Educației, Ministerul Muncii și... Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Participă, din partea Ministerului Educației Naționale, domnul Király András György.

Îl invit pe domnul Ciuhodaru Tudor, autorul acestei inițiative legislative, să o prezinte.

Nu este.

Nefiind, în condițiile acestea, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat András Király, microfonul 9, să prezinte punctul de vedere. Cineva de la Comisia pentru învățământ să prezinte raportul.

Aveți cuvântul.

**Domnul Király András György** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne,

Stimați domni senatori,

Punctul de vedere al ministerului și al Guvernului este nefavorabil, având în vedere că Ministerul Educației Naționale are în desfășurare Programul național „Educația pentru sănătate în școala românească”, program ce oferă în ansamblul său dezvoltarea componentei de educație pentru sănătate, atât în cadrul curriculumului... Programele școlare de educație pentru sănătate sunt aprobate întotdeauna printr-un ordin al ministrului.

Totodată, semnalăm că, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2012, funcțiile didactice s-au completat, față de cele cerute de inițiator, astfel că sunt introduse și funcții de educatoare, învățător, funcții care nu se regăsesc, cum am spus, în formularea propusă.

Deci punctul de vedere al Guvernului, cum am spus, este negativ.

Mulțumesc foarte mult.

Din partea Comisiei pentru învățământ prezintă cineva raportul?

Domnul senator Oprea, secretar al comisiei. Vă rog să prezentați raportul.

Nu am fost împuternicit, dar o fac din respect pentru doamna președinte, care probabil că are o problemă. În comisie s-a discutat propunerea legislativă și, în unanimitate, a fost dat raport de respingere.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor senatori, ne aflăm la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Raportul comisiei este de respingere, așa cum a fost prezentat. Caracter de lege organică.

Doamnelor și domnilor, vă consult prin vot.

Cine este pentru?

Se supune la vot raportul de respingere.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Punctul următor al ordinii de zi este punctul 10, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Este o reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Raportul este de admitere.

Caracterul legii, lege organică.

Inițiator este Ministerul Finanțelor Publice.

Participă domnul secretar de stat Dan Manolescu, căruia îi dau cuvântul.

admitere, fără amendamente, asupra legii trimise la promulgare.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, iar potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor,

Ce anume?

Nu merge!

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Nu merge!

Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Finanțelor Publice susține Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2003 în forma în care a fost trimisă spre promulgare la Președinția României.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul senator Nicula. Deci, atenție, raportul este de respingere a reexaminării și de păstrare a legii așa cum este.

Domnule președinte, microfonul 7.

## **Domnul Vasile Cosmin Nicula:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Săptămâna trecută am primit la comisie proiectul de lege spre reexaminare, trimis de către Președintele României.

Comisia economică, industrii și servicii a respins cererea de reexaminare, iar membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au analizat și, cu 7 voturi pentru, două voturi împotrivă, au respins cererea de reexaminare și, în consecință, propunem plenului raport de

Deci avem o problemă cu instalația.

Nu, nu, nu, nu... Stați, domnule coleg. Nu avem nicio problemă. Nu avem nicio problemă, domnule coleg.

Deci, domnilor... Deci nu s-a înregistrat votul, da?

Imediat. Imediat, domnule senator. Suntem în procedură de vot.

Deschid votul.

Vă rog foarte mult să fiți atenți, doamnelor și domnilor.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

S-a votat de două ori.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu, nu. Nu s-a votat. Vă rog.

Vă rog, am deschis votul. Acum

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Și s-a respins cererea de reexaminare.

## **Din sală:**

Trebuie 88 de voturi.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Se solicită o listă din partea Grupului parlamentar al PSD. O să repunem la vot. Nu avem procedură aici pentru... Se repune la vot. Da, nu avem procedură. Știți foarte bine că neam propus să reglementăm care este situația în legătură cu reexaminarea. Se va repune... Nu s-a întrunit numărul de voturi. Nu s-a respins, că era vorba despre raport. Pe cale de consecință, se supune la vot în ședința următoare proiectul de lege.

## Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 11.

Da, vă rog, domnule senator Oprea. Microfonul 2.

Eu cred că pentru săptămâna viitoare și săptămâna cealaltă deja ați votat astăzi de trei ori.

Pauză!

## Mulțumesc, domnule senator.

Mă pun în situația în care..., dacă dumneavoastră nu vă veți arăta... să vă exprimați în mod politicos față de conducerea de ședință, așa cum o fac eu de fiecare dată față de dumneavoastră, mă veți pune în situația să vă readuc aminte care sunt procedurile conform cărora puteți să interveniți o singură dată la microfon din partea unui grup parlamentar și să instaurăm o...

Vă rog, puțină deferență față de conducerea de ședință, nu față de mine.

N-am dorit să se înregistreze aceste lucruri. Mulțumesc.

Domnul senator Pereș. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Sigur, și pentru clarificarea noastră, pentru că suntem, cred, iar într-o situație cu care nu ne-am prea întâlnit. Eu știu că la o lege privind aprobarea unei ordonanțe de urgență, în varianta când, sigur, ordonanța este lege organică, e nevoie de jumătate din totalul senatorilor pentru aprobare. Dacă acest cuantum de voturi nu se obține, în această situație ordonanța este repusă la vot prin respingerea ordonanței, deci nu prin aprobare. Nu știu dacă situația în care suntem noi acum, privind reexaminarea, această situație este similară cu cea pe care am invocat-o.

Deci suntem într-o nebuloasă din punctul ăsta de vedere. La ordonanță înțeleg, dar suntem într-o altă procedură, legislativă, dar undeva într-o extindere, de fapt, a procesului legislativ, în situația de reexaminare a unui proiect de lege, de fapt, și nu a unei ordonanțe de urgență.

Într-o asemenea situație, dacă am eu dreptate, înseamnă că raportul de respingere a căzut și următorul pas este trimiterea către ceea ce înseamnă Camera următoare, Camera decizională, Camera Deputaților.

## Domnule senator,

Există, într-adevăr, o mare discuție legată de procedura de reexaminare. Președintele Senatului, la începutul acestei sesiuni, a arătat că una dintre problemele principale pe care trebuie să le rezolvăm este să rezolvăm, din punctul de vedere al regulamentului, această procedură, care este o procedură specială.

Pe cale de consecință însă, de fiecare dată, pentru că noi, acum, nu putem să folosim decât ideea precedentului cutumiar, s-a procedat în așa fel și, pe bună dreptate, logica... Și nu mai vreau să discut în continuare, pentru că nu de la acest microfon se fac modificări la regulament, ci în Comisia pentru regulament. Este clar, un proiect de lege a fost adoptat și noi punem în discuție o solicitare a președintelui, în baza prerogativelor constituționale, de a trimite la reexaminare un proiect de lege.

Pe cale de consecință, transmitem proiectul de lege pentru vot săptămâna viitoare și atunci, cu un vot, vom stabili situația acestui raport. Îmi pare rău, nu putem s-o reglementăm astăzi. Nu.

Mulțumesc foarte mult.

E o discuție procedurală specioasă pe care nu doresc s-o continui, pentru că nu am răspuns.

- Mulțumesc.

- Domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul 3.

## Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Chestiunea de procedură vizează propunerea pe care dumneavoastră ați făcut-o în finalul intervenției de mai înainte.

Acest proiect de lege de aprobare a ordonanței a trecut prin Parlament și a fost adoptat cu vot de lege organică. Fac precizarea că – am mai făcut-o și în mandatul meu precedent și, de câte ori am avut ocazia, și public – Constituția vorbește de adoptarea legilor organice cu vot al majorității senatorilor sau deputaților, nu și de respingere cu aceeași majoritate. Din acest punct de vedere, cererea de reexaminare are un statut aparte. Este o prerogativă a Președintelui României și spune așa Constituția: Președintele poate cere reexaminarea unei legi. Asta nu înseamnă conținut normativ, nu înseamnă că Parlamentul este obligat să introducă conținut normativ suplimentar în lege, ca să fie nevoie de adoptare.

Din acest punct de vedere, raportul de respingere a cererii de reexaminare a fost admis. El nu avea nevoie de majoritatea numărului senatorilor, specifică adoptării legilor organice, și nu respingerii. Deci, din acest punct de vedere, vă propun să constatați că trebuie să transmitem cererea de reexaminare, împreună cu proiectul de lege, la Camera Deputaților, pentru că noi ne-am pronunțat asupra solicitării de reexaminare. Pentru asta nu aveam nevoie de vot majoritar raportat la numărul senatorilor, ci raportat la majoritatea senatorilor prezenți.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Vreau să vă spun foarte clar. Exact aceasta este o mare discuție care s-a deschis de când există această procedură de reexaminare și, mai ales, de când, în mod intens, o folosește șeful statului pentru a retrimite în Parlament acte normative.

A apărut această necesitate de a discuta și a stipula foarte clar, din punct de vedere procedural, în regulament. Pe cale de consecință, eu nu pot să-mi asum azi răspunderea să procedez cum..., din punct de vedere juridic, îi dau dreptate domnului senator Nicolae, dar, din punctul de vedere al conducătorului de ședință, eu trebuie să dau acestui proiect de lege un vot clar, care să fie recunoscut și de Camera Deputaților, și, eventual, să nu fie atacat la Curtea Constituțională. Acesta este principiul meu. Poate că mai binele e dușmanul binelui, dar eu consider că, din punct de vedere procedural, trebuie ca această procedură să fie impecabilă, iar rezolvarea ei va veni când vom găsi o altfel de situație.

Mulțumesc.

Domnule Pereș, vă rog, foarte scurt.

Vă rog, foarte scurt, pentru că astăzi...

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Astăzi e miercuri.

Microfonul 2.

## Domnule președinte, scurt.

Sigur, am ascultat toate considerentele expuse de domnul senator Șerban și, pe undeva, îi dau dreptate, dar suntem în fața nu a unei ordonanțe de urgență, ca să ne jucăm cu aprobarea sau respingerea, suntem în fața unei legi care s-a dus la promulgare, a venit înapoi de la Președinție, și legea are caracter organic. De fapt, dacă urmăriți dumneavoastră, inclusiv în ordinea de zi, există niște specificări cu privire la caracterul legii. Deci este lege organică. Dacă așa scrie și pe acest document public... Sigur, putem să discutăm, dar totuși trebuie să luăm în discuție și niște probe care există.

Deci, din punctul nostru de vedere, raportul de respingere a fost respins, iar legea pleacă mai departe, la Camera Deputaților, care este Cameră decizională. Mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator, este de domeniul evidenței că nu ați rezolvat problema, cum, de altfel, nimeni n-a rezolvat-o. Decizia este de reluare a votului pentru săptămâna viitoare, vă rog s-o puneți pe ordinea de zi.

Doamnă senator Cristiana Anghel, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să fac o precizare. În regulamentul nostru, la art. 131 alin. (4), se face diferență foarte clară între votul prin ridicarea mâinii și votul electronic. Deci, în momentul în care

constatăm vot cu mâna ridicată, nu este valabil pentru votul celălalt, pentru că acolo se poate cere fișa actului și se constată dacă a fost sau nu în cvorum.

Și zice așa: „Votul electronic se desfășoară prin conectarea unuia dintre contactele care reprezintă _vot pentru, vot contra_ sau _abținere_ . Rezultatul votului electronic se afișează la comanda președintelui. În cazul unei defecțiuni tehnice, votul se repetă. Dacă defecțiunea persistă, se recurge, după caz, la celelalte modalități de vot. Cartela de vot este netransmisibilă.”

Deci, referitor la ceea ce vorbeam, la punctul 7, dacă cereți fișa actului, vom avea 47 de senatori în sală și prezenți. Noi am fost mai mulți și am votat pentru.

Ca să evităm reîntoarcerea legii la vot, propun ca un lider de grup să vină, conform art. 138, să ceară reluarea votului, să se vadă că suntem în cvorum.

Mulțumesc, doamnă.

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Comisia sesizată pe fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Raportul este de menținere a proiectului de lege și respingere a solicitării. Are caracter de lege ordinară.

Inițiatori sunt Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Național și Investiții Străine, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății.

Participă domnul secretar de stat Dan Manolescu.

În invit pe domnul secretar de stat la microfonul 8 să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține Ordonanța Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în forma în care a fost aprobată prin proiect de lege și în care a fost transmisă spre promulgare Președintelui României.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Nicula, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Microfonul 7.

Vă rog să prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru sănătate publică au respins cererea de reexaminare, iar membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au analizat proiectul de lege, precum și cererea de reexaminare și au constatat următoarele:

– Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative prevede la art. 64 că „abrogarea unei dispoziții sau unui act normativ are caracter definitiv”;

– legea supusă reexaminării reglementează facilitățile de care pot beneficia persoanele juridice care datorează contribuția instituită prin art. 363[1] în perioada cuprinsă între trimestrul IV 2009 și trimestrul III 2011, perioadă în care dispozițiile în cauză nu erau abrogate. Abrogarea art. 363[1] s-a produs la data de 1 octombrie 2011.

În consecință, membrii comisiei au hotărât, cu 6 voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, să respingă cererea de reexaminare și, în consecință, să adopte raport de admitere, fără amendamente, asupra legii trimise la promulgare.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României și ale art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Deschid dezbaterile generale la proiectul de lege. Domnul senator Oprea. Microfonul 2.

Mă surprinde poziția Guvernului, pentru a doua oară, fiindcă, țineți minte, atunci când a apărut această Ordonanță a Guvernului nr. 17/2012 erau o mie și una de ordonanțe, așa era intitulată, o mie și una de ordonanțe într-una singură. Și acolo stenograma va fi o probă. Exact lucrurile acestea au considerat mulți colegi de-ai noștri că erau de condamnat.

În primul rând, luarea din profitul Loteriei Naționale a acelui infim 0,4% cu destinația – Carte specială pentru nevăzători, pentru surdomuți, pentru copiii nevoiași. Mă gândeam că, măcar pe ultima sută, Guvernul se va îndura de cele câteva sute de mii de euro, să le dea acestor grupuri năpăstuite. Asta a fost o obiecție și a președintelui.

A doua obiecție era cea care se referea la Fondul Cultural Român ce se constituia din venituri, și nu din profit, cu 2%, singura formă prin care oamenii din cultură... Și mă surprinde poziția ministrului culturii, mai ales că este și un liberal, care acceptă...

Este și senator!

Și este și senator.

O altă categorie lovită era și cea a tinerilor, pentru care se oferea, din acel 0,4%, un procent pentru construcții de locuințe. Este jalnic când persiști în a face greșeli.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori la dezbateri generale?

Nu mai sunt.

## Închid dezbaterile generale.

Trecem la punctul următor.

Punctul 12 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea art. 57 din Legea nr. 571/2003, republicată, privind Codul fiscal.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Raportul este de respingere.

Are caracter de lege ordinară.

Inițiator este domnul deputat Diaconu Mihai Bogdan. Partea vizată este Ministerul Finanțelor Publice. Punctul de vedere al Guvernului este negativ. Participă domnul secretar de stat Dan Manolescu. Înainte, întreb dacă domnul deputat Diaconu este prezent

să-și susțină propunerea legislativă. Nu este.

Pentru punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Dan Manolescu.

Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă vizează reglementarea și completarea art. 57 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în sensul de a crea posibilitatea dispunerii asupra destinației reprezentând cota de 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii, să se facă pe o perioadă de cinci ani, față de posibilitatea de a dispune pe o perioadă de un an, așa cum este în prezent.

Guvernul nu susține această propunere legislativă întrucât, în situația în care opțiunea contribuabilului ar fi valabilă pe o perioadă de cinci ani, considerăm că ar apărea o serie de probleme de administrare, cum sunt cele care sunt generate de desființarea entității beneficiare, de dispariția sursei de venit a solicitantului, precum și de complicarea procesului de administrare a impozitului pe venit prin organizarea acestor evidențe ale cererilor depuse și de gestiunea lor pe durata celor cinci ani.

Vă mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt. Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedura de vot. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Noi suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Vă rog, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 74 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și o singură abținere, a fost adoptat raportul de respingere. Pe cale de consecință, cred că se transmite la Camera Deputaților, cu acest vot.

Punctul 13 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru completarea art. 1 din Legea petrolului nr. 238/2004.

Comisia sesizată în fond este Comisia economică, industrii și servicii. Raportul suplimentar este un raport de respingere.

Are caracter de lege ordinară.

Inițiatorii sunt domni senatori, colegi de-ai noștri.

Partea vizată – Agenția Națională pentru Resurse Minerale.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Gheorghe Hogea.

Întreb dacă din partea inițiatorilor există susținere.

Bodea Cristian.

Domnul senator Bodea Cristian dorește să susțină. Poftiți, vă rog. Microfonul 5 pentru domnul senator Bodea. La masa comisiei, vă rog. Microfonul 5.

Intenția noastră cu acest proiect de lege a fost să determinăm Guvernul să vină cu o lege specială pentru gazele de șist, pentru că este un subiect sensibil.

Din păcate, fiind la începutul carierei, n-am redactat foarte bine această lege, așa că avizul Guvernului are dreptate, are vicii de redactare și, normal, trebuie respinsă.

Dar aș vrea să întreb reprezentantul Guvernului dacă are intenția de a modifica și a aduce reglementări speciale și clarificări referitoare la această problematică, la extracția gazelor de șist.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Gheorghe Hogea. Microfonul 10.

cu soluții legislative care să constituie un regim juridic aplicabil operațiunilor de exploatare a combustibililor fosili neconvenționali, atât pentru concesiunile petroliere viitoare, cât și pentru cele în vigoare, deoarece:

1. Propunerea legislativă, în forma de față, exclude de la incidența Legii petrolului nr. 238/2004 numai operațiunile de exploatare a combustibililor fosili neconvenționali, lăsând în continuare sub incidența acestei legi operațiunile de prospecțiune și explorare a unor asemenea resurse.

2. O intervenție normativă ca cea de față impune, în prealabil, realizarea unei analize a impactului său economic, inclusiv asupra strategiei de dezvoltare energetică a României.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Comisia!

## A, comisia!

Domnul senator Belacurencu. Microfonul 7.

Domnule vicepreședinte, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din data de 3 septembrie 2013, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a reanalizat propunerea legislativă și a hotărât, cu majoritate de voturi, să-și mențină punctul de vedere exprimat în raportul inițial și să adopte un raport suplimentar de respingere a propunerii legislative.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Domnul Ghilea.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului și, în consecință, și al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale este în sensul că propunerea legislativă nu poate fi susținută decât în condițiile în care cadrul normativ din domeniul petrolier se va completa

Ba da, sunt. Domnul senator Ghilea. Microfonul 2. Aveți cuvântul.

34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/27.IX.2013

Domnule președinte, Stimați colegi,

Inițiatorul proiectului de lege a pus o întrebare reprezentantului Guvernului, dar nu i s-a răspuns, i-a răspuns cu totul altceva. Așa s-a întâmplat și când am avut eu proiectul de lege în dezbatere..., pentru că întreba foarte clar: dacă există ceva reglementări sau intenționează Guvernul să facă ceva în privința exploatării gazelor de șist.

Subliniez acest lucru pentru că ne vom trezi din nou cu manifestații de amploare și vă asigur că nu vor fi trecute ușor cu vederea, pentru că ceea ce s-a întâmplat cu Roșia Montană este un episod minor față de ceea ce se va întâmpla în ceea ce privește gazele de șist, dacă nu vom da atenția cuvenită exploatării acestor produse. Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul secretar de stat nu a dorit să ia cuvântul?! Doriți să luați cuvântul, domnule secretar de stat? Microfonul 10.

## **Domnul Gheorghe Hogea:**

Gazele de șist sunt, practic, gaze naturale și în nicio țară din lume nu există o lege specială pentru aceste gaze.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator Oprea, nu mă puneți în situația, dialogând cu banca ministerială într-un asemenea... era să zic limbaj, dar nu este limbaj... să iau măsuri coercitive, care m-ar întrista, vă spun foarte sincer, mai ales față de dumneavoastră.

Am zis că m-ar întrista, nu că nu mi-ar face plăcere. Mulțumesc foarte mult.

Microfonul 5, domnul senator Bodea.

Probabil că domnul Hogea nu se pricepe și nu poate să dea un răspuns de specialitate, dar știm cu toții că gazele de șist necesită o modalitate de extracție specială și de aceea sunt proteste, și de aceea sunt convulsii în societate.

Or, dacă ne facem că nu vedem și vrem doar să închidem ochii și să trecem cu buldozerul sau cu sonda peste anumite lucruri nu este bine.

Domnule senator, în mod respectuos, nu faceți procese de intenție nimănui pentru că și dumneavoastră ați spus că nu există un proiect de lege. Deci nu am auzit niciun fel de dorință a cuiva să treacă peste ceva cu ceva, cu atât mai mult cu instrumentele militare pe care le cunoaște foarte bine domnul general Dobrițoiu...

Nu sunt militare.

Păi, tancul este militar, așa am învățat eu la școală. Nu-i așa, domnule senator?

Vă dorim, încă o dată, multă sănătate, fericire, n-ați fost în sală. Mare bucurie.

Domnul senator Oprea. Microfonul 2.

Mie îmi pare rău de colegul meu, secretarul de stat Hogea, pentru că trăiește perioada renascentistă, săracul de el, când se purta _uomo universale_ – Pico della Mirandola și Leonardo da Vinci. Mai adăugăm noi un om acum, care este reprezentativ pentru Guvernul României, orice am întreba pe dumnealui cade necazul de a răspunde. Dar vreau să-i aduc la cunoștință că, dacă chiar îl interesează problema gazelor de șist, îl ajut cu legislație multiplă. Am la dispoziție așa ceva și pot să-i ofer, din drag.

Vă mulțumesc foarte mult.

Sentimentele samaritene ale dumneavoastră devin deja... o regulă în Parlamentul României.

Doamnelor și domnilor, nemaifiind intervenții pentru luări de cuvânt la dezbateri generale, închid acest punct.

Trecem la procedura de vot. Raportul suplimentar este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul de respingere.

Vă rog să vă exprimați prin vot. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul.

Mulțumesc.

75 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă, 3 abțineri. Raportul de respingere a fost adoptat.

Vă rog să transmiteți propunerea legislativă la Camera Deputaților, Cameră decizională.

Punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind înființarea „Fondului Român de Investiții Strategice în Energie și Resurse Energetice” – SA.

Comisia sesizată în fond este Comisia economică, industrii și servicii. Are un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Inițiatori, un număr de domni deputați.

Părțile vizate sunt Ministerul Energiei, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Ministerul Economiei, care au un punct de vedere negativ.

Participă domnul secretar de stat Mihai Albulescu.

Întreb dacă din partea inițiatorilor este cineva care să susțină propunerea legislativă.

Dacă nu este, îl rog pe domnul secretar de stat – microfonul 9 – să exprime punctul de vedere al Guvernului.

**Domnul Mihai Adrian Albulescu** _– secretar de stat în Ministerul Economiei_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect înființarea unui Fond Român de Investiții Strategice în Energie și Resurse Energetice în subordinea Ministerului Economiei, respectiv a ministrului delegat pentru energie. Înființarea Fondului Român de Investiții Strategice în Energie și Resurse Energetice ar trebui coroborată cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2006, ordonanță prin care s-a aprobat înființarea Fondului Național de Dezvoltare.

Rugați-i pe colegii dumneavoastră care vă ajută la redactare... dumneavoastră nu puteți să propuneți respingerea, numai Senatul, comisiile pot să propună respingerea, dar spuneți că „nu susțineți” această propunere legislativă, ceea ce semnifică, de fapt, același lucru, pentru că puternica majoritate care vă susține în Parlament a înțeles mesajul de nesusținere și asta înseamnă că vom încerca să facem ceea ce ați spus.

Dau cuvântul domnului reprezentant al Comisiei economice, industrii și servicii, Belacurencu. Microfonul 7, domnule vicepreședinte.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Ședința comisiei a avut loc în data de 29 mai anul curent, în prezența inițiatorilor și a reprezentanților Guvernului. Cu acest prilej, comisia a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de respingere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deschid dezbaterile generale pe marginea propunerii legislative.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt înscrieri la cuvânt.

Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

## Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Doamnelor și domnilor, vă rog să vă exprimați votul.

Ordinară spune.

Deci legea este ordinară, da?

78 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și două abțineri.

Eu am greșit, vă rog să mă scuzați. Este lege organică.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Concentrați-vă!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mă concentrez foarte mult.

Deci legea este organică. Au fost 78 de voturi pentru. Supun la vot propunerea legislativă. Vă rog să vă exprimați prin vot. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Vă mulțumesc.

Punctul 15, Propunerea legislativă privind înființarea Registrului Industriilor Alimentare.

Comisia sesizată în fond este Comisia economică, industrii și servicii.

Caracterul legii este ordinar.

Inițiatori, un număr de colegi deputați și senatori.

Părți vizate: Ministerul Agriculturii și Ministerul Dezvoltării Regionale, precum și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

Punctul de vedere al tuturor acestor instituții este negativ.

Participă, din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și a părților vizate, domnul secretar de stat Iulian Matache, distinsul domn secretar de stat Iulian Matache. Nu l-am văzut de mult, ne bucurăm că este aici.

Vă rog să luați cuvântul, să vă așezați în banca ministerială.

Dau cuvântul unuia dintre inițiatori, dacă este prezent și dorește să susțină propunerea legislativă.

Domnule senator Bumbu, vă rog, banca comisiei. Asta este procedura. Haideți, vă rog frumos, mai vivace. Să știți, toată lumea, că, atunci când ai calitate de inițiator, chiar dacă susții sau nu susții, în continuare, se face de la acest microfon al comisiei și al inițiatorilor.

Vă rog, microfonul 5.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Asistăm, în ultima vreme, la un trend evident de devalizare a noțiunii de aliment, de mâncare. În loc să însemne hrană, în ultima vreme înseamnă ceva de îngurgitat.

Îmi pare foarte rău că, din ignoranță sau din rea-voință, unele instituții au exprimat un punct de vedere negativ și o să mă explic foarte pe scurt.

De siguranța alimentară, în sensul propriu al cuvântului, se ocupă CSAT-ul, de siguranța alimentului – ANSVSA-ul, de conformitatea alimentului – ANPC-ul, dar de calitatea alimentului nu se ocupă nimeni.

Înainte aveam acea procedură de acordare a licențelor de fabricație, care lege a fost abrogată. Și pentru că vorbim de calitate, să luăm ca exemplu vinul. Desigur că ANSVSA-ul se poate ocupa de calitatea alimentului, în sensul să nu conțină substanțe care să dăuneze, în mod evident, consumatorului, dar calitatea vinului înseamnă să analizezi aromă, buchet, structură, schelet, perlare și așa mai departe.

În acest moment, alimentele nu sunt controlate din acest punct de vedere. Avem marea șansă, prin această propunere, să fim mândri să punem licența „fabricat în România” și să redăm încrederea în alimentele românești. Desigur că îi deranjează pe fabricanți. Nu sunt solicitate fonduri suplimentare, pentru că există structurile în cadrul Ministerului Agriculturii.

Repet, îi deranjează pe unii fabricanți, pentru că, de exemplu, în industria sau în procesarea laptelui avem intrări de amidon din cartof, dar nu apare nicăieri la ieșiri. Am dat un simplu exemplu.

Eu propun să fie retrimisă la comisie pentru reexaminare profundă, pentru că, altfel, este păcat, pentru că următorul pas ar fi să recunoaștem produsele cu denumire consacrată, adică cele care au STAS-uri. Dau un simplu exemplu. Gândiți-vă la „Eugenia” și la alte alimente, care sunt fabricate de cine vrea, cum vrea, fără niciun control al calității.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc.

Inițiatorul cere retrimiterea la comisie, doamnelor și domnilor lideri de grup, da?

Eu sunt obligat să supun la vot cererea de retrimitere a acestei propuneri legislative.

Punctul de vedere al Guvernului este clar, da?

Doamnelor și domnilor, vă rog să vă exprimați prin vot. Am dat drumul la vot.

Mulțumesc.

Termen: o săptămână.

O săptămână.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unor locuințe proprietate personală.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, cu raport de admitere.

Caracterul legii este ordinar.

Inițiator este un domn deputat, domnul deputat Victor Paul Dobre.

Părțile vizate: Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției.

Avizul este favorabil, cu amendamente.

Participă domnul secretar de stat Iulian Matache, din partea Ministerului Dezvoltării Regionale.

Dau cuvântul inițiatorului.

Este domnul deputat?

Nu este.

Dau cuvântul Guvernului, prin domnul secretar de stat Matache, pentru a prezenta punctul de vedere. Aveți cuvântul. Microfonul 8.

**Domnul Iulian Matache** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ce pot să vă spun este că Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative, sub rezerva însușirii observațiilor și propunerilor din punctul de vedere transmis Senatului.

Dacă îmi permiteți, le-aș putea citi. Mulțumesc.

Domnule Darius Vâlcov, vă rog foarte mult.

O faceți în numele comisiei sau în nume personal?

În numele Grupului parlamentar al PSD, solicităm retrimiterea la comisie.

Vă rog.

Atunci, poftiți, vă rog, la microfonul central.

Vedeți, sunt tipicar, domnilor din opoziție, și respect regulamentele!

Așa se procedează.

Domnule senator Vâlcov, vă rog.

În numele Grupului parlamentar al PSD, solicităm retrimiterea la comisie pentru a ne pune de acord cu Guvernul.

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor, avem o solicitare din partea unui grup parlamentar.

Domnul senator Oprea. Microfonul 2.

Cred că noi nu vedem sensul amânării, pentru că Guvernul a spus că este de acord, comisia a spus că este de acord. Toată lumea, implicit PDL-ul, este de acord că este o propunere de bun-simț. De la 500 de metri pătrați, niște tineri care-și fac o casă în mediul rural să aibă 1.000 de metri pătrați.

Prelungim prea mult. Este o altă propunere, colegul nostru a făcut-o, dar cred că nu are sens.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deschid votul. Vă rog, vă rog, am deschis votul pentru retrimiterea la comisie.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Acum... Nu, stați un pic! Păi, nu, haide, haide!

Domnule senator, vă rog foarte mult, da?

Vă rog foarte mult.

Veniți la microfon ca să spuneți că ar fi mai bine să fie bine.

Deci, vă rog, doamnelor și domnilor senatori, deschid votul.

Domnule senator, pentru ce perioadă?

O săptămână.

Pentru o săptămână. Vă mulțumesc. Săptămâna viitoare va fi prezentată. Mulțumesc foarte mult.

Trecem la punctul următor, punctul 17 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Raportul este de admitere. Caracterul legii este ordinar.

Inițiatori – un număr de senatori și deputați.

Părțile vizate – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Finanțelor Publice, precum și Ministerul Justiției.

Punctul de vedere este negativ.

Participă domnul secretar de stat Iulian Matache.

Domnul senator Vâlcov dorește să facă o intervenție în nume propriu.

La microfonul central.

Văzând punctul de vedere al Guvernului, am dori să retrimitem și această propunere legislativă la comisie, pentru două săptămâni, pentru a găsi până la urmă o soluție agreată.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Doamnelor și domnilor, S-a făcut o propunere din partea unui grup parlamentar.

Punctul 18 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Caracterul legii este ordinar.

Inițiator – un domn senator. Îl numesc – Tișe Alin Păunel.

Vizate – Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul Justiției.

Punctul de vedere al acestor instituții guvernamentale este negativ.

Participă domnul Iulian Matache, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Inițiatorul este prezent. Microfonul 5.

Domnul senator Tișe.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Propunerea legislativă vizează modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 158/2011, care vizează, în esență, modificarea unor articole din această ordonanță. Prin aceasta nu facem altceva decât să stabilim un tratament egal în fața legii între cei care, în momentul de față, beneficiază de programul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe și asociațiile de proprietari care realizează izolarea pe propria cheltuială, urmând ca ulterior să intre și ei în acest program național.

Cu alte cuvinte, în momentul de față, asociațiile de proprietari care apelează la programul prevăzut de această ordonanță primesc, la momentul izolării termice, 30% sume de la bugetul local, 30% de la Guvernul României, beneficiind de procedura prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009, însă nu beneficiază de același tratament egal în fața legii asociațiile de proprietari care doresc să realizeze izolarea în întregime pe cheltuiala lor, urmând ca ulterior să beneficieze de același tratament prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009.

Repet, e vorba de procedura prevăzută de acest act normativ, și nu de alte acte normative, întrucât în punctele de vedere exprimate de diferite comisii sau de Guvern se prevede că aceste asociații de proprietari ar beneficia de facilitățile oferite de alte acte normative.

Aș concluziona spunând că, dacă astăzi un român locuiește într-un bloc unde administratorul înscrie respectivul bloc în programul național, respectiv în programul derulat de primărie, poate beneficia ulterior de o compensare a sumelor cheltuite, 30% – Guvern, 30% – autoritățile locale. În schimb, cei harnici, cei care realizează izolarea termică în integralitate pe propria cheltuială nu pot beneficia de prevederile acestei ordonanțe, întrucât nu pot să se înscrie ulterior în acest program pentru a compensa o parte din aceste cheltuieli.

Eu cred că s-ar face un act de dreptate și am stabili un tratament egal atât pentru cei care în momentul de față așteaptă de la Guvern, respectiv de la autoritatea locală să se compenseze o parte din bani, dar s-ar stabili un tratament egal și pentru cei care nu așteaptă la rând, la primării, ci își fac această izolare termică pe propria cheltuială, ca ulterior să beneficieze de același tratament.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Iulian Matache, din partea Guvernului. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

După cum ați spus și dumneavoastră mai devreme, Guvernul nu susține promovarea acestei inițiative legislative parlamentare.

Dacă doriți, pot justifica, respectiv inițiativele realizate în afara programului național, pe cheltuială proprie, așa cum a spus și domnul senator, pot beneficia de facilitățile incluse în art. 286 alin. (8) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, care se referă strict la lucrările de reabilitare: „Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri sau o reducere a acestuia pe o perioadă de minimum 7 ani, cu începere de la data de 1 ianuarie a anului fiscal următor finalizării lucrărilor de reabilitare, pentru proprietarii apartamentelor din blocurile de locuințe și ai imobilelor care au executat lucrări de intervenție pe cheltuială proprie, pe baza procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, întocmit în condițiile legii, prin care se constată realizarea măsurilor de intervenție recomandate de către auditorul energetic în certificatul de performanță energetică sau, după caz, în raportul de audit energetic, astfel cum este prevăzut în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, aprobată cu modificări și completări.”

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Deschid dezbaterile generale asupra propunerii legislative, dacă există intervenții.

Domnul senator Cadăr Leonard. Microfonul 2.

Comisia!

Comisia. Domnul senator Vâlcov. Microfonul 6. Domnule senator, paciență.

## Mulțumesc mult.

În ședința din 18 iunie, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere. Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale și acum îi dau cuvântul domnului senator Cadăr.

Microfonul 1.

## Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau să atrag atenția că această propunere legislativă nu este completă, precum și explicațiile date de reprezentantul Guvernului. Cu toții știm din statistici că românii locuiesc peste 50% la țară și cred că acest segment de populație își izolează singuri locuințele. Consider că această temă poate fi discutată în viitor mai complex și în întregime.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții? Domnul senator Roșca-Stănescu. Microfonul 2.

Haideți, domnule senator, că se închide dezbaterea... Vă rog.

## **Domnul Sorin Ștefan Roșca-Stănescu:**

## Stimați colegi,

Printre altele, suntem aici și pentru a avea grijă ca toți cetățenii să fie egali. Nu există cetățeni de rang I și cetățeni de rang II, nu există nici chiriași de rang I, nici chiriași de rang II și nici proprietari de rang I și proprietari de rang II. Iar atunci când este vorba de a avea grijă ca tratamentul să fie echitabil – tratamentul statului față de propriii cetățeni –, nu există nici PNL, nici PDL, nici PSD, nici PC, nici UDMR. Au dreptul toți cetățenii care locuiesc în blocuri, toate asociațiile au aceleași drepturi, iar ceea ce inițiază domnul senator Tișe vine tocmai în întâmpinarea acestui deziderat absolut de bun-simț și elementar.

Nu am înțeles argumentele de respingere din partea Ministerului Finanțelor Publice, nu am înțeles nici ce argumente și cât de solide sunt argumentele prin care comisia de specialitate respinge acest proiect și mi-e teamă să nu asistăm la o respingere doar din motive politice, doar din simplul motiv că inițiatorul face parte din opoziție.

Vă mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt obligat, în calitatea mea de președinte de ședință, să vă atrag atenția că nu este nici corect și nici normal să facem procese de intenție cuiva, în legătură, mai ales, cu o inițiativă legislativă și în fața unui număr de membri ai comisiei important, care au votat acest punct de vedere.

Are cuvântul domnul senator Șerban Mihăilescu. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Această problemă pe care o dezbatem astăzi sub forma inițiativei legislative nu este nici nouă, nici rezolvabilă. Am avut mai multe runde. Câteodată, Biroul permanent repartizează aceste documente la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, altă dată la Comisia economică, industrii și servicii.

Din păcate, retrocedarea anumitor drepturi sub formă retroactivă este o politică care a costat foarte mult statul și nu pot susține o asemenea chestiune. Astea sunt cheltuielile. Pe lângă cetățeni de gradul I și II, există cetățeni care au mai multe posibilități, cetățeni care au mai puține posibilități și alte categorii. Deci această lege, așa cum s-a făcut, deși au fost nenumărate încercări, nu a trecut de stadiul de inițiativă legislativă respinsă.

Problema gravă este însă alta. Și atrag atenția ministerului că noi deja ne aflăm într-o situație grea, avem două proceduri de infringement, pe energie și pe gaze, de care nu se vorbește nimic și care...

Domnule senator...

Numai o clipă.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Un minut, vă rog.

Iertați-mă, nu am fost atent. În 30 de secunde închei.

S-a schimbat directiva europeană, are deja doi ani – în care trebuie făcute casele de la țară, casele particulare,

casele proprietatea statului – și nu am văzut nimic ca inițiativă legislativă în afară de blocurile de locuit. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Imediat.

Pentru cinci minute!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Cum?

Pentru cinci minute, atunci, da? Cinci minute.

Da, vă rog.

Dacă sunteți de acord, în cinci minute le epuizăm. Am deschis votul.

Domnul senator Ghilea.

Microfonul 2.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Mă surprinde din nou poziția Guvernului prin avizul de respingere a acestei propuneri legislative și mă surprinde pentru că propunerea legislativă vine în întâmpinarea unor probleme cu care se confruntă Guvernul, respectiv lipsa de finanțare a multor proiecte pe care dorim să le ducem la bun sfârșit.

De aceea, nu cred că este bine ca noi, astăzi, să urmăm exemplul, adică avizul pe care l-a dat Guvernul și eu cred că este bine să votăm această propunere legislativă, pentru că, așa cum spunea colegul nostru, domnul Roșca-Stănescu, cetățenii României trebuie să fie egali în fața tuturor problemelor.

Domnul senator Tișe. După aceea, comisia și votul.

## Stimați colegi,

Aș vrea să răspund, oarecum, unor afirmații făcute de colegii noștri.

1. Această propunere legislativă nu implică fonduri suplimentare. Cu alte cuvinte, din aceleași fonduri care în momentul de față sunt alocate – și administrațiile locale fac acest demers de izolare termică a blocurilor –, din aceeași sursă, practic, s-ar finanța și cealaltă categorie de asociații de proprietari.

2. Ceea ce spunea reprezentantul Guvernului este adevărat, dar este vorba de o altă lege. Adică nu este totuna să beneficiezi de o scutire, de o deducere sau de o reducere de impozit sau să beneficiezi de o recuperare a 60% din suma cheltuită pentru izolarea termică. Cred că sunt lucruri diferite. Noi discutăm aici de o procedură prevăzută strict de această Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 18/2009, care dă posibilitatea oamenilor care își izolează blocurile să beneficieze ulterior de recuperarea a 60% din sumele cheltuite. Ceea ce vorbea reprezentantul Guvernului înseamnă cu totul altceva, înseamnă o scutire de taxe sau de impozite, care înseamnă mult mai puțin.

3. Cred eu că nu este corect ca dumneavoastră, domnule președinte de ședință Dumitrescu, dacă aveți un administrator leneș și nu s-a înscris în programul național sau în programul local, să nu beneficiați, practic, de această deducere de 60%, iar eu, care am un administrator harnic și am izolat termic blocul pe cheltuiala mea și a vecinilor mei, să nu beneficiez.

Păi, noi ce încurajăm aici? Încurajăm munca? Încurajăm inițiativa sau îi încurajăm pe cei...

Mulțumesc, domnule senator.

...care stau cu mâna întinsă?

Ei, acest proiect nu face decât să stabilească o egalitate de tratament juridic între toți cei care locuiesc în imobile și care reușesc să-și reabiliteze termic blocurile, fără să implicăm cheltuieli financiare.

Mulțumesc.

Nu mai reluați disertația pe care ați făcut-o.

De aceea, cred că și USL-ul ar putea susține acest proiect, pentru că nu implică costuri din partea Guvernului.

Mulțumesc, domnule senator. Punctul de vedere al comisiei, încă o dată.

Aș vrea să-i explic domnului senator Roșca-Stănescu de ce noi am dat, în unanimitate, raport de respingere. Pentru că, dacă am fi de acord cu acest proiect legislativ, abia atunci am împărți locuitorii și cetățenii în două categorii.

La ora actuală, cei care își reabilitează blocurile prin programul național nu pot beneficia și de scutiri de taxe și impozite. În situația în care am vota acest proiect legislativ, cei care își fac pe cont propriu această reabilitare ar beneficia, pe de o parte, de aceste scutiri de taxe și impozite și, pe de altă parte, și-ar recupera și sumele. Și atunci am fi în situația în care unii ar avea două facilități, ceilalți ar rămâne cu o singură facilitate.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnelor și domnilor. Încheiem dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, noi suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Vă rog să vă exprimați prin vot, doamnelor și domnilor colegi.

Cu 67 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a propunerii legislative a fost adoptat.

Pe cale de consecință, închei dezbaterile și sesiunea de astăzi, urmând să lucrăm în comisii.

Vă mulțumesc pentru participare.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.05._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647671]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 108/27.IX.2013 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei