Emil Marius Pașcan

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Ca urmare a recunoașterii oficiale prin vocea ambasadorului Ungariei la București, precum și prin exprimarea unor poziții de solidaritate cu demersurile separatiste pe criterii etnice promovate de unii reprezentanți ai minorității maghiare din județele Mureș, Harghita și Covasna, culminând cu arborarea însemnului Ținutului Secuiesc pe sediul Parlamentului Ungariei, relațiile interetnice din zonele etnic mixte din centrul țării sunt politic constant tensionate. Provocările privind autonomiile pretinse, de diverse tipuri și susținute sub diverse pretexte, subsumând, de fapt, dezideratul anticonstituțional al autonomiei teritoriale a așa-zisului Ținut Secuiesc, sunt înscrise implicit în programul politic asumat fățiș de UDMR.

Din păcate, acestor acțiuni concertate de mai mulți ani împotriva statului național unitar român li se dă atenție la nivelul Guvernului României, al Parlamentului și al instituțiilor abilitate să reacționeze pe cale oficială doar când aceste acțiuni subminatoare devin politică de stat recunoscută a Ungariei. Or, astfel de incitări, separatisme, segregaționisme și abordări discriminator etnocentriste se manifestă constant la nivelul educației, învățământului, instituțiilor publice sau unităților medicale din centrul României, promovându-se așa-zise discriminări pozitive în favoarea clientelei politice pe care se bazează unele partide care pretind că reprezintă minoritatea maghiară.

Însă, în timp ce românii și maghiarii de rând împart cu stoicism cotidian cam aceleași probleme care privesc prioritar deprecierea nivelului de trai, cât și îngrijorările generate de recesiune și criză, unii extremiști, primind tonul de la Budapesta, au reluat în forță manifestările extremiste. Astfel, au reapărut arborate pe sediile primăriilor unor localități din județele Mureș, Harghita și Covasna însemnele pretinsului Ținut Secuiesc, iar pe indicatoarele rutiere de orientare, intrare-ieșire, din localitățile locuite de populație majoritar maghiară apar peste noapte lipite autocolante purtând inscripția „Scaun Secuiesc”.

Ba mai mult, însemnul Ținutului Secuiesc arborat pe sediul Primăriei Orașului Sovata, și în prezent, este păzit aproape în permanență de un cetățean cu un topor, care îi amenință pe cei care intenționează să se apropie.

Astfel de manifestări primitive de provocare și incitare la ură, xenofobie și separatism pot oricând escalada și pe fondul timorării cu care reacționează autoritățile publice. În calitate de prefect al județului Mureș, încă din anul 2010 am înaintat Parchetului plângeri penale împotriva celor vinovați, însă acestea s-au finalizat ciudat, prin neînceperea urmăririi penale, constatându-se că „drapelul în cauză reprezintă un simbol al unei comunități istorice, fără a se încadra în categoria însemnelor cu caracter fascist, rasist și xenofob”, prin urmare invocându-se neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii. Având în vedere toate acestea, consider că se impune completarea cadrului legislativ, a Legii nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, întrucât acest act normativ nu reglementează în mod concret fapta persoanelor de a arbora pe sediul autorităților și instituțiilor publice orice alt așa-zis drapel sau steag și apreciez că se impune completarea cadrului legal menționat în acest sens.