Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor senatori, Începem sesiunea de declarații politice.

V-aș ruga să începem cu domnul senator Alexandru Pereș – Grupul parlamentar al PDL.

Vă rog, domnule senator.

Bună dimineața, domnule președinte, stimați colegi! Declarația mea politică are titlul „Necesitatea înființării Agenției Naționale a Zonei Montane”.

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Dezvoltarea rurală în România și în alte țări din Europa necesită strategii diferite din punctul de vedere al agriculturii și turismului. Tocmai de aceea, consider necesară înființarea Agenției Naționale a Zonei Montane, care să aibă sediul în Alba Iulia, nu în București, în inima Bărăganului.

Specific acest fapt pentru că județul Alba reprezintă o zonă străbătută de două lanțuri muntoase, cu particularități diferite din punctul de vedere al preocupării de zi cu zi a populației. Zonele montane, pe lângă alte ținuturi din țară, suferă la ora actuală de lipsa dezvoltării economice și de pericolul depopulării. Exact din cauza acestui lucru, lipsa unui sistem coerent și diversificat ca tradiție, în aceste teritorii s-a instaurat haosul, au înflorit kitschul și evaziunea fiscală.

În anul 2007, a fost adoptată de către Parlamentul României Legea nr. 181 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Zonei Montane, cu sediul în București, idee cu care, personal, nu am fost de acord, așa cum am menționat și mai sus. Din păcate, trei ani mai târziu, printr-o decizie controversată, dar necesară la acel moment, această agenție a fost desființată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2010. Printr-o legiferare neatentă însă, în 2012, prin Legea nr. 26, acestei agenții desființate i s-au dat atribuții și personal. Cu alte cuvinte, Agenția Națională a Zonei Montane există, dar lipsește cu desăvârșire!

Reînființarea Agenției Naționale a Zonei Montane este o preocupare mai veche, nu numai a PDL, și a mai fost obiectul unor inițiative legislative, chiar foarte generoase, care însă, pentru o anumită perioadă de timp, au stagnat.

Acum este momentul să ne îndreptăm din nou atenția asupra acestui subiect, având în vedere și promisiunile electorale ale guvernanților USL făcute celor 3.600.000 de locuitori din zonele montane, promisiuni care trebuie să fie onorate.

Așadar noi, PDL, susținem reînființarea Agenției Zonei Montane și solicităm atenție sporită atât din partea guvernanților României, cât și din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, mai ales nu numai pentru refacerea bazei legislative, ci și pentru repartizarea de fonduri bugetare, precum și atragerea de bani europeni pentru revigorarea și revitalizarea socială și economică a acestor zone.

Trebuie să nu ignorăm faptul că, așa cum s-a arătat în expunerea de motive a Legii muntelui nr. 347/2004, în România, zona montană ocupă aproape o treime din teritoriul țării și constituie o entitate geografică, economică și socială complexă ce impune aplicarea unei politici specifice de dezvoltare, amenajare și protecție.

În plus, în majoritatea țărilor europene care au regiuni muntoase există structuri administrative, precum și strategii destinate zonelor montane, și aș aminti doar câteva țări: Elveția, Italia, Scoția, Austria, Franța, chiar și Bulgaria, Polonia, sigur, Germania, Finlanda, Norvegia și Suedia. România lipsește deocamdată, dar eu sper ca, împreună cu ajutorul nostru, această inițiativă legislativă să prindă viață din nou și, într-adevăr, această zonă frumoasă din peisajul românesc să prindă viață, așa cum este normal să fie. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Dragi colegi,

Sunt obligat să vă reamintesc că, pentru sesiunea de declarații politice, Grupul parlamentar al PSD are alocate 22 de minute, Grupul parlamentar al PNL – 18 minute, Grupul parlamentar al PDL – 8 minute, Grupul parlamentar al PP-DD – 7 minute și Grupul parlamentar al UDMR – 3 minute.

Acum îl rog pe domnul senator Octavian Liviu Bumbu, din partea Grupului parlamentar al PSD, să susțină declarația politică. Se pregătește domnul senator Sebastian Grapă. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnilor vicepreședinți, Stimați colegi,

„E nevoie de înțelepciune. Cui nu-i trebuie?”

Voi spune de la început, fără nicio ezitare, că România își îndeplinește pe deplin obligațiile asumate prin Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, documente care consacră standardele de drept internațional în materie de protecție a minorităților naționale. De altfel, modelul românesc în materie de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale este recunoscut la nivel european și internațional.

Pornind de la acest postulat, problema atât de controversată a steagului secuilor trebuie abordată și din altă perspectivă. Relațiile româno-maghiare trec din nou printr-un moment nefast, și asta din cauza steagului secuiesc eliminat de la ceremonia de învestire a prefectului din Covasna. Deși pare depășită, disputa pe steagul secuiesc arde mocnit, dar trebuie să o stingem și să scăpăm odată de temerea că ungurii pregătesc sciziunea Ardealului.

Jarul naționalist din noi poate fi stins de societatea tânără, democratică și rațională, de generația ce vine, de fapt. Folosirea unor simboluri ce definesc o minoritate este un lucru firesc, nu lezează interesele generale, ale României, nici pe cele particulare, ale cetățenilor, și nici valorile fundamentale ale statului român. Sunt lucruri care ar trebui să intre într-o normalitate firească.

Pentru mine, este cât se poate de clar: avem de-a face cu un conflict creat artificial. Nu este în interesul României, nici al maghiarilor din România, nu este în interesul nimănui să întrețină o asemenea dispută, când avem atâtea probleme mai importante de rezolvat.

Pe de altă parte, tensionarea relațiilor româno-maghiare din ultima perioadă se cuvine analizată într-un context mai larg, dat fiind faptul că disputele provocate de declarațiile secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei legate de drapelul secuiesc reprezintă doar partea la vedere a aisbergului.

Este, în definitiv, problema maghiarilor din Ungaria ce steaguri sau drapele arborează, dar referirile la același aspect în cadrul României au, la o analiză atentă, evidente conotații politice partizane. Este, astfel, vizibil că palavrele secretarului de stat au, asemeni drapelului secuiesc devenit acum motiv de controverse diplomatice româno-maghiare, culoare politică, cu substrat ușor de identificat.

Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Sebastian Grapă – Grupul parlamentar al PNL – să susțină declarația politică. Se pregătește doamna senator Doina Silistru.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește „Supremația Legislativului asupra Executivului sau... viceversa?”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Suntem aici, în înaltul for legislativ al României. De mai bine de trei luni, am fost mandatați de poporul român să ne îndeplinim menirea. Conform Constituției, suntem într-un stat de drept și, pe cale de consecință, suntem aici să facem legi. Așa au fost și predecesorii noștri. După 1989, au tot creat legi. Atunci, aveam o țară cu industrie, cu agricultură, cu irigații, cu excedent bugetar și, în special, cu o avere națională estimată la aproximativ 300 de miliarde de dolari.

Și unde suntem acum? O țară dezmembrată, datornică peste poate, cu o populație îmbolnăvită, amorfă, un câmp experimental în toate domeniile: social, economic, financiar. Un soi de, dacă-mi permiteți, „no man’s land”.

Factorul principal care a contribuit la degradarea cvasitotală a României l-a reprezentat nerespectarea principiilor constituționalismului. Astfel, printr-o permisivitate excesivă a Legislativului în ultimii 20 de ani, ne-am trezit cu o hemoragie de ordonanțe de urgență și norme emanate de la nivelul guvernelor anterioare, care modifică, înlocuiesc, completează texte din legi deja aprobate de Parlament. Rezultatul este cunoscut și pe plan internațional chiar: distrugerea economiei prin favorizarea grupurilor de interese obscure, incapacitatea absorbției fondurilor de coeziune de peste 15 miliarde de euro, incapacitatea funcțională a sistemului judiciar din România, plasarea României la coada Europei, îndatorarea până peste limita de siguranță a existenței și continuității statale a țării noastre.

Cum s-a ajuns la această stare?

Ca să înțelegem fenomenul, trebuie să cunoaștem câteva noțiuni elementare de constituționalism.

Conform juristului și filozofului englez Jeremy Bentham: „Constituționalismul se referă la restrângerea puterii oricăreia dintre puteri, principiul separației puterilor în stat – fiecare putere să o restrângă pe cealaltă. De aceea este nevoie de o Constituție care să delimiteze funcțiile fiecărei puteri în parte și să asigure libertățile fundamentale ale cetățenilor, dar și restricțiile care se impun acestora. Guvernământul trebuie să fie atât limitat, cât și responsabil. Câinele de pază trebuie să fie sistemul judiciar, care să prevadă și o Curte Constituțională.”

Și eu vă mulțumesc, domnule senator, cu rugămintea ca, data viitoare, mai sintetic, v-aș ruga. Interesantă declarația dumneavoastră politică, dar să ne limităm la minutele alocate.

Doamna senator Doina Silistru – Grupul parlamentar al PSD. Urmează domnul senator Mihai Răzvan Ungureanu.

## **Doamna Doina Silistru:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se referă la nevoia unei strategii naționale pentru depistarea precoce a cancerului la copii.

## Stimați colegi,

Pe 15 februarie a fost marcată Ziua internațională a copilului bolnav de cancer, în contextul în care Confederația Internațională a Organizațiilor de Părinți cu Copii Bolnavi de Cancer derulează, în acest an, la nivel global, o campanie de informare și sensibilizare care se va concentra pe descoperirea incipientă a cancerului la copii, cu mottoul „Diagnosticarea precoce... face diferența”.

În România, campania își propune să atragă atenția asupra celor 5.000 de copii și adolescenți bolnavi de cancer și problemelor cu care se confruntă, să informeze publicul asupra primelor simptome ale cancerului la copil, atrăgând atenția asupra importanței diagnosticării precoce. Această zi este un prilej de a arăta copiilor care luptă cu această boală nemiloasă și părinților lor că ne pasă, că îi susținem și că le suntem alături în lupta grea pe care o duc pentru a se face bine. Boala are un impact foarte puternic asupra copiilor, în special, dar și asupra familiei sau întregii comunități.

Din păcate însă, atât la adulți, cât și la copii, rata bolnavilor depistați într-o fază incipientă este extrem de mică, astfel încât în momentul depistării bolii, de cele mai multe ori, medicii nu mai pot face nimic. Lipsa educației în anumite zone, în special în cele sărace, face ca acești copii bolnavi să nu fie depistați la vreme sau să li se pună diagnostice greșite. Educația publică și campaniile de sensibilizare, la care se adaugă asigurarea accesului gratuit la tratamentul corespunzător, pot crește cu succes rata de diagnostic precoce și de vindecare a acestor copii.

Diagnosticarea târzie diminuează rata de supraviețuire, motiv pentru care România are nevoie de o strategie națională pentru depistarea precoce a copiilor cu cancer și pentru tratarea acestor boli, cu stabilirea și respectarea atribuțiilor instituțiilor statului, astfel încât să nu mai auzim, lucru care se întâmplă destul de des, din păcate, apeluri disperate ale părinților care au copii bolnavi și care nu au bani suficienți să-i trateze. Este datoria noastră, morală și nu numai, să ne intensificăm eforturile în lupta împotriva cancerului la copii, prin consolidarea sistemelor de îngrijire a copilului diagnosticat cu o astfel de boală.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Mihai Răzvan Ungureanu – Grupul parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Ștefan Liviu Tomoiagă.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cifrele sunt limpezi și incontestabile: în 2012, avansul economiei românești a fost aproape insesizabil. Cele 0,2 procente vorbesc mai degrabă despre stagnare decât despre creștere. Marile semne de întrebare apar însă atunci când analizăm evoluția principalilor indicatori macroeconomici.

Care este direcția în care ne îndreptăm?

Datele publicate de INS și de BNR ne înfățișează, fără menajamente, o realitate aflată la antipodul optimismului bolnăvicios al Guvernului USL, o realitate care stă sub securea marjei de eroare, o anemică speranță care, pe măsură ce datele complete ajung la Institutul Național de Statistică, se poate transforma într-un deprimant minus.

Dacă primul Guvern Ponta, care nu a crescut taxele, fiind în campanie electorală non-stop, a adus creșterea economică de la estimarea de două procente la aproape zero, la ce să ne așteptăm în urma uraganului guvernamental Ponta 2, care a făcut să sară în aer sistemul fiscal românesc?

Apele economice europene sunt încă tulburi. Problemele existente în cadrul zonei euro pot genera influențe negative pe care nu le putem evalua în acest moment. Pentru orice guvernare responsabilă, acesta ar trebui să fie momentul când se întreabă: poate economia României, în starea actuală, să facă față unui moment de criză acum, când prognozele sunt încă sumbre pentru toată Europa?

Într-un astfel de context, marea noastră provocare ar fi fost găsirea acelor metode care să asigure creșterea și relansarea economiei. Din păcate, Guvernul actual nu pare preocupat să găsească soluții și răspunsuri la un astfel de examen al maturității politice.

De unde creștere economică, stimați guvernanți? Care ar putea fi sursele relansării? Cum putem face ca un număr mai

mare de români să aibă un loc de muncă stabil și bine remunerat? De fiecare dată, la aceste întrebări, guvernarea USL ne răspunde cu... tăcere sau, mai rău, ne aruncă tuturor în față modificări de Cod fiscal, măsuri dezordonat și superficial gândite, strategii bugetare care nu se bazează pe studii serioase de impact și care nu țin în niciun fel cont de contextul intern fragil sau de contextul extern greu predictibil. Ca într-un fel de teatru al absurdului, puterea actuală opune creșterii de salarii lipsa de finanțare pentru atât de necesarele investiții sau promisiuni pline doar de aer cald, care plutesc peste un viitor dezastru economic.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Ștefan Liviu Tomoiagă – Grupul parlamentar al PNL. Urmează domnul senator Alin Tișe.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În declarația mea politică de astăzi mi-am propus să vă prezint câteva opinii și să trag, totodată, un semnal de alarmă cu privire la o temă ce a făcut obiectul unor dezbateri numeroase. Este vorba de evoluția și situația actuală a clasei de mijloc în România.

Sunt cunoscute definiții consacrate potrivit cărora membrii clasei de mijloc înseamnă creștere economică, consum și antreprenoriat, reforme politice, schimbări instituționale. Cu alte cuvinte, coloana vertebrală sau pilonul unei nații.

Mai mult, statisticile susțin că un stat poate fi considerat puternic și sănătos din punct de vedere social și financiar atunci când clasa de mijloc reprezintă mai mult de jumătate din totalul populației.

Este interesant faptul că importanța clasei de mijloc în cadrul statului a fost subliniată chiar de Aristotel, care afirma: „Statul constituit din oameni de mijloc va avea cea mai bună organizare statală.” Și adăuga: „O numeroasă clasă mijlocie unește societatea, iar puterea majoritară va fi cea mai bună formă de guvernare când nu va fi compusă din săraci, ci din clasa mijlocie, că este numeroasă.”

Revenind la România, constatăm că, din păcate, situația clasei de mijloc nu poate fi nici pe departe mulțumitoare, pentru că, fie și dacă ne referim la perioada când aceasta a cunoscut un trend ascendent, adică anul 2008, numărul celor care se încadrau în standardul clasei de mijloc era destul de mic. Dacă în primul deceniu de capitalism postdecembrist al României clasa de mijloc abia se înfiripa, aceasta a cunoscut o creștere în anul 2008, după care, ulterior, criza economicofinanciară a avut un impact puternic negativ asupra acestei clase. Așa se face că, dacă după izbucnirea crizei statisticile menționau 20% din populația României ca putând fi încadrată în categoria clasă mijlocie, după cei peste trei ani de criză procentul era de 10%. Este un procent care ne situează în urma unor țări ca Ungaria, Cehia, Polonia, Slovacia, pentru a nu mai menționa Germania sau SUA, unde acesta depășește 50%.

Criza, scăderea salariilor au modificat obiceiurile de consum și, treptat, au contribuit la înjumătățirea numărului celor care formau clasa de mijloc. Or, este bine cunoscut faptul că o realitate economică se clădește pe o clasă de mijloc care reprezintă peste 50% din populație.

## Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Alin Tișe – Grupul parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Gheorghe Saghian.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Declarația mea de astăzi are în vedere mărirea taxelor în ceea ce privește proprietățile agricole și se intitulează „Guvernul USL lovește toate categoriile sociale. Acum, dă KO agricultorilor”.

## Distinși colegi,

Guvernul USL se pare că nu uită de nimeni și de nimic din această țară. În ultima perioadă, a atacat, rând pe rând, mai multe categorii sociale, îngreunând, din ce în ce mai mult, aspectele vieții sociale și economice a românilor. A blocat vânzările de mașini, prin tergiversarea luării unei poziții privind taxa de timbru sau taxa de mediu, a creat panică anunțând recalcularea și impozitarea pensiilor cu 50% pentru anumite categorii socioprofesionale, pentru că nu le convine rezultatul recalculării pe principiul contributivității.

Acum, se ia la trântă cu agricultorii, prin noile taxe din Codul fiscal. Guvernul USL a găsit de cuviință să mai împovăreze o categorie socială: pe agricultori. Noile impozite pentru agricultură afectează un milion de fermieri, atât crescători de animale, cât și cultivatori.

Fermierul român are parte, oricum, de cele mai mici subvenții agricole din întreaga Uniune Europeană, iar Guvernul Ponta îi face, astfel, și mai dificil efortul de a se dezvolta și de a concura pe piața europeană. Guvernul Ponta a descoperit brusc că România este plină de chiaburi și vrea să facă bani pe spatele lor.

În plus, noul impozit agricol stimulează fărâmițarea terenurilor, după ani de zile în care România a făcut eforturi deosebite pentru a comasa proprietățile și a moderniza agricultura. Din moment ce proprietățile agricole mai mici de două hectare nu vor fi afectate de noul impozit din Codul fiscal, ne așteptăm la spargerea terenurilor în parcele mai mici, adică exact ceea ce România trebuie să evite. Probabil că românii cu mai mult de două hectare de teren sau cu mai mult de două vaci sunt, în ochii Guvernului USL, chiaburi și trebuie impozitați.

Banii luați de la agricultori nu sunt dați nici la spitale, nici la școli, ci sunt băgați în cheltuieli de aparat de stat, se duc în salarii și în birocrație, pentru a onora obligațiile și promisiunile electorale din campania electorală.

## Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Saghian – Grupul parlamentar al PSD. Urmează domnul senator Florian Bodog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Titlul declarației politice: „Minciuna are picioare scurte”. Stimați colegi,

În mod sigur, foarte mulți dintre dumneavoastră au asistat la discursul „emoționant” oferit de președintele Traian Băsescu, abia întors de la Bruxelles, unde a avut dificila misiune de a convinge reprezentanții Uniunii Europene că România merită mai mulți bani din fondurile de coeziune. Așa cum spuneam, deși României i s-au acordat sume incredibil de mici, președintele a prezentat, pe un ton imperios, meritul pe care Domnia Sa l-a avut în negocierile purtate acolo.

Președintele Băsescu urma să obțină eliminarea, din propunerea prezentată de reprezentanții Comisiei Europene, a articolului 45, care lega capacitatea de absorbție a României de limitarea creșterii fondurilor pentru coeziune la 15%, măsură considerată de București drept discriminatorie. Conform propunerii totale de 1.033 de miliarde de euro avansată de Comisia Europeană, România ar fi trebuit să primească între 45 de miliarde și 47 de miliarde de euro. Suma ar fi asigurat un surplus consistent, cel puțin în comparație cu cele 35 de miliarde de euro alocate pentru perioada 2007–2013.

Având în vedere cele prezentate mai sus, stimați colegi, poate îmi înțelegeți indignarea pe care am avut-o la auzul cuvintelor rostite de președintele Băsescu în ceea ce privește bătălia câștigată de Domnia Sa la Bruxelles. Citez: „Cu un buget pentru Coeziune, pentru Politica Agricolă Comună și suma alocată pentru tineret și ajutorul celor săraci din mediul rural, cu un buget de 39,9 miliarde de euro și cu o contribuție de 8,9 miliarde de euro, România este un beneficiar net de fonduri europene, cu o valoare de 31 de miliarde de euro. Am avut greutăți enorme în a convinge că putem cheltui mai mult cu două miliarde de euro. România a obținut maxim ce se putea obține pe bugetul pentru fondurile de coeziune.”

Impresionant, domnule președinte!

Din nou veniți în fața alegătorilor și încercați să prezentați eșecul reprezentării țării noastre în mediul extern ca pe un real succes. Este o realizare faptul că am ajuns de la 35 de miliarde de euro alocate pentru perioada 2007–2013 la 31 de miliarde de euro pentru 2014–2020, în condițiile în care România are de îndeplinit proiecte pe care Guvernul PDL, guvernarea PDL girată de dumneavoastră, le-a îngropat ani de-a rândul?

Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Florian Bodog – Grupul parlamentar al PSD – să-și susțină declarația politică. Urmează domnul senator Dumitru Oprea.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Creșterea numărului orelor de sport pentru elevi aduce beneficii majore stării de sănătate a populației”.

După cum știți, Ministerul Educației a pus recent în dezbatere publică proiectul Planului-cadru pentru învățământul primar, document prin care se propune creșterea numărului de ore prevăzut pentru activitățile care urmăresc stimularea dezvoltării fizice armonioase a elevilor, respectiv educație fizică și muzică. Pentru ciclul primar, orele destinate stimulării motricității sunt repartizate astfel: două ore la disciplina Educație fizică și alte două ore la disciplina Muzică și mișcare, pentru elevii din clasele pregătitoare, întâi și a II-a, și două ore la disciplina Educație fizică și o oră la disciplina Joc și mișcare, pentru elevii claselor a III-a și a IV-a.

Așa cum observă și inițiatorii proiectului, la nivel european se constată acordarea unei atenții deosebite și sporite educației fizice, prin alocarea unui număr mare de ore. Avem exemplu de țări precum Franța, Luxemburg, Ungaria, Germania, Slovenia, Austria, Liechtenstein sau Croația, unde elevii au cel puțin trei ore de sport pe săptămână.

Doresc să salut, pe această cale, propunerea Ministerului Educației privind noul Plan-cadru de învățământ pentru ciclul primar. Apreciez abordarea integratoare preconizată pentru primii trei ani de studiu, precum și creșterea numărului de ore de educație fizică pentru elevii din clasele I–IV, în opinia mea, aceasta fiind o măsură corectă, care trebuie extinsă și la nivel gimnazial și liceal, pentru că doar așa va aduce, pe termen mediu și lung, beneficii majore stării de sănătate a populației, cu efecte cuantificabile și vizibile în viitor.

Pe de altă parte, consider că introducerea unor ore suplimentare de mișcare și sport nu trebuie să crească numărul de ore pe săptămână al elevilor, mai ales că este vorba despre ciclul claselor I–IV. Tocmai de aceea consider că, simultan, se impun cel puțin două măsuri, la fel de importante și necesare pentru întregul învățământ preuniversitar: revizuirea programelor școlare și a manualelor școlare, precum și o mai mare corelare a acestora. De asemenea, e nevoie și de reducerea volumului informațional și adaptarea conținutului manualelor școlare la cerințele contemporane.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea – Grupul parlamentar al PDL.

Domnule profesor, vă rog.

Mai e cineva în sală care dorește să-și susțină declarația politică?

Da, în regulă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației de astăzi este „Guvernul nu are voie să scoată Iașiul de pe harta țării”.

USL a venit în recentele campanii electorale cu valuri de promisiuni care au măturat toate discuțiile raționale despre problemele țării. Concret, pentru Iași, USL a garantat modernizarea aeroportului, construirea autostrăzii Iași–Târgu-Mureș, renovări de spitale, repararea drumurilor județene și multe, multe altele. Dacă despre aeroport ministrul transporturilor Relu Fenechiu promitea că lucrările vor dudui a doua zi după alegerile locale – iunie 2012 –, șeful său direct, premierul Ponta, le-a transmis recent ieșenilor să-și ia adio, că aeroportul nu mai este de interes național și că trebuie să se descurce singuri.

Iată cum Iașiul, unde peste 60% dintre votanți au crezut în sloganurile USL, este lovit din nou de putere. Mai precis, domnul ministru Șova ne spune că autostrada Iași–TârguMureș, după părerea Domniei Sale, nu este un mare proiect, anulând ceea ce au făcut guvernele anterioare, dar mai ales condamnând întreaga Moldovă la subdezvoltare.

Consider această ieșire a domnului Șova, în primul rând, ca o dovadă de incompetență guvernamentală. Cunoaștem cu toții modul în care a fost plasat în fruntea unui minister, creat doar pentru placul lui, iar acum tragem ponoasele din partea unui ministru care nu știe ce înseamnă o strategie de dezvoltare a infrastructurii și care sunt cerințele vitale ale unei întregi regiuni.

În al doilea rând, este încă o mărturie a populismului cu care USL îi tratează pe români. În cazul Iașiului, nu mai este vorba despre o simplă exagerare a promisiunilor electorale, ci de o escrocare politică a unui județ întreg, căruia i s-a promis totul, și nu i se dă absolut nimic. Mai mult, este luat în zeflemea de niște guvernanți limitați în viziune și nepăsători la nevoile Moldovei, cea mai săracă zonă a Uniunii Europene. Iar dacă actuala putere spune că nu se vor face autostrada, aeroportul ori drumurile din Iași pentru că nu sunt bani, oare când le-au promis nu știau care este situația financiară a acestei țări?

Tocmai de aceea fac un apel insistent către Guvernul Ponta să-și reconsidere urgent atitudinea față de Iași, pentru că oamenii de aici nu pot fi ținta bătăii de joc a unor politicieni care, după ce și-au văzut voturile, își permit să anuleze proiectele importante pentru județ.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

„Se impune completarea legislației pentru asigurarea respectului cuvenit însemnelor naționale oficiale” – declarația politică susținută de domnul senator Emil Marius Pașcan, Grupul parlamentar al PDL.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Ca urmare a recunoașterii oficiale prin vocea ambasadorului Ungariei la București, precum și prin exprimarea unor poziții de solidaritate cu demersurile separatiste pe criterii etnice promovate de unii reprezentanți ai minorității maghiare din județele Mureș, Harghita și Covasna, culminând cu arborarea însemnului Ținutului Secuiesc pe sediul Parlamentului Ungariei, relațiile interetnice din zonele etnic mixte din centrul țării sunt politic constant tensionate. Provocările privind autonomiile pretinse, de diverse tipuri și susținute sub diverse pretexte, subsumând, de fapt, dezideratul anticonstituțional al autonomiei teritoriale a așa-zisului Ținut Secuiesc, sunt înscrise implicit în programul politic asumat fățiș de UDMR.

Din păcate, acestor acțiuni concertate de mai mulți ani împotriva statului național unitar român li se dă atenție la nivelul Guvernului României, al Parlamentului și al instituțiilor abilitate să reacționeze pe cale oficială doar când aceste acțiuni subminatoare devin politică de stat recunoscută a Ungariei. Or, astfel de incitări, separatisme, segregaționisme și abordări discriminator etnocentriste se manifestă constant la nivelul educației, învățământului, instituțiilor publice sau unităților medicale din centrul României, promovându-se așa-zise discriminări pozitive în favoarea clientelei politice pe care se bazează unele partide care pretind că reprezintă minoritatea maghiară.

Însă, în timp ce românii și maghiarii de rând împart cu stoicism cotidian cam aceleași probleme care privesc prioritar deprecierea nivelului de trai, cât și îngrijorările generate de recesiune și criză, unii extremiști, primind tonul de la Budapesta, au reluat în forță manifestările extremiste. Astfel, au reapărut arborate pe sediile primăriilor unor localități din județele Mureș, Harghita și Covasna însemnele pretinsului Ținut Secuiesc, iar pe indicatoarele rutiere de orientare, intrare-ieșire, din localitățile locuite de populație majoritar maghiară apar peste noapte lipite autocolante purtând inscripția „Scaun Secuiesc”.

Ba mai mult, însemnul Ținutului Secuiesc arborat pe sediul Primăriei Orașului Sovata, și în prezent, este păzit aproape în permanență de un cetățean cu un topor, care îi amenință pe cei care intenționează să se apropie.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Sunt obligat să vă spun că au mai depus declarații politice domnii senatori:

– Leonard Badea (PSD), Florin Constantinescu (PSD), Laurențiu Florian Coca (PSD), Alexandru Cordoș (PSD), Gheorghe Pop (PSD), Sorin Constantin Lazăr (PSD);

– Marius Petre Nicoară (PNL), Doina Anca Tudor (PNL), Paul Ichim (PNL), Dorin Păran (PNL);

– Steliana Vasilica Miron (PP-DD), Florinel Butnaru (PP-DD).

Nu mai este niciun alt coleg care să fie prezent și să dorească să susțină o declarație politică.

Acestea fiind spuse, mulțumesc domnilor senatori secretari Oprea și Barbu.

Declar închisă prima parte a ședinței, și anume sesiunea de declarații politice.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Minima responsabilitate ne obligă să recredibilizăm instituțional Parlamentul!”.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În lista instituțiilor care generează încredere puțină și foarte puțină printre cetățeni, Parlamentul ocupă constant unul din primele trei locuri. Mai mult decât atât, românii deschid lista europenilor cu cel mai scăzut nivel de încredere în Legislativ. Iată o realitate dureroasă!

În momentul în care am decis asumarea unei candidaturi pentru Senatul României, am făcut-o cu deplina conștientizare a situației de mai sus. Mai mult decât atât, am parcurs cu atenție toate cercetările sociologice pe subiect, înțelegând că numai prin cunoașterea corectă și în amănunt a cauzelor putem spera la o esențială modificare a datelor problemei. Un demers inutil, ar spune unii, sau măcar imposibil, cum cred foarte mulți dintre „optimiști”. Mie îmi place să cred că e doar foarte, foarte dificil. Și atât.

Dacă vreți, e nebunia unei lupte pe care refuz să o cred dinainte pierdută, aceea pentru o recredibilizare instituțională treptată a Parlamentului. Da, știu, dincolo de aparentul donquijotism, ideea presupune o proiecție îndepărtată ca timp în perspectiva unei (eventuale) izbânzi. Dar nimeni n-a

spus că se va întâmpla brusc. Nimeni n-a spus că de mâine românii vor crede necondiționat în acțiunile purtând amprenta Parlamentului. Nimeni n-a spus că tarele trecutului (poate și ale prezentului) se evaporă la comandă. Trebuie însă declanșat momentul. Și asta nu se poate face decât prin noi, conștienți că nu putem aștepta ca viitorul să producă o schimbare din senin, fără participarea noastră activă.

Paradoxal, lucrurile par surprinzător de accesibile în teorie. Ce ne costă, de pildă, să renunțăm la accesele violenței de limbaj dintre putere și opoziție? Ce ne costă să renunțăm la împingerea discursului critic în zona suburbană a exprimării? Ce ne costă să refuzăm manipularea grosolană și mitocănia absurdă? Ce ne costă să acceptăm o abordare decentă a cheltuielilor? Ce ne costă să respectăm procedurile? Ce ne costă să nu repetăm greșelile dureroase ale unui mandat 2008–2012 cu adevărat trist din punctul de vedere al imaginii instituției?

Declarația politică este intitulată „Despre creșterea economică în alți termeni”.

## Doamnelor și domnilor,

## Stimați colegi,

În ultima perioadă, se discută din ce în ce mai intens despre creșterea economică a României. Schimbarea politică a adus după sine modificarea unor politici economice și a unor politici sociale – în sensul bun al cuvântului. Regândirea modelului de creștere economică, o atenție sporită acordată grupurilor defavorizate, dar și revenirea la normal a salariilor și pensiilor sunt doar câteva aspecte pe care dați-mi voie să le amintesc.

Nu afirm că am făcut totul. Știți foarte bine, USL a venit la guvernare în luna mai 2012 și tot USL a câștigat majoritatea în Parlament în decembrie 2012. A trecut o scurtă perioadă de timp, am pus la punct anumite lucruri, mai avem mult de muncit pentru a atinge toate obiectivele propuse în programul nostru de guvernare.

## Stimați colegi,

Economistul-șef al Băncii Mondiale, Indermit Gill, a prezentat, într-o conferință de presă susținută luni, 18 februarie, la București, raportul „Creșterea de aur: restabilirea strălucirii modelului economic european”. Raportul a abordat perspectiva de creștere pe termen lung în Europa, cu accent pe evoluțiile din ultimele două decenii, într-o încercare de identificare a ceea ce trebuie făcut pentru a asigura prosperitatea în următorii 20 de ani.

Economistul-șef pentru Europa și Asia Centrală în cadrul Băncii Mondiale, Indermit Gill, a afirmat că, la ora actuală, calitatea mediului de afaceri din România este destul de precară, deși țara este norocoasă că face parte din zona de convergență. „Principala îngrijorare este că unele țări din Europa Centrală au devenit prea dependente de statele occidentale. De fapt, situația este exact invers. Cele mai mari fluxuri de capital sunt în Europa. Noile state membre ale Uniunii Europene au beneficiat de fluxurile mari de capital, la fel ca și țările candidate. Cea mai mare parte a acestui capital a fost folosită corect în România, dar calitatea mediului de afaceri este destul de precară la ora actuală și trebuie să se orienteze către viziunea statelor din EU15”, a afirmat Gill în cadrul conferinței.

Declarația politică se intitulează „Transparență în cheltuirea banilor publici. Punct de vedere pe marginea bugetelor de stat pentru anul 2013”.

Dreptul cetățeanului la informația de interes public și transparența decizională a autorităților publice sunt obligații legale, dar aplicarea lor în viață a lăsat mult de dorit în anii din urmă. Este, de aceea, de apreciat modul transparent în care s-a lucrat la elaborarea și prezentarea bugetului pentru anul 2013.

Încă din luna septembrie 2012, Guvernul Ponta 1 a precizat că, nefiind un guvern rezultat din alegeri, ar fi incorect ca înaintea alegerilor din 9 decembrie să se elaboreze și să se adopte un buget cu prevederi anuale și multianuale, să punem în fața faptului împlinit viitorul Guvern și viitorul Parlament. Însă, pe tot acest parcurs, s-a lucrat la proiecția bugetară pentru 2013 și cu unele prognoze pentru anii următori, așa încât statul a funcționat în ianuarie 2013 cu un buget echivalent celui din anul precedent, iar după alegeri s-a venit operativ cu proiectul pentru 2013.

A fost o noutate, în acest an, prezentarea transparentă a bugetului pentru 2013, printr-o practică bine primită atât de mediul economic și politic, cât și de opinia publică în general. Apreciez că este practica inaugurată de premier, de ministrul de finanțe și ministrul bugetului de a prezenta datele esențiale ale proiectului de buget mai întâi în fața cetățenilor, a națiunii, printr-o conferință de presă de câteva ore, ceea ce a dat posibilitatea unei largi cunoașteri și dezbateri publice asupra principalelor prevederi bugetare, și abia apoi proiectul a fost trimis Parlamentului pentru dezbatere, amendare și adoptare.

Transparența bugetului se mai relevă și în faptul că toate sumele alocate au o destinație concretă, fundamentată pe legile în vigoare și că nu s-au mai dosit bani prin tot felul de așa-zise „fonduri la dispoziție”, în scopul de a fi utilizați la discreție pentru răsplătirea unor binefaceri personale sau de partid, pentru satisfacerea incorectă a unor sentimente de patriotism local sau ecumenic, dacă nu chiar pentru mită politică sau alte cauze neortodoxe, așa cum se practica în anii trecuți.

Declarația politică este intitulată „Provocări actuale în sistemul de sănătate românesc”.

Zilnic, suntem bombardați cu informații despre problemele populației legate de locuri de muncă, alimente, prețuri, ordine publică sau învățământ, însă una dintre principale amenințări pentru nivelul de trai o reprezintă starea cel puțin îngrijorătoare în care se află sectorul sanitar românesc. Subfinanțat și depopulat în ritm accelerat, în ultimii ani, de guvernele PDL, și-a pus amprenta în mod negativ nu doar asupra indivizilor, dar și asupra societății în ansamblul ei.

Astfel, parametrul fundamental care influențează atât economia, cât și sistemele sociale, „speranța de viață sănătoasă”, s-a transformat în „speranța de viață”. Potrivit ultimelor date disponibile, suntem pe unul dintre ultimele locuri în UE la nivelul ponderii alocate din cheltuielile publice pentru sănătate, cu 11,4% din banii statului (doar Polonia, cu 10,9%, și Ungaria, cu 10,4%, stau mai rău), cu observația că finanțarea redusă a sistemului privat de sănătate ne trimite în urma Poloniei și Ungariei.

Învestirea de către popor cu dreptul de a-l reprezenta și ajuta ne-a adus în situația de a analiza atent, cumpătat și eficient ceea ce guvernări de genul „să trăiți bine!” ne-au lăsat în fiecare componentă a sistemului social românesc. Astfel, în sistemul de sănătate va trebui să soluționăm aspecte precum:

1. Incapacitatea statului de a finanța sistemul.

Cea mai mare parte a banilor pentru sănătate trec prin bugetul Fondului Național pentru Asigurări Sociale de Sănătate (FNASS). Astfel, cheltuielile bugetului Fondului Național pentru Sănătate au fost anul trecut de 3,32% din PIB, iar ponderea cheltuielilor pentru sănătate în cele publice a fost de 9,38%.

De reținut: media țărilor cu economii dezvoltate, grupul OCDE, se situează undeva la circa 16% din bugetul public, la care se adaugă 2,5% din PIB cheltuieli private.

2. Avem printre cele mai mici cheltuieli cu medicamentele

dintre țările UE.

România se află pe penultimul loc în UE și pe unul din ultimele locuri în Europa în materie de cheltuieli pentru medicamente cu prescripție, unde depășește cu puțin pragul de 100 de euro per locuitor. Devansăm doar țări precum Bulgaria, Belarus, Rusia și Ucraina, dar rămânem la mare distanță de media europeană, situată la 450 de euro anual pe cap de locuitor.

Declarația politică se intitulează „Traian Băsescu și compania «joacă finala»”.

## Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarațiile pe care le fac membrii Partidului Democrat Liberal de câteva zile, dar mai ales cele ale lui Traian Băsescu, precum și acțiunile la care recurge PDL-ul ne demonstrează tuturor că adevăratul lider al PDL este, într-adevăr, Traian Băsescu. Circ! Un cuvânt pe cât de simplu, pe atât de definitoriu pentru politica dusă de opt ani încoace de pedeliști. De fapt, nu ar mai trebui să ne mire nimic din comportamentul lor, pentru că niciodată, dar niciodată nu le-a păsat de români și de România, decât de interesele lor personale. Și asta se vede acum!

Zicala românească ce spune că „Țara arde și baba se piaptănă” este perfect valabilă. Au început să se certe pe ciolanul lor propriu, să își arunce unii altora vorbe grele, în timp ce sunt atâtea probleme de rezolvat. Acum, nu le mai pasă de imaginea României peste hotare, nu le mai pasă că operatorii economici din industria cărnii suferă! Și ei ne dădeau „sfaturi” și ne „învățau” care e politica dreaptă și corectă și cum defăimăm noi imaginea țării că atacăm statul de drept! Dar ei ce fac acum? Ne demonstrează nouă și întregii Europe caracterul lor și faptul că pot călca în picioare pe oricine nu îi cântă în strună liderului suprem – Traian Băsescu!

La finele săptămânii trecute mă aflam în colegiul pe care-l reprezint. Și tot acolo era prezent și Vasile Blaga, care a asistat la „mazilirea” acelor oameni care au muncit pentru ei în campaniile electorale. Acei oameni care au lipit afișe și au făcut propagandă PDL-ului au fost dați afară din partid. Au dizolvat în câteva minute 10 organizații locale și au retras sprijinul politic unui primar și mai multor consilieri locali din comune. Aceasta e răsplata PDL-ului pentru efortul oamenilor, însă alegerile locale, parlamentare au fost pierdute din cauza acțiunilor liderilor de la vârful PDL. Să nu uităm că la fel au procedat și cu românii. Le-au luat votul în 2009, iar câteva luni mai târziu le tăiau pensiile, salariile, indemnizațiile pentru mame. Și în tot acest timp ei, liderii, se îmbogățeau!

Și tot de la Zalău, Vasile Blaga se contra cu Traian Băsescu, contre care, de altfel, au apărut și în presă. Din tot ce a spus unul despre altul, noi înțelegem un singur lucru: Traian Băsescu nu s-a detașat niciodată de PDL, și nici nu o va face vreodată. Crezul nostru este întărit și de alte declarații făcute de mulți alți lideri actuali ai PDL, și citez: „Pe scenă s-a urcat cine a decis Traian Băsescu.” La fel procedează în fiecare zi, dar nu mai ține minciuna!

Acum, mai mult ca oricând, cred că această competiție este finala sau, dacă vreți, finalul PDL-ului pe scena politică. Este sfârșitul pe care românii îl așteaptă! Noi trebuie să le facem dreptate. Am promis și ne ținem de cuvânt. Ne-au făcut prea mult rău și nu mai vrem să se răzbune pe oamenii nevinovați.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Ordinul Ministerului Sănătății. Achiziții la nivel centralizat”.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Ministerul Sănătății a făcut public Proiectul de ordin privind aprobarea listei medicamentelor, materialelor sanitare, echipamentelor medicale, echipamentelor de protecție, serviciilor, combustibililor și lubrifianților pentru parcul auto, pentru a căror achiziție se vor desfășura proceduri centralizate, la nivel național. Astfel, odată cu intrarea în vigoare a respectivului ordin, achizițiile spitalelor publice se vor face prin Ministerul Sănătății, care le va asigura, în acest fel, necesitățile.

Niciun spital public din România nu va mai avea voie să organizeze licitații pentru dispozitive medicale cum sunt: echipamentele de diagnostic sau tratament prin radiații ionizante, medicină nucleară, rezonanță magnetică și ultrasunete, echipamentele pentru anestezie și terapie intensivă, echipamentele cardiovasculare, echipamentele pentru endoscopie, pentru explorare complexă cu ultrasunete, pentru diagnostic, neonatologie, urologie, echipamentele pentru transport intraspitalicesc și de utilizare în urgență.

În același timp, tot Ministerul Sănătății va fi cel care se va ocupa, la nivel național centralizat, și de asigurările de tip CASCO ale ambulanțelor, de combustibilul auto, de serviciile de reparații, întreținere și furnizare de anvelope pentru ambulanțe, de serviciile de întreținere a aparaturii medicale pentru ambulanțe, UPU și terapie intensivă, cât și de serviciile de întreținere a aparaturii imagistice. Totodată, se vor achiziționa direct catetere, ace de unică folosință, truse de perfuzie, seringi, vată, leucoplast și gel pentru EKG.

Există, de asemenea, o listă de medicamente cu 412 produse, cu denumirea comună internațională și cu unitatea de măsură în care se prezintă, pe care Ministerul

Sănătății le va achiziționa și repartiza ulterior spitalelor publice.

Bineînțeles, acest ordin al ministerului poate să fie contestat, interpretat și poate da naștere multor supoziții. Dincolo de orice, mi se pare mai important însă din perspectiva încercării de eficientizare și de reglare.

Declarația politică se intitulează „Descentralizarea Uzinei Mechel Câmpia Turzii – între îngrijorare și demagogie politică”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Am urmărit în ultima perioadă situația economică și, în subsidiar, și pe cea politică din județul Cluj. Interesant este că de câteva luni se discută problema Uzinei Mechel de la Câmpia Turzii și venirea președintelui Traian Băsescu la Cluj, care considerăm că este prioritară pentru problema muncitorilor din acea zonă.

Dar, stupoare!, președintele țării a venit pentru a arbitra jocurile politice din interiorul PDL și a oferi sprijin politic fostului premier Emil Boc. Traian Băsescu a vorbit cu ziariștii vreo 20 de minute despre situația respectivului partid politic, ca și cum ar fi lider al acelei formațiuni..., iar pentru chestiuni legate de viitoarea falimentare a unei fabrici strategice pentru industria siderurgică românească nu a găsit timpul necesar să se deplaseze la Câmpia Turzii, ca un arbitru al societății românești, așa cum afirmă. De fapt, pe domnul Băsescu nu l-a interesat să-și exercite atribuțiile prezidențiale în chestiunea combinatului, ci pe cele de fost lider politic PDL în chestiunea viitoarelor alegeri interne ale acestui partid. Vorba aceea, țara arde și baba se piaptănă...

În aceeași ordine de idei, chiar și protejatul Cotrocenilor, domnul Emil Boc, în ședința Consiliului Local Cluj-Napoca de săptămâna trecută, la dezbaterile cu ONG-urile locale, s-a ridicat și împreună cu consilierii locali PDL au plecat la întâlnirea cu Băsescu, fără a exprima vreun motiv sau vreo precizare. Iar șeful statului a manifestat lipsă de eleganță întâlnindu-se doar cu primarul Boc și cu aleșii democratliberali, fără a saluta consilierii locali prezenți la ședință, chiar dacă aceștia erau de la USL și alte partide.

În schimb, atât Băsescu, cât și PDL caută țapi ispășitori în Guvernul actual pentru greșelile și incompetențele decizionale anterioare anului 2012, mai ales că situația de la Mechel Câmpia Turzii a fost adusă la cunoștința fostului premier Emil Boc de-a lungul anilor 2010–2011, când investitorii ruși corespondau cu autoritățile românești de atunci și avertizau asupra probabilității închiderii respectivului combinat.

Declarația politică este intitulată „Situația învățământului românesc – decăderea valorilor _versus_ demagogia politică!”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

S-a vorbit în ultimul timp despre situația învățământului românesc, mai ales a celui preuniversitar. Chiar zilele trecute exista o polemică la nivelul principalelor televiziuni de știri despre problema clasei zero, mai precis ceea ce Legea nr. 1/2011 identifică drept clasa pregătitoare a copiilor de grădiniță.

Reformele instituționale, culminând cu actuala Lege a educației naționale, au avut rolul de a debusola generațiile tinere, care după 12 ani de studii preuniversitare ajung să se întrebe ce pot face cu diplomele obținute într-o Românie și așa prea puțin ofertantă din punct de vedere al locurilor de muncă.

De ani de zile, vorbim despre ineficiența sistemului educațional, despre lipsa de viziune a celor care concep politicile educaționale și, nu în ultimul rând, despre instabilitatea sistemului public, care permite „schimbarea regulilor jocului în timpul jocului”.

Metodologiile și rapoartele teoretice ale diferiților decidenți rupți de realitatea educației copiilor noștri au culminat, de câteva săptămâni, cu această manipulare mediatică privind organizarea clasei zero. Intervine aici o chestiune pe care în ultimii patru ani niciun ministru nu a luat-o în considerare: consultarea părinților și a autorităților locale privind viitorul elevilor ca parte a comunității. Nicio autoritate din Ministerul Educației Naționale nu a analizat această posibilitate de a organiza dezbateri publice, în mediul urban sau rural, prin care părinții să fie întrebați cum văd ei școala pentru copiii lor.

Nu s-a realizat niciun demers pentru clarificarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 1/2011 privind școlile de arte și meserii, pentru susținerea unui parteneriat între grupurile școlare tehnice (cum erau numite demult școlile de arte și meserii, profesionalele sau postlicealele de maiștri, sanitare, școlile de ucenici) și mediul privat, în special în pregătirea de absolvenți pentru antreprenori din zona comercială și industrială care au nevoie de persoane specializate în diferite meserii.

Declarația politică se intitulează „Descentralizarea sistemului sanitar trebuie să aștepte descentralizarea administrativă”.

## Doamnelor și domnilor,

Trebuie să lămuresc din capul locului punctul meu de vedere privind așa-zisa descentralizare.

Cel mai bun suporter în susținerea afirmațiilor mele este raportul Curții de Conturi privind risipa banilor, ca să nu spun deturnarea lor, la nivelul administrațiilor locale.

Sub titulatura foarte generoasă de susținere a unităților sanitare, la care niciun alegător nu ar comenta, s-au dirijat mari sume de bani pentru așa-zise proiecte de reabilitare sau de dotare a stabilimentelor medicale.

Am preluat ideea unui fost deputat PDL, care acum consemnează că noi avem un fel de capitalism de stat în care capitaliștii noștri își gestionează foarte bine gândit investițiile către firme de partid.

Tentative de a politiza serviciile medicale de către administrațiile locale au fost în multe locuri și ele s-au concretizat printr-o politică de personal total partizană, direcționată către interesele de partid, acțiune care a avut consecințe nefavorabile asupra actului medical.

Se pare că în ultimul timp calitatea serviciilor medicale este gestionată doar la capitolul spectacular de către posturile de televiziune.

Din cele relatate mai sus nu trebuie reținut că situația s-ar fi întâlnit la toate județele, iar informațiile au fost vehiculate tot de mass-media.

Adevărul este că, oricât ne-am fi bătut în România să avem un management unitar la nivelul spitalelor, în rare situații din țară managementul acestora a fost performant.

Pentru a nu leza sensibilitatea altor profesioniști din domeniul medical, m-am referit la spitale, deoarece este unanim cunoscut faptul că acestea sunt cele mai mari consumatoare de fonduri.

În strategia actualului ministru al sănătății, pe bună dreptate, este trecută reașezarea la justa valoare a ambulatoriilor de specialitate. Între medicii de familie și spitale se interpunea un mic ambulatoriu de spital, calculat la nevoia de servicii medicale, la procedurile terapeutice și forma serviciilor medicale de acum patru decenii. De mai bine de un deceniu, de când a început sistemul de asigurări de sănătate, am considerat că reformarea sistemului fără remodernizarea ambulatoriilor va determina o risipă a resurselor, prin internări nejustificate.

Declarația politică se intitulează „Restituirea proprietăților, în pragul ultimei nedreptăți”.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Dincolo de interese și de lupte pentru funcții, dincolo de orientarea politică și de manipularea media, sunt lucruri pe care doar împreună le putem realiza și valori pe care doar prin unitate le putem promova. România trebuie să aibă viitor. Poporul român are dreptul la demnitate. Clasa politică trebuie să fie responsabilă. Și pentru toate astea nu trebuie altceva decât normalitate și bună-credință.

Nu vreau să mai acuzăm, să căutăm doar justificări mai mult sau mai puțin plauzibile, ci să căutăm soluții pentru a îndrepta ce se poate îndrepta. Da, se pot îndrepta legile care ne-au afectat pe toți și care pun în pericol viața socialeconomică din România.

Legile restituirii proprietăților nu au ținut cont nici de realitățile de atunci, nici de realitățile de astăzi, dar, în schimb, devalizează bugetul statului și ordinea socială, doar în beneficiul cesionarilor de drepturi litigioase, care au devenit noii stăpâni _de facto_ ai României.

Stă în puterea noastră să îndreptăm aceste legi deficitare, avem nevoie doar de voință și responsabilitate.

O mare parte din proprietățile confiscate de autoritățile comuniste erau grevate de sarcini și aveau ipoteci. În momentul confiscării acestora, vechii proprietari nu au mai continuat să achite vreo creanță rezultată din ipoteci, acestea fiind achitate tot de statul român.

Este important pentru societatea românească să ținem cont de adevărul istoric și de realitatea economică. În acest sens, restituirea proprietăților trebuie să se facă restituind activul, dar cu obligarea achitării pasivului de care erau grevate proprietățile confiscate.

Acționarii Fondului Proprietatea ar da bir cu fugiții. Ar fi bani și pentru medicamentele bolnavilor de cancer, și pentru ajutoarele sociale ale celor aflați în suferință.

Noi, clasa politică, am putea demonstra că ne pasă, că putem face legi drepte și pentru cei ce au fost nedreptățiți de sistemul comunist, dar să nu amanetăm bunăstarea generațiilor viitoare.

## **Domnul Florinel Butnaru:**

Declarația politică este intitulată „Agricultura românească – între măsurile de susținere promise de Guvernul USL și multipla impozitare aplicată prin Ordonanța Guvernului nr. 8/2013”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În urmă cu doar două luni, Guvernul USL ne anunța – prin Programul de guvernare prezentat – că va lua măsuri pentru susținerea și dezvoltarea unei agriculturi moderne, în vederea creșterii competitivității acestei ramuri pentru a face față concurenței pe piața europeană și internațională, în general.

Erau prevăzute, în acest sens, măsuri pentru dezvoltarea sistemului de irigații, finalizarea infrastructurii primare de irigat, stabilirea fondului de creditare agricolă și a celui mutual în agricultură și chiar înființarea unei scheme de creditare pentru achiziția de terenuri.

Așadar, o serie de măsuri menite să ajute agricultura țării, dar, așa cum începe să ne obișnuiască deja Guvernul Ponta, obiectivele propuse ajung în practică măsuri în detrimentul cetățeanului, în cazul de față, în detrimentul agricultorilor.

Astfel, prin Ordonanța Guvernului nr. 8/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, au fost aduse modificări în ceea ce privește impozitul pe venit datorat pentru veniturile obținute din activități agricole, aplicabile de la 1 februarie 2013.

Din categoria veniturilor supuse impozitării, fac parte veniturile din activitățile agricole, silvicultură și piscicultură, asupra cărora se va aplica cota de impozit de 16%.

Sunt considerate, potrivit ordonanței, venituri din activități agricole veniturile obținute individual sau într-o formă de asociere din: cultivarea produselor agricole vegetale, exploatarea pepinierelor viticole, pomicole și alte asemenea, creșterea și exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală în stare naturală.

Ordonanța Guvernului nr. 8/2013 introduce determinarea venitului anual pentru veniturile din activități agricole numai pe baza normelor anuale de venit și elimină modalitatea de determinare a venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate în partidă simplă.

Haideți să facem prezența!

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

## Bună dimineața tuturor!

Am să dau citire listei senatorilor pentru a putea verifica prezența.

Agrigoroaei Ionel prezent Andronescu Ecaterina absentă Anghel Adrian prezent Anghel Cristiana Irina absentă Antonescu George Crin Laurențiu absent Arcaș Viorel absent Ardelean Ben Oni absent Ariton Ion absent Atanasiu Teodor absent Badea Leonardo prezent Badea Viorel Riceard prezent Banias Mircea Marius absent Barbu Daniel Constantin absent Barbu Tudor prezent Bădălău Niculae prezent Bălu Marius absent Belacurencu Trifon prezent Bereanu Neculai prezent Biró Rozalia Ibolya prezentă Blaga Vasile absent Boagiu Anca Daniela absentă Boboc Cătălin prezent Bodea Cristian Petru prezent Bodog Florian Dorel prezent Boeriu Valeriu Victor prezent Bota Marius Sorin Ovidiu absent Bujor Dumitru Marcel absent Bumbu Octavian Liviu prezent Burlea Marin prezent Butnaru Florinel prezent Butunoi Ionel Daniel prezent Cadăr Leonard prezent Calcan Valentin Gigel absent Câmpeanu Mariana absentă Chelaru Ioan absent Chiriac Viorel prezent Chiru Gigi Christian prezent Chiuariu Tudor Alexandru absent Ciorbea Victor absent Coca Laurențiu Florian prezent Constantinescu Florin absent Cordoș Alexandru prezent Corlățean Titus absent Coste Marius prezent Cotescu Marin Adrănel prezent Crețu Gabriela prezentă Cristache Iulian prezent Cristina Ioan prezent Croitoru Cătălin prezent Deneș Ioan prezent

Dincă Mărinică prezent Dobra Dorin Mircea prezent Dobrițoiu Corneliu prezent Donțu Ovidiu Liviu prezent Drăghici Damian prezent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Dumitrescu Florinel prezent Dumitrescu Iulian absent Durbacă Eugen prezent Duruț Aurel prezent Ehegartner Petru absent Federovici Doina Elena prezentă Fifor Mihai Viorel prezent Filip Petru prezent Firea Gabriela prezentă Florian Daniel Cristian prezent Flutur Gheorghe prezent Frătean Petru Alexandru prezent Geoană Mircea Dan absent Ghilea Găvrilă prezent Ghișe Ioan prezent Grapă Sebastian prezent Greblă Toni prezent Grigoraș Viorel prezent Hașotti Puiu prezent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin absent Iliescu Lucian prezent Ilieșiu Sorin prezent Ioniță Dan Aurel prezent Iovescu Ioan prezent Isăilă Marius Ovidiu absent Jipa Florina Ruxandra absentă Klárik László Attila prezent László Attila prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Luchian Dragoș prezent Luchian Ion prezent Marian Dan Mihai absent Marian Valer absent Marin Nicolae prezent Markó Béla absent Mazăre Alexandru absent Mihai Cristian Dănuț absent Mihai Neagu prezent Mihăilescu Petru Șerban absent Miron Vasilica Steliana prezentă Mitu Augustin Constantin prezent Mocanu Victor prezent Moga Nicolae prezent Mohanu Nicolae prezent Mora Ákos Daniel prezent Motoc Octavian prezent Mutu Gabriel absent Nasta Nicolae prezent Neagu Nicolae prezent Neculoiu Marius prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicolae Șerban prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile absent Niță Mihai prezent Nițu Remus Daniel prezent

Vă propun să lucrăm până la epuizarea ordinii de zi. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Cu unanimitate de voturi, programul de lucru a fost aprobat.

Domnule secretar Barbu, vă invit la pupitru. Domnule secretar Tudor Barbu! Domnule secretar Tudor Barbu, de la Grupul parlamentar al PP-DD!

De la ora 9.00 la ora 10.00 s-a desfășurat sesiunea de declarații politice.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru modificarea art. 6 din Legea

nr. 263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor.

Este un proiect de lege. Inițiator este domnul deputat Sava Andrei Valentin, de la Grupul parlamentar al PSD. Întreb dacă domnul deputat Sava susține... Domnul deputat Sava nu este prezent.

2. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 1/2011 – Legea educației naționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din data de 10 ianuarie 2011, cu completările și modificările ulterioare.

- Proiectul de lege este adoptat tacit de Camera

- Deputaților.

Inițiator este domnul deputat Sava Andrei Valentin. Întreb dacă domnul deputat Sava este prezent pentru a susține inițiativa legislativă.

Procedura este ca, la susținerea inițiativei legislative de către cel care a făcut-o, plenul să decidă, fiind vorba de inițiative legislative, deci de activitatea unui domn deputat sau senator.

Nefiind prezent aici să susțină, nici noi nu supunem la vot solicitarea Domniei Sale.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc și eu, domnule secretar.

Bună dimineața!

Este o prioritate legislativă a Guvernului.

Noi suntem prima Cameră sesizată.

Deschid lucrările ședinței Senatului din 19 februarie 2013. În acest moment, suntem în cvorum de ședință. Sunt prezenți 140 de senatori. Sunt 7 reprezentanți care sunt membri ai Guvernului, deci sunt în alte activități, și un domn senator care este în concediu medical.

Termenul de adoptare tacită este 6.03.2012.

Inițiatorul este Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Îl invit pe domnul secretar de stat Iulian Matache să prezinte proiectul de lege.

Doamnelor și domnilor colegi,

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 10, vă rog.

Supun la...

În legătură cu ordinea de zi, sunt observații? ## **Domnul Iulian Matache** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezentul act normativ se propune creșterea numărului de clădiri de locuit la a căror anvelopă se execută lucrări de intervenție pentru creșterea performanței energetice, precum și creșterea gradului de eficientizare a măsurilor aplicate.

Astfel, modificările și completările propuse constau, în principal, în: extinderea aplicabilității actului normativ la alte categorii de locuințe, construite după proiecte elaborate în perioada 1950–1990, precum și redefinirea țintelor avute în vedere de creștere a performanței energetice a clădirilor, respectiv reducerea consumurilor energetice din surse convenționale, diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, introducerea, după caz, a unor surse alternative de producere a energiei, exceptarea de la aplicarea prevederilor prezentului act normativ a blocurilor de locuințe clasate sau în curs de clasare ca monumente istorice ori amplasate în centrele istorice ale localităților.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice susține adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamentele depuse, susținute și aprobate în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

La Comisia economică, industrii și servicii am fost de acord toți, dar au fost solicitate niște clarificări, care să se finalizeze în ceva concret din partea Guvernului referitor la acele subsoluri din blocuri. Majoritatea subsolurilor blocurilor sunt umede. În euforia fericirii că primesc bani, primarii și constructorii încep să anvelopeze acele blocuri, dar ele rămân cu igrasie, rămân cu umiditate mare la subsoluri sau la parter și aruncăm banii pe fereastră. Deci aș vrea să văd...

Îmi aduc aminte că în Comisia economică, industrii și servicii și domnul senator Belacurencu, și domnul senator Iliescu au ridicat aceeași problemă. Aș vrea, din partea Guvernului, să văd dacă ceea ce am solicitat noi s-a precizat foarte clar undeva în actele normative.

Mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale? Întrebări? Domnule senator, vă rog din suflet să vă spuneți numele. Microfonul 3.

Cotescu, PNL Vâlcea.

Domnul senator Cotescu.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului Darius Vâlcov, președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, pentru a prezenta raportul.

Aveți cuvântul, domnule președinte. Microfonul 7.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Înainte, vreau să vă spun că s-a strecurat o eroare materială, și punctul 10 din anexă va fi scos, deoarece este similar cu punctul 13.

Ca urmare a întâlnirii din 12.02.2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea de voturi a membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu 29 de amendamente admise.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Dezbateri generale. Dorește cineva? Domnul senator Agrigoroaei, microfonul 2. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Acest punct din ordinea de zi este o prioritate legislativă a Guvernului și este bine că este așa.

În primul rând, vreau să-i răspund eu distinsului meu coleg.

Umezeala ține de întreținerea blocurilor. Ministerul nu poate să-și asume întreținerea blocurilor. Acolo se sparge o conductă... Este problema asociației.

Tot ce poate face la anvelopare, la subsol, e să-i pună o izolație termică pe planșeu.

Extinderea și către alte blocuri și eliminarea efectului de seră, adică aerisirea, toate lucrurile prevăzute în ordonanța de urgență a Guvernului sunt atât în scopul lărgirii bazei blocurilor și a numărului de proprietari care pot accede, fiindcă acum hotărârile se iau cu majoritatea membrilor adunării generale, nu cu unanimitate...

Deci susțin în totalitate aprobarea acestei ordonanțe de urgență a Guvernului, care nu face decât să extindă la cei care pot beneficia de aceste lucruri.

Ar fi bine să avem și fondurile necesare pentru toți câți pot beneficia de avantajele acestei modificări ale ordonanței de urgență a Guvernului.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc și eu, domnule senator Cotescu. Mai sunt intervenții la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Nu aveți drept la replică, domnule senator. Intervenția dumneavoastră a fost făcută la dezbateri generale, v-ați prezentat un punct de vedere. Motivația pentru care v-aș da cuvântul ar fi dacă ar fi un drept la replică legat de ceva care s-a spus la adresa dumneavoastră, conform regulamentului, ceea ce nu este cazul.

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori la dezbateri generale? Întrebări? Domnul secretar de stat are ceva de adăugat, ca să răspundă Domnia Sa la întrebarea domnului senator? Microfonul 10.

șeful Departamentului relația cu Parlamentul din Ministerul Afacerilor Interne.

Îl invit pe domnul Cătălin Chiper, din partea inițiatorului, să prezinte proiectul de lege.

Microfonul 9, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum a spus – și-i mulțumesc domnului senator Cotescu –, amendamentul care a fost propus de domnul senator Trifon Belacurencu este prins, respectiv subsolurile, și, dacă-mi permiteți, o să-l citesc: „După lit. h) a alin. (4) al art. 4 se introduce o nouă literă, lit. i), cu următorul cuprins: repararea/înlocuirea instalației de distribuție a apei reci și/sau a colectoarelor de canalizare menajeră și/sau pluvială din subsolul blocului de locuințe până la căminul de branșament/de racord, după caz.”

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult. Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, cu amendamente admise.

Fac mențiunea pe care a făcut-o și domnul președinte Vâlcov, potrivit căreia anexa nr. 10 se exclude, pentru că ea se repetă în anexa nr. 13. Rămâne anexa nr. 13 și, ca urmare, o renumerotare a anexelor.

Punctul 10, nu anexa nr. 10. Este o greșeală materială. Se elimină, se reașază textul și numerotarea.

Pe cale de consecință,

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2012 privind modificarea art. 55 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

La dezbaterile acestui punct al ordinii de zi participă domnul Cătălin Chiper, secretar de stat, și doamna Irina Alexe,

## **Domnul Constantin Cătălin Chiper** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Bună ziua, domnule președinte!

## Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 67/2012 privind modificarea Legii nr. 35/2008 propune, în concret, menționarea, în mod explicit, a categoriilor de bunuri care nu pot fi oferite alegătorilor în scopul determinării acestora să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral sau un anumit candidat. Ea menționează expres, de asemenea, și categoriile de bunuri care nu se înscriu în categoria bunurilor interzise.

Această ordonanță și-a produs efectele cu ocazia alegerilor parlamentare din toamna anului trecut.

Având în vedere cele prezentate anterior, vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să fiți de acord cu aprobarea ordonanței în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Îl invit pe domnul senator Vâlcov, președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, să prezinte raportul.

Aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege. Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Doamnelor și domnilor, Intrăm în procedura de vot. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Sunt intervenții? Vă rog.

La dezbateri generale... Mă scuzați, domnule senator Oprea.

## Nu am observat...

Numai că mi se pare o dublă reglementare în ale protecției și securității. Tot ceea ce nu este interzis este permis. Ați prezentat lista celor interzise, nu mai vin cu lista celor permise, fiindcă este o limitare de permisivitate. Nu cred că este atât de inspirată formula. Prima este OK. Astea sunt interzise. Atât!

Mulțumesc.

Domnule senator Cristian Rădulescu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PDL va vota acest act normativ. Este unul necesar. Este un pas înainte către lămurirea unor situații pe care le știm așa de bine din situația electorală. Sigur că întotdeauna Legislativul este cu un pas în urmă față de imaginația celor care participă la campaniile electorale. Se vor găsi întotdeauna mijloace să se treacă și peste această ordonanță. Vă dau un singur exemplu: e un paragraf acolo în care se spune ce este permis și urmează o enumerare destul de lungă cu mijloace materiale care, dacă sunt inscripționate, pot fi totuși distribuite. Eu pot să-mi închipui că, dacă cineva dorește să facă din asta un stimulent material, poate să dea cuiva o vestă și cu o pelerină, și cu un fular, și cu o șepcuță, și cu niște mănuși, toate inscripționate foarte discret cu sigla partidului respectiv, așa, ca la o casă de modă, și poate aici ar fi fost bine să fie cuprinsă și în cazul acestor mijloace limita aceea, care e bine stabilită, destul de descurajantă, de 10 lei per articol. Sigur că Guvernul, în înțelepciunea lui, cred că va perfecționa și această ordonanță.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu mai sunt.

În aceste condiții, doamnelor și domnilor senatori, amintindu-vă că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, intrăm în procedura de vot.

Supun la vot raportul de admitere, fără amendamente, al comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă?

Mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Mulțumesc.

Cu unanimitate de voturi, raportul comisiei, fără amendamente, a fost adoptat.

Conform Regulamentului Senatului, a fost adoptat și proiectul de lege.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2012 pentru modificarea alineatului (2) al articolului 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2007 privind unele măsuri pentru sprijinirea persoanelor afectate de prăbușirea blocului situat în cartierul Dumbrava din municipiul Zalău, ca urmare a deflagrației produse în data de 14 septembrie 2007.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Iulian Matache, căruia îi dau cuvântul pentru a prezenta proiectul de lege.

Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezentul act normativ se propune modificarea alin. (2) al art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2007 privind unele măsuri pentru sprijinirea persoanelor afectate de prăbușirea blocului situat în cartierul Dumbrava din municipiul Zalău, ca urmare a deflagrației produse în data de 14 septembrie 2007, în sensul prelungirii duratei contractelor de închiriere a locuințelor de necesitate pentru o perioadă de șase luni de zile, respectiv până la data de 1.06.2013.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice susține adoptarea prezentului act normativ. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul în continuare domnului președinte Vâlcov, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au luat în discuție proiectul de lege și au hotărât să adopte un raport de admitere, cu unanimitatea de voturi a membrilor prezenți.

Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere. Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc foarte mult. Doamnelor și domnilor, Intrăm în procedură de vot.

O intervenție la dezbateri generale. Domnul senator Greblă.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Fără nicio îndoială că măsura pe care Guvernul, printr-un act normativ cu putere de lege, a propus-o este absolut necesară.

Prezența mea aici este doar pentru a atrage atenția Guvernului asupra faptului că nu prin lege pot fi reglementate toate situațiile juridice complexe dintr-o țară.

Mai concret, legea are un caracter de generalitate. Ea se adresează _erga omnes_ și reglementează toate posibilele situații aflate la același nivel.

Drept urmare, eu pot să reglementez prin lege posibilitatea de a prelungi contractele de închiriere cu o anume perioadă de timp pentru toate situațiile în care, la subsolul blocurilor sau în blocuri, vor fi avut loc deflagrații cu pagube evidente.

Nu pot însă să reglementez prin lege situația unui anume bloc dintr-o anume localitate și dintr-un anume cartier. Această situație trebuia să se reglementeze printr-un ordin al ministrului, printr-o hotărâre a consiliului local, printr-o hotărâre de guvern, dar în niciun caz prin ordonanță care dobândește acum putere de lege, pentru că eu nu pot, prin lege, să reglementez situația particulară a unui anume imobil dintr-o anumită localitate a țării. Asta ca tehnică legislativă și pentru a descuraja pe viitor apelarea la reglementarea prin lege pentru situații juridice care nu impun reglementarea printr-o lege a unei situații absolut particulare. Pentru șapte persoane nu putem promova un proiect de lege.

Repet, ca să fiu bine înțeles. Situația reglementată, din păcate, prin lege este absolut justificată și eu sunt de acord cu măsura ca atare, de prelungire pentru un anume termen a contractelor de locațiune pentru imobilul avariat, dar nu să apelăm la reglementarea prin lege a acestei situații. Mulțumesc.

Mulțumesc. Vă rog. Domnule senator Cotescu, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să-i răspund colegului meu, fiindcă știu când s-a dat această ordonanță. Ea nu s-a dat pentru prelungire, pentru închiriere, ci a fost dată pentru a putea ca, din locuințele construite pentru tineri, atunci, la momentul respectiv, în municipiul Zalău, să se poată acorda șapte locuințe în regim de locuințe de necesitate. Deci ordonanța pentru aceasta a fost, de trecere de la locuințe pentru tineri la locuințe de necesitate.

Faptul că primăria, administrația locală nu a reușit să rezolve până acum problema și suntem nevoiți din șase în șase luni sau dintr-un an într-un an, cât va fi... Părerea mea este că trebuia o analiză mai atentă în ce situație se află primăria și dacă cei care au fost afectați, dacă unii dintre ei au reușit sau nu au reușit să-și rezolve situația locativă, și legea să prevadă un termen mai lung până se poate rezolva situația, că așa ne vom trezi peste încă șase luni că vor veni iarăși și iarăși cu o prelungire.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Barbu are cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Nu am vrut să intervin dacă intervenția domnului Greblă nu ar fi fost urmată de o altă intervenție. Mă raliez punctului de vedere al domnului jurist Toni Greblă și accentuez, nu vorbim aici în calitate de senatori, vorbim în calitate de oameni care știu cu subiect și predicat care este partea firească a lucrurilor în ceea ce privește acest proiect de lege.

Așa cum bine spunea colegul Greblă, nu putem sau, cel puțin în accepțiunea mea, nu putem discuta despre o lege, că noi asta votăm acum, o lege care să vizeze opt familii. Eu cred că, dacă se scotea din acest text sau din această inițiativă legislativă, se scotea localitatea, se scotea data și se scotea cazul punctual și ea era trimisă Parlamentului ca un proiect valabil și în alte situații similare, ar fi putut reprezenta o civilizată scoatere din impas a noastră pentru cazuri de urgență similare... Mâine poate – Doamne ferește! – avea loc o altă deflagrație în alt oraș, alte șapte familii, altă lege în Parlamentul României, altă maculatură, altă

dezbatere. Nu cred că este în regulă. Cred că totuși ar trebui să solicităm Executivului un proiect care să vizeze în cadrul general astfel de situații, care, Doamne ferește!, pot apărea și de aici înainte.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Popa. Microfonul 2.

Foarte scurt.

Domnul senator Greblă a fost elegant. Este interzisă „rezolvarea” cazurilor punctuale prin lege și domnul coleg a sesizat un lucru care, de fapt, până la urmă, este vinovăția celor care prima dată au admis această cale de rezolvare, de soluționare a unor probleme care țin de Executiv, pentru că noi ajungem acum să rezolvăm, să amânăm, să rezolvăm de la chirie până la repararea prejudiciului prin lege, și nu este permis de Constituție acest lucru. De asta spun că domnul Greblă a fost elegant. Este interzisă soluționarea acestor chestiuni punctuale prin lege.

Mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu, am să-l rog pe domnul secretar de stat Matache, microfonul 10, dacă are un răspuns la...

Nu are!

O chestiune juridică care a fost ridicată, dar pe oportunitatea adoptării proiectului de lege nu avem a discuta, pe cale de consecință, cred că e o discuție interesantă, care a fost făcută, e necesară, corectă și care trebuie luată în considerare de toți cei implicați în procesul legislativ.

Supun la vot proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Cine este pentru?

Vă rog să vă exprimați prin vot. Mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri?

Vă rog să numărați, domnule Barbu.

132 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 10 abțineri. Proiectul de lege a fost adoptat.

Fiind admis raportul comisiei, fără amendamente, conform procedurilor Senatului, se consideră proiectul de lege adoptat.

Trecem la punctul următor al ordinii de zi, punctul 6, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind evidența persoanelor, actele de identitate ale cetățenilor români, precum și actele de rezidență ale cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiul Economic European rezidenți în România.

E o prioritate legislativă a Guvernului Ponta. ## Termenul de adoptare tacită este 19 martie.

Din partea Ministerului Afacerilor Interne și a Ministerului Justiției participă domnul Cătălin Chiper, secretar de stat, și doamna Irina Alexe, șef de departament.

Îl invit pe domnul secretar de stat Cătălin Chiper la microfonul 9 să susțină proiectul de lege.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2012 are în vedere stabilirea regimului juridic al cărții electronice de identitate și al cărții electronice de rezidență și a măsurilor organizatorice și tehnice care fac posibilă implementarea celor două documente.

De asemenea, actul normativ stabilește dreptul la opțiune al persoanelor care, din motive religioase sau de conștiință, refuză eliberarea cărții electronice de identitate, acestora urmând a li se elibera cartea de identitate fără cip încorporat.

Concret, cele mai importante reglementări propuse vizează:

– stabilirea conținutului cărții electronice de identitate, care va conține date cu caracter personal, inclusiv datele biometrice ale titularului, în format tipărit și/sau în format electronic, certificate digitale, precum și elementele de particularizare și de siguranță;

– stabilirea funcției cărților electronice de identitate, care va permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale ministerului sau terțe.

Față de cele prezentate, vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să adoptați această ordonanță în forma adoptată de Guvern.

Vă mulțumesc.

## Mulțumim.

Vă rog, în continuare, din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnule președinte Vâlcov.

Microfonul 7.

Vă rog să prezentați raportul.

Membrii comisiei au hotărât să adopte raport de admitere, cu un amendament respins.

Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege. Mulțumesc mult.

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale?

Sunt intervenții din partea domnilor și doamnelor senatori?

Domnul senator Șerban Nicolae, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am o propunere pentru Ministerul de Interne, având în vedere că noi suntem primă Cameră sesizată și Camera Deputaților este Cameră decizională, aș ruga respectuos... Eu am luat legătura și cu colegii de la Direcția pentru

Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din Ministerul de Interne. Avem o problemă pe care ne-au sesizat-o mai mulți cetățeni și care este de mult timp nerezolvată. Este vorba de ipoteza de la art. 15 alin. (3) lit. a), respectiv preschimbarea actului de identitate la expirare.

Vă rog să observați că la art. 19, atunci când unicul motiv al preschimbării actului de identitate este expirarea, se solicită din nou date, documente care să ateste numele de familie, prenumele și domiciliul. Cartea de identitate însăși este un document care atestă numele de familie, prenumele și domiciliul, motiv pentru care nu ar mai fi necesar ca, la expirare, să vin încă o dată cu toate documentele. Prezint documentul cu data de valabilitate expirată și mi se eliberează un document nou pe motiv că nu s-a modificat altceva. În cel mai rău caz, s-ar putea adăuga, în formularul-tip al cererii, și o frază cu declarație pe propria răspundere prin care solicitantul atestă faptul că nu s-au modificat datele respective. Ar ușura enorm această operațiune de preschimbare. Mai mult decât atât, situația este foarte tristă pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate, care sunt nevoiți ca la oficiile consulare să prezinte pașaportul expirat și să caute încă o dată toate documentele de identitate, cu certificat de naștere, cu certificat de căsătorie, cu adresă de reședință sau de domiciliu și așa mai departe. Inclusiv, situația penibilă, pe care nu am înțeles-o niciodată, hotărârea de divorț, în cazul celor care au trecut și printr-o asemenea etapă, mai ales în cazul bărbaților care, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, nu-și schimbă numele nici în timpul căsătoriei, nici după desfacerea căsătoriei.

De aceea, v-aș ruga ca, până la momentul adoptării în Camera Deputaților, să luați în considerare o modificare, chiar inițiată de către Guvern, ca inițiator al acestui proiect de act normativ, astfel încât să se elimine obligativitatea prezentării de documente în cazul preschimbării la expirarea actului de identitate.

Mulțumesc. Domnul senator Purec. Microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Încerc și eu să atrag bunăvoința și respectul dumneavoastră față de persoanele care au depășit vârsta de 55 de ani, față de milioanele de pensionari din diferite zone ale țării, pe care unii dintre membrii Guvernului și, din păcate, unii dintre colegii mei din Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului încearcă să-i pună pe drumuri din cinci în cinci ani pentru a-și preschimba documentele de identitate.

Am spus măcar față de această categorie de vârstă, întrucât colegul meu, senatorul Iovescu, a făcut propuneri și pentru celelalte categorii de vârstă. Eu încerc să salvez ce se mai poate salva pentru cei din categoria mea de vârstă. Fie că suntem sau nu de acord, nici maica Floarea, nici taica Ion de pe muntele Semenic, la cei 78 de ani ai lor, nu o să mai coboare până la Reșița ca să-și schimbe actul de identitate.

Din acest motiv, stimați colegi, nu înțeleg de ce vrem să-i speriem, de ce vrem să-i chinuim, fiindcă au nevoie de acest act de identitate să-și ridice pensia, să-și rezolve alte documente. Vă rog să fiți înțelegători și să aprobați amendamentul de la art. 16 alin. (2) lit. c), ca valabilitatea documentului de identitate să fie nelimitată pentru cei care au depășit vârsta de 55 de ani.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale din partea domnilor și doamnelor senatori?

Nu mai sunt.

Ba da.

Domnul senator Iovescu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Vă rog mult să vă aplecați asupra acestui amendament. Eu am propus un amendament, ca valabilitatea să fie 20 de ani, de la 25 de ani, dar îmi asum greșeala că nu am citit atent în comisie, nu am citit materialul pe care era necesar să-l citesc și nu am știut că, din cinci în cinci ani, Guvernul ne va obliga să schimbăm cărțile electronice de identitate.

La alin. (1) se spune frumos: 14 ani primul, 18 ani al doilea, 25 al treilea și apoi din 10 în 10 ani. Eu am făcut un amendament ca, de la 25 de ani, să se schimbe la 20 de ani, 45, 65 și, apoi, pe viață. Dar a pune oamenii, de la 14 ani primul, 18 ani al doilea și, apoi, din cinci în cinci ani, este foarte mult.

Vă rog frumos să devenim, din ziua de azi, cu adevărat, cu adevărat, cu adevărat Legislativ. Să nu mai fim Executiv. Cotația noastră este cea mai joasă din cauza faptului că am ajuns Executiv.

Vă rog frumos, începând de azi, să fim Legislativ și să aprobăm amendamentul acesta. Să nu lăsăm pe Camera Deputaților, să zicem că vine Camera Deputaților și, datorită faptului că suntem Parlament bicameral, legile care nu depind de noi le lăsăm deputaților. Deputații o să zică că, dacă a trecut de Senat, e OK. Haideți, eventual, să întoarcem la comisii, să analizăm foarte bine. Este inadmisibil, la cinci ani, să ne schimbăm cărțile de identitate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Da.

Domnul senator Barbu, microfonul central.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Cu scuze față de colegi, că sunt al treilea reprezentant al grupului și sărim oarecum în afara cutumei, mi-aș fi dorit foarte mult ca în mapa de ședință de azi, la acest proiect de lege, într-o țară în care suntem peste 85% creștini ortodocși, eu, Tudor Barbu, senator de Gorj, mi-aș fi dorit foarte tare să am și un punct de vedere – în mapă mă refer – al Bisericii Ortodoxe Române.

Ba da, domnule Hașotti, pentru că este un subiect extrem de controversat. Presa – și nu doar presa –, opinia publică au puncte de vedere diferite față de implementarea acestor documente biometrice, a acestor documente care conțin componente electronice pe care foarte mulți dintre cetățenii României le percep a fi malefice, și găsesc, așa, un termen eufemistic.

Profit de faptul că până va ajunge la Camera Deputaților acest proiect de lege mai este oarece timp și dacă onor colegii mei vor agrea, vor anclanșa la punctul meu de vedere, nu cred că ar strica să facem o solicitare, dacă este posibil, către Sfântul Sinod sau către capii Bisericii Ortodoxe Române să-și expună un punct de vedere în această problemă.

Și mă bazez pe experiența pe care au trăit-o colegii noștri de la Atena. În același moment și pe același subiect, Biserica Ortodoxă Elenă a avut un punct de vedere ferm, care, vă rog să luați notă, a schimbat radical punctul de vedere al Parlamentului de la Atena, Grecia fiind o țară, ca și noi, din fericire, preponderent creștin-ortodoxă.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Drept la replică!

Domnul senator Severin, microfonul 3. Imediat, imediat, după ce vorbește domnul senator.

Nu intenționam să intervin, dar vreau să reamintesc colegilor că România, prin Constituție, este un stat laic și biserica nu are nicio cădere să se pronunțe în aceste lucruri.

Noi trebuie să respectăm Constituția. Grecia nu este un stat laic prin Constituția ei. Iar dacă mă vor interesa părerile cuiva legate de această lege, mă interesează părerile experților, și nu ale preoților.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Hașotti, drept la replică, două minute, i s-a pronunțat numele, dar într-un context favorabil.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distinsul nostru secretar, domnul senator Tudor Barbu, mi-a pronunțat numele și simt nevoia să intervin printr-un scurt drept la replică, conform regulamentului, și nu cutumei. De regulament este vorba atunci când trebuie să vorbească un singur senator din partea...

Dar nimeni nu a spus că nu e vorba de regulament. Regulamentul, da. Sigur.

Păi nu, domnul senator Tudor Barbu a spus că e vorba de cutumă. Dar asta nu are importanță.

Nu suntem la niciun fel de post de televiziune, hai să nu cădem în misticism. Alea sfinte cu alea sfinte. Noi aici legiferăm, noi aici facem legi pentru oameni, pentru toți oamenii. Dar știți ce se întâmplă? Eu vin dintr-o zonă cu foarte multe religii: și ortodocși, și catolici, acolo avem și imam, avem și rabin la Constanța. Îi întrebăm și pe aceștia?!

Nimeni nu e perfect!

A! Nimeni nu e perfect! Mulțumesc. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor senatori, dacă nu mai sunt intervenții, intrăm în procedura de vot.

Vă reamintesc că este un raport al comisiei de admitere, cu un amendament respins. Este vorba despre o lege organică, dar amendamentele se adoptă și se resping cu votul majorității senatorilor prezenți.

Pe cale de consecință, procedura este următoarea: vom supune la vot amendamentul respins, care a fost menționat aici în intervențiile celor trei reprezentanți ai Partidului Popular – Dan Diaconescu.

## **Din sală:**

Citiți mai bine! Partidul Poporului!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Stimate domn coleg! Stimate domn coleg! Partidul Poporului. Aici este greșeala mea și îmi cer scuze. Vă rog să mă scuzați.

Dar chestia cu amendamentul, vă rog și pe dumneavoastră să citiți regulamentul. Dacă-mi cereți să citesc amendamentul, nu este normal. Da? Nu se procedează așa. Deci fiecare cu dreptatea lui.

Sunteți mulțumiți?

Și eu sunt foarte mulțumit.

Pe cale de consecință,

Amendamentul nu a fost adoptat.

Fără amendament?

Mulțumesc. Cine este pentru? 126 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă. Abțineri? 9 abțineri. Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi pentru?

Bun.

Mulțumesc. Două mâncăruri nu strică. Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Adoptat.

Aici fac mențiunea... Era un raport cu un amendament respins. Amendamentul respins nefiind acceptat, însemna că a rămas numai raportul de admitere a proiectului de lege.

Pe cale de consecință, nu mai trebuia să fie acest vot. Îmi cer scuze, dar de la întâmplarea aceea în care președintele a retrimis spre reexaminare un proiect de lege, pierzându-se foarte mult timp între Președinție și Camerele Parlamentului pe considerente că nu a existat acest lucru, am preferat să suflu și în iaurt.

În orice caz, am terminat, în acest moment, dezbaterea proiectelor de lege aflate pe ordinea de zi și trecem la punctul următor al ordinii de zi, care reprezintă voturile finale.

Vă aduc la cunoștință că această procedură de vot presupune, fiindcă s-au încheiat toate dezbaterile, s-au încheiat toate discuțiile, deci nu mai sunt dezbateri generale, nu mai sunt intervenții, supunerea la vot, pur și simplu, a fiecărui punct al ordinii de zi.

Suntem în procedură de vot.

Punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru abrogarea alin. (2)–(4) ale art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 61/2008 privind implementarea principiului egalității de tratament între femei și bărbați în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Supun la vot.

Cine este pentru? 135 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Mulțumesc foarte mult. Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea art. 12 din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare. Articol unic.

Supun la vot proiectul de lege. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? 7 voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt.

Cu 128 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2012 privind unele măsuri în domeniul cultural.

Supun la vot mai întâi raportul. Voturi împotrivă? 7 voturi.

Abțineri? Nu sunt abțineri. Cu 128 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul a fost adoptat.

Supun la vot proiectul de lege în ansamblul său. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? 7 voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt.

Cu 128 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

A fost respinsă de Camera Deputaților. Vot pe raport și vot final.

Supun la vot propunerea legislativă. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri?

Cu 118 voturi pentru, niciun vot împotrivă și 18 abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale.

Avem vot pe raport și vot final.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Supun la vot raportul. Cine este pentru? Vă rog să vă exprimați prin vot. Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? 7 abțineri.

Cu 128 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 7 abțineri, a fost adoptat raportul.

Supun la vot proiectul de lege în ansamblul său. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? 6 abțineri. Cu 129 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 6 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 12 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2010 privind unele măsuri pentru organizarea și funcționarea

aparatului de lucru al Guvernului și pentru modificarea unor acte normative.

Se votează raportul și proiectul de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Intrăm în procedura de vot. Votăm raportul. Voturi pentru? Mulțumesc foarte mult. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? 7 abțineri. Cu 128 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 7 abțineri, raportul a fost adoptat. Supun la vot legea în ansamblu. Vă rog să vă exprimați prin vot. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? 7 abțineri. Cu 128 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 7 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 90 din 26 martie 2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor.

A fost respinsă de Camera Deputaților. Avem vot pe raport și vot final. Raportul este de respingere. Intrăm în procedură de vot și votăm raportul întâi. Cine este pentru raportul de respingere? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Vă rog să numărați voturile împotrivă. 7 voturi împotrivă. Abțineri, vă rog? 16 abțineri. Cu 112 voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 16 abțineri, raportul a fost adoptat.

Intrăm iarăși în această... Eu, deocamdată, până vom stabili la nivelul Biroului permanent care este situația foarte clară cu acest lucru, vă supun la vot și legea în ansamblu, conform regulamentului. Ați văzut ce s-a întâmplat. Noi considerăm că, atunci când a fost respins raportul, s-a respins și legea.

Pe cale de consecință, dăm încă un vot pentru respingere.

Cine este pentru proiectul de lege, în favoare? Voturi pentru? 7 voturi pentru. Voturi împotrivă? Mulțumesc. Abțineri? 18 abțineri.

Deci cu 7 voturi pentru, 112 voturi împotrivă, 18 abțineri, proiectul de lege a fost respins. Punctul 14 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 96 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Proiect de lege adoptat tacit de Camera Deputaților. Raport suplimentar de respingere.

Avem de dat vot pe raport și vot final. Suntem în aceeași situație și vă spun de pe acum că vom vota la fel, adică vom vota întâi raportul și vom da apoi și vot final.

Supun la vot raportul. Cine este pentru? 11 voturi pentru. Voturi împotrivă? 112 voturi împotrivă. Abțineri? 14 abțineri. Raportul a fost adoptat. Acum votăm proiectul de lege.

S-a respins!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

S-a respins. Pe cale de... Dar vedeți că deasupra am procedat invers. Sigur, așa este procedura.

Eu supun la vot și proiectul de lege, pentru că am...

Exact.

Deci supun la vot proiectul de lege.

Cine este pentru? 126 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 10 voturi. Abțineri? O abținere.

Cu 126 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Vă rog, domnul senator Oprea, pe procedură.

Vă rog să lămuriți care este cvorumul de ședință, fiindcă fără să intre și fără să iasă cineva din sală tot se schimbă sumele astea pe care le anunțați. Din prudență vă rog să faceți lucrul acesta.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Am sesizat și eu acest lucru, domnule senator, dar știți că nu este niciodată așa. Sunt domni senatori care nu votează în timpul votului. Da? Sunt... De aceea avem anumite...

Deci pe noi ne interesează, în primul rând, să fim foarte atenți la voturile care adoptă sau resping legea. Sunt domni senatori – și avem aici domnul secretar – care nu votează. Această variațiune face ca să...

Vă rog, domnul secretar vă spune. Am urmărit foarte atent acest fenomen. Deci există două posibilități: să voteze sau să nu voteze. Atunci, noi nu avem o...

Vă rog.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Sunt 137 de senatori care au votat. A diferit, față de momentul trecut, numărul de abțineri. Au fost 14 data trecută, iar acum o singură abținere. De asta a fost diferit. În rest..., este 137 suma în total.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Merge la Camera Deputaților, da?

Vă rog, numai o mică pauză de consultări, că avem o discuție legată de proiectul de lege de la punctul 14.

A fost adoptat. Am votat proiectul de lege, da. Mulțumesc foarte mult. În regulă.

Punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 68 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Respinsă de Camera Deputaților. Raport de respingere. Vot pe raport și vot final. Supun la vot raportul de respingere. Cine este pentru? Mulțumesc. Împotrivă? Un vot împotrivă. Abțineri? 4 abțineri.

132 de voturi pentru, un vot împotrivă și 4 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat. Acum urmează votul final. Cine este pentru? Niciun vot pentru. Voturi împotrivă? Mulțumesc. Abțineri? 16 abțineri.

Cu niciun vot pentru, 112 voturi împotrivă și 16 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

La punctul 16 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare, republicată.

Raport suplimentar de respingere și vot final. Supun la vot raportul de respingere. Cine este pentru raportul de respingere? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? 3 abțineri.

Cu 132 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Votul final pe proiectul de lege. Cine este pentru? Nu este niciun vot pentru. Voturi împotrivă? Vă rog. Abțineri? 3 abțineri. Cu niciun vot pentru, 132 de voturi împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

- Vă mulțumesc foarte mult.

- Vă rog, vă rog...

-

- Avem o intervenție, înainte să încheiem ședința. N-am

- încheiat ședința.

- Microfonul 2 pentru domnul senator Hașotti.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Două chestiuni care sunt în regulamentul nostru. Despre prima am vorbit acum o săptămână.

În regulamentul nostru nu există nicio prevedere care să permită senatorilor să depună declarațiile politice. Și spun acum ce am spus și acum patru ani, și acum opt ani.

A doua chestiune: rog Secretariatul general, stafful și Biroul permanent să facă în așa fel încât să pună la dispoziția senatorilor – și o spun ca parlamentar al puterii –, nu la ora 9.00 seara, pe site-ul Senatului, ordinea de zi de marți. Să o știm de luni, la ședința Biroului permanent de la ora 14.00, pentru a ne putea pregăti și pentru a putea avea discuții în

grupurile parlamentare cum votăm fiecare proiect sau fiecare propunere legislativă.

Este absurd, este aberant ca la ora 9.00 seara să se pună pe site ordinea de zi de astăzi.

Așadar, solicit Secretariatului general, staffului și Biroului permanent, dacă avem dezbateri generale și vot și vot final marți, să le stabilim de luni, la ședința Biroului permanent, domnule președinte.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Eu vă mulțumesc foarte mult.

Cred că este o cerere îndreptățită.

Facem și noi atenționarea către staff, către Secretariatul general.

Doamnelor și domnilor,

Declar încheiate lucrările sesiunii de astăzi a Senatului României.

Urmează lucrări în comisii, de la ora 15.00, astăzi, mâine, conform programului.

Vă mulțumesc foarte mult.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|646780]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 19/28.II.2013 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei