Emil Marius Pașcan

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Românii se întorc la iobăgie”.

Printr-un proiect de lege privind reglementarea vânzării-cumpărării terenurilor agricole de către persoane fizice, Guvernul, prin Ministerul Agriculturii, se pregătește să elimine restricțiile impuse în prezent cetățenilor străini care vor să cumpere terenuri agricole după 1 ianuarie 2014, inclusiv obligația de a avea experiență în agricultură, păstrând doar prevederea potrivit căreia dreptul de preempțiune al cetățenilor români este consfințit. Conform datelor reprezentanților Ministerului Agriculturii, străinii dețin în prezent, prin intermediul unor firme, aproximativ 7-800.000 de hectare de teren agricol în România.

Din păcate, prețurile terenurilor agricole sunt, la ora actuală, de trei până la șapte ori mai mici în România decât în cea mai mare parte din țările europene. Pe de altă parte, majoritatea satelor românești sunt îmbătrânite și sărăcite. Dacă ar fi avut bani de investit, fermierii, agricultorii români ar fi cumpărat și până acum terenuri agricole, însă puterea de cumpărare a românilor a rămas extrem de scăzută.

Un teren, odată vândut unui cetățean străin, este o proprietate pierdută, pesemne definitiv. Evident, tot românii nevoiași vor lucra acele terenuri, poate ca mărunți slujbași, poate ca iobagi, legați nevoit de glia care deunăzi le-a aparținut și i-a hrănit, doar că, de-acum, pentru bunăstarea străinilor și a concernelor globalizatoare, a celor care ne-au vândut libertatea pe care o plătim din greu chiar cu pământul roditor, lăsat moștenire de străbuni.

Uniunea Europeană împinge, de fapt, corporațiile să pună stăpânire pe agricultura Europei. „Suprafețe mari de teren din Europa sunt acaparate de companii mari, de speculatori, cumpărători străini bogați și fonduri de pensii, într-un mod similar cu situația întâlnită în țările aflate în curs de dezvoltare”, scrie ziarul „The Guardian”, publicând rezultatele unui nou raport privind deținerea de terenuri agricole.

Studii realizate de numeroase organizații, inclusiv de „Transnational Institute” și de „Via Campesina”, sugerează că fermierii locali sunt eliminați de pe piața tranzacțiilor cu terenuri din cauza intensificării, în ultimii zece ani, a achizițiilor de terenuri de către „corporații chineze, fonduri suverane bogate și fonduri speculative din Orientul Mijlociu, de oligarhi din Rusia și companii imobiliare specializate în tranzacții cu terenuri agricole” atrase de subvențiile consistente oferite latifundiarilor prin intermediul Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene.

În schimb, Parlamentul Bulgariei a aprobat prelungirea interdicției privind vânzarea terenurilor agricole către străini până în 2020, sfidând avertismentele Uniunii Europene. Se pare că vecinii bulgari sunt mai lucizi și mai realiști în politica agricolă și în apărarea intereselor naționale. Pe când ai noștri