Stenogramă plen

## Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 28 noiembrie 2013. Începem cu sesiunea de declarații politice.

Dați-mi voie să vă spun că timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute:

- Grupul parlamentar al PSD – 34 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 26 de minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 12 minute;

- Grupul parlamentar al PP-DD – 10 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 4 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 4 minute.

Îl rog pe domnul senator Donțu Ovidiu – Grupul parlamentar al PSD – să prezinte declarația politică.

Se pregătește domnul senator Rogojan Ciprian. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „La bugetul de stat a plouat cu mii de autodenunțuri ale falangei triste și risipite a președintelui Băsescu”.

Domnule președinte,

- Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

După cum se știe, de curând s-a încheiat depunerea amendamentelor la Proiectul de lege a bugetului de stat pe anul 2014, lucru care ne-a conștientizat pe toți mai bine de importanța acestui proiect și de asumarea pe care ar trebui să o avem în continuare, nu numai în privința depunerii de amendamente, ci mai ales a continuării urmăririi procesului legislativ în acest sens.

Însă vă mărturisesc sincer că ceea ce nu numai că mă întristează în acest moment, dar devine un fapt extrem de frapant este că la Proiectul legii bugetului de stat se poate observa un fenomen care, dincolo de orice aparență de străduință și zel ce ar putea fi lăsate deoparte, frizează în mod categoric o contradicție pe cât de majoră, pe atât de gravă.

Ca să fiu mai clar, este vorba de cele 286 de amendamente depuse de senatorul PDL Gheorghe Flutur și, în general, de Partidul Democrat Liberal, care a plecat de curând de la guvernare. Trebuie să recunosc, aș putea fi invidios pe această cifră și acest spor extraordinar de care au dat dovadă colegii de la PDL, dacă și numai dacă ele nu ar exprima o ipocrizie fără margini și o lipsă de scrupule, subliniate ambele de incapacitatea vădită de soluționare a unor probleme cu care noi, acum, este mai mult decât evident că ne confruntăm.

Așa cum am mai spus în unele rânduri, este extrem de confortabil să arăți cu degetul, să declari că te arunci în luptă ca un erou, să te declari dezgustat și superior într-o situație pe care tu însuți ai provocat-o cândva și pe care acum o

amendezi de sute de ori, în numele celui în care îți transferi erorile și neputința, transformându-te în protagonistul unui film de mâna a doua în care hoțul se autodenunță.

Mă întreb cine i-a împiedicat până acum mai bine de un an pe colegii de la PDL, când nu se simțeau cu pumnul în gură și nici la pixul vreunuia dintre noi, cei de la PSD, să își asume, și nu numai, să facă ceea ce trebuie pentru țara asta și mai puțin pentru buzunarele și interesele proprii.

Atunci, guvernarea nu putea fi suspectată de prostie, din simplul motiv că a durat opt ani în care prostia a fost convertită, ca să folosesc un termen blând, în demagogie și colaps economic.

Până una-alta, noi încercăm acum, și nu peste opt ani, să facem lucrurile să meargă, chiar dacă cu mai puține amendamente la bugetul de stat, cu mai puține moțiuni, cu mai puțin zel în a boicota diverse inițiative catalogate din start drept avortoni politici, doar din simpla fantezie și cultul personalității unui președinte retras în fundal și proiectat în ceea ce a mai rămas din gloria apusă a PDL.

Și, în final, aș spune, ca să nu plictisesc și să nu pară că am o doză de malițiozitate generată de stresul dezbaterii bugetului, că mie mi se pare că orice luptă pe care ar porni-o cineva care a stat într-o poziție mai mult decât favorabilă timp de foarte mulți ani – acum, când armatele s-au cam risipit și când generalul dă semne de o vădită oboseală și confuzie în strategii, spunând, formal, adio, anunțând, cu vesta pe post de sabie, că drumurile se despart – este o luptă pierdută definitiv.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Rogojan Ciprian – Grupul parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Păran Dorin. Vă rog, domnule senator.

Bună dimineața! Domnule președinte,

Dragi colegi,

Mă bucur că eforturile Băncii Naționale a României de a include în cadrul programei școlare cursul de Educație financiară s-au încheiat cu succes, prin cooperarea acestei instituții cu Ministerul Educației Naționale. Este lăudabil că, deși cursul este unul opțional, mai mult de 10.000 de părinți au ales această materie pentru copiii lor. În condițiile în care cetățenii români beneficiază de o cultură financiară minimă, posibilitatea optării pentru un curs în domeniu încă din clasele primare mă face să fiu optimist în privința generațiilor viitoare.

Sunt convins că aceste cursuri vor încuraja dezvoltarea copiilor de azi în cetățenii raționali și responsabili de mâine, pentru care inițiativa și antreprenoriatul stau la baza succesului propriu și al economiei. Sunt convins că cetățenii de mâine nu vor mai repeta greșelile pe care noi le-am făcut, atât în relațiile cu băncile – creditarea excesivă, semnarea de contracte pe care poate nu le-am înțeles –, cât și în relația noastră cu guvernanții și în privința acceptării politicilor pe care aceștia le propun. Consider că doar în contextul unor informații minime un buget ca cel de anul viitor poate fi acceptat de politicieni și de către populație.

Este inacceptabil ca, în condițiile în care stimularea și dezvoltarea mediului economic privat au devenit vitale pentru stat, guvernanții să impună fără discernământ creșterea impozitelor și a taxelor la un asemenea nivel încât să genereze o reacție negativă atât de intensă din partea mediului de afaceri. S-a ajuns la situația în care companii rivale vorbesc pe aceeași voce tocmai pentru a condamna aceste măsuri profund iraționale.

Susțin, așadar, includerea cursurilor de Educație financiară în programa școlară, având în vedere că ele vor contribui la formarea unor cetățeni raționali și responsabili în raport cu mediul economic și cel politic. Vom reuși astfel să evităm pe viitor greșelile pe care le facem astăzi.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Mulțumesc.

Domnul senator Păran Dorin – Grupul parlamentar al PNL.

Nu este?

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Este. Vine.

Domnule senator, nu vă mai vedeam.

Se pregătește domnul senator Bujor Dumitru Marcel. Vă rog, domnule senator.

Declarația mea politică am intitulat-o „Importanța Zilei Naționale a României”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi senatori,

Vin în fața dumneavoastră pentru a susține o declarație politică legată de Ziua Națională a României, în contextul în care se apropie acest eveniment.

În societate sunt unele voci care susțin data de 1 decembrie, pe când alte voci susțin data de 10 mai. Analizând cele două variante, sigur că fiecare dintre ele are, în primul rând, o valență istorică, iar pe urmă una interpretativă sau sentimentală. Se aduc în discuție argumente pro și contra atât pentru 1 decembrie, cât și pentru 10 mai.

Nu discutăm acum despre acestea. Importantă, în acest moment, este aducerea în fața opiniei publice a semnificației și importanței zilei de 1 Decembrie. Pentru că 1 Decembrie este acum data Zilei Naționale a României, amintesc că istoricul acestei date ține de unirea Transilvaniei cu România, în 1918, la Alba Iulia.

Adunarea de la Alba Iulia s-a ținut într-o atmosferă sărbătorească. Au venit peste 1.200 de delegați oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din 27 de comitate românești, episcopii, delegați ai consilierilor, ai societăților culturale românești, ai școlilor medii și institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriași, ai organizațiilor militare și ai tinerimii universitare. Toate păturile sociale, toate interesele și toate ramurile de activitate românească erau reprezentate.

Peste 100.000 de oameni s-au adunat în acea zi pentru a fi de față la actul cel mai măreț al istoriei românilor. În sala Cazinei Militare, delegații țineau adunarea. Reprezentanții Bucovinei și Basarabiei au transmis salutul frățesc.

Alba Iulia, faimoasa cetate a Bălgradului, fusese aleasă de către Consiliul Național Român Central, care avea sediul în Arad, pentru a adăposti evenimentul Unirii, pentru că purta o simbolistică aparte: era fosta capitală a lui Mihai Viteazul și locul în care eroii Horea, Cloșca și Crișan au suferit supliciul condamnării doar pentru că susțineau cauza românilor ardeleni.

Nu o victorie militară a stat la baza creării României Mari, ci voința națiunii române. Într-un complex de factori extrem de puternici și grei – de exemplu, războiul, destrămarea vechilor imperii etc. –, o necesitate a istoriei și un lucru firesc, până la urmă, s-au dovedit mai puternice decât orice coaliție guvernamentală, partide sau altceva.

La mulți ani și dumneavoastră!

Domnul senator Bujor Dumitru Marcel – Grupul parlamentar al PP-DD.

Se pregătește domnul senator Lazăr Sorin.

Mulțumesc.

Titlul declarației politice – „Drepturile și interesele copilului societății românești”.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Data de 20 noiembrie a marcat și în acest an Ziua Internațională a Drepturilor Copilului, respectarea acestora fiind necesară și prioritară pentru îmbunătățirea condiției copilului și valorizării sale în cadrul societății.

În anul 1989, Organizația Națiunilor Unite a adoptat Convenția cu privire la drepturile copilului, ratificată și de către România la data de 28 septembrie 1990, prin Legea nr. 18 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, considerând că este important a pregăti pe deplin copilul pentru a avea o viață individuală în societate și a-l crește în spiritul păcii, libertății, egalității și solidarității.

Din păcate, această lege este ignorată, România întâmpinând dificultăți în manevrarea fenomenului de eradicare a sărăciei în rândul copiilor, dar și în fenomenele alarmante privind abuzurile asupra copilului, cele mai multe cazuri fiind semnalate în cadrul familiei.

Datele centralizate de Direcția pentru protecția copilului din cadrul Ministerului Muncii trag un semnal de alarmă asupra faptului că în primele șase luni ale anului aproape 6.000 de copii au fost neglijați, abuzați fizic, emoțional sau sexual și exploatați, cele mai multe cazuri înregistrându-se în familie, și peste 700 de copii abandonați în maternități, secții de pediatrie și în alte secții din spitale.

Potrivit Comisiei de Statistică a Uniunii Europene, Eurostat, 49% din copiii din România sunt afectați de sărăcie și excluziune socială, țara noastră clasându-se pe locul doi, după Bulgaria, în problematica copiilor care suferă din cauza sărăciei. Statul român a uitat să-și susțină într-un mod eficient natalitatea, plătind o sumă infimă ca alocație de stat pentru copii, de 35 de ori mai mică decât media Uniunii Europene.

Același raport internațional ne arată cu degetul, catalogând copiii României drept „africanii Europei” în privința alimentației. Totodată, România este singura țară din Uniunea Europeană în care copiii nu se bucură de privilegiul de a beneficia de asistență stomatologică gratuită sau compensată parțial.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Lazăr Sorin – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Pașcan Marius.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. În declarația politică de astăzi mă voi referi la semnificația zilei de 1 Decembrie.

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Peste câteva zile vom sărbători 95 de ani de la un eveniment marcant al istoriei României, ziua de 1 Decembrie 1918 fiind ziua Marii Uniri a tuturor românilor. Importanța acesteia o știm, o prețuim, sărbătoarea fiind și prilejul unei alte problematici asupra căreia doresc să vă atrag interesul astăzi.

Patriotismul, un termen al cărui sens îl cunoaștem toți, mai mult sau mai puțin, denotă un sentiment pe care nu mulți dintre români îl experimentează frecvent. Ar trebui să ne aplecăm cu toții asupra acestei probleme și în special asupra patriotismului tinerilor. Mai ales pentru că din sentimentul de mândrie națională și din cel al apartenenței la cultura și istoria română se nasc acele comportamente sănătoase pentru dezvoltarea societății în ansamblu.

Mă refer, în primul rând, la participarea politică. Prin crearea și susținerea sentimentului de mândrie națională, cu siguranță că participarea politică a tinerilor va fi tot mai semnificativă pe viitor, lucru pe care ar trebui să ni-l dorim toți cei interesați de bunăstarea României. Succesiunea generațiilor este o certitudine, iar implicarea de bază în dezvoltarea democrației noastre o constituie acest prim pas al participării politice, exprimat, în primul și în primul rând, prin participarea la vot.

Nivelul următor îl constituie, fără doar și poate, implicarea politică. Acesta este reprezentat de o susținere activă, în profunzime, a derulării eficiente a procesului democratic al societății. Implicarea politică a tinerilor poate readuce în prim-plan energia de care este nevoie în implementarea unor reforme sau chiar în conturarea unei perspective îmbunătățite spre care tindem cu toții. Mai mult decât atât, implicarea aceasta se poate contura și la nivelul unui partid politic, în sensul în care tinerii doresc să-și afirme viziunea proprie asupra societății.

Este necesar să înțelegem importanța patriotismului și să reflectăm la noi metode și mijloace prin care să stimulăm acest sentiment în rândul populației. Angajamentul partidului nostru este de la sine o cale către implicarea tinerilor în viața politică. Continuând însă în ideea unei dezvoltări continue, trebuie să mergem mai departe, atrăgând atenția și Ministerului Educației Naționale, și Ministerului Culturii, în sensul dezvoltării unei viziuni integrate comune care să se reflecte, pe viitor, într-o participare și într-o implicare politică sporite. Este nevoie de noi proiecte și inițiative care să apropie nu doar tinerii, ci întreaga populație de sensul culturii și al istoriei noastre, desigur, într-o manieră clară și relevantă.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Pașcan Marius – Grupul parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Ghilea Găvrilă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Românii se întorc la iobăgie”.

Printr-un proiect de lege privind reglementarea vânzării-cumpărării terenurilor agricole de către persoane fizice, Guvernul, prin Ministerul Agriculturii, se pregătește să elimine restricțiile impuse în prezent cetățenilor străini care vor să cumpere terenuri agricole după 1 ianuarie 2014, inclusiv obligația de a avea experiență în agricultură, păstrând doar prevederea potrivit căreia dreptul de preempțiune al cetățenilor români este consfințit. Conform datelor reprezentanților Ministerului Agriculturii, străinii dețin în prezent, prin intermediul unor firme, aproximativ 7-800.000 de hectare de teren agricol în România.

Din păcate, prețurile terenurilor agricole sunt, la ora actuală, de trei până la șapte ori mai mici în România decât în cea mai mare parte din țările europene. Pe de altă parte, majoritatea satelor românești sunt îmbătrânite și sărăcite. Dacă ar fi avut bani de investit, fermierii, agricultorii români ar fi cumpărat și până acum terenuri agricole, însă puterea de cumpărare a românilor a rămas extrem de scăzută.

Un teren, odată vândut unui cetățean străin, este o proprietate pierdută, pesemne definitiv. Evident, tot românii nevoiași vor lucra acele terenuri, poate ca mărunți slujbași, poate ca iobagi, legați nevoit de glia care deunăzi le-a aparținut și i-a hrănit, doar că, de-acum, pentru bunăstarea străinilor și a concernelor globalizatoare, a celor care ne-au vândut libertatea pe care o plătim din greu chiar cu pământul roditor, lăsat moștenire de străbuni.

Uniunea Europeană împinge, de fapt, corporațiile să pună stăpânire pe agricultura Europei. „Suprafețe mari de teren din Europa sunt acaparate de companii mari, de speculatori, cumpărători străini bogați și fonduri de pensii, într-un mod similar cu situația întâlnită în țările aflate în curs de dezvoltare”, scrie ziarul „The Guardian”, publicând rezultatele unui nou raport privind deținerea de terenuri agricole.

Studii realizate de numeroase organizații, inclusiv de „Transnational Institute” și de „Via Campesina”, sugerează că fermierii locali sunt eliminați de pe piața tranzacțiilor cu terenuri din cauza intensificării, în ultimii zece ani, a achizițiilor de terenuri de către „corporații chineze, fonduri suverane bogate și fonduri speculative din Orientul Mijlociu, de oligarhi din Rusia și companii imobiliare specializate în tranzacții cu terenuri agricole” atrase de subvențiile consistente oferite latifundiarilor prin intermediul Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene.

Și eu vă mulțumesc. Domnul senator Ghilea Găvrilă – Grupul parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Valeca Șerban.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Titlul declarației mele de astăzi este „Și somnul națiunii poate naște monștri!”.

În primăvara acestui an avertizam de la acest microfon asupra unei mari nedreptăți pe cale să pecetluiască ireversibil soarta unei comunități exemplare, care trăiește la câțiva kilometri de Oradea, pe raza comunei Sânmartin, unitate administrativ-teritorială ce înglobează și două renumite stațiuni turistice de interes național și local: Băile Felix și Băile 1 Mai.

Grație izvoarelor termominerale tămăduitoare atestate documentar aici de peste șapte secole, cu calități terapeutice unice în Europa, peste 10.000 de turiști români și străini creează în fiecare zi valoare adăugată acestor stațiuni cu o infrastructură specifică într-o continuă expansiune.

Pentru serviciile de cazare, masă și tratament prestate celor peste două milioane de turiști care trec anual pragul acestor adevărate uzine de sănătate, statul român încasează taxe și impozite fabuloase, inclusiv redevențe consistente pentru exploatarea celei mai prețioase resurse a subsolului acestora: miraculoasa apă termominerală.

Acestea sunt motivele pentru care concesionarea de către ANRM a unui perimetru de peste 1.000 de kilometri pătrați pentru desfășurarea unor operațiuni de explorare – dezvoltare – exploatare a țițeiului și gazelor naturale, inclusiv a gazelor de șist, având ca epicentru Băile Felix, este irațională, abuzivă și, prin urmare, nu poate fi acceptată.

Am sperat că Guvernul USL va ține cont de opoziția și interesele comunității locale, susținute decent și democratic până acum, însă recenta aprobare a acordului petrolier încheiat de ANRM cu compania canadiană „East West Petroleum Corporation” ne-a demonstrat contrariul.

Mai mult, autoritățile locale din Bihor au primit „sarcină de partid” să asigure populația că acest acord petrolier nu se referă în vreun fel la explorarea, dezvoltarea și exploatarea hidrocarburilor neconvenționale.

Acest demers este însă inutil, atâta vreme cât chiar în anexa-cadru a oricărui acord petrolier de concesiune, la articolul I – Definiții, ANRM precizează că sintagma „gaze naturale” înseamnă, de fapt, „gaze libere din zăcămintele de gaz metan, gaze dizolvate în țiței (...), precum și gaze neconvenționale”. Deci și gazele de șist.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Valeca Șerban – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Nelu Tătaru.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se numește „Relansarea investițiilor în România”.

Forumul economic și comercial China – Europa Centrală și de Est, organizat la București în aceste zile, reprezintă, pe de o parte, recunoașterea stabilității macroeconomice și a credibilității crescute a țării pe plan european și internațional, datorită eforturilor susținute făcute de actualul Guvern, iar, pe de altă parte, marchează demararea marilor proiecte de investiții atât de necesare dezvoltării pe termen mediu și lung și multiplicării locurilor de muncă.

Cu această ocazie, discuțiile dintre premierul român, Victor Ponta, și premierul chinez, Li Keqiang, au condus la semnarea unor înțelegeri privind demararea unor investiții de anvergură în infrastructura țării noastre, ce vor avea finanțarea asigurată de către partea chineză, alături de exporturi substanțiale de alimente românești.

Remarc cu această ocazie înțelegerea semnată de către ministrul delegat pentru energie, Constantin Niță, privind dezvoltarea sectorului energetic în domeniile nuclear, termo, hidro și energii regenerabile.

Doresc să remarc faptul că ceea ce a promis premierul român în mai 2012, cu ocazia participării la Conferința Internațională „Nuclear 2012” la Institutul de Cercetări Nucleare din Mioveni, privitor la reluarea investiției pentru reactoarele 3 și 4 de la CNE Cernavodă, începe să capete contur prin realizarea actualului parteneriat româno-chinez. Această investiție este necesară pentru securitatea energetică a României, prin asigurarea producției de minimum 43% din necesar, prin procedeul nuclear la orizontul 2020, conform studiilor și strategiilor de sistem.

Nu în ultimul rând, amintesc despre constrângerile bugetare referitoare la deficit și împrumuturile pentru investiții cuprinse în regulile europene, constrângeri care nu permiteau alocarea de sume substanțiale pentru investiții majore, lucru ce va fi depășit prin parteneriatul româno-chinez format în aceste zile, ce prevede finanțări de

peste 8,5 miliarde de dolari, datorită creativității economice pe care Guvernul Ponta a dovedit-o.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Nelu Tătaru – Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește doamna senator Federovici Doina.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Titlul declarației politice – „La poarta Schengen-ului”. Stimați colegi,

O acțiune comună a procurorilor anticorupție din România și din Republica Moldova a dus, în octombrie, la următorul rezultat: 23 de vameși și polițiști de frontieră români au fost puși sub învinuire, iar alți 32 de basarabeni au fost arestați.

În februarie 2011, zeci de polițiști de frontieră de la Vama Albița erau ridicați de anchetatori și duși cu elicopterul la București, într-unul dintre cele mai ample dosare de corupție din Moldova, ca urmare a unui denunț făcut chiar de șeful Poliției de Frontieră Vaslui. Lentoarea justiției și încâlcelile ei legislative aveau să transforme dosarul „Albița I” într-un adevărat fiasco. Deși ancheta este finalizată din aprilie 2011, procesul a început abia la finele anului trecut, după ce judecătorii de la trei instanțe s-au contrazis succesiv cu privire la cine ar trebui să soluționeze cauza.

Tot la începutul anului 2011, imediat după dosarul „Albița I”, ofițerii Direcției Generale Anticorupție au descins în mai multe vămi din țară și, în urma anchetelor, aproape 300 de vameși și polițiști de frontieră au ajuns în fața magistraților.

Atunci, oamenii legii au scotocit fiecare colț din punctele de frontieră de la Moravița I și II, Siret, Albița, Naidăș și toți angajații au fost duși la București pentru audieri. În peste 40 de ore, 276 de lucrători vamali și polițiști de frontieră din țară au fost acuzați de luare de mită, mulți fiind arestați. Aceștia au fost acuzați că ar fi primit sute de mii de lei și euro. În total, după doi ani și jumătate, doar 23 de persoane au fost condamnate, dintre care doar 13 definitiv, însă cu suspendare.

Tot anul acesta a mai existat o pronunțare de condamnare definitivă în dosarul „Lotul Ploiești”. Cei 13 vameși inculpați au fost trimiși în judecată de procurorii DNA în urmă cu aproape șapte ani.

În cazul lotului de vameși de la Otopeni trimiși în judecată în 2007, cei 21 de vameși judecați în acest dosar au fost condamnați pe fond. În cazul acestora, procesul se află în stadiu de recurs.

Cu condițiile tehnice îndeplinite încă din februarie, când era asumat termenul pentru aderare, România se vede încă în incapacitatea de a atinge ținta integrării în Schengen, din cauza temerilor că frontierele Uniunii sunt vulnerabile mai ales din cauza corupției. Progresele României în lupta cu acest flagel nu au fost considerate convingătoare, mai ales de Olanda, care a avut o poziție argumentată similar și în urmă cu patru ani, și când a încercat să amâne termenul de intrare a României în UE.

Și eu vă mulțumesc.

Doamna senator Federovici Doina – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Oprea Dumitru.

## Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Traian Băsescu nu vrea decât să distragă atenția de la evenimente importante de politică externă și economică organizate de Guvern”.

## Distinși colegi,

În urmă cu ceva timp, președintele României se plângea că politicieni și persoane asociate lor desfășoară o campanie de discreditare sistematică a unor instituții ale statului. Asta doar dacă domnul Băsescu adoptă, în mod deschis, deviza Regelui Soare: „Statul sunt eu!” Căci campania îl viza pe el, Traian Băsescu. În fapt, statul nu reprezintă interes pentru Domnia Sa. Că e vorba de discreditare? Bineînțeles, prin toate mijloacele: denigrare, insinuare, diversiune, provocare, manipulare, într-un cuvânt, teatru ieftin.

Având în vedere succesele remarcabile ale Guvernului, Traian Băsescu și oamenii din jurul său au întors armele și încearcă din toate puterile să distragă disperați atenția de la evenimente importante de politică externă și economică organizate de Guvern. Vreau să vă reamintesc doar câteva dintre aceste chestiuni subversive ale actualului locatar de la Cotroceni.

Când Victor Ponta a plecat în turneul asiatic, președintele a ieșit imediat în conferință de presă cu atacuri pe tema Nabucco. Când Victor Ponta se afla în vizita oficială din China, Traian Băsescu l-a acuzat că a plecat fără mandat de la Cotroceni și că a făcut Beijing-ului cereri economice și industriale nerealiste. După ce Victor Ponta a anunțat că în 2014 salariile și pensiile vor fi indexate cu rata inflației, Traian Băsescu a organizat a doua zi o conferință de presă pentru a anunța că ia în calcul denunțarea pactului de coabitare. Când s-a anunțat creșterea exponențială a ratei de absorbție a

fondurilor europene într-un singur an mai mult decât în toți cei șase ani precedenți, Traian Băsescu a ieșit să acuze că investițiile în România scad. Când Victor Ponta a anunțat creșterile de salarii și pensii prevăzute în bugetul pentru anul 2014, președintele a anunțat că trimite bugetul înapoi.

În cazul ultimei mele remarci, inconștiența președintelui României este una fără margini, pentru că nealocarea acelor 1,5 miliarde de lei subvenții de la bugetul de stat către bugetul local ar putea însemna infringement din partea Uniunii Europene pentru România.

Domnul senator Oprea Dumitru – Grupul parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Frătean Petru.

Domnule senator, domnule profesor,

În calitatea dumneavoastră de vicelider, am o rugăminte expresă. Eu, aici, sunt obligat să respect regulamentul. Aveți 12 minute și sunteți înscriși opt senatori. Eu îmi doresc să se înscrie cât mai mulți senatori, dar rugămintea mea – un minut și jumătate fiecare declarație politică. V-am mai rugat o dată.

Mă obligați să vin cu ceasul. Pentru că n-ar fi onest și n-ar fi... vă rog, rugați-i pe colegi să facă declarațiile cât se poate de scurte, da?

Vă mulțumesc.

Dumneavoastră nu aveți nicio vină...

Știu.

...alții au, care, cu încăpățânare... în Parlamentul European, dacă 785 de oameni ar fi avut dreptul la cuvânt, crăpa Europa ascultând numai declarații. Deci este o strategie total neinspirată a Biroului...

Domnule profesor, știți foarte bine că eu vă respect extraordinar de mult.

Și eu vă respect. Tocmai de asta am zis că nu aveți nicio vină.

Dar ascultați-mă cu atenție. Mi s-a întâmplat, și am mai spus-o o dată. În Parlamentul European microfonul se oprește la două minute.

La un minut.

La un minut, la două sau la trei, în funcție de... Da, vă rog, domnule senator, și vă mulțumesc pentru înțelegere.

Am ascultat declarația dinainte și chiar că m-a șocat, încât aș da titlul „Iartă-i, Doamne, că nu știu ce spun!”. L-au adus pe președintele Băsescu unde-i este locul. Da, Președintele României.

Nu pot să nu taxez astfel de lucruri care sunt chiar paralele cu starea de fapt a României.

Declarația mea de astăzi are titlul „Black Friday la educație?”.

În aceste zile, bugetul educației a devenit din nou subiectul multor discuții. Din păcate, ministrul de resort s-a lansat într-un discurs triumfalist privind fondurile de care ar dispune învățământul românesc. Mai precis, pretinde că educația ar avea la dispoziție 22 de miliarde de lei în 2014, sumă în creștere față de anul precedent.

O scurtă analiză a proiectului de buget pune serios la îndoială pretențiile domnului ministru Remus Pricopie. Astfel, la anexa dedicată învățământului, la secțiunea „Sinteza fondurilor alocate pe surse și titluri de cheltuieli”, sunt prevăzute 8,5 miliarde de lei, care provin de la buget, inclusiv fonduri europene și din venituri proprii, parțial venituri proprii. Așadar, chiar dacă s-ar lua în calcul și sumele provenite de la alte ministere – zice dumnealui: externe, dezvoltare, când la externe sunt cu totul vreo 300 și ceva de milioane, ce anume poate să fie găsit pentru educație? –, de altfel, sume care sunt destul de neglijabile, tot nu s-ar ajunge la cele 22 de miliarde de lei anunțate, cum am spus, triumfalist de ministrul educației.

În plus, dumnealui trebuie să dea seamă pentru faptul că s-a angajat, prin partidul de guvernământ, că asigură 6% din PIB, adică 40 de miliarde de lei. Cu 8,5 miliarde de lei rezultă o cincime din angajament. O adevărată himeră sunt cele 40 de miliarde de lei pentru actualul Guvern.

În aceste condiții, asistăm la un fel de alba-neagra guvernamentală cu un domeniu care merită infinit mai multă considerație. Profesori și elevi, deopotrivă, trebuie să suporte jongleriile cu cifre ale unui ministru care crede că poate păcăli pe toată lumea, așa cum a făcut-o și cu propunerea de

tablete pentru toți școlarii României. Drept urmare, îi cerem, în mod public, domnului Pricopie să explice, leu cu leu, cum a ajuns și la cele 22 de miliarde de lei. Iar dacă nu reușește îl invităm să plece acasă, poate că le va găsi pe alte căi, prin fonduri europene sau – eu știu? – prin ofertele făcute de pe alte continente. Pentru a nu afecta sistemul educațional cu oferte mincinoase, îi recomandăm încă o dată să meargă puțin acasă.

Domnul senator Frătean Petru – Grupul parlamentar al PSD.

Am înțeles, domnule Todirașcu, că renunțați, da? Domnul Gigi Chiru era?

Da, vă rog, domnule senator Frătean.

Domnule președinte, Onorat Senat,

Declarația mea de astăzi se intitulează „Ziua României – moment de prețuire a valorilor identității noastre românești”.

1 Decembrie este Ziua României și reprezintă sărbătoarea tuturor românilor, este ziua în care ne sărbătorim țara, strămoșii, istoria, triumful idealului național și al sacrificiului uman pentru făurirea statului român național, unitar, independent și indivizibil.

Aniversăm, la 1 Decembrie, 95 de ani de când voința suverană a întregului neam românesc s-a afirmat ferm prin Marea Unire, eveniment care a fost și rămâne pagina sublimă a istoriei noastre, a cărei măreție este dată de isprava istorică a întregii națiuni române, realizată într-un elan izbucnit cu putere din străfundurile conștiinței neamului pentru „unirea tuturor celor de-o limbă și de-o lege, într-un singur și nedespărțit stat românesc”.

Se cuvine să-i omagiem cu recunoștință pe toți cei care, știuți și neștiuți, păstrați sau nu în paginile cărților de istorie, au vrut să ne lase moștenire o țară întreagă și armonioasă. Față de înaintașii care, cu sudoare și sânge, au făurit statul național unitar român, avem datoria morală să ne apărăm și să ne promovăm interesul național. România este țara tuturor locuitorilor ei, indiferent de etnie, iar toți cetățenii români, indiferent de etnie, au obligația de a respecta legile țării și poporul în mijlocul căruia trăiesc.

Fiecare român este conștient de apartenența sa la națiunea română: așa cum aparține unei familii, tot așa aparține națiunii, determinată prin limbă, credință, istorie și valori. Ziua națională este prilejul de a ne reaminti câteva dintre reperele identității noastre naționale: patriotismul, tricolorul și Imnul României.

Ce mai înseamnă să fii patriot în ziua de astăzi? Patria este casa unei națiuni și, așa cum orice gospodar își iubește casa și este mândru de ea, tot așa o națiune, un popor își iubește și își cinstește patria. Însă patriotismul nu echivalează cu declarații patriotice sau patriotarde, cu vorbe goale, ci presupune fapte, dăruire, iubire și recunoștință pentru tot ce este românesc.

Tricolorul este simbolul ființei noastre istorice și politice, al măririi naționale, și, parafrazându-l pe Cuza, putem spune că steagul este România, este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinții, unde se vor naște copiii noștri, e totodată trecutul, prezentul și viitorul țării, întreaga istorie a României.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă rog să-mi permiteți și mie să citesc declarația politică. Urmează domnul senator Pop Liviu.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește „Sistemul medical necesită terapie de urgență”.

În ultima perioadă au avut loc proteste ale medicilor. Motivul este subfinanțarea sistemului de sănătate. Veniturile sunt foarte mici în raport cu volumul de muncă, din spitale lipsesc dotări, echipamente medicale de bază și medicamente de urgență. În multe spitale din România se lucrează la cota de avarie, în secții este un deficit major de medici.

Carențele grave ale sistemului medical au făcut ca România să piardă, din 2007 până astăzi, 28.000 de medici și 17.000 de cadre medii sanitare.

Date îngrijorătoare arată că în România sunt înregistrați, la ora actuală, 42.000 de medici, în timp ce rata migrației doctorilor, la nivelul semestrului I – 2013, este de 9%, față de media europeană, care este de 2,5%.

Un semnal de alarmă derivă din studiile realizate de Colegiul Medicilor din România care atestă, la nivelul anului 2012, că 64% din studenții la medicină și 60% din doctorii care încă sunt în țară intenționează să părăsească România în viitorul apropiat.

Față de această situație, se impune totuși o constatare amară: România investește într-un student la medicină aproximativ 30.000 de lei pe durata celor șase ani de studii. Este vorba despre cheltuielile cu salariile profesorilor, cu materialele didactice și de administrare. Se investește în acest domeniu mai mult decât pentru studenții de la alte facultăți, materialele necesare formării unui doctor necesitând costuri mai mari. Însă, dacă tânărul nu activează în sistemul medical românesc, iar taxele și impozitele noastre se îndreaptă către bugetul țării de adopție, statul român nu își mai recuperează investiția.

România este una dintre țările care dă, anual, cei mai mulți absolvenți de medicină din lume, în jur de 6.500. Un medic rezident câștigă la ora actuală în jur de 900 de lei, în condițiile în care muncește zilnic.

Venind în întâmpinarea soluționării situației acestor tineri, Guvernul are în vedere acordarea, pentru medicii și farmaciștii rezidenți cu un salariu brut mai mic de 3.000 de lei, a unei burse în valoare de 670 de lei. Potrivit notei de

Domnul senator Pop Liviu – Grupul parlamentar al PSD. Vă rog, declarația politică.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației mele politice este „Președintele, veșnic neastâmpărat”.

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi senatori,

Nu pot să nu remarc, cu stupoare chiar, războiul mocnit dintre președintele Băsescu și premierul Ponta, pe care cel dintâi enunțat îl alimentează constant, cu atacuri directe sau indirecte.

Îmi este clar că președintele Băsescu, prin acțiunile sale, nu vrea decât să abată atenția de la evenimentele importante de politică externă și economică organizate de Guvern, precum un copil nebăgat în seamă de părinții preocupați de grijile cotidiene, făcând o boacănă pentru a primi atenția lor.

Iată cum consideră domnul Traian Băsescu să acționeze ori de câte ori premierul Ponta are o inițiativă, încercând să contracareze aparițiile sale publice.

Astfel, de fiecare dată, domnul Traian Băsescu și oamenii din jurul său au încercat să confiște atenția publicului, pentru a ieși în față, mai ales în fața lui Victor Ponta. Mai multe acțiuni ale Domniei Sale stau exemplu afirmațiilor mele.

Când Victor Ponta a plecat în turneul asiatic, președintele a ieșit imediat în conferință de presă cu atacuri pe tema Nabucco. Când Victor Ponta se afla în vizita oficială din China, președintele Traian Băsescu l-a acuzat că a plecat fără mandat de la Cotroceni și că a făcut Beijing-ului cereri economice și industriale nerealiste. Când s-a anunțat creșterea exponențială a ratei de absorbție a fondurilor europene într-un singur an mai mult decât în toți cei șase ani precedenți, domnul Traian Băsescu a ieșit să acuze că investițiile în România scad. După ce Victor Ponta a anunțat că în 2014 salariile și pensiile vor fi indexate cu rata inflației, domnul Traian Băsescu a organizat a doua zi conferință de presă pentru a anunța că ia în calcul denunțarea pactului de coabitare. De asemenea, când Victor Ponta a anunțat creșterile de salarii și pensii prevăzute în bugetul pe 2014, președintele a anunțat că trimite bugetul înapoi. Mai mult, Domnia Sa, președintele-moșier Traian Băsescu, a convocat ședința CSAT în perioada în care Victor Ponta avea planificate întrevederi cu mai mulți prim-miniștri veniți la București pentru reuniunea China – Europa Centrală și de Est. Ședința CSAT a fost convocată în contextul în care premierul chinez, Li Keqiang, și omologi din 16 țări din Europa Centrală și de Est, o mie de reprezentanți ai unor companii private și de stat s-au reunit marți la București pentru a discuta, negocia și încheia contracte importante, sub supravegherea atentă a Uniunii Europene. De aceea, consider că președintele-moșier Băsescu ar fi trebuit să țină cont de asta.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, a rămas vreun coleg care a depus declarația politică și nu a susținut-o?

În cazul acesta, dați-mi voie, stimați colegi, să închid prima parte a ședinței de astăzi – sesiunea de declarații politice.

Îl rog pe unul dintre colegii mei secretari ca, la ora 10.30, să facă prezența pentru a doua sesiune.

Domnule Tomoiagă, aveți declarație politică?

Da.

Vă rog, veniți s-o susțineți.

Domnule președinte,

Stimați colegi senatori,

Declarația mea politică se numește „Babilonia impozitelor din agricultură – un semnal de alarmă pentru perioada imediat următoare”.

Prin această declarație politică am în vedere existența unei situații care afectează dezvoltarea sectorului agricol românesc, respectiv prin lipsa unui impozit unitar în acest domeniu, poate cel mai important din economia națională.

Două acte guvernamentale, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2011 și Ordonanța Guvernului nr. 8/2013, prin care s-a instituit impozitul pe veniturile realizate de

persoane fizice din activități agricole, au creat un haos în birocrația instituțională românească.

Himera fiscală creată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2011 a avut ca rezultat apariția unor impozite care au fost menținute și de Ordonanța Guvernului nr. 8/2013, care zăpăcesc agricultorul român, după cum urmează:

I. Impozitul pe venitul din arendă

Conform unui articol al economistului Paul Șchiopu, de pe site-ul revistei „Profitul agricol”, în loc să se impună o singură formă, au fost instituite două, și anume: proprietari de teren al cărui impozit se va reține la sursă de către arendași și proprietari care vor determina, declara și achita impozit în sistem real.

Ce a rezultat de aici? Au plătit impozit, în mod sigur, numai cei din prima categorie, fiindcă arendatorul a calculat, reținut și virat impozitul datorat de aceștia. Cei din a doua categorie trebuiau să depună declarații individuale la fisc. Din câte știm, nu au fost depuse decât 10% din totalul acestora.

II. Contribuția de asigurări sociale de sănătate – 5,5%

În cazul primei categorii, deciziile de impunere emise de fisc pe baza datelor din declarațiile 205 depuse de arendași vor trebui să ajungă la titulari. Este știut că terenul se află într-o localitate, de multe ori, iar proprietarul domiciliază în alta. Cum primește această decizie?

Mai mult, unii proprietari sunt decedați, iar succesiunile nu sunt făcute. În acest sens, mă întreb și eu, la fel ca domnul Șchiopu: cine plătește 5,5%?

Domnule senator, duceți-vă la doctor, sunteți răcit. Declar închisă prima parte.

Îl rog pe domnul senator Mario Oprea, la ora 10.30, să facă prezența, pentru partea a doua a ședinței de astăzi. Mulțumesc.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Bună dimineața tuturor!

Agrigoroaei Ionel prezent Andronescu Ecaterina absentă Anghel Adrian prezent Anghel Cristiana Irina prezentă Antonescu George Crin Laurențiu prezent

|Arcaș Viorel|absent| |---|---| |Ardelean Ben Oni|absent| |Ariton Ion|prezent| |Atanasiu Teodor|absent| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|absent| |Banias Mircea Marius|prezent| |Barbu Daniel Constantin|absent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|prezent| |Bălu Marius|prezent| |Belacurencu Trifon<br>Bereanu Neculai<br>Biró Rozalia Ibolya<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boboc Cătălin<br>Bodea Cristian Petru<br>Bodog Florian Dorel<br>Boeriu Valeriu Victor<br>Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Bujor Dumitru Marcel<br>Bumbu Octavian Liviu<br>Burlea Marin<br>Butnaru Florinel<br>Butunoi Ionel Daniel<br>Cadăr Leonard<br>Calcan Valentin Gigel<br>Câmpeanu Mariana<br>Chelaru Ioan<br>Chiriac Viorel<br>Chiru Gigi Christian<br>Chiuariu Tudor Alexandru|prezent<br>prezent<br>absentă<br>absent<br>absentă<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absentă<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent| |Ciorbea Victor<br>Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin<br>Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Coste Marius<br>Cotescu Marin Adrănel|absent<br>prezent| |Crețu Gabriela|absentă| |Cristache Iulian<br>Cristina Ioan|prezent<br>absent| |Croitoru Cătălin|prezent| |Deneș Ioan|prezent| |Dincă Mărinică|absent| |Dobra Dorin Mircea|prezent| |Dobrițoiu Corneliu|absent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent| |Drăghici Damian|absent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Dumitrescu Florinel<br>Dumitrescu Iulian|prezent<br>absent| |Durbacă Eugen|prezent| |Duruț Aurel|prezent| |Ehegartner Petru|prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă| |Fifor Mihai Viorel|prezent| |Filip Petru|prezent| |Firea Gabriela|prezentă|

## 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/6.XII.2013

|Florian Daniel Cristian|absent|Pereș Alexandru|absent| |---|---|---|---| |Flutur Gheorghe|absent|Pop Gheorghe|prezent| |Frătean Petru Alexandru|prezent|Pop Liviu Marian|prezent| |Geoană Mircea Dan|absent|Popa Constantin|absent| |Ghilea Găvrilă|prezent|Popa Florian|absent| |Ghișe Ioan|prezent|Popa Ion|prezent| |Grapă Sebastian|prezent|Popa Mihaela|absentă| |Greblă Toni|prezent|Popa Nicolae Vlad|absent| |Grigoraș Viorel|prezent|Popescu Corneliu|absent| |Hașotti Puiu|prezent|Popescu Dumitru Dian|prezent| |Ichim Paul|prezent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|absent| |Igaș Traian Constantin|prezent|Purec Ion Simeon|prezent| |Iliescu Lucian|prezent|Rădulescu Cristian|prezent| |Ilieșiu Sorin|prezent|Rogojan Mihai Ciprian|prezent| |Ioniță Dan Aurel|prezent|Roșca-Stănescu Sorin Ștefan|prezent| |Iovescu Ioan|prezent|Rotaru Ion|prezent| |Isăilă Marius Ovidiu|absent|Saghian Gheorghe|prezent| |Jipa Florina Ruxandra|absentă|Savu Daniel|absent| |Klárik László Attila|absent|Sârbu Ilie|prezent| |László Attila|prezent|Secășan Iosif|prezent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent|Severin Georgică|absent| |Luchian Dragoș|prezent|Silistru Doina|prezentă| |Luchian Ion|prezent|Stoica Ștefan|absent| |Marian Dan Mihai|absent|Stuparu Timotei|prezent| |Marian Valer|prezent|Suciu Matei|prezent| |Marin Nicolae|prezent|Șova Dan Coman|absent| |Markó Béla|absent|Tánczos Barna|absent| |Mazăre Alexandru|absent|Tămagă Constantin|prezent| |Mihai Cristian Dănuț|absent|Tătaru Dan|absent| |Mihai Neagu|prezent|Tătaru Nelu|prezent| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent|Teodorovici Eugen Orlando|absent| |Miron Vasilica Steliana|absentă|Tișe Alin Păunel|absent| |Mitu Augustin Constantin|prezent|Toma Ion|prezent| |Mocanu Victor|prezent|Todirașcu Valeriu|prezent| |Moga Nicolae|absent|Tomoiagă Ștefan Liviu|absent| |Mohanu Nicolae|prezent|Tudor Doina Anca|prezentă| |Mora Ákos Daniel|prezent|Țapu-Nazare Eugen|absent| |Motoc Octavian|prezent|Ungureanu Mihai Răzvan|absent| |Mutu Gabriel|prezent|Valeca Șerban Constantin|prezent| |Nasta Nicolae|prezent|Vasiliev Marian|prezent| |Neagu Nicolae|prezent|Vâlcov Darius Bogdan|prezent| |Neculoiu Marius|absent|Vegh Alexandru|prezent| |Nicoară Marius Petre|prezent|Verestóy Attila|absent| |Nicolae Șerban|absent|Vochițoiu Haralambie|absent| |Nicula Vasile Cosmin|absent|Voinea Florea|absent| |Nistor Vasile|prezent|Volosevici Andrei Liviu|absent| |Niță Mihai|prezent|Vosganian Varujan|prezent| |Nițu Remus Daniel|prezent|Zisu Ionuț Elie|prezent| |Obreja Marius Lucian|prezent||| |Oprea Dumitru|prezent|Au răspuns apelului 107 colegi.|| |Oprea Gabriel|absent||| |Oprea Mario Ovidiu|prezent|_Conducerea ședinței a fost preluată de domnul sen_|| |Oprea Ștefan Radu|prezent|_George Crin Laurențiu Antonescu, președintele Senatu_|| |Pașca Liviu Titus|prezent||| |Pașcan Emil Marius<br>Pataki Csaba|prezent<br>prezent|**Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**|| |Pavel Marian|prezent|Doamnelor și domnilor senatori, declar deschisă șed|| |Păran Dorin|prezent|plenului Senatului.|| |Păunescu Teiu|prezent|Vă anunț că din totalul de 173 de senatori|și-au înregis| |Pelican Dumitru|absent|prezența 107, cvorumul legal de lucru fiind în|deplinit.|

Doamnelor și domnilor senatori, declar deschisă ședința plenului Senatului.

Vă anunț că din totalul de 173 de senatori și-au înregistrat prezența 107, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit. Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

Înainte de a intra în ordinea de zi, permiteți-mi să dau citire notei pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome și pentru prorogarea unui termen – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență – procedură de urgență;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2013 privind unele măsuri în vederea contractării serviciilor de consultanță pentru privatizarea Societății Comerciale „Romtelecom” – SA – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul sănătății – procedură de urgență;

Programul de lucru pentru astăzi: 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, după aceea, lucrări în comisiile permanente reunite.

Dacă nu sunt comentarii,

Punctul 2 din ordinea de zi – Aprobarea programului de

lucru al Senatului pentru perioada 2–7 decembrie 2013.

Biroul permanent vă propune următorul program.

Luni, 2 decembrie 2013 – activități în comisiile parlamentare; la ora 14.00, ședința Biroului permanent al Senatului; la ora 15.00, ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru dezbaterea și adoptarea Proiectului legii bugetului de stat pe anul 2014 și a Proiectului legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2014, sub rezerva aprobării în Birourile permanente reunite.

După aceea, marți, 3 decembrie, miercuri, 4 decembrie, joi, 5 decembrie, și vineri, 6 decembrie – ședințe comune ale celor două Camere pe proiectele legii bugetului de stat și legii bugetului asigurărilor sociale de stat.

Sâmbătă, 7 decembrie – activități în circumscripțiile electorale.

Dacă nu sunt observații,

Punctul 3 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare.

- Din partea inițiatorului există cineva? Domnul senator Darius Vâlcov. Aveți cuvântul, domnule senator.

Acest proiect legislativ prevede creșterea salariilor primarilor de comună cu 700 de lei brut, a primarilor de orașe cu 500 de lei brut și a primarilor de municipii cu 300 de lei brut.

Noi considerăm că această creștere, date fiind importanța funcției primarilor și faptul că ei trebuie să aibă o indemnizație decentă și peste nivelul instituțiilor pe care, într-un fel sau altul, le coordonează, este obligatorie.

Vă dau câteva exemple. Primarii de comună au un venit net între 1.850 și 2.200 de lei, comparativ, de exemplu, cu directorul de școală, care se află în directa lor coordonare, care are între 2.000 și 2.500 de lei. Nu fac comparații cu alte categorii, pentru că inclusiv aici primarul ar fi dezavantajat.

Țineți cont că primarul nu primește un salariu, ci primește o indemnizație. El nu poate să aibă niciun fel de spor și credem că nu putem merge pe zicala „primarii, oricum, se descurcă”, pentru că nu este așa. Foarte mulți se apropie de vârsta de pensionare, au avut trei, patru, cinci mandate de primar și acum o să iasă cu 14-15 milioane de lei pensie.

Considerăm că trebuie să îndreptăm acest lucru și vă propun să votați această inițiativă legislativă, mai ales că foarte mulți dintre senatorii prezenți sunt coinițiatori ai acestui proiect legislativ, lucru pentru care le mulțumesc.

## Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Dan Manolescu, Ministerul Finanțelor Publice, microfonul 8. Domnule secretar de stat, vă rog.

## **Domnul Dan Manolescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea inițiativei legislative întrucât aplicarea prevederilor acesteia ar conduce la majorarea cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat cu 5 milioane de euro, consecința fiind nerespectarea plafoanelor maxime ale cheltuielilor totale și ale cheltuielilor de personal aferente bugetului general consolidat, precum și a țintelor de deficit pe baza cărora a fost stabilit cadrul fiscal bugetar.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Avem raport comun: Comisia pentru buget, finanțe, Comisia pentru administrație publică...

Domnul președinte Nicula.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă. De asemenea, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis un aviz negativ. Guvernul nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Membrii celor trei comisii au analizat inițiativa legislativă, avizele, precum și punctul de vedere al Guvernului și au

hotărât, cu 23 de voturi pentru, o abținere și niciun vot împotrivă, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a propunerii legislative.

Legea are caracter ordinar, iar Senatul este prima Cameră sesizată, conform prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României și ale art. 88 din Regulamentul Senatului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ioan Ghișe.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În cadrul salarizării personalului din sectorul bugetar intră și o categorie de demnitari cum sunt, de exemplu, primarii, viceprimarii, președinții, vicepreședinții de consilii județene. Inevitabil, se deschide o cutie a Pandorei dacă la o categorie de demnitari se face o astfel de modificare, iar la alte categorii de salariați bugetari nu.

În condițiile în care în România un medic chirurg primar – medic primar chirurg –, după 20 și ceva de ani de carieră, câștigă 3.000 de lei, a veni să dai acum, după ce spui că nu ai bani, unei categorii de demnitari, alimentând, pe drept cuvânt, ceea ce înseamnă acuză că vrei să-ți servești clientela politică, este o greșeală, după părerea mea, nu doar principială, ci și morală.

Am avut o discuție, în cadrul Grupului parlamentar al PNL de la Senat, cu doamna ministru al muncii și i-am solicitat să vină cu proiecte – mă refer la Guvern – pentru salarizarea bugetarilor, respectiv Legea pensiilor, modificări care să reinstaureze principialitatea și dreptatea în aceste două sisteme. Atâta timp cât aberația face ca în România personaje numite politic în funcții la regii, autorități și instituții publice primesc mii de euro pe lună, este o mare nedreptate să nu vii cu o lege de modificare a salarizării în sectorul bugetar.

Așadar, opinia mea este că o astfel de inițiativă trebuie respinsă, dar, în același timp, trebuie cerut Guvernului să vină cu proiecte de modificare a Legii salarizării bugetarilor și, respectiv, a Legii pensiilor.

În România, dacă vrem să facem dreptate nu doar până la alegeri, ci până la capăt, trebuie să venim cu criterii privind importanța socială a muncii, a funcției, ținând cont de competența specifică, și să facem o ierarhie a salarizării în sectorul public care să arate cu adevărat dreptate, și nu clientelism politic.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Domnul senator Deneș.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această propunere de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012 este, de fapt, o speranță a creșterii eficienței în actul administrativ prin recunoașterea, dacă vreți, materială a acesteia, precum și pentru atragerea unor noi categorii profesionale în dorința de a candida pentru funcții de responsabilități ale comunităților locale și județene.

Așa cum inițiatorul – și eu sunt unul dintre cei 50 și ceva de coinițiatori ai acestei propuneri de modificare a ordonanței de urgență –, așa cum spunea domnul senator Darius Vâlcov, sunt situații, și nu puține, mai ales privind salariile, indemnizațiile pe care le au primarii de comune, în care aceștia au, de cele mai multe ori, salarii, indemnizații mai mici decât directorii de școli, ceea ce nu e în regulă, atât timp cât acestor oameni le cerem să răspundă de absolut tot ce se întâmplă pe raza comunei, a administrației locale de care răspund.

Drept urmare, deși înțeleg punctul de vedere al Guvernului și înțeleg faptul că această modificare de indemnizație a unei categorii profesionale importante ar aduce modificări în bugetul general consolidat, trebuie să găsim o soluție ca în momentul în care le cerem eficiență să le și recunoaștem material această eficiență.

Eu, sigur, am să fiu alături, în calitate de coinițiator al propunerii de modificare a acestei ordonanțe de urgență. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea.

În Moldova a rămas un nume lăsat de un renumit Ghica Vodă: „Școală dragă, în tine mi-e nădejdea.”

N-am găsit nimic legat de primarul primarilor sau primarii primăriilor. Nu mă surprinde, că, dacă mă uit pe lista inițiatorilor de la „Ziua Primarului”, acum, cei care se ocupă de portofelul primarului sunt cam aceiași. Și îmi pare rău că un liberal poate să gândească așa și să nu spună cum primarul gândește în numele comunității la idei antreprenoriale, cum să dăm cele 5 milioane, să găsim undeva fișa financiară... în fișa financiară cele 5 milioane, să dăm niște premii gospodarilor satului care au proiecte extraordinare. Este cea mai neinspirată formă prin care Senatul începe lucrul, dar nu avem nicio vină că acesta este primul punct de dezbatere.

În al doilea rând, cea mai neinspirată trimitere este la directorul de școală. Sunt oameni cărora le-ar trebui statui ridicate să rămână într-un sat și sunt mulți care încep viața la țară, la o școală, și o încheie acolo, ca director sau ca simplu dascăl. Nu acolo se duc banii care nu au justificare.

Suma de 5 milioane de euro se spune că se va plăti de către comunitățile locale, uitând colegii noștri că în scrisoarea premierului și a guvernatorului către Fondul Monetar Internațional două puncte erau de groază: arieratele comunităților locale și arieratele companiilor de stat. De unde

mai scoateți 5 milioane? Unde este fișa financiară în cazul ăsta?

Aceiași colegi care sunt inițiatori ai propunerii legislative de astăzi sunt, de fapt, oamenii care s-au opus unei sute de lei date copiilor pentru _after school_ , s-au opus sumei de 11 lei, la cei 42, pentru alocație lunară și, culmea, s-au opus și la 5 bani pe zi – dar ar fi fost culmea s-o aprobe! – pentru alocație, iar acum se gândesc la primari, cum să ia cel mai mare salariu – mai mare și decât președintele țării, și decât premierul țării, nu contează –, fiindcă, dacă sunt la putere: hai să dăm la ai noștri, care ne țin acolo.

Nu-i fairplay!

Mulțumesc.

Domnul senator Tudor Barbu.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am ferma convingere că în sală nu există nimeni care să nu știe care este raportul – în Germania, să zic, sau în orice țară civilizată; Finlanda, nu știu, orice țară doriți, Estonia – dintre cel mai mare și cel mai mic salariu plătit de la bugetul țării respective. Cine nu știe asta n-are ce căuta în Senat.

Între doamna Merkel, cancelar al Germaniei, și portarul de la școala din Düsseldorf, o școală oarecare, salariul este într-un raport de 5 la 1, adică, într-o traducere simplă, cancelarul are de cinci ori mai mult decât portarul școlii, pentru că amândoi sunt plătiți din bugetul Germaniei. În România...

Îmi este teamă să fac acum o analiză, pentru că mi-ar lua foarte mult și ședința este limitată.

Să vă spun cam cum stăm cu salariile în România, pentru că am auzit invocați directorul de școală și primarul de comună. Păi, în România, vreau să vă spun că de la buget sunt salarii plătite – salarii de la buget plătite – de patru, cinci sau șase ori mai mari decât ale șefului statului, care știu că acum, vremelnic, se cheamă Băsescu, dar care, peste puțin timp, nu se va mai chema Băsescu. Șeful statului este o instituție. Iar în România am mers noi – și din păcate trebuie să mă includ în clasa politică, deși, la vremea aceea, nu făceam parte din ea, eram ziarist –, am mers până acolo încât păstrăm această aberație la un nivel de unicitate în Europa civilizată, da? Și acum venim să propunem... pentru că, bineînțeles, primarul este cel de care depindem atunci când vrem să facem europarlamentare cât de cât de succes, când vrem să punem șeful statului sau vrem să luăm un nou mandat în Cameră sau în Senat și, din păcate – din păcate spun și îmi asum, chiar dacă se uită și gorjenii la televizor, și au și acolo primari deștepți și valoroși –, noi suntem la mâna lor.

Dar ăsta nu este motiv să vii cu un astfel de proiect în plenul Parlamentului, când, după părerea mea – e o părere pe care mi-o asum politic, dar n-o ascund sub pavăza declarației politice, deci mi-o asum; dacă cineva vrea să meargă cu mine în proces, sunt dispus –, pentru mai mult de 10% din primarii din România nu merită să aibă loc această discuție, de vreme ce comunele lor sunt la limita unei sărăcii noneuropene, iar ei la limita unei bogății dincolo de acceptabil. Sunt și primari care trăiesc din indemnizație, din salariu. Sunt și primari care sunt necăjiți. Sunt și primari care fac lucruri corecte și bune pentru urbea pe care o conduc ca edili, dar să nu veniți să-mi spuneți acum că discutăm despre o lege care îi permite domnului Mazăre să se dea cu ski-jetul un pic mai pe banii noștri decât până acum.

Mulțumesc.

Domnul senator Puiu Hașotti, liderul Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

În primul rând, vreau să vă spun că, cel puțin în această legislatură – dar lucrul acesta s-a întâmplat cam întotdeauna –, când a venit reprezentantul Guvernului și a spus „nu ați prevăzut sursa de finanțare”, așa cum prevede legea, Senatul s-a conformat. Și Camera Deputaților.

Este, evident, o propunere legislativă care este menită să câștige bunăvoința primarilor. Este clar acest lucru și este la fel de clar că față de primari foarte mulți dintre noi trebuie să avem – hai să spunem – anumite gesturi colegiale, prietenești.

În al treilea rând, totuși, aș vrea să-i întreb pe inițiatori: un viceprimar de municipiu are 5.774 de lei, cât un parlamentar?

Brut.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Brut, brut. Și dumneavoastră nu veți vota...

Da, brut. Dar vreți să continui?

Și nu e vorba de director, domnule senator Oprea. Eu spun profesor.

Un profesor are 800 de lei, debutant, și un viceprimar de comună, cel mai de jos, 3.037 lei. Un medic are 1.000 de lei și același viceprimar, dar sunt și alții cu 3.600 lei, are aceste sume.

Bun. În grup nu a fost tranșat într-un fel sau altul, fiecare va vota cum va dori, motiv pentru care, pentru a nu ne pune unii pe alții în situații stânjenitoare, eu vă propun, stimați colegi, să votăm secret. Vot electronic secret, pentru a nu crea anumite stânjeneli, pentru a nu se duce unii să se laude și alții să fie taxați într-un anume fel. Avem acest drept și cred că este corect să propun acest lucru.

În privința votului Grupului parlamentar al PNL, chestiunea rămâne la liber, câtă vreme este și vot secret. Eu însumi nu știu cum voi vota, voi reflecta asupra acestor chestiuni, pentru că văd aici...

Vă mulțumesc.

...pentru că văd aici niște sume care, în opinia mea, nu sunt chiar în regulă.

Încă o dată vă spun, nu este vorba de a avea o paralelă între salariul unui viceprimar sau al unui primar de comună și al unui director, ci între al unui profesor debutant, care are 800 de lei, și al unui primar, care are 5.000 de lei.

Cine are 5.000 de lei? 1.700 e salariul!

Mulțumesc.

Mă surprinde declarația de îndoială din partea dumneavoastră. Pledoaria a fost foarte hotărâtă și, mă rog, în opinia mea, foarte corectă.

Domnul senator Vasiliev.

## **Domnul Marian Vasiliev:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să mă adresez colegilor în calitatea mea de persoană care la 26 de ani era primar. Și am fost primar independent, lovindu-mă de organizațiile de partid ale candidaților care aveau structuri puternice în spate. Viața a făcut ca noi, cei din partea stângă, cum priviți dumneavoastră acum, să nu fi avut primari în teritoriu. Lupta cu primarii afiliați politic a fost mai grea decât lupta în sine pentru Parlament. Acești primari, acum, trebuie recompensați de puterea de 70%, ca să fie pregătiți și pentru următoarele alegeri. Este, în primul rând, o inechitate să lupți de la egal la egal cu un contracandidat care are structuri în teritoriu foarte bine formate.

Vreau să vă mai atrag atenția asupra unui lucru. Printr-o lege, printr-o hotărâre, le-am dat posibilitatea primarilor să cheltuiască 100.000 de euro fără licitație, prin încredințare directă, ceea ce iar nu este corect.

Și, dacă vorbim în continuare despre egalitate și despre principiul pe care îl enunța domnul președinte, că primarii câștigă mai puțin decât anumite categorii pe care le coordonează, păi, hai să aplicăm principiul peste tot. Hai să nu mai avem directori de regii sau de companii naționale care câștigă 50.000 de euro pe lună. Pentru că, am argumentat aici, nu avem bani pentru alocații, să ducem alocațiile la 200 de lei, că nu sunt bani în buget, dar ne permitem să-i plătim directorului de la ANRE, președintelui ANRE, și altor instituții din acestea plătite de la buget, zeci de mii de euro salarii.

Și vă mai spun un lucru, tot în calitate de fost primar, și mă raliez poziției domnului senator Ghișe, în primul rând, mărirea acelui salariu al primarului cu 300 de lei lui nu-i va crea un mare avantaj, dar îl va transforma într-o persoană profund antipatizată în rândul categoriilor sărace din comunitatea pe care o conduce.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Severin.

## **Domnul Georgică Severin:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă mărturisesc sincer, nu sunt o persoană foarte îngrijorată de veniturile majorității primarilor din România, deoarece nu am sesizat ca foarte mulți dintre ei să aibă, într-adevăr, probleme materiale. Sunt însă – și cunosc cazuri, inclusiv în colegiul meu – primari care trăiesc numai din indemnizație, la comune. Și aceia, într-adevăr, au o viață extrem de dificilă.

Dar, în ciuda acestei, hai să spunem..., lipse de griji directe pentru nivelul de trai al multor primari, sunt total de acord cu această propunere legislativă și o să vă spun de ce: pentru că trebuie să creăm o bază de recrutare. Dacă nu oferim posibilități tinerilor, să simtă că au nevoia să candideze pentru funcția de primar într-o comună, să știe că vor câștiga măcar 2.200 de lei, nu 1.500 de lei ca acum – pentru că, în fond, să fim onești, aici vorbim de câteva mii de primari de comune, nu de cei 20-30 de primari de municipii care vor primi câte 300 de lei pe lună –, dacă nu vom crea niște condiții să-i atragem, vom fi în situația ca și în administrație să ne găsim la fel ca în ceea ce înseamnă medicii care plecau pentru că vechea guvernare îi gonise, că spunea cineva că are nevoie de ospătari, și nu de medici. La fel ne vom trezi și în zona aceasta. Dacă vrem ca tinerii buni din sate, din comune să încerce să devină primari, să demanteleze unele dinastii locale, trebuie să le oferim posibilitatea să fie plătiți mai bine, și nu ideea că vor deveni primari numai dacă vor ști să fie șmecheri.

Iar apropo de faptul că un coleg spunea – nu dau numele – că cine nu știe asta n-are ce căuta în Senatul României, aș vrea să spun că în Senatul României au ce căuta cei care au fost aleși, pe urmă cei care au avut noroc și, trei, cei care au câștigat la loterie.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Stimați colegi, mai avem cinci solicitări și vă propun să închidem lista, că n-o să discutăm toată ziua despre subiectul acesta.

Doamna senator Gabriela Firea.

## **Doamna Gabriela Firea:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

M-a avertizat domnul coleg senator Șerban Nicolae că sunt în conflict de interese, dar, având în vedere că acel domn la care se referă avea deja trei mandate când s-a căsătorit cu mine, deci nu l-am ajutat să ajungă primar, pot să depășesc acest moment.

Și mai am un argument. Președintele Comisiei pentru administrație a insistat în mod deosebit și a vorbit despre faptul că inițiatorii...

Dragi colegi, eu v-am ascultat cu foarte mare atenție, credeți-mă, v-am sorbit cuvintele, mai ales celor care erați la microfon, așa că vă solicit cel puțin același comportament.

Spuneam că inițiatorii s-au referit, în special, la primarii de comune, care au o indemnizație foarte mică și, repet, iată deci că nu sunt în conflict de interese, deoarece soțul meu este primar de oraș.

Voiam să vă reamintesc, dragi colegi, că noi avem cel puțin un motiv de a fi, astăzi, solidari cu primarii de comune în mod deosebit, pentru că ne referim astăzi la o creștere vizibilă în special pentru ei. Și despre parlamentari se spune că vin la Senat și la Cameră doar ca să-și păstreze imaginea în teritoriu, că nu au nevoie de indemnizație, că trăiesc din alte surse, că, să spunem, butonii de la cămașă și cravatele – nu mai spun de costume și mașini – sunt cu mult mai scumpe decât ceea ce obțin într-un an. Despre dumneavoastră și despre mine, și despre noi toți se afirmă – și poate că, în unele cazuri, pe bună dreptate – că așa este. Există deci o percepție publică, și anume aceea că demnitarii,

parlamentarii, miniștrii, aleșii locali, fie ei președinți de consilii județene, fie ei primari de municipii, de orașe sau de comune, primesc o indemnizație de la stat, dar trăiesc din alte surse.

Nu credeți că este momentul la..., nu știu, astăzi sau în altă zi, de un T zero, de un început, să dăm demnitate fiecărei profesii în parte: și parlamentarului, și primarului, și profesorului, și cercetătorului, și casnicei – pentru că am auzit vorbe nu foarte plăcute în acest Parlament despre femeile care decid să rămână acasă, deși au studii, pentru a-și îngriji copiii. Fiecare profesie în parte este importantă și, mai mult decât atât, este valoroasă și presupune multă responsabilitate.

Știți cu toții foarte bine, pentru că aveți de-a face în colegiile dumneavoastră cu primari, cu președinți de consilii județene și, de asemenea, cu domni și doamne consilieri, care este munca – nenormată, nu este de la 8.00 la 16.00, o zi întreagă, șapte zile din șapte –, care este responsabilitatea.

Și, în încheiere, doar atât mai spun: am votat foarte multe legi în Senat sub o anumită presiune, pentru că în balcoane se aflau reprezentanți ai societății civile, care erau interesați să votăm într-un fel sau altul o lege. Aș fi fost curioasă care ar fi fost speech-urile colegilor noștri, dacă la balcoane se aflau domni și doamne primari.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Stimați colegi,

Au mai solicitat cuvântul următorii senatori, doamne și domni senatori: Cristiana Anghel, Dumitru Pelican, domnul senator Pașcan, domnul senator Nicolae Popa, domnul senator Alexandru Vegh. După ce le dau cuvântul acestor colegi – domnul președinte Pop –, supun la vot sistarea dezbaterilor pentru că, altfel, chiar fără primari la balcoane, o ținem până la sfârșitul programului.

91 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și o abținere. Mulțumesc.

Dau cuvântul colegilor amintiți, cu rugămintea și cu apelul la concizie. S-au adus destule argumente, poate nu le repetăm.

Doamna senator Cristiana Anghel.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să spun că, în campanie, eu am avut sloganul „Dreptate până la capăt” și, în principiu, nu am nimic împotrivă să recunoaștem munca și meritele primarilor, dar dreptate până la capăt înseamnă pentru toți.

Și întreb, în acest buget, pentru învățământ există o sumă alocată în cuantum de 3,4%, deși avem o lege care spune 6%, deși avem o Constituție care ne spune că nimeni nu este mai presus de lege, iar legile țării sunt obligatorii pentru toți, întreb: ce fel de dreptate este aceasta? Ce fel de dreptate este atunci când un consilier are și mașină la scară, are și secretară și are și triplul indemnizației unui senator care are răspunderea pe care o are? Eu trăiesc numai din indemnizația respectivă și n-am îndrăznit până acum să spun: vreau o mărire, deși, la câte cheltuieli sunt, probabil că aș fi putut să spun lucrul acesta.

Avem o responsabilitate față de copiii țării. În momentul în care pentru învățământ..., pentru că acolo nu sunt numai salariile cadrelor didactice, este infrastructură, sunt o multitudine de cheltuieli. Avem o responsabilitate față de respectarea unei legi în vigoare. A fost votată în unanimitate sau a fost asumată, nu mai contează. Nu vrem să respectăm o lege, foarte bine, o modificăm, nu mai scriem niciun procent din PIB pentru învățământ și, atunci, putem să facem ce vrem. Până atunci, respectăm legile în vigoare și, pe urmă, adoptăm altele.

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Pelican, liderul Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

## **Domnul Dumitru Pelican:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor colege, domnilor colegi,

Știți foarte bine, nu sunt omul care să vină des la microfon în plen. Am ascultat cu atenție. Sunt și probleme la care chiar tăcerea nu se recomandă, chiar dacă se spune: „tăcerea e de aur”. Am ascultat toate expunerile, vă mărturisesc, cu atenție. Cunosc foarte bine această problemă a salarizării, am lucrat pe forță de muncă mai bine de doisprezece ani.

Aș vrea însă să le dau dreptate acelor colegi care au fost – probabil, gândeau Domniile Lor – persuasivi, să ajungem în situația să-i înțelegem pe distinșii primari care trăiesc, cum bine spunea colegul meu Puiu Hașotti... 3.000 de lei, la o comună.

Păi, dragi colegi și dragi colege care susțineți acest punct de vedere, personal aș vrea să dăm la toți, dar avem niște priorități: dascăli, medici. Nu am avut bani pentru alocație pentru copil, persoane cu handicap, dar, în schimb, acum, pentru că vin europarlamentarele... Iertați-mă, sunt membru USL, dar chiar nu pot să orbesc într-atât încât să nu văd că este, de fapt, un lobby pe față care ne îndeamnă totuși la decență. Păi, unui primar de comună nu-i ajung 3.000 de lei, dar un dascăl trăiește cu 1.000-1.200 de lei, iar un medic specialist, doamnă colegă Gabriela Firea, care face șase ani de medicină, mai face patru ani sau cinci rezidențiatul, are 1.580 de lei.

Păi, dacă aceste cifre nu vă cutremură, dragi colegi... pentru că dascălii nu fac campanie, nu ne ajută, nu sunt locomotivă. Le-am mai dat, personal, și o descentralizare, pe care eu n-am înțeles-o, dar, mă rog, și-a asumat-o Guvernul, am tăcut, pentru că asta este. Și acum venim, găsim soluții bugetare ca să facem ce? Chiar nu mai avem teamă de ridicol? Dar frică de cei săraci și umiliți mai avem?

Și vă mai întreb ceva, domnilor colegi... Pledoarie, pledoarie, dar fără gesturi care înseamnă un pic de lipsă de decență.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Gabriela Firea**

**:**

Drept la replică.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

La sfârșit vă dau și dreptul la replică.

## **Doamna Gabriela Firea**

**:**

Mulțumesc.

Domnul senator Pașcan.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Eu n-am văzut încă în vreo campanie electorală ca un candidat la funcția de primar să invoce că el candidează, dar că nu-i ajunge salariul și că este un salariu indecent sau de altă natură.

Eu cred că trebuie să pornim de la realități. Pornim de la o inechitate, în sensul că un primar ajunge în situația ca indemnizația pe care o are să fie, adeseori, mai mică decât salariul unui subordonat, respectiv un inspector sau un consilier cu rang de funcționar ajunge să dobândească un venit lunar mai mare decât indemnizația primarului. Dar, pornind de la această inechitate, cred că nu este firesc să mărim indemnizația primarului, procedând, în schimb, la o reglare a acestei posibilități de acordare a unor sporuri subordonaților, fiind nefiresc ca un primar, care este cel care răspunde și în fața Curții de Conturi, să aibă un venit mai mic decât al unui subordonat.

Însă, în acest moment în care noi motivăm public că nu sunt bani pentru majorarea salariilor din sănătate, că nu sunt bani pentru majorarea salariilor profesorilor, că nu dăm bani pentru a majora alocațiile pentru copii, ar fi absolut imoral ca noi să permitem majorarea salariilor primarilor, pentru că acest lucru ar arăta o ipocrizie și o lipsă de realism a Parlamentului, care oricum nu are o imagine prea bună în fața electoratului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

## Stimați colegi,

Vreau să-mi spun părerea, pentru că am auzit că poate să fie vot secret și ar trebui să știm exact cum stăm. Trecem de la o inechitate, recunosc, existentă astăzi la o altă inechitate, ajungând să mărim indemnizațiile de la 3.000 până la 7.000 de lei lunar, transformând lupta politică și competiția pentru câștigarea primăriei într-o competiție pentru câștigarea unei indemnizații.

Aș vrea să vă spun un lucru din o experiență a mea. În anii ’90 a venit o delegație de juriști americani, erau și judecători, și judecătorii noștri i-au întrebat cât câștigă. Ei au spus că ar câștiga cam 10% din cât câștigă un avocat, erau sume, la vremea respectivă, anuale de 40.000–50.000. Și judecătorii noștri au întrebat: „Cum e posibil?” „Da, pentru că este o onoare să fii judecător în Statele Unite ale Americii”. Este adevărat, este o onoare să fii primar, în același timp ar trebui plătiți acei city manageri și profesioniști care-și fac treaba și au salarii destul de mici, dacă vrem, într-adevăr, să înlăturăm corupția. Ceea ce însă trebuie astăzi făcut..., trebuie să respingem, pentru că, așa cum am început, dintr-o inechitate, rezolvăm o inechitate cu o altă inechitate.

Vă mulțumesc. Domnul senator Alexandru Vegh.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă spun că în Comisia pentru buget, finanțe în unanimitate s-a adoptat acest proiect de act normativ, inclusiv eu am votat pentru. Și vreau să vă spun că, astăzi, am auzit, sigur, păreri pro și contra vizavi de activitățile primarilor, dar din discuții reiese că primarii ar fi ultimii din comunitate, cum că ei ar fi cei mai mari hoți dintre hoți, dar n-am auzit nicio părere vizavi de responsabilitățile primarilor, n-am auzit nimic de responsabilitățile noi, pe care le dăm zilnic, odată cu descentralizarea, n-am auzit nimic despre responsabilitățile primarilor vizavi de atragerea fondurilor europene.

Sunt primari care gestionează și au gestionat, și au atras milioane de euro din fonduri europene, neavând posibilitatea nici măcar să beneficieze de acel spor de 75% de care beneficiază angajații care sunt în coordonarea lor. Și acest aspect se referă și la vicepreședinții de consilii județene.

Deci primarii sunt târâți în instanțe zi de zi, primarii primesc acele comunicări de la ANI, că sunt descoperiți cum că sunt în incompatibilități, deci, zi de zi, umblă numai prin instanțe.

Eu cred că odată cu adoptarea acestui proiect de act normativ s-ar repara o greșeală vizavi de salarizarea primarilor. Sigur, s-a discutat de o nouă lege. Vreau să vă spun, stimați colegi, că, în momentul de față, există o lege unică a salarizării, Legea nr. 284/2010, nu mai e nevoie de nicio altă lege, doar ar trebui să se aplice legea care a fost adoptată, dacă nu greșesc, în urmă cu trei ani de zile. Este suspendată.

Deci eu cred că prin acest act normativ s-ar repara o greșeală și vreau să vă anunț aici că grupul nostru, Grupul parlamentar al UDMR, susține acest act normativ. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Ultimul vorbitor, domnul senator Pop.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Și în calitate de coinițiator, președinte al Comisiei pentru muncă, vreau să vă spun câteva cuvinte.

1. Discutăm de salariile primarilor care au fost tăiate de către Guvernul PDL. Acele salarii au fost tăiate. Am reușit să le întregim.

2. Niciodată... nu trebuie să încercăm să ducem discuția aceasta doar la nivelul de primari de comună. Da, într-adevăr, ca și cadru didactic o pot spune: orice director de școală poate ajunge primar, însă nu orice primar poate ajunge director de școală.

Să nu uităm că, cu puțin timp în urmă, ne-am asumat o lege, o lege a descentralizării și cred că acesta este argumentul important pentru modificarea salariilor primarilor și președinților de consilii județene.

Argumentul votului nostru... care eu propun să fie deschis, să nu avem voturi secrete, de ce să ne fie frică de alegătorii noștri? Dar, în același timp, trebuie să spunem că președinții de consilii județene, primarii de comune au atribuții în plus prin Legea descentralizării. Aceste atribuții trebuie să le ducă cu succes la capăt, fapt pentru care susțin și propun ca această propunere legislativă să fie votată.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

S-a încheiat lista vorbitorilor.

Avem un drept la replică datorat doamnei senator Firea.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu l-aș fi folosit, dacă al nostru coleg nu m-ar fi îndemnat la o stare de a analiza ridicolul ca filozofie. Și am analizat, în cei 40 de ani, pe mai multe fronturi, ridicolul unor persoane. Și cred că acele persoane care se umplu de ridicol, în special când ajung la microfon, sunt cele care încurcă mere cu pere, și anume sume brute cu sume nete, indemnizația primarului general al capitalei, pentru că numai el ajunge, brut, la 70 de milioane de lei. S-a afirmat la microfon că un primar de comună va ajunge la 70 de milioane de lei... Total greșit și dezinformare.

Deci, pentru buna informare a publicului și a noastră, nu ajunge niciodată în România, cel puțin în mandatul acesta, un primar de comună sau de oraș mic, sau de municipiu la 70 de milioane de lei. Vorbim despre o creștere, _grosso modo_ , de la 18 milioane de lei la 20 de milioane de lei. Pentru asta atâta emoție și atâta desolidaritate. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

În încheierea dezbaterilor, ultimul cuvânt pentru inițiator, ultimul cuvânt pentru Guvern.

Domnul senator Vâlcov.

## Vă mulțumesc mult.

Am văzut că sunt foarte mulți colegi senatori care știu grila de salarizare. Eu îmi permit să vin cu statele de plată de la două comune de categoria I și III, pentru că am auzit afirmații gen 3.000, 7.000, 4.000 de lei salariu.

În comuna Băbiciu, județul Olt, o comună de categoria III, primarul, Negrilă Florea, are un venit salarial net de 1.858 de lei. Comparativ, directorul de școală are 2.045 de lei, îl cheamă Moise Ficu, dacă vreți să știți cât are directorul de școală. Și vă dau și salariul contabilului de la școală, care este de 1.870 de lei. Deci contabilul de la școală are cu 12 lei mai mult, asta pentru cei care doreau exemplu. Iar la Primăria Dăneasa, categoria I, tot din județul Olt, primarul are 1.953 de lei, iar secretarul, secretarul de la școală – 1.980 de lei, deci cu 27 de lei mai mult. Acestea ar fi exemplele pentru cei care au spus că în România există salarii de 3.000 sau 4.000 de lei pentru primarii de comună. Nu există niciun primar de comună în România, la ora actuală, care să aibă venitul net peste 2.250 de lei. Acestea sunt realitățile.

Iar frica unui coleg senator că ar crește salariul domnului Mazăre sau al altor primari de municipii... în situația de față, la domnul Mazăre, creșterea este de doar 100 de lei brut. Vorbim, în principal, de creșterea salariilor primarilor de comună.

Toți dorim ca anul viitor să începem atragerea de fonduri europene. Ne bazăm pe primari că vor reuși să atragă mare parte din fondurile puse la dispoziție prin Programul Operațional Regional, însă, în același timp, îi lăsăm cu 400 sau 500 de euro să încerce să atragă investiții de 1-2 miliarde de euro.

Haideți să analizăm foarte bine această situație și măcar noi, cei care am inițiat acest proiect, să mergem până la capăt și să-l votăm.

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc. Ultimul cuvânt pentru Guvern. Domnul secretar de stat Dan Manolescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Aș dori doar să punctez anumite aspecte care țin de constrângerile pe care România le are în această perioadă în ceea ce privește angajamentele asumate în fața organismelor internaționale și în ceea ce privește cadrul bugetar în care trebuie să ne desfășurăm activitatea.

Aseară s-a votat în cadrul Senatului, s-au votat plafoanele de indicatori macroeconomici. Toate aceste sume nu sunt cuprinse în previziunile de buget pentru 2014, nu au fost avute în vedere nici în anul 2013, prin urmare orice astfel de majorare conduce la o afectare a indicatorilor macroeconomici aprobați deja de Parlament.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Gustul misterului a prevalat și vom avea un vot secret electronic.

Așadar, prin vot secret electronic,

Merge!

65 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă, 6 abțineri. Raportul și propunerea legislativă au fost adoptate. ( _Aplauze.)_

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Din partea inițiatorilor? Da? Ca inițiator?

Din partea grupului de trei inițiatori, domnul senator Darius Vâlcov.

Este vorba de introducerea unui cuvânt, și anume „desfășurată”, pentru majorarea valorii impozabile a clădirilor, unde se vorbește doar de „suprafață construită”.

Tocmai pentru a regla această situație în lege am solicitat introducerea acestui cuvânt, pentru a nu avea probleme cei care încasează taxele și impozitele de la nivelul primăriilor.

Nu este vorba de nicio creștere a vreunui impozit, ci de a face corelația cu celelalte articole din lege.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Dan Manolescu.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Într-adevăr, inițiativa legislativă are drept obiect o clarificare de natură tehnică, care ar face textul mai clar de înțeles și de aplicat. Prin urmare, Guvernul susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, domnul președinte Nicula.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Avem aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. De asemenea, raport de admitere, fără amendamente, din partea membrilor Comisiei pentru buget, finanțe.

Potrivit art. 75, din Constituția României, alin. (1), Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru completarea art. 10 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.

- Inițiator?

Din nou, în calitate de inițiator și la această propunere, domnul senator Vâlcov. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Importanța completării lit. c) a art. 10 vine din necesitatea de a elimina preluarea unor imobile, terenuri în mod abuziv.

Astfel, dacă o locuință este recunoscută abia după ce se face nota de recepție, deși aceasta este construită în proporție de peste 90%, atunci nespecificarea clară a posibililor beneficiari lasă loc de interpretare în aplicarea a două legi ce vor să vină în sprijinul tinerilor, și anume: Legea nr. 152/1998, prin care ANL oferă locuințe, și Legea nr. 15/2003, prin care se poate dobândi în mod gratuit un teren.

Acest caz este întâlnit în municipiul Slatina și, ca urmare, am propus această propunere legislativă tocmai pentru a preîntâmpina, pe viitor, astfel de situații.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului. Domnul secretar de stat Iulian Matache.

Microfonul 9.

## **Domnul Iulian Ghiocel Matache** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică. Domnul senator, în calitate de președinte al comisiei, Darius Vâlcov.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din 1 și 8 octombrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă nu sunt... Sunt.

Domnule senator Dumitru Oprea, vă rog.

După ce dau bani la primari fără fișă financiară, încearcă acum, fără suport legal, să le ia și o palmă de pământ tinerilor din mediul rural, pentru că, dacă citiți cu atenție propunerea, dumneavoastră spuneți că: „titularii contractelor și membrii lor...”, în fine, să nu dețină o altă proprietate,

inclusiv case de vacanțe, să nu fi dobândit, în prealabil, un teren prin Legea nr. 15/2013 sau prin orice altă modalitate, cu titlu gratuit.

Deci, dacă bunicul lui îi dă un teren, i-l naționalizați dumneavoastră. Asta vreți să votați.

Mulțumesc. Supun... Da, domnule senator Vâlcov.

Dacă ar fi citit până la capăt, ar fi văzut că amendamentul admis tocmai la acest lucru s-a referit, se scoate partea de final a frazei. Dar trebuie să citești până la sfârșit propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Guvernul și-a regăsit susținerea parlamentară.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru completarea art. 50 din Legea apelor nr. 107/1996.

Dacă din partea inițiatorilor este cineva? Nu este.

Punctul de vedere al Guvernului.

Domnule secretar de stat Gheorghe Hogea, microfonul 10.

## **Domnul Gheorghe Hogea** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative, cu luarea în considerare a observațiilor și propunerilor următoare:

1. Expunerea de motive să fie corelată cu textul propunerii legislative, întrucât, din analiza acesteia, nu se înțelege cu claritate care este obiectul reglementării.

Totodată, este necesar să aducă, în instrumentul de prezentare și motivare, o justificare privind impactul financiar pe care-l vor genera soluțiile preconizate asupra bugetului general consolidat.

2. În prezent se află în dezbaterea Parlamentului o serie de alte proiecte de acte normative referitoare la modificarea, completarea Legii nr. 107/1996, astfel încât considerăm că prevederile acestei inițiative legislative pot constitui eventuale amendamente la proiectele respective, în condițiile legii, cu atât mai mult cu cât măsurile propuse nu reprezintă modificări de substanță ale legii în discuție.

Mulțumesc, domnule președinte.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, domnul senator Vâlcov.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 5 noiembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 11 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiator, domnul deputat Diaconu. Este? Nu este.

Punctul de vedere al Guvernului.

Domnule secretar de stat Iulian Matache, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, domnul președinte Vâlcov.

## Mulțumesc.

În ședința din 8 octombrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu putem trece atât de ușor peste o astfel de propunere, fiindcă ar urma, probabil, din partea unor astfel de „tovarăși”, propunerea ca ai noștri, care se află peste hotare, să nu mai poată trimite niciun leu.

Dacă începem cu partidele politice și cu ONG-urile, urmează și persoanele fizice să nu mai primească nimic. Deci e foarte periculoasă o astfel de propunere și normal că respingerea trebuie să aibă loc.

## **Domnul Șerban Nicolae**

**:**

Procedură.

Da. Domnul senator Șerban Nicolae.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

O chestiune tehnică, de procedură. Am observat și ieri, atunci când s-a vorbit de modificare la Legea privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului, și la această propunere legislativă, când se vorbește de finanțarea partidelor politice, că aceste propuneri legislative ajung la raport la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Dincolo de faptul că este o noutate, de regulă aceste lucruri mergeau la Comisia juridică pentru raport, găsesc nefiresc să se ocupe Comisia pentru administrație publică, amenajarea sau... organizarea teritoriului și protecția mediului de chestiuni care țin de finanțarea partidelor politice, de alegerea Camerei Deputaților și Senatului. Nu sunt chestiuni care să țină de administrația publică și aș ruga respectuos ca, la repartizare, să se facă așa cum se făcea – cel puțin așa știu eu – până în 2008, Comisia juridică era, de regulă, raportoare la asemenea proiecte.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

## Am reținut.

Supun acum votului raportul comisiei, de respingere a propunerii legislative.

Raportul a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru instituirea taxei de poluare.

Inițiatori, domnii senatori Bodea și Boeriu. Dacă domnul senator Boeriu, ca inițiator... Vă rog.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Sunt. Domnul senator Dumitru Oprea.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vă propunem, prin această inițiativă legislativă, o taxă de poluare care să însemne un ban pe litrul de benzină sau de motorină consumat. Am plecat de la ideea că gradul de poluare a unui autovehicul este dat doar de cantitatea de combustibil consumată, și nu de alte criterii. Poluarea nu se poate aprecia nici după capacitatea cilindrică, nici după vechimea autovehiculului și nici măcar după norma de poluare: Euro 3, Euro 4 sau Euro 5.

Vă dau un exemplu: un autoturism Euro 5 performant care face 30.000 de kilometri într-un an poluează mult mai mult decât un Euro 3 care rulează 3.000 de kilometri într-un an.

Actualul timbru de mediu este o taxă discriminatorie, pentru că este plătită doar de către unii, iar cei mai mulți care circulăm nu plătim nimic pentru că poluăm. Luăm mult de la puțini, în loc să luăm foarte puțin de la fiecare dintre cei care poluează.

Timbrul de mediu nu este nici impozit, pentru că nu-l plătim cu toții, nu este nici taxă de poluare, pentru că, încă o dată, nu arată, adică nu plătești în funcție de cantitatea de poluare pe care o produci, și nici măcar nu întinerește parcul auto. Statisticile arată că de când avem timbru de mediu mașinile cu vechime de peste 10 ani înmatriculate sunt mult mai multe decât până acum.

Singura rațiune de a fi în continuare a acestui timbru de mediu este de a colecta fonduri pentru despăgubirea celor care s-au adresat instanței, care au plătit deja.

Știu că... sau bănuiesc că veți respinge inițiativa noastră, propunerea noastră legislativă, pentru că Guvernul se va pronunța cu magica formulă „Guvernul nu susține propunerea legislativă” și am un singur regret: că nu mi-am mărit șansele de a fi adoptată această lege punându-i un alt titlu. Probabil că, dacă îi spuneam „Ziua taxei de poluare”, ar fi trecut.

Vă mulțumesc.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

De ce oare pesimiștii au mai adesea dreptate decât optimiștii?

Intervenții?

Nu.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Ba da, domnul Agrigoroaei.

Domnule senator Agrigoroaei, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este o propunere extraordinar de bună și chiar ar fi păcat... Este chiar o soluție de a aduce mai mulți bani la buget, pentru că, dacă noi o să taxăm combustibilul, atunci, cu siguranță, cei care consumă mai mult, o să aducă bani mai mulți. Și nu are nicio legătură, are dreptate domnul senator care a venit cu propunerea. Păi, acel pensionar care merge numai 200 de kilometri pe lună sau acel profesor, sau acel om necăjit... pentru ce să-i luăm noi taxă de poluare, când el numai 200 de kilometri... atât merge. Dar cel care are o mașină puternică, scumpă, de 100.000 de euro, acela își permite să aducă mulți bani statului român.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Domnule senator, respectuos vă sfătuiesc: nu mai puneți răul în față. Ați văzut că Guvernul a spus că nu are bani pentru primari și totuși a trecut. Fiți optimist!

Să vedem ce zice Guvernul.

Domnul Adrian Gearâp, președintele autorității. Vă rog.

Microfonul 8.

## **Domnul Adrian Gearâp** _– președintele Administrației Fondului pentru Mediu_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține proiectul legislativ.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Mai avem o speranță: comisia.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 8 octombrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi ale membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc. Supunem...

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Mai este o doamnă...

Doamnă senator Anghel, doriți să luați cuvântul? Vă rog.

Iertați-mă, cred că s-ar potrivi pe procedură.

Aș vrea să aud în această aulă, în această sală, în momentul în care se dă un aviz pozitiv sau negativ, și o motivare.

Nu credeți că ar fi normal și necesar? De ce hotărâm „da” și de ce hotărâm „nu”? Care sunt motivele?

În momentul în care vine avizul de la comisii, nu ar fi bine pentru noi să știm motivul pentru care respingi? Nu doar: așa vreau eu sau așa îmi place mie astăzi.

Mulțumesc. Domnul senator Dobra.

Într-un registru de seriozitate, domnule președinte, sunt câteva teme ce tot apar aici, în Parlament. Și acum, dacă mă gândesc repede, alocația este una dintre ele. Și, pentru că tot sunt titularul formulei cu Guvernul care rezonează cu activitatea noastră, pentru că tot apare această temă cu taxa de poluare de atâtea ori, cu timbrul de mediu, aș vrea totuși să văd într-o zi rezonanța Guvernului pe tema aceasta. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc. Domnul senator Iovescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bineînțeles că susțin propunerea, deoarece, acum câteva luni, spuneam, de la microfonul 1, la o respingere a unei inițiative legislative tot pe această temă..., am propus atunci să ne gândim și să se gândească puterea la o soluție de a pune un ban pe litru și mă bucur că a avut rezonanță ce am spus eu. O susțin. Din păcate, sunt și eu pesimist la acțiunea asta, dar v-aș îndemna să reflectați înainte de a vota, pentru că e chiar... sistemul ăsta respectă principiul „poluatorul plătește”. Chiar cel care consumă mult combustibil, care consumă mult și poluează mult, indiscutabil, indiferent de norma de poluare a autovehiculului.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Vâlcov.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu, văzând modelul din Grupul parlamentar al PSD și al colegilor mei, am crezut că același lucru se întâmplă la toate grupurile parlamentare, și anume se vine în plenul Senatului cu temele bine făcute și raportul citit de acasă cu o zi înainte sau chiar cu două, pentru că este pus la dispoziția tuturor parlamentarilor, și tocmai acesta este motivul pentru care prezentăm doar succint punctul de vedere al comisiei, și anume raportul de respingere sau de admitere.

Recomand și colegilor din Grupul parlamentar al PC să facă același lucru ca noi, cei de la PSD. Și la nivel de grup se pun la dispoziție materialele, dacă dumnealor nu pot să citească pe internet acest raport, tocmai pentru a vota cât mai multe legi în plen și a nu fi nevoiți să repetăm lucruri pe care le știm de dinainte.

Mulțumesc mult.

## Mulțumesc.

Nu e o singură variantă. Asta e o variantă, ce propuneți dumneavoastră, a doua, luați-o pe doamna Anghel la PSD și, atunci, vrând-nevrând, citește _. (Râsete în sală.)_

## Vă rog, doamnă.

Microfonul 2 se impune a fi deschis. Se va auzi ceva de acolo.

Mai trebuie să și vreau să plec, ca să mă ia. În fine. Chestiunea este, stimate domn, nu am nimic împotrivă, dar, dacă noi am lucra corect și la fiecare comisie am avea documentele comisiei, nu aș mai pune eu astfel de întrebări în Parlament. Deci, scuzați-mă! Nu există absolut niciun document la nicio comisie. Și asta este obligația noastră sau a șefului de comisie.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Da. Mergem să votăm.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul electoral.

Inițiatori: trei colegi deputați. Nu-i niciunul aici.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Iulian Matache, microfonul 9.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului este că Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, domnul senator Vâlcov.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 5 noiembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Eu nu știu dacă ai noștri colegi, care una vorbesc și alta citesc, au parcurs expunerea de motive, fiindcă propunerea de la PSD este foarte interesantă și nu știu cum de i-a lăsat inima să nu o voteze, fiindcă, din campania electorală trecută, se tot spunea că este împotriva... PSD-ul este împotriva migrației politice. Mai mult, chiar se spune acolo „este o violare a voinței alegătorilor” și, mai departe, „migrația politică golește de conținut conceptul de partid politic”.

Domnule, recunoașteți că v-ați golit tare, așa, de conținut prin această propunere?

Mie mi se pare că este una dintre cele mai îndrăznețe propuneri legislative și, de regulă, așa ceva nu fac partidele care se află în opoziție, că nu au putere. Acum, cu 70... 80%, ca să nu se simtă rău, ar putea să facă liniște.

Mai mult, cer referendum, dacă un deputat sau un senator vrea să treacă în alt partid. Singura problemă era fișa financiară, dar nu-i încurcă asta, pentru că am văzut că se votează fără fișă financiară.

Păi, de ce nu votați acum asta? De ce nu votați – stop migrației politice prin referendum? E propunerea dumneavoastră. De ce vă opuneți?

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Stați domnule senator, dar nu au votat încă. Nu s-a opus nimeni.

Doamna senator Anghel. De ce puneți răul în față și dumneavoastră?

Nu se poate vota așa ceva pentru că este anticonstituțional. În momentul în care ai ajuns în Parlament, tu nu mai reprezinți Craiova, Doljul... sau alt oraș, îi reprezinți pe toți cetățenii. Nu poți să îi impui parlamentarului... A, celui ales local, da, pentru el se poate face referendum, pentru că el este ales acolo. Deci este anticonstituțional. Și, dacă ar vota cineva din acest Parlament și ar trece această propunere legislativă, la Curtea Constituțională ar fi întoarsă. Deci este normal să votăm pentru a respinge această propunere legislativă.

Aici v-a salvat colega noastră. Domnul senator Severin.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Trebuie să recunosc, există și o motivație de natură constituțională, dar există, dacă vreți, și o explicație de natură politică a faptului că nu sprijinim această propunere legislativă. Imaginați-vă ce ar fi de acum încolo, ținând cont cum s-a zămislit acest Parlament și care este evoluția, să avem în fiecare colegiu câte 2, 3 de la USL. Chiar ar fi aiurea.

Domnul senator Ghișe.

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Problema aceasta, a migrației politice, este analizată în știința politică și, într-un minut, am să vă spun o abordare teoretică, în ce măsură parlamentarii sau aleșii, după ce depun jurământul, pot sau nu să migreze de la forța politică ce i-a propus ca și candidați.

Se spune așa: guvernele, în exercițiul autorității publice, se întâmplă să se îndepărteze de la așteptările cetățenilor. Parlamentarii reprezintă – cum, de altfel, și Constituția noastră confirmă – cetățenii, organul reprezentativ suprem al poporului suveran. Și atunci, în relația dintre cetățeni, cei care au dat mandat parlamentarilor, și Guvern e posibil ca

parlamentarii să sesizeze, cu mai multă precizie, faptul că așteptările cetățenilor nu sunt împlinite prin exercițiul puterii guvernamentale.

Odată ce, prin Constituție, parlamentarul este liber de conștiință să voteze într-un fel sau altul și cum el primește un mandat de la cetățeni, este normal să aibă libertatea să opteze dacă să mai susțină Guvernul sau dacă să mai susțină partidul care l-a propus ca și candidat.

Există un exemplu celebru în Japonia, unde, câteva zeci de ani, a fost același partid de guvernământ, mi se pare că se numea Partidul – nu întâmplător – Liberal și Democrat, și un număr de parlamentari, la un moment dat, cred că vreo 20, s-au rupt din partidul de guvernământ, dându-și seama că Guvernul conduce greșit, împotriva așteptărilor cetățenilor. Au făcut, în Parlament, un partid care, peste doi ani, a ajuns să câștige alegerile, ceea ce înseamnă că opțiunea lor ca parlamentari a fost corectă și în concordanță cu nevoile și așteptările cetățenilor.

Așadar, problema aceasta, a migrației politice, trebuie analizată mult mai nuanțat și trebuie să înțelegem că, de fapt, noi, aici, suntem pentru că un partid ne-a propus pe listă ca și candidați, dar, dacă nu ne votează cetățenii, nu ajungem aici să-i reprezentăm.

Deci principalul criteriu de opțiune pentru parlamentari trebuie să fie așteptările oamenilor care dau un mandat să ajungem aici, iar noi, la rândul nostru, dăm un mandat ca un Guvern să existe sau nu.

## Mulțumesc.

Pe considerațiile colegului Ghișe am putea găsi o formulă intermediară: ai voie să migrezi, dar numai dintr-un partid la putere către unul în opoziție. Că ați bazat totul pe dezamăgirea electoratului față de actul de guvernare. Bun. Domnul senator Iovescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Migrația este problema noastră, a PP-DD-ului, principală. Și, din cauza asta, chiar ar trebui să ne aplecăm asupra acestui lucru și cred că inițiativa este foarte bună și trebuie neapărat făcută în sensul acesta. Nu vine doar de la PP-DD. Este un fenomen care se întâmplă de prea mulți ani și îl lăsăm să se întâmple în continuare.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Puteați chiar propune un amendament ca legea să fie și retroactivă, să vi-i aducă înapoi pe cei care au plecat.

Haideți să vedem, să ne pronunțăm.

87 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 10 abțineri...

Ba a ieșit.

Minimum 87. Acum e 87.

A plecat Solomon.

Nu, 87. Păi, au mai plecat...

Așadar, propunerea a fost respinsă. Ați ghicit rezultatul votului, dar nu e corect.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Dacă dintre inițiatori, mai mulți deputați, este cineva? Nu este.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Iulian Matache.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, domnul senator Vâlcov.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 5 noiembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere. Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Dacă nu sunt intervenții,

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 571/2003, Codul fiscal.

Dintre inițiatori e prezent careva?

Nu.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Dan Manolescu, Ministerul Finanțelor.

Microfonul 10, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are drept obiect acordarea deducerilor pentru economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ și în cazul veniturilor impozabile din pensii.

Guvernul nu susține propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe, dacă avem...

Sunt la comisie.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Sunt la comisie.

Avem raport de respingere a propunerii legislative. Dacă nu sunt intervenții,

Punctul 12 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Din partea inițiatorilor?

Nu.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Dan Manolescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are drept obiect reducerea cotei de impozit de la 16% la 13% doar pentru veniturile din salarii și pensii. Guvernul nu susține inițiativa legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, domnul senator Badea. Vă rog.

Raport asupra propunerii legislative. Obiectul îl reprezenta reducerea cotei de impozit la veniturile pe salarii. Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Guvernul nu susține această procedură și, în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe, analizând din punctul de vedere al legalității și al oportunității, am votat, în unanimitate, raport de respingere.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Punctul 13 – Propunerea legislativă pentru completarea art. 70 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Din partea inițiatorilor există cineva? Nu.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Manolescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă are drept obiect extinderea sferei contribuabililor care au dreptul de a redirecționa cota de 2% din impozit pentru susținerea unor entități nonprofit și asupra veniturilor realizate din pensii.

Guvernul nu susține inițiativa legislativă. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, domnul senator Badea.

Am întocmit un raport asupra propunerii legislative pentru completarea art. 70. Obiectul de reglementare îl reprezintă extinderea sferei contribuabililor care au dreptul de a redirecționa cota de 2% din impozit. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Guvernul nu a susținut adoptarea inițiativei legislative. Membrii comisiei au analizat inclusiv avizele, precum și punctul de vedere al Guvernului, și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Punctul 14 – Propunerea legislativă privind clarificarea statutului pieței RASDAQ și al pieței valorilor mobiliare necotate.

Există din partea inițiatorilor cineva?

Nu există.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Manolescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are drept obiect reglementarea statutului juridic al pieței RASDAQ și al pieței valorilor mobiliare necotate administrate de către Bursa de Valori București.

Guvernul nu susține inițiativa legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, domnul senator Badea.

În ședința comisiei am analizat propunerea privind clarificarea statutului pieței RASDAQ. Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil. Comisia economică, industrii și servicii a transmis un aviz negativ. În urma discuțiilor care au avut loc în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe, s-a întocmit, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.

Vă mulțumesc. Domnul senator Rădulescu.

Strict pentru curiozitatea mea, dincolo de faptul că e inițiativa colegilor din Grupul parlamentar al PDL de la Cameră, e o inițiativă care, ca necunoscător, îmi pare totuși bine făcută, extrem de tehnică, nu pricep absolut nimic, însă se intră foarte în amănunt și aș fi vrut din partea Guvernului, dacă comisia nu ne poate spune, care au fost și motivele respingerii.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Nu sunt.

Da. Domnul senator Marius Bota.

## Mulțumesc.

O propunere similară am avut și noi depusă cam cu o lună și ceva înainte de Grupul parlamentar al PDL. Problema pieței RASDAQ rămâne încă nereglementată. România va intra în infringement din ianuarie dacă nu se va reglementa această problemă. Noua structură – ASF-ul – a promis că va veni cu altă inițiativă care să fie mai completă. Deocamdată nu avem acea inițiativă.

Sigur, așteptăm ca, la Cameră, prima inițiativă, cea a grupului nostru, să treacă în luna decembrie, să se evite procedura de infringement. Proiectul acesta legislativ nu este cu mult diferit de celălalt, pentru că, în esență, reglementează ceea ce astăzi este nereglementat și nu pot să existe două soluții complet diferite.

Din acest motiv așteptăm. Dacă se va emite o ordonanță, va intra pe calea ordonanței de Guvern, dacă nu, probabil, prin aprobarea celeilalte inițiative legislative în Camera Deputaților.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții,

Punctul 15 – Propunerea legislativă pentru completarea art. 182 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatori: domnii deputați Ciuhodaru și Condurățeanu. Nu se află în preajmă.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Vulcănescu.

Vă rog, microfonul 9.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Conform prevederilor art. 182 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006, în domeniul politicii de personal și al structurii organizatorice, managerul stabilește și aprobă numărul de personal, pe categorii și locuri de muncă, în funcție de normativul de personal în vigoare.

Totodată, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcționalității administrației publice locale, a numărului de posturi și reducerea cheltuielilor la autoritățile publice din subordine, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor, vizează, între altele, la art. 1 alin. (2) lit. d) și art. 5, deblocarea posturilor din administrația publică, inclusiv a celor din domeniul sănătății.

Motiv pentru care Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

reprezintă un prejudiciu cauzat furnizorului de servicii medicale, nicidecum caselor de asigurări de sănătate, întrucât furnizorii recuperează întreaga cheltuială efectivă și nu doar tariful decontat de casele de asigurări de sănătate.

În acest caz nu se justifică ca sumele de bani ce ar trebui să fie suportate de către persoana ce a produs daune sănătății altei persoane să fie recuperate de către casele de asigurări de sănătate, motiv pentru care Guvernul nu susține propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia pentru sănătate, domnul senator Luchian.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru sănătate publică, domnul președinte Luchian.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru motivele anunțate de domnul secretar de stat, în ședința din 1.10.2013, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere – motivația ați auzit-o –, astfel încât propunem plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative. Senatul este prima Cameră sesizată și face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnul senator Oprea.

Propunerea viza vacantarea unor posturi. Ieri, premierul, dacă nu mă înșel, a vacantat foarte multe posturi. Pe ce lege a făcut-o?

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 8.10.2013, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative. Se încadrează în categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Punctul 17 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Din partea inițiatorilor există cineva? Nu.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Vulcănescu.

Vă rog.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Bun.

Punctul 16 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 313 din Legea nr. 95/2006 cu privire la recuperarea unor sume bănești de la persoanele care aduc daune sănătății altor persoane.

Din partea inițiatorilor există cineva?

Nu.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Vulcănescu.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cheltuielile ocazionate de asistența medicală acordată persoanelor menționate la art. 313 din Legea nr. 95/2006

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea prezentei propuneri legislative, având la bază următoarele considerente: în prezent, în conformitate cu legislația în vigoare, personalul de specialitate de asistență medicală, cunoscător al limbii minorităților naționale cu cetățenie română, se poate angaja în instituțiile medicale pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul de locuitori, dacă sunt posturi vacante și dacă îndeplinesc cerințele postului.

Totodată, potrivit legislației comunitare, cardul european de asigurări sociale de sănătate certifică dreptul unei persoane asigurate, care are drept de ședere într-un stat membru, altul decât statul membru competent, la prestații în natură care devin necesare din motive medicale.

Având în vedere că persoanele asigurate au obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate și diminuarea pachetului de servicii de bază are loc după trei luni de la ultima plată a contribuției, perioada de valabilitate a cardului european de asigurări sociale de sănătate nu poate depăși șase luni de la data emiterii.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia pentru sănătate, domnul președinte Luchian.

Comisia pentru sănătate a primit aviz negativ din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, aviz negativ din partea Comisiei pentru egalitatea de șanse. Guvernul nu susține, astfel încât, după o dezbatere îndelungată, în ședința din 1 octombrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Domnul senator László Attila.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi, practic, la art. 1 am încercat să căutăm o soluție pentru acele situații în care, din cauza termenelor specifice, copiii sau persoanele în vârstă au o problemă de comunicare.

În ceea ce privește articolele... sau a doua problemă care urma sau pe care am încercat să o reglementăm o reprezintă acele situații în care o serie de oameni – și e vorba de zeci de mii sau mii de oameni sau firme – au primit note de execuție fără să fie somați pentru datoriile acumulate față de casa de asigurări.

Și, la al treilea punct, aș vrea să vă spun că am rămas ultima țară din Europa care are cardul valabil doar șase luni. În marea majoritate a țărilor valabilitatea acestui document este de doi ani de zile.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții,

Punctul 18 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății.

Inițiatorul?

Nu.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Vulcănescu.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea prezentei propuneri legislative, deoarece ar presupune excluderea față de prevederile actuale ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 a medicamentelor care se eliberează prin farmacii cu circuit deschis și prin centrele de dializă privată în cadrul serviciului medical prestat de aceștia. Implicațiile financiare ale unei astfel de formulări ar însemna raportarea la circa 20% din consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru medicamente care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia pentru sănătate publică, domnul președinte Luchian.

Mulțumesc, domnule președinte. Consiliul Legislativ a analizat și avizat favorabil. Ministerul Sănătății nu susține și a fost motivat de ce. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a avizat negativ propunerea legislativă.

Membrii comisiei, în ședința din 1 octombrie 2013, au hotărât, cu majoritate de voturi, un raport de respingere și vă propunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Punctul 19 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziționării de la persoane fizice a metalelor feroase și neferoase și a aliajelor acestora utilizate în activitatea feroviară.

Din partea inițiatorilor este prezent cineva? Nu este.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Manuel Donescu, Ministerul Transporturilor.

Domnule secretar de stat, vă rog.

**Domnul Manuel Marian Donescu** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Numeroasele furturi ce au avut loc de-a lungul timpului la elementele de infrastructură feroviară au determinat elaborarea unui proiect de act normativ concretizat în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziționării de la persoane fizice a metalelor feroase și neferoase și a aliajelor acestora, utilizate în activitatea feroviară, ordonanță aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 17 din 5 martie 2013.

În ceea ce privește propunerea legislativă, Ministerul Transporturilor susține raportul de admitere, cu amendamente, al Comisiei economice a Senatului. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Comisia economică. Domnule președinte Iliescu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din data de 16 octombrie 2013, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis aviz negativ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă.

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc și eu.

Punctul 20, Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (6) al articolului 47 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Inițiatori: mai mulți colegi, din mai multe partide. Domnule senator Octavian Motoc, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să menționez mai întâi faptul că această propunere legislativă rezidă dintr-o propunere a filialei Tulcea a Asociației Comunelor din România și, în al doilea rând, aș dori să menționez că printre inițiatori se numără peste 50 de parlamentari din rândul tuturor partidelor politice reprezentate în Parlament.

Aș dori să menționez faptul că săptămâna trecută, cu aviz pozitiv al Guvernului, a trecut o modificare a Legii nr. 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apă,

republicată, care are legătură cu această propunere și care se referă la dreptul de uz și servitute care se realizează cu titlu gratuit pe toată durata existenței sistemelor de alimentare cu apă și canalizare publice, de interes local, județean sau regional.

Ceea ce propunem astăzi, aici, respectiv exceptarea de la plata tarifelor către CNADNR pentru investițiile publice realizate în zona drumurilor de către administrațiile publice, reprezintă, practic, o armonizare a legislației și este în legătură directă cu ceea ce am aprobat săptămâna trecută.

Din păcate, din cauza faptului că cele două propuneri legislative, cum vă spuneam, legate una de cealaltă, nu au fost trimise în același timp, Guvernul a dat pentru una aviz favorabil și pentru cealaltă aviz negativ.

Aș dori să mai menționez un singur lucru, ceea ce se întâmplă în acest moment. O primărie, dacă dorește să obțină avizul de la direcțiile de drumuri naționale pentru realizarea unei investiții în zona de siguranță a drumului, respectiv amplasarea unei conducte de alimentare cu apă sau canalizare, are nevoie de acest aviz. Direcțiile respective practică un fel de condiționare. Dacă nu închei un contract prin care să accepți plata unui tarif pe metrul linear de conductă și lună, care este valabil pe toată durata de existență a respectivelor alimentări cu apă, investiții publice, atunci nu ți se dă acel aviz. Este un fel de șantaj, dacă e să o recunoaștem, până la urmă și la urmă. Cei care provin din administrația publică cunosc acest lucru.

În aceste condiții, vă rog să aprobați această modificare legislativă care să excepteze de la plată aceste tarife către CNADNR pentru investițiile publice de interes local sau regional.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului.

Domnule secretar de stat Hogea, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, deoarece:

1. Completarea adusă alin. (6) al art. 47 nu face precizarea zonelor de drum în care amplasarea investițiilor publice de interes local, zonal, județean sau regional se dorește a fi exceptată de la aplicarea tarifelor.

2. Aplicarea dispozițiilor inițiativei legislative va determina diminuarea veniturilor proprii ale Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA, ceea ce va conduce la majorarea alocărilor de la bugetul de stat. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc și eu.

Comisia economică, domnul...

Stați, domnule, că avem comisia, avem un ritual. Deci există inițiator, punctul de vedere al Guvernului, comisia și domnul Oprea. Astea sunt...

Vă rog, comisia mai întâi. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din data de 1 octombrie 2013, în prezența inițiatorului și a reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a transmis aviz negativ. Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a transmis aviz favorabil.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de admitere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Acum, domnul senator Dumitru Oprea.

Întâi încep printr-o constatare. Pe lista celor care au făcut propunerea legislativă nu figurează niciun membru al Grupului parlamentar al PDL. Asta nu înseamnă că noi nu susținem propunerea dumneavoastră. Deci reciproca nu e valabilă. Dacă dumneavoastră nu ne-ați vrut, noi vă vrem.

Mi se pare hazlie interpretarea făcută de domnul secretar de stat că, fie și atunci când aplici o lege, dacă aceasta este abuzivă, dar nevoia de bani te determină, poți persevera în abuz.

Deci propunerea colegilor este una de bun-simț elementar și noi o s-o votăm.

Mulțumesc.

Domnul senator Deneș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Fac o paranteză apropo de remarca făcută de colegul nostru senator. Sigur, cei care au inițiat acest proiect legislativ nu că ar avea ceva împotriva dumneavoastră, dar, probabil, nu ați fost de găsit atunci. Majoritatea.

Legat de această propunere legislativă, de fapt, punctul de vedere al Guvernului se bazează pe faptul că parte din veniturile de autofinanțare a CNADR provin din această sursă de taxare, să spunem, de tariful pe care îl plătesc unitățile administrativ-teritoriale pentru utilitățile, conductele de gaz, apă, canalizare care sunt în zona drumurilor pe care CNADNR le gestionează.

Cu alte cuvinte, autofinanțarea se face tot de la bugetul general consolidat, pentru că provine din bugetele locale, și propunerea legislativă spune următorul lucru: să se găsească acea sursă de autofinanțare altfel decât să fie percepută ca taxă la unitățile administrativ-teritoriale, pentru că în situația în care se solicită, de exemplu, unei administrații locale să se facă un drum de centură pentru

fluidizarea traficului rutier, dacă acea administrație locală are în acea zonă conducte de apă, canalizare, gaz și așa mai departe, sigur, parte dintre ele poate nu sunt gestionate de unitățile administrativ-teritoriale, dar apa, canalizarea, de exemplu, sunt gestionate de către regii sau, mă rog, societăți subordonate, de multe ori, unităților administrativ-teritoriale, ea trebuie să plătească, dând și gratis acea porțiune de teren, pentru că este o investiție de interes general, dar trebuie să plătească și pentru conductele pe care acel drum le găsește acolo, ceea ce, sigur, nu e logic, pentru că, după ce că trebuie să dea și terenul, mai trebuie să și plătească niște taxe în plus.

Din acest punct de vedere, mi se pare propunerea legislativă una logică și corectă.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Rădulescu.

Punctul de vedere al Grupului parlamentar al PDL, fiindcă domnul Oprea a fost o instanță autonomă.

Da, da, se înțelege, normal. Dezbaterile generale încep după intervenția domnului senator Oprea.

Exact. Exact.

Am spus, sunt cei patru.

Guvernul ne spune două argumente: unul, că perimetrele nu au fost bine specificate, ceea ce, de fapt, ar cam fi treaba dânșilor. Oricum, dacă au această nemulțumire, se poate reglementa la Camera Deputaților sau prin normele de aplicare, sau prin amendamente aduse de către dânșii, dacă ar fi de acord.

Și al doilea argument, care este, de fapt, cel esențial, e că se reduc încasările bugetare.

Bineînțeles că așa este și nici nu ne miră insatisfacția Guvernului în acest moment în care se taxează și trotuare, rigole, străzi și așa mai departe. Acum, un grup de senatori vin și spun că să se excepteze de la taxă atunci când se face subtraversarea drumurilor cu lucrări de utilitate locală, regională și așa mai departe.

Adică înțelegem și punctul de vedere al Guvernului, dar e o situație interesantă, în care 50 de senatori, în marea lor majoritate de la putere, au o inițiativă care contravine intereselor Guvernului și vedeți cum este cu raportul dintre interesul cetățenesc exprimat de către senatori și interesul exprimat de către Guvern. Sunt momente când, deși nu este normal, acestea intră în coliziune.

În ciuda faptului că nu suntem printre inițiatori și că imensa majoritate a inițiatorilor sunt de la putere, dar mai ales datorită faptului că Guvernul nu este de acord susținem și noi inițiativa.

Da. Aproape că m-ați convins și pe mine. Domnul senator Vegh.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, sigur, apreciez și apreciem că este o inițiativă legislativă foarte bună și cred că este așteptată de majoritatea primarilor, indiferent de culoarea politică, și mă miră temerea domnului secretar de stat și a Guvernului că banii nu se vor mai colecta la nivel central.

Vreau să vă spun că, practic, banii nu se pierd, rămân acolo unde le este locul, că oricum, prin redistribuire, tot acolo ajungeau, înapoi. Deci, practic, se scoate o verigă.

Știm foarte bine ce dificultăți au primăriile și consiliile locale, în general, când accesează proiecte de anvergură. Sunt obligați să aibă o cofinanțare pentru care foarte greu reușesc să facă rost de bani. Și inclusiv această sumă este în ajutorul autorităților locale și Grupul parlamentar al UDMR susține inițiativa legislativă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Șerban Mihăilescu, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mi-am luat singur o sarcină foarte ingrată, și anume să apăr punctul de vedere al Guvernului, pentru că noi am avut discuții multe în comisie pe această propunere, și ridic trei argumente, urmând ca onorații colegi să decidă din acest punct de vedere.

În primul rând, este o reglementare care durează, cel puțin, după cunoașterea mea, de peste douăzeci de ani. Deci așa este de douăzeci de ani această reglementare.

A doua chestiune. Această reglementare se aplică atât UAT-urilor sau ce doriți dumneavoastră, cât și privaților care fac aceste subtraversări sau lucrări în aria strategică a drumului național. Deci este o discriminare clară, dacă am scuti doar o categorie, potrivit legilor europene, vizavi de câmpul privat.

A treia observație pe care trebuie s-o fac totuși: suprafața ocupată de drumurile naționale în România și mai ales în județe este foarte mică. Majoritatea drumurilor sunt județene, sunt locale, unde nu se pune această problemă.

Deci rugămintea mea, cu tot respectul, pentru că am avut discuții foarte multe, pentru colegi, să sprijinim Guvernul în această chestiune, chiar dacă reprezentanții AND-ului care au fost extrem de vocali cu aceste argumente – nu le iau de la mine, le iau de la dânșii, că și noi am avut inițial aceeași poziție – pe noi ne-au convins că este corect să rămână așa. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt intervenții, dau ultimul cuvânt inițiatorului sau unuia dintre inițiatori. Inițiatorii sunt mulți și celebri.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să mai menționez doar două chestiuni.

Prima este aceea că este total inadmisibil ca pentru niște investiții publice amplasate în domeniul public al comunei, pe terenul comunei, să i se plătească unui administrator al acestui teren un tribut, un tarif pentru amplasarea acelei investiții publice, când el este proprietarul, acea comună care trebuie să plătească acest tarif.

În al doilea rând, vă dau exemplul comunei Luncavița, județul Tulcea, care a făcut o investiție de 40.000 de euro, prin care s-au executat subtraversări ale drumului european E 87, iar pe o lungime de 4,8 km a amplasat o conductă de apă. I s-au cerut 0,54 euro/ml/lună pentru subtraversare și 0,40 euro/ml/lună pentru amplasarea subterană a conductei de apă în lungul drumului național, ceea ce înseamnă că ea plătește 3.695 de euro pe an și, respectiv, în zece ani aproape că depășește valoarea investiției pe care a realizat-o.

Sunt niște argumente care trebuie să cântărească deosebit de mult în modul în care dumneavoastră veți vota astăzi.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc și eu și

...foarte spectaculos, propunerea a fost adoptată.

Punctul 21 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 38/2003, cu modificările și completările ulterioare.

Din partea inițiatorilor este cineva prezent? Nu există.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna chestor Irina Alexe, Ministerul Afacerilor Interne. Vă rog.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Luând în considerare faptul că în cadrul dezbaterilor din comisie au fost acceptate toate amendamentele pe care Guvernul le-a propus în punctul său de vedere, susținem adoptarea propunerii legislative în forma propusă de comisie. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia economică, domnul președinte Iliescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din 1 octombrie 2013, în prezența inițiatorului și a reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raportul de admitere, fără amendamente. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a transmis aviz negativ, iar Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a transmis aviz favorabil.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de admitere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Guvernul susține, cu amendamentele admise. Doamna chestor este martor.

Domnul senator Dumitru Oprea.

Nu am priceput. Comisia vrea fără amendamente. Guvernul vrea cu amendamente.

Este o confuzie.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu știu dacă este confuzie. Asta vreau să aflu de la președintele comisiei.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Toate lucrurile sunt clare.

Dacă nu mai sunt intervenții sau neclarități...

Domnul senator Șerban Mihăilescu.

Scuzați-mă, domnule președinte, nu știu ce a rămas la stenogramă. Raportul este de admitere, cu amendamente, din partea comisiei, pentru că s-a vorbit în...

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Imediat, mai precizez o dată când

Punctul 22 din ordinea de zi, probabil ultimul punct discutat astăzi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil.

Inițiatori, domnii deputați Cozmanciuc și Weber. Nu este aici niciunul.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Donescu.

Vă rog. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Codului aerian civil în scopul aducerii la zi a legislației naționale, în acord cu dezvoltarea aplicațiilor și zborurilor avioanelor fără pilot.

Ministerul Transporturilor susține propunerea legislativă care include amendamentul ministerului – noul alin. (3) al articolului 34 – preluat în cadrul raportului de admitere, cu amendamente, al Comisiei economice a Senatului. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, domnul președinte Lucian Iliescu.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din data de 5 noiembrie 2013, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raportul de admitere, cu amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis aviz favorabil.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a transmis aviz favorabil, cu amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc. Dacă nu sunt... Sunt. Domnul senator Valeca. Vă rog.

Eu aș avea o întrebare pentru reprezentantul Guvernului: care este măsura sau câteva măsuri de protecție, prin ce... prin ce ordin de ministru se fac, ca aceste utilaje fără pilot să nu producă nefericite accidente, dacă tot doriți să le permitem zborul?

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Vă rog să vă pronunțați.

## **Din sală:**

Nu a răspuns...

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Ce?

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Nu a răspuns. Era o întrebare.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Nu e primul caz.

Cu 73 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri...

Vă rog, domnule senator. Vă rog. Nu. Nu.

Așteptam un răspuns și nu au votat colegii.

Dar domnul Oprea câte aștepta? Câte răspunsuri? Da. E vreun răspuns de dat?

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Nu e.

Nu dă răspuns.

Eu asigur un arbitraj corect, așa cum am mers înainte. Viața a mers înainte chiar și după alte tăceri, mergem și după asta.

Așa că vă rog să vă pronunțați prin vot. Repet, votul asupra raportului comisiei, de admitere, cu amendamente admise.

Cu 88 de voturi pentru, unu împotrivă și 4 abțineri, raportul a fost adoptat.

În fine, propunerea legislativă.

Sunt 13 ceasuri, cu o precizie incredibilă am încheiat și acest punct din ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

Declar închise lucrările ședinței plenului Senatului de astăzi.

Mulțumesc.

Nu.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|648128]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 153/6.XII.2013 conține 36 de pagini.**

Prețul: 90,00 lei