Emil Marius Pașcan

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

În primul rând, permiteți-mi să le adresez felicitări celor care au respins acest proiect la nivel de comisii de specialitate. Îi felicit pentru luciditate și realism.

Există două chestiuni paradoxale care se potrivesc. Astăzi, în România, ne pregătim pentru pace înarmându-ne până în dinți și făcând investiții în acest sens. Tot așa, astăzi, în România, ne pregătim să trăim împreună, să conviețuim, să îndreptăm România într-o zonă a prosperității și concordiei, armoniei în relațiile interetnice, unde – de altfel, vă spunea și colegul meu antevorbitor – suntem model european, deci ne pregătim să conviețuim, să trăim împreună, dar cât se poate de separați. Și nu pregetă, nu scapă niciun prilej UDMR să vină cu astfel de inițiative legislative, cu caracter separatist, de neînțeles.

Dacă vă amintiți, inițial, odată cu moțiunea PSD pentru Guvernul Grindeanu, exista un alt proiect legislativ, similar, cu prag de 15%, cu care s-a încercat, printr-un șantaj, printr-un troc politic, să fie promovată modificarea Legii minorităților. Imediat, înainte de vacanța parlamentară, s-a venit cu acest al doilea proiect, care a coborât pragul la 10%. Și aș vrea să vă detaliez, pentru cei care nu l-ați citit, ce înseamnă și ce prevede acest proiect legislativ.

În primul rând, este unul absolut retrograd, pentru că prin acest proiect s-ar interzice prin lege orice modificare și orice regionalizare pe linie administrativă, la nivelul României. Orice modificare a actualelor granițe administrative ar fi interzisă – ca să știți prevederea principală și câte subterfugii cunoaște acest proiect.

În al doilea rând, sigur, cei de la UDMR au interpretat întotdeauna într-o cheie originală Carta europeană a limbilor minorităților. O fac și de data aceasta, prin acest proiect.

Problema este nu coborârea pragului la 10%, ci faptul că prin introducerea conceptului de pondere semnificativă și dându-se exemple se ajunge chiar 2% să reprezinte o pondere semnificativă în localitățile de până la 5.000 de locuitori, unde se face trimitere directă cât este minimul reprezentanților minoritari – este 300 de persoane. Deci de la 300 la 5.000 de locuitori deja vorbim de o pondere semnificativă.

Pe de altă parte, ar consfinți, pe lângă oficializarea limbii maghiare în administrație, ar consfinți și oficializarea unui nou drapel național – cel al Ținutului Secuiesc, care ar deveni reprezentativ și un nou drapel al României.

Pe de altă parte, discriminări de natură pozitivă, tot separatiste, la nivelul Agenției Funcționarilor, care ar trebui să se ocupe, printr-un departament separat, doar de situația funcționarilor de etnie maghiară, iar, în situația în care unul rămâne fără loc de muncă, să se îngrijească să-i găsească în altă parte, în mod discriminatoriu și prioritar.

Sunt astfel de prevederi și aberații cuprinse în acest proiect, pe care e bine să-l cunoașteți.