Ovidiu Victor Ganț

Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Constantin Cătălin Zamfira – declarație politică referitoare la decizia Curții Constituționale în ceea ce privește neconstituționalitatea desemnării lui Ludovic Orban pentru un nou mandat de premier; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „Green Deal reprezintă o șansă pe care România nu are voie să o rateze!”; – Nicolae Daniel Popescu – declarație politică despre cadastrarea proprietăților prin Programul național de cadastru și carte funciară 2015–2023; – Alexandru Teacă – declarație politică intitulată „Politicile responsabile din domeniul gazelor naturale. Zona Întorsura Buzăului din județul Covasna, prioritate națională în rețeaua de gaze naturale”; – Ovidiu Victor Ganț – intervenție cu privire la comemorarea a 75 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Logica PNL-istă, pe înțelesul tuturor”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică cu titlul „Ordonanțele de urgență adoptate de Guvernul Orban sunt în folosul cetățenilor. PNL e partidul faptelor, nu al vorbelor!”; – Mihai Cătălin Botez – declarație politică intitulată „Viața înainte de toate! Siguranța pe drumurile României”; – Ionuț Simionca – apel către autoritățile române în luarea unor măsuri pentru limitarea răspândirii coronavirusului și pentru protecția românilor din străinătate; – Andrian Ampleev – intervenție consacrată împlinirii a 30 de ani de la înființarea Comunității Rușilor Lipoveni din România; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Iohannis și Partidul Național Liberal aruncă România în criză, jucându-se cu nominalizările pentru funcția de premier”;

460 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc să vă prezint o declarație cu privire la comemorarea a 75 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS.

În luna ianuarie 2020 germanii din România au comemorat 75 de ani de la această tragedie care a dus la deportarea a aproximativ 75.000 de etnici germani la muncă forțată în fosta URSS. În 14–15 ianuarie 1945 a început punerea în aplicare a acestei măsuri criminale. Reprezentanți ai autorităților române, supravegheați de soldați sovietici, au năvălit în casele unor civili de etnie germană care nu aveau legătură cu războiul și nici cu crimele făcute de naziști și în baza unor liste pregătite din timp au smuls din sânul familiilor lor femei între 18 și 30 de ani și bărbați între 17 și 45 de ani și i-au încărcat în vagoane pentru vite. Au fost transportați, în aceste condiții subumane, timp de două săptămâni în Donbas, munții Ural etc., internați în lagăre, unde au suferit de foame, frig, diferite boli și au muncit zilnic, de dimineața până noaptea, în cele mai grele condiții.

Măsura a fost îndreptată exclusiv împotriva etnicilor germani și a dus la decesul a aproape un sfert dintre cei deportați, din cauza condițiilor inumane de viață și muncă din lagăre.*

Această crimă împotriva umanității, pusă în executare la ordinul lui Stalin, rămâne una dintre cele mai negre pagini din istoria României, cu efecte catastrofale asupra evoluției comunității germane din țara noastră. Anterior fuseseră confiscate proprietăți, iar ulterior s-au produs naționalizarea, cooperativizarea, deportarea în Bărăgan și vânzarea etnicilor germani de către regimul Ceaușescu către Republica Federală Germania.

Revoluția din 1989 a deschis calea către o societate liberă și democratică în care și germanii să poată trăi în pace și bună înțelegere alături de români și celelalte minorități naționale.

În contextul ședinței