Gheorghe Mocuța

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Cadrul normativ în materia cetățeniei îl reprezintă Legea nr. 21/1991, publicată cu modificările și completările ulterioare, care stabilește modurile de acordare și pierdere a cetățeniei române, precum și autoritățile care verifică îndeplinirea condițiilor necesare acordării sau pierderii cetățeniei române, care aprobă aceste cereri.

În esență, vreau să vă vorbesc despre câteva schimbări preconizate. Proiectul supus spre aprobare reglementează aspecte procedurale legate de dobândirea, pierderea și revocarea cetățeniei române și modul de organizare și funcționare a organului administrativ competent în materia cetățeniei.

Principala reglementare propusă prin prezentul proiect de act normativ este cea a organizării și funcționării comisiei pentru cetățenie.

Se propune, astfel, înlocuirea actualei comisii formate din cinci judecători, cu una formată din personal de specialitate juridică din cadrul Ministerului Justiției, măsură impusă de necesitatea verificării cu celeritate a actelor depuse la dosarele de acordare sau pierdere a cetățeniei.

De asemenea, înlocuirea activității nepermanente. Se urmărește o înlocuire a activității nepermanente a comisiei cu o comisie permanentă, efectele acestor schimbări fiind creșterea celerității în procesarea dosarelor, o procedură mai riguroasă, transparentă și modernă în materie.

O altă modificare propusă de proiect este cea a autorității de stat care acordă sau aprobă pierderea cetățeniei. Față de actuala reglementare care prevede aceste competențe pentru Guvern, cu procedura de durată a elaborării unui act normativ supus procedurii de avizare și adoptării unei decizii în cadrul unui organ colegial, proiectul propune o astfel de competență pentru ministrul justiției.

De asemenea, se mai prevede și posibilitatea contestării ordinului ministrului justiției la Secția de contencios administrativ a Curții de Apel de la domiciliu sau, după caz, de la reședința solicitantului.

În ceea ce privește procedura de acordare sau redobândire a cetățeniei române, proiectul aduce o serie de elemente de noutate față de reglementarea actuală, după cum urmează: introducerea unui termen de șase luni, pentru ca petentul să-și completeze dosarul în cazul în care comisia constată lipsa unor documente; proiectul reglementează pentru prima dată situațiile speciale ale persoanelor, cetățeni străini, ce nu pot depune jurământul de credință față de România din cauza unui handicap permanent și a unei boli cronice, și care obțin astfel cetățenia română de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

Urgența reglementării reiese, în principal, din operativitatea cu care trebuie soluționate cele peste 34.000 de dosare aflate în curs de soluționare la Comisia pentru constatarea condițiilor de acordare a cetățeniei, precum și a celor peste 500.000 de cereri de acordare sau redobândire a cetățeniei române depuse numai la Consulatul de la Chișinău, al căror număr a determinat practic imposibilitatea înregistrării acestora și transmiterea către Ministerul Justiției.